UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“CAROL DAVILA”-BUCUREŞTI

- REZUMAT -

CATEDRA DE ANATOMIE

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Prof. Dr.Alex T. Ispas

DOCTORAND:
DR. Stelian Dinescu
Medic primar pneumolog

Bucureşti
2007
1
 CUPRINS:
Pagina
INTRODUCERE 5
Abrevieri 5
PARTEA I. STADIUL CUNOAŞTERII
CAPITOLUL I. ASPECTE ANATOMICE ALE ARBORELUI TRAHEOBRONŞIC
ÎN VIZIUNE ENDOSCOPICĂ 5
Traheea
Arborele bronşic
CAPITOLUL II. STRUCTURA ARBORELUI BRONŞIC 6
1. Structura traheei
2. Structura bronhiilor
3. Segmentul respirator – Bronhiolele respiratorii
4. Tipurile celulare ale peretelui alveolar
5. Macrofagul alveolar
CAPITOLUL III. DEZVOLTAREA APARATULUI RESPIRATOR 7
1. Etapa pseudoglandulară
2. Etapa canaliculară
3. Etapa sacilor terminali
4. Etapa alveolară
CAPITOLUL IV. ANOMALII BRONŞICE 7
Anomalii de diviziune
CAPITOLUL V. MALFORMAŢII BRONHOPULMONARE 7
Tipul I. – agenezii
Tipul II. – aplazii
Tipul III. – hipoplazii
CAPITOLUL VI. IPOTEZE ETIOPATOGENICE ALE CANCERULUI
BRONHOPULMONAR ( factori favorizanţi ) 7
1. Fumatul - rolul oxidativ al fumatului
2. Noxe
3. Substanţe chimice
4. Predispoziţii
CAPITOLUL VII. CUNOŞTINŢE GENETICE RECENTE CU ROL
UTIL ÎN DEPISTAREA PRECOCE A CANCERULUI BRONHOPULMONAR 7
1. Biologia celulară a cancerului

2
 2. Principiile reglării ciclului celular
3. Semnale către nucleu care provin din afara celulei
4. Scheletul celular şi adeziunea celulară
5. Reglarea morţii celulei
6. Reglarea transcripţiei genetice
7. Genetica în cancer
8. Invazia şi Metastaza
CAPITOLUL VIII. METODE PREVENTIVE ŞI DETECTAREA PRECOCE A
CANCERULUI BRONHOPULMONAR 8
CAPITOLUL IX. METODE PARACLINICE MODERNE FOLOSITE ÎN DEPISTAREA
PRECOCE A CANCERULUI BRONHOPULMONAR 8
1.Rolul examenului radiologic în diagnosticul precoce al cancerului bronhopulmonar
2.Rolul examenului fibrobronhoscopic în diagnosticul precoce al cancerului bronhopulmonar
3.Rolul examenului computer tomograf în diagnosticul precoce al cancerului bronhopulmonar
4.Alte metode paraclinice folosite în diagnosticul precoce al cancerului bronhopulmonar
CAPITOLUL X. MORFOPATOLOGIA CANCERULUI BRONHOPULMONAR 8
1. Locul de debut al tumorii
2. Adenocarcinomul
3. Carcinomul cu celule scuamoase
4. Carcinomul cu celule mari
5. Carcinomul cu celule gigante
6. Cancerul pulmonar fără celule mici
7. Carcinomul cu celule mici
CAPITOLUL XI.ETIOLOGIA, DIAGNOSTICUL POZITIV,DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL
ŞI METODELE TERAPEUTICE ÎN CANCERUL BRONHOPULMONAR 9
1. Etiologia : 1.1.Rolul fumatului
1.2.Poluarea atmosferică
1.3.Factorul ocupaţional
1.4.Expunerea la azbest
1.5.Expunerea la radon
1.6.Rolul viruşilor
1.7.Factorul nutriţional (dieta)
1.8.Relatia cu alte boli pulmonare
1.9.Factorul genetic
2. Diagnosticul pozitiv al cancerului bronhopulmonar
3
 3. Diagnosticul diferenţial al cancerului bronhopulmonar
4. Abordul terapeutic la pacienţii cu cancer bronhopulmonar
CAPITOLUL XII. STADIALIZAREA CANCERULUI BRONHOPULMONAR
SISTEM INTERNAŢIONAL DE STANDARDIZARE TNM 9
PARTEA a-II.-a CONTRIBUŢII PROPRII 9
INTRODUCERE ÎN PROBLEMA STUDIATĂ
CAPITOLUL XIII. OBIECTIVELE STUDIULUI 9
CAPITOLUL XIV. MATERIALUL ŞI METODA DE LUCRU 10
CAPITOLUL XV. REZULTATE 10
1. Asistenţa primară şi ambulatorie de specialitate
2. Asistenţa spitalicească
CAPITOLUL XVI. DISCUŢII: 10
1. Studiul bronhologic privind anomaliile de diviziune bronşică
2. Compararea rezultatelor obţinute cu date din literatura de specialitate şi relaţia
Anomalii bronşice – cancer bronhopulmonar
3. Algoritm de diagnostic în cancerul bronhopulmonar
CAPITOLUL XVII. CONCLUZII PRELIMINARE 12

CAPITOLUL XVIII. STUDIU PERSONAL - DISCUŢII 12

1.(a) Corelaţiile examenului fibrobronhoscopic cu examenul computer tomograf ;
2.(b) Corelaţiile examenului computer tomograf cu examenul histopatologic ;
3.(c) Corelaţiile studiului clinic–simptomatologie cu examenul fibrobronhoscopic;
4.(d) Corelaţiile studiului clinic – simptomatologie cu examenul computer-tomograf;
5.(e) Corelaţiile dintre explorările funcţionale respiratorii şi examenul computer- tomograf ;
6.(f) Corelaţiile dintre depistarea precoce şi tratamentul chirurgical, operabilitatea şi anii de
viaţă câştigaţi ;
7.(g) Corelaţiile dintre aspectele legate de vârstă, sex, mediu, VSH, examen radiologic şi
examenul histopatologic ;
8.(h) Corelaţiile dintre evoluţia postoperatorie şi precocitatea diagnosticului;
9.(i) Corelaţiile dintre fumat, condiţii de mediu şi examenul histopatologic ;
10.(j) Corelaţiile dintre examenul citologic şi examenul histopatologic ;
CAPITOLUL XIX. CONCLUZII GENERALE 25

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 29

4
 INTRODUCERE
Cancerul bronhopulmonar cea mai comună şi letală neoplazie creşte în continuu în
incidenţă, în ultimele 3 decenii datorită tabagismului cronic.
Doar 30% din cazuri sunt la depistare în faza operabilă .
Cancerul bronhopulmonar ocupa locul al 3-lea, adica 12% din totalul deceselor prin
neoplazii.

Abrevieri
CBP – cancer bronho-pulmonar
CT – tomografie computerizată
RMN – rezonanţă magnetică nucleară
MDSC – mediastinoscopie
LS stg. – lobară superioară stângă
LS dr. – lobară superioară dreaptă
DNA – adenozintrifosforic
MPF – factor de promovare a mitozei
LID – lobară inferioară dreaptă
LM – lobară medie
LBA – lavaj bronhioloalveolar
BCA – Bronhie cardiacă accesorie
TNM – Tumoră , ganglion , metastază

CAPITOLUL I.ASPECTE ANATOMICE ALE ARBORELUI

TRAHEOBRONŞIC ÎN VIZIUNE ENDOSCOPICĂ
Traheea :
- Prezintă o porţiune cervicală şi o porţiune toracică. La nivelul vertebrei toracale IV traheea
se divide în bronhiile principale dreaptă şi stângă, teritoriu numit bifurcaţia traheală. Partea internă
a zonei de bifurcaţie traheală prezintă pintenele trahealsau carina. La nivelul bifurcaţiei traheale se
continuă cu cele doua bronhii principale, dreaptă şi stângă.
- Bronhia principală dreaptă se continuă cu intermediana şi prezintă orificiul de emergenţă al
lobarei superioare drepte. Trunchiul intermediar urmează apoi bronhia lobară inferioară dreaptă.
- Bronhia lobară superioară dreaptă prezintă 3 orificii: apical, anterior, posterior – bronhii
segmentare.
- Trunchiul intermediar prezintă distal şi anterior emergenţa bronhiei lobare medii care se
bifurcă în bronhii segmentare : - laterală ; - medială .
- Bronhia lobară inferioară dreaptă continuă bronhia intermediară, şi prezintă segmentarele
bazale : - segmentara paracardiacă; - bazala posterioară; - bazala laterală; - bazala anterioară.
5
 - Bronhia principală stângă se divide în bronhia lobară superioară stângă şi bronhia lobară
inferioară stângă. anterioară
bronhie segmentară apicoposterioară
- Bronhia lobară superioară stângă se divide în : bronhie lingulară superioară
inferioară
- Bronhia lobară inferioară stângă se continuă cu bronhia segmentară apicală inferioară stângă
şi cu bronhiile segmentare bazale: - posterioară,- laterală, - anterioară.

