Sunteți pe pagina 1din 28

CONDUITA IN URGENTE

MEDICO - CHIRURGICALE
Curs 3 STOPUL
CARDIO RESPIRATOR
Dr. Gabriela Turcu

STOPUL CARDIO RESPIRATOR

Stopul cardio-respirator poate aparea datorita unei


probleme la nivelul cailor aeriene, respiratiei sau circulatiei
Cea mai frecventa cauza de deces = boala ischemica
cardiaca
82,4% dintre cazurile de stop cardiac inafara spitalului sunt
datorate unei afectiuni cardiovasculare
9% accidente - cazurile de trauma, asfixie, inec, intoxicatii
si diverse alte cauze suicidare
doar 8,6% = afectiuni endogene non-cardiace: pulmonare,
cerebrovasculare, renale, neoplazii, hemoragii
gastrointestinale, diabet, cauze obstetricale si epilepsie

STOPUL CARDIO RESPIRATOR

Stopul cardio-respirator poate aparea


datorita unei probleme la nivelul cailor
aeriene, respiratiei sau circulatiei

Sistemul respirator si cel circulator se afla in


interdependenta
hipoxemia
alterarea functiei
cardiace
afectiunile severe ale cordului
cresterea consumului de oxigen si implicit a
travaliului respirator

STOPUL CARDIO RESPIRATOR

stopul respirator fara oprirea inimii, deci cu


prezenta pulsului bun la carotida, permite ca, pe
un interval de 3-10 minute, sa poata avea loc
reanimarea respiratorie cu succes
stopul cardiac (oprirea inimii) initial este urmat
invariabil de stopul respirator in 20-30 secunde
practic, poate exista reanimare respiratorie fara
masaj cardiac, dar nu exista masaj cardiac fara
respiratie artificiala, pentru ca odata cu stopul
cardiac se opreste imediat si respiratia

STOPUL CARDIO RESPIRATOR

Moartea clinica incepe odata cu stopul cardiac,


care determina si oprirea circulatiei cerebrale
moartea clinica este un proces reversibil si
victima poate reveni complet la o viata normala
daca i se acorda primul ajutor competent in timp
util
moartea clinica dureaza 3-4 minute; orice
intarziere in acordarea primului ajutor eficient
duce, dupa acest interval, datorita lipsei de
oxigen la creier, la moarte biologica, adica la
moarte definitiva si ireversibila a victimei

STOPUL CARDIO RESPIRATOR


Obstructia completa a caii aeriene
stop respirator si
rapid
stop cardiac
Cauzele de obstructie a cailor aeriene
caderea bazei limbii datorata alterarii starii de constienta prin:
- oprirea cardiaca
- traumatisme cranio-cerebrale
- starea de coma de orice etiologie
traumatisme craniofaciale cu sangerare si leziuni la nivelul fetei,
limbii, laringelui, faringelui
traumatisme inchise ale gatului care produc leziuni laringiene
obstructive
traumatismele maxilo-faciale si ale regiunii cervicale

Obstructia cailor
aeriene
Caderea
bazei
limbii

Epiglot
ita

STOPUL CARDIO RESPIRATOR

arsurile la fata cu inhalare de fum


laringospasm sau edem al
limbii
sangele in caz de hemoragii oro- sau nasofaringiene
lichidul de varsatura, cand este aspirat de pacienti in stare de
inconstienta
epiglotita inflamatia acuta a epiglotei
corpi straini ex. bolul alimentar, aspirarea de catre copii a obiectelor
mici
compresie extrinseca prin hematoame sau abcese ale gatului
laringo- si bronhospasm aparut in cazul anafilaxiei, astmului bronsic,
infectiilor, corpilor straini sau gazelor iritante
edemul pulmonar acut necardiogen aparut in situatii de inec, gaze
iritante, soc anafilactic, infectii, soc neurogen etc.
tumefactii la nivelul faringelui infectii, abcese, edem, difterie, tetanos

STOPUL CARDIO RESPIRATOR

Respiratia poate fi tulburata in cadrul unor afectiuni cronice


decompensate sau in cadrul unor afectiuni acute care determina stop
respirator
Cauzele tulburarilor respiratorii
depresia respiratiei de cauza centrala , in afectiuni ale sistemului nervos
central
leziuni ale musculaturii sau ale nervilor periferici care intervin in actul
respiratiei
leziuni neurologice
scaderea tonusului muscular ex. in miastenia gravis
afectiuni toracice restrictive
boli pleuropulmonare care pot fi de cauza infectioasa, posttraumatica,
sindromul de detresa respiratorie acuta, embolie pulmonara, edem
pulmonar, etc.

STOPUL CARDIO RESPIRATOR

Circulatia poate fi ea insasi cauza stopului cardio-respirator in


situatii de afectare primara sau secundara
Afectare cardiaca primara:
ischemia miocardica
sindromul coronarian acut
hipertensiunea arteriala
valvulopatiile
toxicitatea cardiaca a unor medicamente antiaritmice, antidepresive
triciclice, digoxin
acidoza
tulburari electrolitice ale K, Mg, Ca;
hipotermia
electrocutia

STOPUL CARDIO RESPIRATOR

Afectare cardiaca secundara:


asfixia
hipoxemia
hemoragiile
socul septic

STOPUL CARDIO RESPIRATOR

Semne clinice care indica existenta stopului cardiorespirator


oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale
incetarea batailor inimii verificate prin ascultare in
spatiul V intercostal stang, submamelonar
absenta pulsului la carotida
paloarea sau cianoza tegumentelor
pierderea cunostintei
relaxarea completa a musculaturii, inclusiv a
sfincterelor, ceea ce duce la pierderi necontrolate de
urina si materii fecale

