URGENTE MEDICO -

CHIRURGICALE

Curs 4 – STOPUL
CARDIO - RESPIRATOR

Dr. Gabriela Turcu

 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 Stopul cardio-respirator poate aparea datorita unei

probleme la nivelul cailor aeriene, respiratiei sau
circulatiei
 Cea mai frecventa cauza de deces = boala ischemica
cardiaca
 82,4% dintre cazurile de stop cardiac inafara spitalului
sunt datorate unei afectiuni cardiovasculare
 9% accidente - cazurile de trauma, asfixie, inec,
intoxicatii si diverse alte cauze suicidare
 doar 8,6% = afectiuni endogene non-cardiace: pulmonare,
cerebrovasculare, renale, neoplazii, hemoragii
gastrointestinale, diabet, cauze obstetricale si epilepsie
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 Stopul cardio-respirator poate aparea datorita unei

probleme la nivelul cailor aeriene, respiratiei sau
circulatiei

 Sistemul respirator si cel circulator se afla in

interdependenta
 hipoxemia alterarea functiei cardiace
 afectiunile severe ale cordului cresterea
consumului de oxigen si implicit a travaliului
respirator
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 stopul respirator fara oprirea inimii, deci cu prezenta

pulsului bun la carotida, permite ca, pe un interval de
3-10 minute, sa poata avea loc reanimarea
respiratorie cu succes
 stopul cardiac (oprirea inimii) initial este urmat
invariabil de stopul respirator in 20-30 secunde
 practic, poate exista reanimare respiratorie fara masaj
cardiac, dar nu exista masaj cardiac fara respiratie
artificiala, pentru ca odata cu stopul cardiac se
opreste imediat si respiratia
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 Moartea clinica incepe odata cu stopul cardiac, care

determina si oprirea circulatiei cerebrale
 moartea clinica este un proces reversibil si victima
poate reveni complet la o viata normala daca i se
acorda primul ajutor competent in timp util
 moartea clinica dureaza 3-4 minute; orice intarziere in
acordarea primului ajutor eficient duce, dupa acest
interval, datorita lipsei de oxigen la creier, la moarte
biologica, adica la moarte definitiva si ireversibila a
victimei
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 Obstructia completa a caii aeriene stop respirator si rapid

stop cardiac
 Cauzele de obstructie a cailor aeriene

 caderea bazei limbii datorata alterarii starii de constienta prin:

- oprirea cardiaca
- traumatisme cranio-cerebrale
- starea de coma de orice etiologie
 traumatisme craniofaciale cu sangerare si leziuni la nivelul fetei,

limbii, laringelui, faringelui

 traumatisme inchise ale gatului care produc leziuni laringiene

obstructive
 traumatismele maxilo-faciale si ale regiunii cervicale
Obstructia cailor aeriene

Caderea
bazei limbii

Epiglotit
a
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 arsurile la feta cu inhalare de fum laringospasm sau edem

al limbii
 sangele – in caz de hemoragii oro- sau nasofaringiene
 lichidul de varsatura, cand este aspirat de pacienti in stare de
inconstienta
 epiglotita – inflamatia acuta a epiglotei
 corpi straini – ex. bolul alimentar, aspirarea de catre copii a
obiectelor mici
 compresie extrinseca prin hematoame sau abcese ale gatului
 laringo- si bronhospasm aparut in cazul anafilaxiei, astmului bronsic,
infectiilor, corpilor straini sau gazelor iritante
 edemul pulmonar acut necardiogen aparut in situatii de inec, gaze
iritante, soc anafilactic, infectii, soc neurogen etc.
 tumefactii la nivelul faringelui – infectii, abcese, edem, difterie,
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 Respiratia poate fi tulburata in cadrul unor afectiuni cronice

decompensate sau in cadrul unor afectiuni acute care determina stop
respirator
 Cauzele tulburarilor respiratorii
 depresia respiratiei de cauza centrala , in afectiuni ale sistemului
nervos central
 leziuni ale musculaturii sau ale nervilor periferici care intervin in actul
respiratiei
 leziuni neurologice
 scaderea tonusului muscular – ex. in miastenia gravis
 afectiuni toracice restrictive
 boli pleuropulmonare care pot fi de cauza infectioasa, posttraumatica,
sindromul de detresa respiratorie acuta, embolie pulmonara, edem
pulmonar, etc.
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 Circulatia poate fi ea insasi cauza stopului cardio-respirator in

situatii de afectare primara sau secundara
 Afectare cardiaca primara:
 ischemia miocardica
 sindromul coronarian acut
 hipertensiunea arteriala
 valvulopatiile
 toxicitatea cardiaca a unor medicamente – antiaritmice,
antidepresive triciclice, digoxin
 acidoza
 tulburari electrolitice ale K, Mg, Ca;
 hipotermia
 electrocutia
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 Afectare cardiaca secundara:

 asfixia
 hipoxemia
 hemoragiile
 socul septic
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 Semne clinice care indica existenta stopului cardio-

respirator
 oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale
 incetarea batailor inimii – verificate prin ascultare in
spatiul V intercostal stang, submamelonar
 absenta pulsului la carotida
 paloarea sau cianoza tegumentelor
 pierderea cunostintei
 relaxarea completa a musculaturii, inclusiv a sfincterelor,
ceea ce duce la pierderi necontrolate de urina si materii
fecale
 Absenta
pulsului la
carotida
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