Laringe

Trahee

Principală → LSD Principală

dreapta ◦ anterioară stângă Bronhia segmentară:
◦ apicala -anterioara
-apicoposterioară
◦ posterioară

LSS
Intermediară

Bronhie lingulară:
-superioară
-inferioară

◦ apicală (Nelson , Fowller) ◦ apicală (Nelson ,

◦ externă ( cardiacă) LIS Fowller)
◦ trunchi bazal - anterior ◦ trunchi bazal
- lateral - anterior
- posterior - lateral
- posterior

Figura nr.1 Schema diviziunii arborelui traheobronşic

CAPITOLUL II. STRUCTURA ARBORELUI BRONŞIC

Traheea – se divide în bronhii primare, care împreună cu vasele sanguine, limfatice şi ţesutul
conjuctiv formează hilurile pulmonare.
Bronhiile – au peretele format din mucoasă, musculară, submucoasă, cartilaj şi adventice .
Bronhiolele nu au structuri cartilaginoase, glande şi foliculi limfoizi în structura lor

6
 Bronhiolele respiratorii sunt tubi scurţi, fără celule caliciforme cu epiteliu cuboid, cu sau
fără cili al caror muşchi neted şi fibre elastice, sunt prezente dar discontinui.
Ductele alveolare sunt tubi lungi, sinuoşi, care se formează prin ramificarea bronhiolelor
respiratorii.
Peretele alveolar este format dintr-un epiteliu dublu, subţire şi continu.
Peretele alveolar este format din : celule alveolare tip I (pneumocite tip I) şi celule alveolare
tip II
Macrofagul alveolar apare în interiorul alveolelor în septurile interalveolare

CAPITOLUL III. DEZVOLTAREA APARATULUI RESPIRATOR

Principalele stadii de dezvoltare: ( după Boyden , 1972 ) – 1) etapa pseudoglandulară;
- 2) etapa canaliculară; - 3) etapa sacilor terminali; - 4) etapa alveolară.

CAPITOLUL IV. ANOMALII BRONŞICE

Bronhiile lobare superioare şi îndeosebi cea dreaptă prezintă cele mai caracteristice şi mai
frecvente anomalii de diviziune.
Anomalii de diviziune ale ambelor lobare superioare:→diviziune split (scindare)
bilaterală; → duplicare a ambelor lobare;→ duplicare LSD dr. din principală cu diviziune split
(scindare) LSstg; → duplicare în trahee LSdr. cu duplicare LSst.;→trifurcare traheală cu duplicare
a LSst.;→ bronhie cardiaca accesorie

CAPITOLUL V. MALFORMAŢII BRONHOPULMONARE

Malformaţii bronhopulmonare majore :→ agenezia ;→ aplazia ;→ hipoplazia .

CAPITOLUL VI. IPOTEZE ETIOPATOGENICE ALE CANCERULUI

BRONHOPULMONAR (factori favorizanţi)
Principalii factori în etiologia cancerului bronho-pulmonar sunt: a). Fumatul – rolul oxidativ al
fumatului ; b). Noxe ; c). Substanţe chimice ; d). Predispoziţii .
CAPITOLUL VII. CUNOŞTINŢE GENETICE RECENTE CU ROL UTIL
ÎN DEPISTAREA PRECOCE A CANCERULUI BRONHOPULMONAR
a) Biologia celulară a cancerului Cancerul este o boală genetică, dar nivelul exprimării sale
este celula. Majoritatea mutaţiilor au loc în celule somatice şi au cauze erori în replicarea DNA sau
prin expunere la agentii carcinogeni .
b) Principiile reglării ciclului celular Mecanismul diviziunii celulare asigură duplicarea
precisă a conţinutului celulei mai ales a cromozomilor.Ciclul celular este împărţit în 4 faze : 1.faza
M 2. G1 (gap 1); 3. S (sinteza DNA) ; 4. G2 (gap 2)

7
 c) Semnale catre nucleu care provin din afara celulei Comportamentul fiecărei celule
din organism, este reglat strict de semnale care vin din mediul înconjurator .
Receptori G asociaţi proteinelor conţin segmente transmembranare care se desfasoară
şerpuit în interiorul şi exteriorul membranei . Dau naştere unor molecule – mesager secundare cum
ar fi: AMPşi GMP ciclic şi calciu.
Mai există Receptorii legati de enzime; Receptorii asociaţi tirozin – kinazei; Receptorii
tirozin – fosfatazici – cu reprezentantul său CD45 .
d) Scheletul celular şi adeziunea celulară Controlează organizarea spaţială a celulelor şi
este format din:- microtubuli ;- filamente de actină ;- filamente intermediare .
e) Reglarea morţii celulei Apoptoza este forma de moarte celulară
f) Reglarea transcripţiei genetice Factorii care reglează transcripţia genetică recunosc
porţiuni scurte de DNA dublu-elicoidal cu o secvenţă nucleotidică.
g) Genetica în cancer cuprinde natura clonala a cancerului. Cancerul este o boala genetică
(apar modificări în structura ADN, iar celulele proliferează necontrolat). Virusurile tumorale ARN
si ADN (retrovirusurile sunt implicate în cel putin o boala maligna umană).
h) Invazia şi Metastaza Reprezintă caracteristicile definitorii ale malignităţii.

CAPITOLUL VIII. METODE PREVENTIVE ŞI DETECTAREA

PRECOCE A CANCERULUI BRONHO-PULMONAR
Prevenţia primară – identificarea şi manipularea factorilor genetici, biologici şi de mediu.
Prevenţia secundară – identificarea leziunilor neoplazice asimptomatice (screening-ul)

CAPITOLUL IX. METODE PARACLINICE MODERNE FOLOSITE

IN DEPISTAREA PRECOCE A CANCERULUI BRONHOPULMONAR
Metode paraclinice moderne folosite în depistarea precoce a cancerului bronhopulmonar:
- examenul radiologic ;
- examenul fibrobronhoscopic;
- examenul computer tomograf;
- rezonanţa magnetică nucleară.
Alte metode paraclinice folosite (citologia sputei; mediastinoscopia şi mediastinotomia;
punctia biopsie percutana ; biopsii din ganglionii suspecţi; metode radioizotopice; Explorări
biologice (markeri tumorali); toracotomie exploratorie; chirurgia toracica video-asistată)

CAPITOLUL X. MORFOPATOLOGIA CANCERULUI

BRONHOPULMONAR
Tipuri histologice de cancer bronhopulmonar A. Adenocarcinomul; B. Carcinomul cu
celule scuamoase (carcinom epidermoid); C. Carcinomul cu celule mari; D.Carcinomul cu celule
gigante; E. Cancerul pulmonar fără celule mici; F. Carcinomul cu celule mici
8
 CAPITOLUL XI. ETIOLOGIA, DIAGNOSTICUL POZITIV,
DIAGNOSTICUL DIFERENŞIAL ŞI METODELE TERAPEUTICE ÎN
CANCERUL BRONHO-PULMONAR
Principalii factori în etiologia cancerului bronho-pulmonar sunt: -Fumatul ;- Poluarea
atmosferică; - Factorul ocupaţional;- Expunearea la azbest;- Expunerea la radon;- Rolul viruşilor;-
Factorul nutriţional (dieta);- Relaţia cu alte boli pulmonare;- Factorul genetic .
Diagnosticul pozitiv al cancerului bronho-pulmonar impune :– simptome şi semne clinice şi
explorări paraclinice de complexitate variată
Diagnosticul diferential impune diferenţierea cancerului periferic rotund – cancerul
centruhilar, cancer cu opacitate segmentară lobară – cancer cavitar – cancer bronşic cu pleurezie
importantă .
Metode terapeutice presupun: - tratament chirurgical şi tratament oncologic.