Absenta
pulsului la
carotida

STOPUL CARDIO RESPIRATOR

Primul ajutor si resuscitarea cardio-respiratorie


Pentru mentinerea organismului in conditii bazale si
asigurarea oxigenarii creierului, trei lucruri sunt
esentiale:
A: AIRWAY - libertatea cailor aeriene
B: BREATHING - asigurarea ventilatiei care sa
suplineasca mecanica respiratorie si sa permita
realizarea schimburilor alveolocapilare
C: CIRCULATION - mentinerea functiei de pompa a
inimii astfel incat sa se realizeze o circulatie eficienta
si oxigenarea tesuturilor, in special a creierului

STOPUL CARDIO RESPIRATOR


Resuscitarea de baza presupune urmatoarele etape

Evaluarea zonei, evaluarea sigurantei salvatorului si a victimei


= evitarea pericolelor (ex. electrocutie, intoxicatii, traumatisme)
Verificarea starii de constienta prin stimulare tactila
usoara scuturare de umeri si verbala sunteti bine?
Daca persoana raspunde - in aceeasi pozitie si se investigheaza
situatia; se apeleaza serviciul de urgenta prespitaliceasca daca
victima are vreo problema medicala si se reevalueaza periodic
Nu raspunde = stare de inconstienta si impune apelarea
ajutoarelor si inceperea manevrelor de resuscitare de baza
A.B.C.-ul resuscitarii

STOPUL CARDIO
RESPIRATOR AIRWAY

Eliberarea cailor aeriene

fara cai aeriene libere, permeabile, orice efort de reanimare devine


inutil
eliberarea cailor aeriene este, de multe ori, suficienta pentru ca
victima sa-si reia respiratia.
accident prin obstructie a cailor aeriene superioare cu un corp strain
extrem de importanta recunoasterea acestei situatii
obstructie partiala a cailor aeriene la o persoana cu stare de
constienta pastrata
incurajata sa tuseasca in scopul
eliminarii corpului strain
daca obstructia devine completa (pacientul nu mai poate vorbi,
raspunde prin miscari ale capului) si eforturile de tuse devin
ineficiente, atat timp cat pacientul ramane constient se pot efectua 5
lovituri puternice interscapulare sau 5 compresiuni abdominale
manevra ce purta anterior numele de manevra Heimlich

Eliberarea
cailor
aeriene

STOPUL CARDIO
RESPIRATOR AIRWAY

Eliberarea cailor aeriene

absenta starii de constienta


controleaza si elibereaza
caile aeriene (caderea limbii, daca accidentatul este culcat pe
spate, sau prezenta de corpi straini (sange, secretii, apa,
varsaturi, proteze dentare)
obstructia cailor aeriene
absenta miscarilor respiratorii
normale, dispnee zgomotoasa, lipsa curentului de aer la nas sau
la gura, cianoza, oprirea respiratiei
corpi straini
extragerea acestora, cu degetele invelite
in tifon, batista
caderea posterioara a limbii
se prinde si se trage
pentru mentinerea cailor aeriene deschise
hiperextensia
capului (cu mana pe frunte) si subluxatia mandibulei

Hiperextensia
capului si
subluxatia
mandibulei

STOPUL CARDIO
RESPIRATOR AIRWAY

Eliberarea cailor aeriene

daca se banuieste o leziune traumatica a coloanei cervicale, nu


se efectueaza aceasta manevra, ci doar subluxatia mandibulei,
mentinand capul in pozitie neutra, in ax cu trunchiul

mentinerea deschisa a cailor aeriene


pipa Guedel, sau,
atunci cand conditiile permit, se face intubatie orotraheala

daca nu se face resuscitare, se aseaza pacientul in pozitie de


siguranta, in decubit lateral, cu capul decliv, permitand
scurgerea apei (la inecat), a sangelui si secretiilor la traumatizati
(manevra este contraindicata in fracturi de coloana, leziuni ale
peretelui toracic)

Pipa
Guedel

Pozitia laterala de
siguranta

Pozitia laterala de
siguranta

STOPUL CVARDIO
RESPIRATOR

BREATHING Respiratia

Mentinand deschise caile aeriene se verifica prezenta respiratiei


privind miscarile toracelui
ascultand zgomotele respiratorii
simtind fluxul de aer
verificarea respiratiei
maxim 10 secunde
daca, desi s-au permeabilizat caile aeriene, pacientul nu
respira, se impune de urgenta instituirea respiratiei artificiale
(respiratia gura la gura sau gura la nas, sau respiratia
artificiala cu balon)
respiratia artificiala trebuie continuata pana la reluarea
miscarilor respiratorii spontane eficiente sau pana la unitatea
spitaliceasca unde se poate institui ventilatia mecanica asistata

STOPUL CARDIO RESPIRATOR


CIRCULATION Compresiile
toracice externe

reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu si paralel cu


respiratia artificiala (stopul cardiac este urmat invariabil si de
stopul respirator in 20-30 de secunde)
constatarea opririi inimii
masajul cardiac extern,
combinat cu respiratia artificiala
persoana care efectueaza resuscitarea
lateral fata de
victima (pe un plan dur), repereaza locul pentru compresii
toracice externe (in centrul toracelui sau la jumatatea sternului)
se plaseaza podul palmei unei maini si a doua mana
deasupra primei; cu degetele intrepatrunse, cu coatele drepte
si bratele perpendiculare pe planul pacientului, se executa
compresii toracice astfel incat sternul sa fie deprimat 4-5 cm
ritmul 30 compresiuni / 2 ventilatii

Resuscitarea
cardiorespiratorie

Resuscitarea
cardiorespiratorie