Tromboembolism pulmonar

Tromboembolismul pulmonar reprezinta o patologie respiratorie grava, in care artere pulmonare sau ramuri mai mic ale lor sunt obstruate de un embol (cheag de sange venit din circulatie). In embolia pulmonara se sisteaza astfel aportul de sange al unui teritoriu pulmonar. In functie de intinderea teritoriului afectat si de marimea embolului, gravitatea unui tromboembolism pulmonar variaza de la infarct pulmonar la insuficienta respiratorie acuta, soc carrdiogen, infarct al inimii drepte sau deces. Cauza tromboembolism pulmonar: Cauza in embolia pulmonara este obstruarea arterei pulmoanare, sau a ramurilor sale de catre un embol. Acest embol poate fi de natura gazoasa, din colesterol, din lichid amniotic, de natura tumorala sau din material septic. Acestea insa sunt cauze rare de tromboembolism pulmonar. Cea mai frecventa cauza de embolie pulmonara este migrarea unui embol de natura trombotica (cheag de sange). Cel mai frecvent acesta provine din venele profunde ale membrului inferior sau al pelvisului, se mobilizeaza fragmente, care prin inima dreapta ajung in arterele pulmonare. De aici vine si asocierea dintre embolia pulmonara si tromboza venoasa profunda sub denumirea de tromboembolism venos. Factori de risc tromboembolism pulmonar: In cazurile de tromboembolism pulmonar, factorii de risc se suprapun peste cei ai trombozei venoase profunde. Acestia sunt in mare parte, factori care influenteaza formarea unui tromb in sistemul venos profund ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! "ractura sau protezare de sold sau genunchi Interventie chirurgicala sau traumatism major #ezarea maduvei spinarii Catetere centrale , chimioterapie, cancere Insuficienta respiratorie sau cardiaca cronica A$C cu paralizie Consum de anticonceptionale, sarcina, perioada postpartum, antepartum Trombofilie Alte episoade de tromboembolism pulmonar (embolie pulmonara) in antecedente. %epaus la pat mai mare de & zile

! ! ! !

Calatorii prelungite cu masina sau avionul 'bezitatea $arsta avansata $arice, fumat.

Simptome embolie pulmonara si semne clinice de tromboembolism pulmonar: Cele mai frecvente simptome de tromboembolism pulmonar sunt (n ordinea sunt dispneea ( probleme cu respiratia ), durere toracic) ( dureri in piept), durere toracic) substern (in capul pieptului), tuse, sincopa (lesin), hemoptizie (tuse cu sange e*pectorat). Cele mai frecvente semne clinice de tromboembolism pulmonar (n ordinea prevalen+ei sunt tahipnee (, -./min) ( ferecventa respiratorie crescuta in tromboembolism pulmonar), tahicardie (0 1../min) (frecventa cardiaca marita), semne de tromboza venoasa profunda, cianoz) (coloratie violaceu! albastruie la nivelul fetei), febr) (0 &2,34 C). Cine risca sa faca tromboembolism pulmonar Asadar, pericolul potential al tromboembolismului pulmonar este foarte mare. Dar este foarte mare din cauza usurintei cu care pot sa se dezvolte aceste cheaguri in conditii relativ simplu de indeplinit. 5ste suficient ca un om cu o circulatie venoasa proasta, un om in varsta, supraponderal, caruia i se umfla picioarele, adica are edeme ale membrelor inferioare de diverse pricini, sa stea mult la pat, pentru ca sangele care circula foarte incet prin venele membrelor inferioare sa aiba conditii propice de dezvoltare a trombozei. In schimb, asa cum spuneam mai sus, conditiile comune care pot duce la dezvoltarea trombozei in venele profunde ale membrelor inferioare, cu consecinta amintita, sunt prezente atunci cand cineva din categoriile amintite sta foarte mult timp in pat, ceea ce se intampla frecvent in cazul bolnavilor operati, in special al celor cu fracturi ale membrelor inferioare sau cu interntii chirurgicale pe bazin, cum ar fi cele ginecologice la femei, pentru adenomul de prostata la barbati sau chiar alte operatii abdominale care necesita repaus indelungat la pat. %iscul ca in aceste zile sa se produca o tromboza venoasa profunda e foarte mare si este accentuat de faptul ca, in urma operatiei, organismul se gaseste intr!o stare favorabila coagularii ! iar aftmici in intregul sistem sanguin coagularea se produce mai usor. 5ste o sabie cu doua taisuri, pentru ca sangele poate coagula si intr!un mod nedorit, in venele profunde. Masuri de prevenire Dar si alte categorii de bolnavi care stau mai mult la pat, cum ar fi cei cu insuficienta cardiaca sau cei cu infarct miocardic, au acest risc, chiar daca organismul nu se gaseste intr!o stare de favorizare a unei coagulari accelerate. De aceea, regula este ca acesti bolnavi sa fie tratati preventiv cu substante care intarzie coagularea ! substante anticoagulante !, de obicei sub forma unor injectii subcutanate, administrate cat timp persoana sta la pat. 6e de alta parte, aceste substante nu pot fi injectate cu prea multa larghete pentru ca boala de baza poate necesita o cicatrizare si, chiar daca nu se pune aceasta