CAPITOLUL XII. STADIALIZAREA CANCERULUI BRONHO-

PULMONAR – SISTEM INTERNAŢIONAL DE STADIALIZARE –
Stadiul Descriptor TNM SupravieŢuirea la 5 ani %
I T1 – T2 No Mo 60 – 80
II T1 –T2 N1 Mo 60 – 80
T3No – 1Mo 25 –50
III A
T1 – 3N2Mo 10 –30
Oricare T4 sau
III B <5
Oricare n3Mo
IV Oricare M1 <5
Tabelul nr.1 Sistemul internaţional de stadializare TNM (tumora, ganglion, metastază)
pentru cancerul pulmonar

PARTEA a II a
CONTRIBUŢII PROPRII
Introducere în problema studiată
Acest studiu a fost realizat cu scopul de a determina modul în care cancerul
bronhopulmonar este in mod curent suspectat diagnosticat , investigat şi tratat.
În acest studiu m-a preocupat în mod deosebit depistarea precoce care reprezintă cheia
succesului anilor de viaţă câstigaţi.
Capitolul XIII OBIECTIVELE STUDIULUI
Analiza fenomenului cancerului bronhopulmonar din punct de vedere medical : depistare
precoce, diagnostic, tratament şi etiopatogenie.
Analiza depistării precoce a operabilităţii şi a anilor de viaţă câştigaţi

9
 Corelaţiile anatomo-clinice şi imagistice în depistarea precoce a cancerului
bronhopulmonar. Analiza anomaliilor de diviziune bronşică şi relaţia lor cu cancerul
bronhopulmonar. Analiza incidenţei, prevalenţei şi mortalităţii prin CBP în Arges şi în România.
Capitolul XIV MATERIALUL ŞI METODA DE LUCRU
Aceast studiu se bazează pe 135 cazuri de cancer bronhopulmonar (12023 internări)
spitalizate în spitalul de Pneumoftiziologie „Sf.Andrei” Valea Iaşului – Argeş în perioada 1999-
2006.
Toţi pacienţii au fost investigaţi clinic şi radiologic, lista procedurilor utilizate cuprinzând
şi examenul fibrobronhoscopic, examenul CT, LBA, biopsii, examene histopatologice, examen
citologic, examene paraclinice de rutină, explorări funcţionale respiratorii.
Toţi bolnavii au beneficiat de tratamentul chirurgical urmat de dispensarizare şi tratament
oncologic.
Capitolul XV. REZULTATE
Managementul cancerului bronhopulmonar s-a structurat pe trei componente majore :
A. Asistenţa primară şi ambulatorie de specialitate
B. Asistenţă spitalicească
simptomatologie
- anamneză
condiţii de viaţa şi muncă
- examene paraclinice
- fibrobronhoscopia
- faza diagnosticului de certitudine :
o examenul histopatologic
o examenul computer tomograf
- faza tratamentului :
o chirurgical
o oncologic
C. Îngrijiri după spitalizare
- dispensarizarea şi evaluarea continuă a pacienţilor trataţi pentru cancer
bronhopulmonar
- recuperarea şi reabilitarea postoperatorie
- îngrijirile paleative
CAPITOLUL XVI DISCUTII :
1. STUDIU BRONHOLOGIC PRIVIND ANOMALIILE DE DIVIZIUNE
BRONŞICĂ
În perioada 1999-2006 în Spitalul de Pneumoftiziologie “Sf.Andrei” Valea Iaşului-Argeş,
au fost investigaţi fibrobronhoscopic un numar de 870 bolnavi în scop diagnostic de rutină pentru
diverse afecţiuni .
În studiul efectuat am întâlnit anomalii de diviziune a bronhiilor lobare superioare la 37
bolnavi examinaţi fibrobronhoscopic.

10
 Nr.Crt. Anomalii de diviziune Nr. Cazuri Procent
1 SPLIT DIVISION lobara superioară dreaptă 7 0,80 %
2 SPLIT DIVISION lobara superioară stângă 4 0,45 %
3 Dedublarea Lobarei superioare drepte din principală 7 0,80 %
4 Dedublarea Lobarei superioare drepte în trahee 5 0,57 %
5 Bronhie traheală supranumerară 4 0,45 %
6 Dedublarea Lobarei superioare stângi din principală 6 0,68 %
7 Bronhie cardiacă accesorie 4 0,45 %
Tabelul nr.2 Anomalii de diviziune ale bronhiilor lobare superioare
Split Division lobara superioara dreapta

Split Division lobara superioara stanga

0.45 % 0.80 %
0.68 % Dedublarea lobarei superioare drepte din
principală
0.45 %
Dedublarea lobarei superioare drepte in
trahee
Bronhie traheala supranumerara
0.45 %
Dedublarea lobarei superioare stângi din
0.80 %
0.57 % principală
Bronhie cardiaca accesorie

Figura nr.2 Anomalii de diviziune ale bronhiilor lobare superioare

2. COMPARAREA REZULTATELOR OBŢINUTE CU DATELE DIN

LITERATURA DE SPECIALITATE ŞI RELAŢIA ANOMALII BRONŞICE -
CANCER BRONHOPULMONAR

Nr Anomalii de diviziune în Institutul Clinic de Număr Procent

crt. Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti cazuri
1 Split Division lobară superioară dreaptă 36 0,6 ‰
2 Split Division lobară superioară stângă 21 0,3 ‰
3 Dedublarea lobarei superioare drepte din principală 84 1,46 ‰
4 Dedublarea lobarei superioare drepte în trahee 27 0,47 ‰
5 Bronhie traheală supranumerară 30 0,5 ‰
6 Dedublarea lobarei superioare stângi din principală 60 1,4 ‰
7 Bronhie cardiacă accesorie 47 0,8 ‰
Tabelul nr.3 Anomalii de diviziune ale bronhiilor lobare superioare în Institutul Clinic de
Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti.

Nr Anomalii de diviziune ale bronhiilor lobare superioare Număr Procent

crt. publicate de Székely şi Farkaş. cazuri
1 Split Division lobară superioară dreaptă 25 4,1 ‰
2 Split Division lobară superioară stângă 9 1,5 ‰
Dedublarea lobarei superioare drepte din principală + Dedublarea
3 23 3,0 ‰
lobarei superioare drepte în trahee
4 Bronhie traheală supranumerară 9 1,5 ‰
5 Dedublarea lobarei superioare stângi din principală 8 1,3 ‰
6 Bronhie cardiacă accesorie 18 3,6 ‰
Tabelul nr.4 Anomalii de diviziune ale bronhiilor lobare superioare publicate de Székely şi
Farkaş.

11
 3. ALGORITM DE DIAGNOSTIC ÎN CANCERUL BRONHOPULMONAR
Depistarea precoce reprezintă cheia succesului unui tratament adecvat chirurgical şi
oncologic.
Propun un algoritm de diagnostic ce are menirea de a îmbunătăţii depistarea într-un stadiu
precoce cel care poate beneficia de tratament chirurgical astfel încât supravieţuirea, calitatea vieţii
şi anii de viaţă câştigaţi să ajungă între 3 şi 5 ani în cancerul bronhopulmonar.

