Conduite in urgente medico-

chirurgicale, situatii de criza si

dezastre

Curs 1 – BLS SI ALS

 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR
 Stopul cardio-respirator poate aparea datorita unei probleme la
nivelul cailor aeriene, respiratiei sau circulatiei
 Cea mai frecventa cauza de deces = boala ischemica cardiaca
 82,4% dintre cazurile de stop cardiac inafara spitalului sunt
datorate unei afectiuni cardiovasculare
 9% accidente - cazurile de trauma, asfixie, inec, intoxicatii si
diverse alte cauze suicidare
 doar 8,6% = afectiuni endogene non-cardiace: pulmonare,
cerebrovasculare, renale, neoplazii, hemoragii gastrointestinale,
diabet, cauze obstetricale si epilepsie
STOPUL CARDIO - RESPIRATOR
 Stopul cardio-respirator poate aparea datorita unei
probleme la nivelul cailor aeriene, respiratiei sau
circulatiei

 Sistemul respirator si cel circulator se afla in

interdependenta:
• Hipoxemia duce la alterarea functiei cardiace
• Afectiunile severe ale cordului determina cresterea
consumului de oxigen si implicit a travaliului respirator
STOPUL CARDIO - RESPIRATOR
 Stopul respirator fara oprirea inimii, deci cu prezenta
pulsului bun la carotida, permite ca, intr-un interval de 3-
10 minute, sa poata avea loc reanimarea respiratorie cu
succes
 Stopul cardiac (oprirea inimii) initial este urmat invariabil
de stopul respirator in 20-30 secunde
 Practic, poate exista reanimare respiratorie fara masaj
cardiac, dar nu exista masaj cardiac fara respiratie
artificiala, pentru ca odata cu stopul cardiac se opreste
imediat si respiratia
STOPUL CARDIO - RESPIRATOR
 Moartea clinica incepe odata cu stopul cardiac, care
determina si oprirea circulatiei cerebrale
 Moartea clinica este un proces reversibil si victima poate
reveni complet la o viata normala daca i se acorda primul
ajutor in timp util.
 Moartea clinica dureaza 3-4 minute; orice intarziere in
acordarea primului ajutor dupa acest interval, datorita
lipsei de oxigen la creier, duce la moarte biologica, adica la
moarte definitiva si ireversibila a victimei
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR
 Obstructia completa a caii aeriene -> stop respirator si rapid -> stop
cardiac
 Cauze de obstructie a cailor aeriene
• caderea bazei limbii datorita alterarii starii de constienta
• traumatisme craniofaciale cu sangerare si leziuni la nivelul fetei, limbii,
laringelui, faringelui
• traumatisme inchise ale gatului care produc leziuni laringiene obstructive
• traumatismele maxilo-faciale si ale regiunii cervicale
Obstructia cailor aeriene

Caderea bazei
limbii

Epiglotita
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR
• arsurile la nivelul fetei cu inhalare de fum determina laringospasm si edem
al cailor aeriene
• sangele – in caz de hemoragii oro- sau nasofaringiene
• lichidul de varsatura, cand este aspirat de pacienti in stare de inconstienta
• epiglotita – inflamatia acuta a epiglotei
• corpi straini – ex. bolul alimentar, aspirarea de catre copii a obiectelor mici
• compresie extrinseca prin hematoame sau abcese ale gatului
• laringo- si bronhospasm aparut in cazul anafilaxiei, astmului bronsic,
infectiilor, corpilor straini sau gazelor iritante
• edemul pulmonar acut necardiogen aparut in situatii de inec, gaze iritante,
soc anafilactic, infectii, soc neurogen etc.
• tumefactii la nivelul faringelui – infectii, abcese, edem, difterie, tetanos
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR
 Respiratia poate fi tulburata in cadrul unor afectiuni cronice decompensate
sau in cadrul unor afectiuni acute care determina stop respirator
 Cauzele tulburarilor respiratorii
• depresia respiratiei de cauza centrala , in afectiuni ale sistemului nervos
central
• leziuni ale musculaturii sau ale nervilor periferici care intervin in actul
respiratiei
• leziuni neurologice
• scaderea tonusului muscular – ex. in miastenia gravis
• afectiuni toracice restrictive
• boli pleuropulmonare care pot fi de cauza infectioasa, posttraumatica,
sindromul de detresa respiratorie acuta, embolie pulmonara, edem pulmonar,
etc.
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR
 Circulatia poate fi ea insasi cauza stopului cardio-respirator in situatii
de afectare primara sau secundara
 Afectare cardiaca primara:
• ischemia miocardica
• sindromul coronarian acut
• hipertensiunea arteriala
• valvulopatiile
• toxicitatea cardiaca a unor medicamente – antiaritmice, antidepresive
triciclice, digoxin
• acidoza
• tulburari electrolitice ale K, Mg, Ca;
• hipotermia
• electrocutia
STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