Primul ajutor si resuscitarea cardio-respiratorie

 Pentru mentinerea organismului in conditii bazale si
asigurarea oxigenarii creierului, trei lucruri sunt
esentiale:
 A: AIRWAY - libertatea cailor aeriene
 B: BREATHING - asigurarea ventilatiei care sa
suplineasca mecanica respiratorie si sa permita
realizarea schimburilor alveolocapilare
 C: CIRCULATION - mentinerea functiei de pompa a
inimii astfel incat sa se realizeze o circulatie eficienta si
oxigenarea tesuturilor, in special a creierului
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

Resuscitarea de baza presupune urmatoarele etape

 Evaluarea zonei, evaluarea sigurantei salvatorului si a victimei =
evitarea pericolelor (ex. electrocutie, intoxicatii, traumatisme)
 Verificarea starii de constienta prin stimulare tactila – usoara
scuturare de umeri – si verbala – “sunteti bine?”
 Daca persoana raspunde - in aceeasi pozitie si se investigheaza
situatia; se apeleaza serviciul de urgenta prespitaliceasca daca
victima are vreo problema medicala si se reevalueaza periodic
 Nu raspunde = stare de inconstienta si impune apelarea
ajutoarelor si inceperea manevrelor de resuscitare de baza – A.
B.C.-ul resuscitarii
 STOPUL CARDIO – RESPIRATOR
AIRWAY – Eliberarea cailor
aeriene

 fara cai aeriene libere, permeabile, orice efort de reanimare devine

inutil
 eliberarea cailor aeriene este, de multe ori, suficienta pentru ca
victima sa-si reia respiratia.
 accident prin obstructie a cailor aeriene superioare cu un corp strain
extrem de importanta recunoasterea acestei situatii
 obstructie partiala a cailor aeriene la o persoana cu stare de
constienta pastrata incurajata sa tuseasca in scopul eliminarii
corpului strain
 daca obstructia devine completa (pacientul nu mai poate vorbi,
raspunde prin miscari ale capului) si eforturile de tuse devin
ineficiente, atat timp cat pacientul ramane constient se pot efectua 5
lovituri puternice interscapulare sau 5 compresiuni abdominale –
manevra ce purta anterior numele de manevra Heimlich
Eliberarea cailor
aeriene
 STOPUL CARDIO – RESPIRATOR
AIRWAY – Eliberarea cailor
aeriene

 absenta starii de constienta controleaza si elibereaza

caile aeriene (caderea limbii, daca accidentatul este culcat pe
spate, sau prezenta de corpi straini (sange, secretii, apa,
varsaturi, proteze dentare)
 obstructia cailor aeriene absenta miscarilor respiratorii
normale, dispnee zgomotoasa, lipsa curentului de aer la nas sau
la gura, cianoza, oprirea respiratiei
 corpi straini extragerea acestora, cu degetele invelite in
tifon, batista
 caderea posterioara a limbii se prinde si se trage
 pentru mentinerea cailor aeriene deschise hiperextensia
capului (cu mana pe frunte) si subluxatia mandibulei
Hiperextensia capului si
subluxatia mandibulei
 STOPUL CARDIO – RESPIRATOR
AIRWAY – Eliberarea cailor
aeriene

 daca se banuieste o leziune traumatica a coloanei cervicale, nu

se efectueaza aceasta manevra, ci doar subluxatia mandibulei,
mentinand capul in pozitie neutra, in ax cu trunchiul

 mentinerea deschisa a cailor aeriene pipa Guedel, sau,

atunci cand conditiile permit, se face intubatie orotraheala

 daca nu se face resuscitare, se aseaza pacientul in pozitie de

siguranta, in decubit lateral, cu capul decliv, permitand scurgerea
apei (la inecat), a sangelui si secretiilor la traumatizati (manevra
este contraindicata in fracturi de coloana, leziuni ale peretelui
toracic)
Pipa Guedel
Pozitia laterala de siguranta
Pozitia laterala de siguranta
 STOPUL CVARDIO – RESPIRATOR
BREATHING – Respiratia

 Mentinand deschise caile aeriene se verifica prezenta

respiratiei
 privind miscarile toracelui
 ascultand zgomotele respiratorii
 simtind fluxul de aer
 verificarea respiratiei maxim 10 secunde
 daca, desi s-au permeabilizat caile aeriene, pacientul nu respira,
se impune de urgenta instituirea respiratiei artificiale (respiratia
“gura la gura” sau “gura la nas”, sau respiratia artificiala cu balon)
 respiratia artificiala trebuie continuata pana la reluarea
miscarilor respiratorii spontane eficiente sau pana la unitatea
spitaliceasca unde se poate institui ventilatia mecanica asistata
 STOPUL CARDIO – RESPIRATOR
CIRCULATION – Compresiile toracice
externe
 reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu si paralel cu
respiratia artificiala (stopul cardiac este urmat invariabil si de stopul
respirator in 20-30 de secunde)
 constatarea opririi inimii masajul cardiac extern, combinat cu
respiratia artificiala
 persoana care efectueaza resuscitarea lateral fata de victima
(pe un plan dur), repereaza locul pentru compresii toracice externe
(in centrul toracelui sau la jumatatea sternului) se plaseaza
podul palmei unei maini si a doua mana deasupra primei; cu
degetele intrepatrunse, cu coatele drepte si bratele perpendiculare
pe planul pacientului, se executa compresii toracice astfel incat
sternul sa fie deprimat 4-5 cm
 ritmul 30 compresiuni / 2 ventilatii
Resuscitarea cardio-
respiratorie
Resuscitarea cardio-
respiratorie