CAPITOLUL XVII. CONCLUZII PRELIMINARE

CAPITOLUL XVIII. STUDIU PERSONAL- DISCUŢII
Introducere în problema studiată
Am identificat cazurile de la suspiciune până la tratament chirurgical şi oncologic şi m-a
preocupat în mod deosebit depistarea precoce care reprezintă cheia succesului anilor de viaţă
câştigaţi.
1.(a) STUDIU PRIVIND CORELAŢIILE EXAMENULUI FIBROBRONHOSCOPIC
CU EXAMENUL COMPUTER TOMOGRAF ÎN CANCERUL BRONHOPULMONAR

În perioada 1999 – 2006 în Spitalul de Pneumoftiziologie „Sf.Andrei” Valea Iaşului –

Argeş au fost depistaţi un numar de 135 bolnavi cu cancer bronhopulmonar. Toţi bolnavii depistaţi
cu cancer bronhopulmonar au fost investigaţi: fibrobronhoscopic, computer tomograf şi li s-au
efectuat examen histopatologic.
Examenul fibrobronhoscopic s-a efectuat la un număr de 870 bolnavi şi au fost depistaţi cu
leziuni tumorale ale mucoasei bronşice un număr de 103 bolnavi. La un număr de 32 bolnavi nu s-
au evidenţiat elemente proliferative la nivelul mucoasei bronşice.
Nr.crt. Aspect macroscopic Nr.cazuri Procent
1 Vegetantă 7 7,36 %
2 Vegetantă necrozată 7 7,36 %
3 Vegetantă polilobată 9 9,47 %
4 Conopidiforma 4 4,21 %
Tabelul nr.5 Aspectul macroscopic al formaţiunilor tumorale

4.21 % Vegetanta
7.36 %
Vegetantă necrozată

Vegetantă polilobată

Conopidiformă
9.47 %
7.36 %

Figura nr.3 Aspectul macroscopic al formaţiunilor tumorale

12
 Nr.Crt. Localizarea tumorii Nr.cazuri Procent
1 Lob superior drept 28 27,18 %
2 Lob mediu drept 3 2,91 %
3 Lob inferior drept 17 16.50 %
4 Lob superior stâng 18 17.47 %
5 Lob inferior stâng 17 16.50 %
6 Bronhie intermediară 5 4,85 %
7 Brohie principală dreaptă 8 7,76 %
8 Bronhie principală stângă 7 6,77 %
Tabelul nr.6 Localizarea formaţiunilor tumorale la nivelul arborelui bronşic

Lob superior drept

6.77 %
7.76 %
27.18 % Lob mediu drept
4.85 %
Lob inferior drept

Lob superior stâng

Lob inferior stâng

16.5 % 2.91 % Bronhie inferioară

Bronhie principală dreaptă

16.5 %
17.47 %
Bronhie principală stângă

Figura nr.4 Localizarea formaţiunilor tumorale la nivelul arborelui bronsic

Nr Crt. Localizarea anatomo-topografica Nr. cazuri Procent
1 Lob superior drept 39 28.88 %
2 Lob mediu 8 5.92 %
3 Lob inferior drept 21 15.55 %
4 Lob superior stâng 33 24.44 %
5 Lob inferior stâng 27 20 %
6 Tumoră centrohilară dreaptă 5 3,70 %
7 Tumoră centohilară stângă 2 1,48 %
Tabelul nr.7 Localizarea anatomo-topografică a formaţiunilor tumorale depistate
computer tomograf

3.70 % 1.48 % 28.88 % Lob superior drept

20 %
Lob mediu

Lob inferior drept

Lob superior stâng

Lob inferior stang

Tumora centrohiliară dreaptă

5.92 %
24.44 % 15.55 % Tumora centrohiliară stângă

Figura nr.5 Localizarea anatomo-topografică a formaţiunilor tumorale depistate computer

tomograf

13
 Nr.Crt. Prinderea altor formaţiuni anatomice Nr. cazuri Procent
1 Pleura parietală stângă 1 0.74 %
2 Adenopatii mediastinale 11 8.14 %
3 Invazie parietală a C1 – C2 4 2.96 %
4 Invazia mediastinului posterior 1 0.74 %
5 Invazia venei cave superioare 2 1.48 %
Adenopatie mediastinală stângă şi axilara stângă
6 1 0.74 %
cu invazia scizurii superioare stângi
7 Atelectazia lob mediu 1 0.74 %
8 Invazia gg. hilari drepti şi gg. traheobronsici drepţi 2 1.48 %
9 Adenopatii intertraheobronşice 2 1.48 %
Tabelul nr.8 Implicaţiile altor formaţiuni anatomice în procesul tumoral prin
examenul computer tomograf
Pleura parietală stângă
0.74 % 1.48 % 1.48 % 0.74 %
Adenopatii mediastinale

0.74 % Invazie parietală a C1-C2

Invazia mediastinului posterior

Invazia venei cave superioare

Adenopatie mediastinală stângă

şi axială stângă
Atelectazia lob mediu

1.48 % Invazia gg. Hilari drepţi şi gg.

Traheobronşici drepţi
8.14 % Adenopatii intertraheobronşice
0.74 % 2.96 %

Figura nr.6 Implicaţiile altor formaţiuni anatomice în procesul tumoral prin examenul
computer tomograf
Nr.Crt. Pacienţi bărbaţi
Stadializare TNM Supravieţuirea la 5 ani %
Număr Procent
1 I 14 14 % 60 – 80 %
2 II 14 14 % 25 – 50 %
3 III A 52 52 % 25 – 40 %
4 III B 16 16 % <5%
5 IV 4 4% <5%
6 Total 100 100 %
Tabelul nr.9 Repartizarea pacienţilor în raport cu stadializarea TNM (Bărbaţi)

4% 14 %
16 %
I
14 %
II
III A
III B
IV

52 %

Figura nr.7 Repartizarea pacienţilor în raport cu stadializarea TNM (Bărbaţi)

14
 Nr.Crt. Pacienţi femei
Stadializare TNM Supravieţuirea la 5 ani %
Număr Procent
1 I 7 20 % 60 – 80 %
2 II 7 20 % 25 – 50 %
3 III A 14 40 % 25 – 40 %
4 III B 4 11,42 % <5%
5 IV 3 8.58 % <5%
6 Total 35 100 %
Tabelul nr.10 Repartizarea pacienţilor în raport cu stadializarea TNM (Femei)

8.58 % 20 %
11.42 %
I
II
III A
III B
20 %
IV
40 %

Figura nr.8 Repartizarea pacienţilor în raport cu stadializarea TNM (femei)

2.(b) STUDIU PRIVIND CORELAŢIILE EXAMENULUI COMPUTER TOMOGRAF CU
EXAMENUL HISTOPATOLOGIC ÎN CANCERUL BRONHOPULMONAR

Examenul computer tomograf s-a efectuat la toţi pacienţii depistaţi cu cancer

bronhopulmonar în număr de 135. Examenul computer tomograf a evidenţiat faptul că la 16
bolnavi au fost prezentate diseminări secundare reprezentând un procent de 11,85 %, iar la 119
bolnavi nu au fost diseminări secundare reprezentând un procent de 88,15 %.
Examenul histopatologic a constituit elementul de confirmare diagnostică la cei 135
pacienţi cu cancer bronhopulmonar.
Tipurile histologice întălnite la cei 135 pacienţi sunt prezentate în tabelul nr.11 .
Nr. Crt. Tipuri histologice Nr. cazuri Procent
1 Carcinom epidermoid 52 38.52 %
2 Adenocarcinom 73 54,08 %
3 Carcinom adenoscuamos 4 2,96 %
4 Carcinom microcelular 6 4,44 %
5 Total 135 100 %
Tabelul nr.11 Reprezentarea tipurilor histologice
4.44%
2.96%
38.52%
Carcinom epidermoid
Adenocarcinom
Carcinom adenoscuamos
Carcinom microcelular
54.08%

Figura nr.9 Reprezentarea tipurilor histologice

15
Aspectul ganglionilor cuprinde 2 faze : - Fără metastază = 18 cazuri
- Cu metastază = 70 cazuri
Repartizarea pacienţilor după stadiul TNM va fi ilustrată în figura nr.10 – 13.
35
35
30
25
20 14 13
15 6
10 5
5
0
I II III A III B IV

Figura nr.10 Repartizarea pacienţilor dupa stadiul TNM în adenocarcinom

25
25

20

15 11
9
10 5

5 2

0
I II III A III B IV

Figura nr.11 Repartizarea pacienţilor după stadiul TNM în carcinomul epidermoid

3
3

2.5
2
2

1.5 1
1

0.5 0
0
0
I II III A III B IV

Figura nr.12 Repartizarea pacienţilor după stadiul TNM în carcinomul adenoscuamos

3
3

2.5
2
2

1.5 1
1

0.5 0
0
0
I II III A III B IV

Figura nr.13 Repartizarea pacienţilor după stadiul TNM în carcinomul cu celule mici

16
 Se observă o concentrare a cazurilor pe stadiile TNM III şi IV aceasta demonstrează o
depistare tardivă a cancerului bronhopulmonar ceea ce reduce prognosticul şi durata de viaţă.