 Afectare cardiaca secundara:

• asfixia
• hipoxemia
• hemoragiile
• socul septic
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR
 Semne clinice care indica existenta stopului cardio-respirator
• oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale
• incetarea batailor inimii – verificate prin ascultare in spatiul V
intercostal stang, submamelonar
• absenta pulsului la carotida
• paloarea sau cianoza tegumentelor
• pierderea cunostintei
• relaxarea completa a musculaturii, inclusiv a sfincterelor, ceea
ce duce la pierderi necontrolate de urina si materii fecale
Absenta pulsului
la carotida
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR
Primul ajutor si resuscitarea cardio-respiratorie
 Pentru mentinerea organismului in conditii bazale si
asigurarea oxigenarii creierului, trei lucruri sunt esentiale:
• libertatea cailor aeriene
• asigurarea ventilatiei care sa suplineasca mecanica
respiratorie si sa permita realizarea schimburilor
alveolocapilare
• mentinerea functiei de pompa a inimii astfel incat sa se
realizeze o circulatie eficienta si oxigenarea tesuturilor, in
special a creierului
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR
Resuscitarea de baza presupune urmatoarele etape:

 Evaluarea zonei, evaluarea sigurantei salvatorului si a victimei =

evitarea pericolelor (ex. electrocutie, intoxicatii, traumatisme)
 Verificarea starii de constienta prin stimulare tactila – usoara
scuturare de umeri – si verbala – “sunteti bine?”
 Daca persoana raspunde - in aceeasi pozitie si se investigheaza
situatia; se apeleaza serviciul de urgenta prespitaliceasca daca victima
are vreo problema medicala si se reevalueaza periodic
 Nu raspunde = stare de inconstienta si impune apelarea ajutoarelor si
inceperea manevrelor de resuscitare de baza – A.B.C.-ul resuscitarii
 STOPUL CARDIO – RESPIRATOR
AIRWAY – Eliberarea cailor aeriene
 Fara cai aeriene libere orice efort de reanimare devine inutil!
 Eliberarea cailor aeriene este, de multe ori, suficienta pentru ca victima sa-
si reia respiratia.
• Ex: accident prin obstructie a cailor aeriene superioare cu un corp strain
(extrem de importanta recunoasterea acestei situatii)

 Obstructie partiala a cailor aeriene la o persoana cu stare de constienta

pastrata: trebuie incurajata sa tuseasca in scopul eliminarii corpului strain
 Daca obstructia devine completa (pacientul nu mai poate vorbi, raspunde
prin miscari ale capului) si eforturile de tuse devin ineficiente, atat timp cat
pacientul ramane constient se pot efectua 5 lovituri puternice
interscapulovertebrale sau 5 compresiuni abdominale – manevra Heimlich
Eliberarea cailor
aeriene
 STOPUL CARDIO – RESPIRATOR
AIRWAY – Eliberarea cailor aeriene
 Absenta starii de constienta: se controleaza si elibereaza caile
aeriene (caderea limbii, daca accidentatul este culcat pe spate, sau
prezenta de corpi straini (sange, secretii, apa, varsaturi, proteze
dentare)
 Obstructia cailor aeriene se manifesta prin absenta miscarilor
respiratorii normale, dispnee zgomotoasa, lipsa curentului de aer la
nas sau la gura, cianoza, oprirea respiratiei
• corpi straini extragerea acestora, cu degetele invelite in tifon,
batista
• pentru mentinerea cailor aeriene deschise se realizeaza hiperextensia
capului (cu mana pe frunte) si subluxatia mandibulei
Hiperextensia capului si
subluxatia mandibulei
 STOPUL CARDIO – RESPIRATOR
AIRWAY – Eliberarea cailor aeriene
 Daca se banuieste o leziune traumatica a coloanei cervicale, nu se
efectueaza aceasta manevra, ci doar subluxatia mandibulei, mentinand
capul in pozitie neutra, in ax cu trunchiul