3.(c) CORELAŢIILE STUDIULUI CLINIC – SIMPTOMATOLOGIE CU EXAMENUL

FIBROBRONHOSCOPIC
Au fost diagnosticaţi cu cancer bronhopulmonar un număr de 135 bolnavi. Toţi bolnavii
depistaţi au fost investigaţi şi examinaţi: clinic, fibrobronhoscopic, computer tomograf şi li s-au
efectuat examen histopatologic.
Examenul fibrobronhoscopic s-a efectuat la un număr de 870 bolnavi.
Examanul clinic – simptomatologia s-a efectuat la toţi bolnavii internaţi. S-au evidenţiat
aspecte clinice specifice după cum urmează:
Nr.crt. Aspecte clinice Nr. cazuri Procent
Tegumente şi mucoase: - palide 68 50,37 %
1
- normal colorate 67 49,63 %
Stare de nutriţie : - relativă bună 48 35,55 %
2 - deficitară 26 19,25 %
- bună 61 45,20 %
3 Degete hipocratice 9 6,66 %
Aspectul faciesului : - palid 67 49,63 %
4
- normal colorat 68 50,37 %
Tabelul nr.12 Aspecte clinice ale bolnavilor cu cancer bronhopulmonar
Tegumente si mucoase-palide

Tegumente si mucoase-normal
50.37% 50.37% colorate
Stare de nutritie-relativ buna

Stare de nutritie-deficitara
49.63% 49.63%
Stare de nutritie-buna

Degete hipocratice

Aspectul faciecsului-palid
6.66%
Aspectul faciecsului-normal
35.55%
45.20% 19.25% colorat

Figura nr.14 Aspecte clinice ale bolnavilor cu cancer bronhopulmonar

Nr.Crt. Simptome Număr cazuri Procent
Tuse: - productivă 50 37.03 %
1
- spastică, seacă 85 62.96 %
2 Hemoptizie 60 44,44 %
Expectoraţie : - mucopurulentă 23 17,03 %
3 - mucoseroasă 13 9,62 %
- hemoptoică 28 20,74 %
4 Dispnee 49 36,28 %
5 Dureri hemitoracice drept 25 18,51 %
6 Dureri hemitoracice stâng 20 14,81 %

17
 7 Dureri retrosternale 2 1,48 %
8 Transpiraţii nocturne 90 66,66 %
9 Astenie 120 88,88 %
10 Adinamie 120 88,88 %
11 Inapetenţă 76 56,29 %
12 Scădere ponderală 90 66,66 %
13 Febră 18 13,33 %
Tabelul nr.13 Simptome ale bolnavilor cu cancer bronhopulmonar.

13.33% 37.03% 62.96% Tuse - productiva

66.66% 44.44%
56.29% Tuse - spastica
Hemoptizie
17.03% Expectoratie-mucopurulenta
Expectoratie-mucoseroasa
Expectoratie-hemoptica
Dispnee
Dureri hemitoracice drept
9.62%
Dureri hemitoracice stang
Dureri retrosternale
Traspiratii nocturne
Astenie
88.88% Adinamie
Inapetenta
20.74%
Scadere ponderala
36.28% Febra

88.88% 66.66% 1.48% 14.81% 18.51%

Figura nr.15 Simptome ale bolnavilor cu cancer bronhopulmonar

Analizând simptomatologia se observă că hemoptizia este prezentă la 65,18 % din bolnavi,

ceea ce demonstrează că 2/3 din bolnavii diagnosticaţi s-au prezentat în stadiu avansat.
4.(d) CORELAŢIILE STUDIULUI CLINIC – SIMPTOMATOLOGIC CU EXAMENUL
COMPUTER TOMOGRAF

50

40
Tegumente si mucoase
30 Stare de nutritie
Degete hipocratice
20
Aspectul faciesului
10

Figura nr.16 Reprezentarea grafica a aspectelor clinice la bolnavii depistaţi cu cancer

bronhopulmonar
Bolnavii depistaţi cu cancer bronhopulmonar în stadiu avansat au şi aspecte clinice
caracteristice: în special aspectul tegumentelor şi mucoaselor, aspectul stării de nutriţie, aspectul
faciesului .

18
5.(e) CORELAŢIILE DINTRE EXPLORARILE FUNCŢIONALE RESPIRATORII ŞI
EXAMENUL COMPUTER TOMOGRAF

La toţi bolnavii li s-au efectuat explorări funţionale respiratorii care au pus în evidenţă :
- disfunţie ventilatorie restrictivă ;
- disfuncţie ventilatorie obstructivă ;
- disfuncţie ventilatorie mixtă ;
- valori normale ale explorării funcţionale pulmonare

1.48% Disfunctie ventilatorie restrictiva

1.48% moderata cu reducerea VEMS-51.7
7.40% %
Disfunctie ventilatorie restrictiva cu
reducerea VEMS-64%

Disfunctie ventilatorie restrictiva cu

reducerea VEMS-29%

Disfunctie ventilatorie restrictiva cu

reducerea VEMS-24%
1.48% Disfunctie ventilatorie restrictiva
11.85%

Figura nr.17 Disfuncţia ventilatorie restrictivă la bolnavii investigaţi

3.70% Disfunctie ventilatorie obstructiva

nereversibila

Disfunctie ventilatorie obstructiva

distala

Disfunctie ventilatorie obstructiva

12.59%
7.40%

Figura nr.18 Disfuncţia ventilatorie obstructivă la bolnavii investigaţi

Disfunctie ventilatorie mixta

5.92% moderata cu reducerea VEMS-45%
7.40%
Disfunctie ventilatorie mixta cu
reducerea VEMS-36%

Disfunctie ventilatorie mixta

moderata cu reducerea VEMS-29%
5.92%

Figura nr.19 Disfuncţia ventilatorie mixtă la bolnavii investigaţi

Nr. Crt. Explorarea funcţională pulmonară Nr. cazuri Procent

1 Valorile normale ale explorării funcţionale pulmonare 45 33,33 %
2 Total bolnavi cu valori normale ale explorării funcţionale 45

Tabel nr. 14 Număr de bolnavi cu valori normale ale explorării funcţionale pulmonare

19
6.(f) CORELAŢIILE DINTRE DEPISTAREA PRECOCE ŞI TRATAMENTUL
CHIRURGICAL , OPERABILITATEA ŞI ANII DE VIAŢA CÂŞTIGAŢI
Depistarea precoce este mai bună la femei decât la bărbaţi, un procent mai scăzut al
fumatului şi al expunerilor la noxe, agenţi carcinogeni la femei.

Aspecte clinice Simtomatologie Date anamnestice

-tegumente şi mucoase -hemoptizie -vârsta
-stare de nutriţie -tuse -sex
aspect faciecs -expectoraţie -mediu de provenienţă
-degete hipocratice -dispnee -comportament
-dureri hemitoracice -fumat
-astenie -alcool
-adinamie
-inapetenţă
-scădere pleurală
Examen -transpiraţii nocturne
radiologic

Examen DEPISTAREA PRECOCE ÎN Examen

computer CANCERUL BRONHOPULMONAR fibrobronhoscopic
tomograf

Examen histopatologic

Figura nr.20 Algoritm de diagnostic al depistării precoce

Depistarea precoce in cadrul studiului realizat

În cadrul studiului efectual diagnosticul de cancer bronhopulmonar în stadiul precoce s-a
realizat numai la 39 bolnavi din cei 135 urmariţi, adică aproximativ 29 % (28.88 %).
Repartiţia pe sexe a acestor bolnavi depistaţi precoce a fost urmatoarea:
- 28 au fost bărbaţi (66,67 %)
- 14 au fost femei (33,33 %)

30

20
28
10
14
0
Barbati Femei

Figura nr.21 Repartiţia pe sexe a bolnabilor cu cancer bronhopulmonar depistaţi precoce

20
 Nr.Crt. Grupe de varste Număr cazuri Procent
1 - 40-49 ani: - bărbaţi 3 7.69 %
- femei 2 5.12 %
2 - 50-59 ani: - bărbaţi 9 23.07 %
- femei 5 12.82 %
3 - 60-69 ani: - bărbaţi 14 33,33 %
- femei 4 10.25 %
4 - peste 70 ani - bărbaţi 2 5.12 %
- femei 3 7.69 %
Tabelul nr.15 Repartiţia pe grupe de vârstă a bolnavilor cu cancer bronhopulmonar depistaţi
precoce

30
25
20
Barbati
15
Femei
10
5
0
40-49 ani 50-59 ani 60-69 ani peste 70 ani

Figura nr.22 Repartiţia pe grupe de vârstă a bolnavilor cu cancer bronhopulmonar

depistaţi precoce

10

24 < 25 tigari/zi
> 25 tigari/zi

Figura nr.23 Repartiţia fumătorilor în funcţie de numărul de ţigări

40 34

30

20
8
10

0
Crescut(studii superioare) Scazut

Figura nr.24 Repartiţia pacienţilor în funcţie de nivelul educaţional

21
 8

6
8
4

2
3
0
Azbest Poluanti indistriali

Figura nr.25 Repartiţia factorilor profesionali la bolnavii diagnosticaţi cu cancer

bronhopulmonar precoce

4 8

2 4
2 2
0
BPOC TBC sechele Fibroza pulmonara Diabet zaharat tip II

Figura nr.26 Repartiţia factorilor de teren implicaţi în etiologia cancerului

bronhopulmonar precoce

17
25 Rural
Urban

Figura nr.27 Repartiţia cancerului bronhopulmonar în funcţie de mediu rural/urban

39
42
Tuse
Hemoptizie
Junghi toracic
17 Dispnee
Scadere ponderala
Inapetenta
24
Astenie
10
12
27

Figura nr.28 Repartiţia pacienţilor în funcţie de simptomatologia cancerului

bronhopulmonar precoce

22
 8 Cresterea densitatii hilare
9
Opacitate hilara
1
Atelectezie
segmentara/lobara
Pneumonie recurenta
5
Largirea unilaterela a
mediastinului
15 Opacitate periferica
4

Figura nr.29 Modificările radiologice ale cancerului bronhopulmonar precoce

Examenul citologic a evidenţiat prezenţa celulelor atipice la 35,71 % din pacienţi (adica la
15 pacienţi).

50
40
30
20 42
10 15
0
Total Examen citologic+ (celule
atipice)

Figura nr.30 Modificările patologice ale examenului citologic

30
25
20
15 28

10
13
5
1
0
Adenocarcinom Carcinom epidermoid Carcinom cu celule mici

Figura nr.31 Tipurile histologice ale cancerului bronhopulmonar precoce

25
20
15
10 21 21
5
0
Stadiul I Stadiul II

Figura nr.32 Stadializarea cancerului bronhopulmonar precoce

23
 Nr. crt Stadializare Număr bolnavi operaţi Procent
1 Stadiul I T1 – T2 N0 M0 21 50 %
2 Stadiul II T1 – T2 N1 M0 21 50 %
3 Total 42 100 %
Tabelul nr.16 Operabilitatea în stadiul I şi II

7.(g) CORELAŢIILE DINTRE ASPECTELE LEGATE DE VÂRSTĂ, SEX, MEDIU,

VSH, EXAMEN RADIOLOGIC SI EXAMENUL HISTOPATOLOGIC
46.66% 8.01% 34.07%
40-49 ani
54.34% 48.14%
50-59 ani
60-69 ani
peste 70 ani
sexul masculin
Sexul feminin

9.62% Mediu rural

Mediu Urban
25.92% 74.08%

Figura nr.33 Datele anamnestice cu referire la vărstă, sex, mediu la bolnavii depistaţi

8.(h) CORELAŢIILE DINTRE EVOLUŢIA POSTOPERATORIE ŞI PRECOCITATEA

DIAGNOSTICULUI.
Evoluţia postoperatorie a bolnavilor cu cancer bronhopulmonar a fost favorabilă

Intervenţie operatorie
- chirurgicală -

30 zile
Îngrijiri
Paleative Medicul de famile Recuperare şi reabilitare
Îngrijiri la postoperatorie
domiciliu
trimitere
Serviciul oncologie

Serviciul oncologie
teritorial
- evaluare după 6-8 luni
- examen radiologic
- examen computer tomograf
- examen bilogic merkeri tumorali

Figura nr.34 Dispensarizarea bolnavilor operaţi de cancer bronhopulmonar

24
 9.(i) CORELAŢIILE DINTRE FUMAT, CONDIŢII DE MEDIU ŞI EXAMENUL
HISTOPATOLOGIC

Adenocarcinom
20

15 Carcinom epidermoid

10
Carcinom
5 adenoscuamos
0 Carcinom
Fumători peste 20 Fumători sub 20 Nefumători
microcelular
ţigări /zi ţigări /zi

Figura nr.35 Incidenţa tipurilor histologice la pacienţii depistati cu cancer bronhopulmonar

fumători şi nefumători
10.(j) CORELAŢIILE DINTRE EXAMENUL CITOLOGIC ŞI EXAMENUL
HISTOPATOLOGIC

68.88 %

80
60 31.12 %

40

20

0
Examen pozitiv Examen negativ

Figura nr.36 Reprezentarea grafică a examenului citologic

CAPITOLUL XIX. CONCLUZII GENERALE
1. Cancerul bronho-pulmonar constituie o problemă majoră de sănătate publică în România,
prin urmare şi în judetul Argeş. Totuşi, incidenţa, prevalenţa şi mortalitatea prin cancer
bronhopulmonar în judeţul Argeş sunt apropiate de valorile medii din România.
2. Medicina bazată pe dovezi poate constitui un punct de plecare pentru definire şi alegerea
procedeelor diagnostice şi terapeutice.
3. Cancerul bronhopulmonar este mai frecvent la bărbaţi faţa de femei, fapt explicat prin
incidenţa crescută a tabagismului cronic şi a noxelor respiratorii la bărbaţi.
4. Toate cazurile au survenit la adulţi peste 40 ani, întâlnindu-se cel mai frecvent la grupa de
vârstă 60 – 69 ani.
5. Peste 50 % (54,34 %) din bolnavi provin din mediul rural.
6. Tabagismul cronic este principalul factor de risc carcinogen întâlnit la pacienţii cu cancer
bronhopulmonar (peste 77.03 % fumători).

25
7. Prezenţa simptomelor generale şi respiratorii în număr mare contribuie la precizarea
diagnosticului clinic de cancer bronhopulmonar.
8. Un număr de 42 bolnavi (31,11 %) au fost depistaţi în stadiul precoce iar tratamentul
chirurgical şi oncologic le măreşte speranţa de viaţă la 3 ani.
9. La mai mult de jumătate din cazuri au fost necesare intervenţii chirurgicale majore.
10. Fibrobronhoscopia a constituit un mijloc important de diagnostic pentru cancerul
bronhopulmonar.
11. Costurile acestei intervenţii au fost mici, nu au existat complicaţii iar evoluţia bolnavilor post
intervenţie a fost favorabilă.
12. Eficienţa tehnică a fibrobronhoscopiei a fost bună folosind puţine resurse pentru obţinerea
unor rezultate aşteptate.
13. Fibrobronhoscopia constituie cea mai utilă investigaţie diagnostică la cazurile cu suspiciune
de cancer bronhopulmonar deoarece permite :
a) detectarea leziunilor preneoplazice (displazia), neoplazice precoce (carcinom în situ şi
carcinom microinvaziv)
b) stabilirea tipului histopatologic
c) stadializarea TNM
d) evaluarea extensiei şi operabilităţii cazului
14. Indicele privind durată medie de spitalizare a scăzut la 10 – 11 zile faţă de 12 zile în
pneumologie scăzând costurile spitalizării.
15. Examenul radio-tomografic computerizat a facut parte din studiu permiţând localizarea
formaţiunilor tumorale şi evidenţierea unor complicaţii, contribuind la stadializarea TNM.
16. Tomografia computerizată (TC) a fost posibilă la toţi bolnavii diagnosticaţi cu cancer
bronhopulmonar în procent de 100 % pentru diagnosticul pozitiv şi stadializare TNM şi în
teritoriul cranian şi abdominal, în suspiciunea determinărilor secundare şi preoperator.
17. Cancerul bronhopulmonar tipul histologic carcinom epidermoid în relaţie cu tabagismul
cronic a avut o prezenţă importantă.
18. Cancerul bronhopulmonar poate fi diagnosticat precoce doar prin screening radiologic sau
citologie pulmonară, metode care nu sunt cost eficiente.
19. Supravietuirea la 10 luni de evoluţie a bolii s-a dovedit foarte modestă pentru pacienţii
diagnosticaţi în stadiile clinice III şi IV.
20. Corelarea aspectelor clinice şi a simptomatologiei au un rol important în precizarea
diagnosticului clinic de cancer bronhopulmonar, fie el şi în stadiu precoce.
21. Hemoptizia este un simptom major prezent la 60 bolnavi în procent de 44,44 % ceea ce arată
o depistare tardivă, o adresabilitate precară la medic a bolnavilor şi lipsa unui screening activ.

26
22. Depistarea precoce s-a dovedit a fi cea mai bună la femei cu un procent de 40 % în
comparaţie cu bărbaţii cu un procent de 28 %.
23. Dispensarizarea bolnavilor operaţi de cancer bronhopulmonar constituie un proces complex
care are principali actori medicul de familie şi serviciul oncologie teritorial.
24. Principala problemă ce trebuie rezolvată este diagnosticul precoce şi prevenirea.
25. Condiţiile de mediu – mediu toxic constituie un factor secundar în apariţia cancerului
bronhopulmonar.
26. Depistarea precoce în cancerul bronhopulmonar reprezintă cheia succesului anilor de viaţă
caştigaţi.
27. Anii de viaţă caştigaţi şi calitatea vieţii depind de depistarea precoce şi implicit de
stadializare urmate de tratamentul chirurgical şi oncologic.
28. Aproximativ 70 % din bolnavi au fost depistaţi în stadiile TNM III şi IV care a ingreunat
tratamentul chirurgical şi evoluţia postoperatorie.
29. Examenul citologic constituie o investigaţie relativ uşor de efectuat.
30. Procentul examenelor citologice pozitiv rămane relativ crescut şi de aici o depistare precoce
favorabilă (68,88 %).
31. Un examen citologic cu un procent de 68,88 % respectiv 93 cazuri depistate pozitiv
reprezintă o investigaţie importantă.
32. Lobii superiori drept şi stâng sunt cei mai afectaţi urmaţi de lobul inferior stâng şi drept.
33. Valorile normale ale funcţiei pulmonare nu influentează stadiul clinic al bolii.
34. Corelarea aspectelor clinice, a simptomatologiei, aspectul tegumentelor şi mucoaselor, a
faciesului, inapetenţa, scăderea ponderală, durerile toracice, cu celelate mijloace paraclinice
(examen radiologic, examen fibrobronhoscopic, examen citologic, examen computer-tomograf
şi examen histopatologic) deţin un rol important în depistarea precoce a cancerului
bronhopulmonar.
35. Cancerul bronhopulmonar în stadiul precoce s-a diagnosticat la 31,11 % din pacienţii lotului
studiat observându-se o creştere a acestui procent în ultimii 2 ani.
36. Diagnosticul precoce a cancerului bronhopulmonar s-a realizat la anumite grupe de risc:
- bărbaţi, fumători, > 50 ani ;
- cu factori de teren predispozanţi ; - bronhopatie cronică ostructivă;
- cicatricile tuberculoase ;
- fibroză pulmonară.
Nu trebuie uitaţi ceilalţi factori etiologici: factori profesionali, fumatul pasiv, factorii genetici.
37. Hemoptizia, tusea, scăderea ponderală, astenia, adinamia, inapetenţa şi durerile toracice sunt
principalele manifestări în suţinerea diagnosticului clinic de cancer bronhopulmonar.

27
38. Radiografia pulmonară efectuată la cei 42 de bolnavi depistaţi în stadiu precoce a evidenţiat
leziuni localizate predominant central, pe dreapta şi în lobii superiori.
39. Examenul de spută rămâne o metoda principală de diagnostic, 68,88 % din pacienţi prezentând
celule atipice în stadiu precoce .
40. Din punct de vedere histologic au fost prezente urmatoarele tipuri histologice depistate
precoce:
- adenocarcinom = 28 pacienţi (66,66 %) ;
- carcinom epidermoid = 13 pacienţi ( 30,96 %) ;
- carcinom cu celule mici = 1 pacient ( 2,38 %) .
41. Diagnosticul în stadiile precoce s-a stabilit în mod egal atât în stadiul I cât şi în stadiul II
respectiv 21 de bolnavi în procent de 50 %.
Propuneri de îmbunătăţire a managementului cancerului
bronhopulmonar
1. Înfiinţarea mai multor servicii de bronhologie în judetul Argeş, pregătirea mai multor
specialişti.
2. Testări “ screening” la personae cu risc înalt (tabagism cronic, mediu cu noxe, vârste nodale
prin : a)examen citologic al sputei ;
b)examinări radiologice.
în scopul diagnosticului cancerul bronhopulmonar în stadii incipiente.
3. Prevenţia primordială eficientă în privinţa fumatului prin realizarea unor campanii “anti-tabac”.
4. Respectarea legislatiei “anti-tabac” la locul de muncă .
5. Asigurarea continuităţii serviciilor de prevenire, asistenţă primară şi ambulatorie de
specialitate, diagnostic precoce, tratament adecvat şi prompt, dispensarizare corectă sunt
premisele unui management eficace al bolnavilor cu cancer bronhopulmonar.
6. Măsuri de prevenţie primară în cancer incluzând activităţile de reducere a factorilor majori de
risc : fumatul, expunerea la azbest, radon şi alţi agenţi carcinogeni.
7. Prevenţia secundară prin intermediul programelor de screening pentru depistarea grupelor de
risc major trebuie sa fie axată pe depistarea precoce a cazurilor.
8. Sistemul de asistenţă medicală trebuie sa fie implicat activ în prevenţia secundară a cancerului.
Factorii ocupaţionali, ecologici şi sociali joacă un rol important în dezvoltarea cancerului,
asadar, pentru prevenirea acestuia sunt necesare activităţi preventive intersectoriale.
9. Prevenţia cancerului trebuie să includă educaţia pentru sănătate în masă a populaţiilor pentru a
majora nivelul de cunoştinţe referitor la factori de risc şi posibilitatea modificării lor.
10. Furnizorii de asitenţă medicală deţin un rol important în educarea pacienţilor lor şi trebuie să
fie stimulaţi în acordarea acestor servicii de educaţie pentru sănătate.

28
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Abramovici M. , Yoric M., - Les anomalies et les variations du tronc traheobronchique –

Bronches , 1974 ,24, 6 , 34 .
2. Anastasatu C., Eskenasy Alex., - Cancerul bronhopulmonar vol 16. 1986, Cluj-Napoca,
pag.182 – 190
3. Andronescu A. ; Anatomia dezvoltarii omului . Embriologie medicala Ed. Med. , Bucuresti ,
1987 ; 115 – 129 ;
4. Bareliuc Lucia , Neagu Natalia ; Embriologie umana normala si patologica ; Ed.Med. Bucuresti
1987 ; 165 – 175 ;
5. Barcan F , Popescu P , Voicut T , - Diagnosticul radiologic in patologa organelor toracale ,
editura medicala Bucuresti 1980 .
6. Bejan L. Bazele anatomice ale plămânului in practica medico-chirurgicală , Ed. Med. Bucureşti
, 1978 .
7. Broquie G. – Cancers bronchiques primitifs: freqvence epidemiologie, facteur etiologiques,
Rev. Med (Paris/1973,29,1871).
8. Broquie G. – Cancers bronchiques primitifs: aspects radiochimiques, diagnostiques et evolutifs
Rev.Med. (Paris/1973,29,1877).
9. Broquie G – Problemes therapeutiques poses par les cancers bronchiques primitifs, Rev. Med.
(Paris / 1973, 29 , 1985).
10. Cavaliere S., Ventua F., Foccoli P. et al – Endoscopic tratament of malignant aitway
obstructions in 2008 patients chest 1996; 110 : 1536 – 42.
11. Chiriac C. – Corelatia tipurilor histologice ale cancerului bronhopulmonar cu factorii
epidemiologici , Teza doctorat, Iasi – 2003.
12. Ciobanu Laura – Ghiduri de practica si protocoale in fibrobronhoscopie, fides, Iasi 2001; 31-46
; 84-88.
13. Ciobanu M. Asistarea de catre medici a fumatorilor care vor sa renunte la fumat Pneumologia
2004; 53, 1 : 61-63.
14. Ciornea L, Miron L, Gheorghiu S., Fumatul si cancerul bronhopulmonar – o enigma elucidate.
Revista Medico – Chirurgicala a “societatii de Medici si Naturalisti” din iasi 2001; 105 ; 49-53
15. Cordos I., Saon C., Paleru C., Posea R. Et al – Indicatii ale rezectiei – Anastomoza in cancerul
bronhopulmonar – Pneumologia 2001 ; vol 1 (nr.2) : 109 – 14.
16. Cordos J. Paleru C. – Valoarea diagnostica a metodelor invazive de explorare a mediastinului ,
Pneumologia vol. XLIX , nr. 1/2000 , 45 – 51.
17. Crişan Emilia , Ulmeanu Ruxandra , Mihăltan Fl. D. Bronhoscopie – Ghid practic pentru
începători , Editura Med. Bucureşti , 1999 .
18. Crisan Emilia , Ulmeanu Ruxandra , - „Actualitati in bronhoscopia cu viza diagnostica si
terapeutica” – Congresul anual ERS – Berlin , septembrie 1997 , Pnumoftiziologia vol.
XLVII,nr.1998 , 59 – 61 ;
19. Crisan Emilia, Ulmeanu Ruxandra, Mangiulea V., a-XV-a conferinta nationala de
Pneumoftiziologie – oct.1996, Poiana Brasov – rezumate – „Aportul fibrobronhoscopiei in
optimizarea diagnosticului pozitiv al neoplasmului bronhopulmonar”.
20. Dana Galieta Minca, M. G. Marcu – Sănătate Publică şi Management sanitar, Editura
Universitara “ Carol Davila” Bucureşti 2004 p. 77-90.
21. Didilescu C., Olimpia Nicolescu, Marica C., Pop Monica – Epidemiologia cancerului
bronhopulmonar, Epidemiologia bolilor pulmonare cronice cu extindere în masă, Ed. Curtea
veche, Bucureşti / 2000, 75 – 101
22. Didilescu C., Didilescu Andreea, Marica C.- Fumatul sau drumul de la sănătate la boală,
Editura Dan , 2006 , 33-80 ;
23. Dorman A., Braun J. – Ghid clinic – Medicina interna – Editura medicala 2004-270-272.
29
24. Edgar Szekely , Edit. Farcaş , Pediatric Bronchology , Akademiai Kiado – Budapest , 1978 ,
135 – 288 .
25. Gherasim L. (sub redacţia) – Medicină Internă, Bolile aparatului respirator şi bolile reumatice,
ediţia a-II-a, Editura Medicală Bucureşti 2003 ;
26. Ginsberg R.J. et al : Small cell lung cancer, in cancer: Principles and Practice of oncology, 5 th
ed., VT de la Vita Jr. et al Philadelphia, Lippincon – Raven, 1997, pp 858 – 911.
27. Grigorescu Sido Francisc ; - Embriologie generala si speciala , Casa cartii de Stiinta , Cluj-
Napoca , 1998 ; 157 – 160 ;
28. Grignon G. – Cours Histologie , Ed. Ellipses , Paris , 1996 ;
29. Harrison – Principiile Medicinei Interne, Editura Teora, vol. I si II 2003.
30. Horvat T,Dediu M.,Tarlea A,-Cancerul bronhopulmonar, Ed. Universul, Bucureşti 2000.
31. Huzly A. – Atlas de bronhoscopie – Paris, Editeur – Albert de Visscher – 1962 ;
32. Ispas A.T., coordonator, Budai Mariana, Filipoiu Fl., Tarţa Arsene E., Embriologie – Ghid de
lucrări practice de Microscopie, Catedra de Anatomie – Editura Universitară „Carol Davila”,
Bucureşti 2006, pag. 50-54 ;
33. Lemoine J.M. , „Bronchoscopie clinique” 1982 ;
34. Mangiulea V. – „Tumorile traheale”, 1994, Pneumoftiziologia; 59-72.0.
35. Mitrea M., Tabacu E., Bicescu D., Galie N., - Evaluarea gravităţii cancerului pulmonar la
depistare în funcţie de stadializarea TNM, Pneumologia vol XLVIII, nr3/1999, 211
36. Murray J., Nadel A.J. – Lung cancer, Text book of Respiratory Medicine Second ed. 1994,
1488 – 1542.
37. Olar V., Popovici Claudia, Ştefanescu Ioana, Pneumo . ro, nr.1, 2006, pag 14-17 ;
38. Papilian V. , Anatomia omului , Vol.II , Edit.Didactică si Pedagogică , Bucureşti 1979 .
39. Peter C. Fretz, B.S., Jhonathan W.I., Hughes, M.D., 2003, American Medical Journal : An
comprehensive overview about small cell carcinoma ;
40. Popescu M., Stoicescu I.P., Didilescu C. – Pneumologie clinica, Editura Universitatii „Lucian
Blaga”, Sibiu 1999.
41. Raica M., Iacovliev M. , Alexa A. , Maderle O. , Sârb S. , - Histologie medicala , Ed. Mirton ,
1997 ;
42. Ranga V. – „Tratat de anatomia omului” – Bucuresti, 1993, volumul I.;
43. Scagliotti V.G. – Epidemiology and clinical presentaţion 2003, Lung cancer, Diagnosis and
staging, ERS congress 2003, 7-33.
44. Schmidt Ana-Nadia , Lupea I. , Grigorescu – Sido Fr. , „Raportul dintre patologia repiratorie a
perioadei neo-natale precoce si morfologia plaminului fetal” in Obstretica si Ginecologie vol
XLV , 1997 ; 132 – 137 ;
45. Schmidt Ana Nadia - Plămânul fetal si neonatal – Anatomie clinică , Edit. Casa Cărţii de
Ştiinţă , Cluj , 2000 .
46. Sobotta / Hammersen ; Histology – Color Atlas of Microscopic
Anatomy;Lea&Febiger,Philadelphia,London,Munchen,1985,162-166;
47. Travis W.D. et al – Lung Cancer 75 : 1991, 1995.
48. Trofor A., Mihaescu T., Fratila I., Tutunul – factor de risc in cancerul bronhopulmonar: stadiul
actual al cunostintelor, volume rezumate ale conferintei INSPIR – Iasi nov. 2003.
49. Trofor A. Curs de Pneumoftiziologie Editura Institutul European Iaşi, 2001 ; p.137 – 147 ;
50. Ulmeanu Ruxandra, Ciprut T., Crişan Emilia, Galbenu G., Mihaltan Fl. – Fibrobronhoscopia şi
tomografia computerizată – repere esenţiale şi complementare în stadializarea corectă a
neoplasmului bronhopulmonar. Pneumologia vol.XL VIII,nr3 / 1999, 211-212.
51. Ulmeanu Ruxandra, Crişan Emilia, Mihaltan D. Florin – Bronchoscopie Ghid practic pentru
începători, Editura medicală Bucureşti 1999 ;
52. Wang K-P, Metha A.C. – Flexible Bronchoscopy, Cambrige, M.A., Blacwell, 1995.
53. Weinberger S.E. – Principles of Pulmonary Medicine, 2d ed. Philadephia Sauders, 1992.
54. Zang E.A., Wynder El. – Differences in lung cancer risk between men and women :
Examination of the evidence J. Natl cancer just 88 : 183, 1996.

30