 Mentinerea deschisa a cailor aeriene se face cu pipa Guedel, sau atunci

cand conditiile permit, se face intubatie orotraheala

 Daca pacientul nu prezinta stop cardio-respirator, se aseaza in pozitia

laterala de siguranta: in decubit lateral, cu capul decliv, permitand
scurgerea apei (la inecat), a sangelui si secretiilor la traumatizati
(manevra este contraindicata in fracturi de coloana, leziuni ale
peretelui toracic)
Pipa Guedel
Pozitia laterala de siguranta
Pozitia laterala de siguranta
 STOPUL CVARDIO – RESPIRATOR
BREATHING – Respiratia

 Mentinand deschise caile aeriene se verifica prezenta respiratiei

 Privind miscarile toracelui
 Ascultand zgomotele respiratorii
 Simtind fluxul de aer
 verificarea respiratiei maxim 10 secunde
 daca, desi s-au permeabilizat caile aeriene, pacientul nu respira, se
impune de urgenta instituirea respiratiei artificiale (respiratia “gura
la gura” sau “gura la nas”, sau respiratia artificiala cu balon)
 respiratia artificiala trebuie continuata pana la reluarea miscarilor
respiratorii spontane eficiente sau pana la unitatea spitaliceasca unde
se poate institui ventilatia mecanica asistata
 STOPUL CARDIO – RESPIRATOR
CIRCULATION – Compresiile toracice externe

 reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu si paralel cu respiratia

artificiala (stopul cardiac este urmat invariabil si de stopul respirator in
20-30 de secunde)
 constatarea opririi inimii masajul cardiac extern, combinat cu
respiratia artificiala
 persoana care efectueaza resuscitarea lateral fata de victima (pe un
plan dur), repereaza locul pentru compresii toracice externe (in centrul
toracelui sau la jumatatea sternului) se plaseaza podul palmei unei
maini si a doua mana deasupra primei; cu degetele intrepatrunse, cu
coatele drepte si bratele perpendiculare pe planul pacientului, se executa
compresii toracice astfel incat sternul sa fie deprimat 4-5 cm
 ritmul 30 compresiuni / 2 ventilatii
Resuscitarea cardio-
respiratorie
Resuscitarea cardio-
respiratorie
SUPORTUL VITAL AVANSAT
 SUPORTUL VITAL AVANSAT
Ritmurile cardiace care apar in stopul cardiorespirator se pot
imparti in doua grupe:

•Ritmuri socabile: fibrilatia ventriculara sau tahicardia

ventriculara fara puls

•Ritmuri nesocabile: asistola si activitatea electrica fara puls

Astfel, defibrilarea se utilizeaza in cazul FV/ TV fara puls, dar

nu si in cazul asistolei sau activitatii electrice fara puls (AEP)
 SUPORTUL VITAL AVANSAT
Celelalte manevre de resuscitare pentru mentinerea functiilor
vitale, respectiv compresiunile toracice externe, managementul
cailor aeriene si ventilatia, accesul intravenos, administrarea de
adrenalina si identificarea si tratamentul cauzelor care au
determinat aparitia stopului cardio-respirator sunt valabile si se
utilizeaza in ambele situatii.
 SUPORTUL VITAL AVANSAT
FV/ TV fara puls

Tratamentul etiologic in cazul FV este defibrilarea, dar s-a

observat ca eficienta defibrilarii este crescuta daca socul
electric extern se aplica dupa doua minute de resuscitare de
baza.

Padelele/ electrozii autoadezivi ai defibrilatorului se aplica

subclavicular drept si apexian, si astfel se va putea identifica pe
monitorul defibrilatorului prezenta FV/ TV fara puls.
 SUPORTUL VITAL AVANSAT
FV/ TV fara puls

Daca s-a identificat prezenta FV/ TV fara puls, se aplica un

singur soc electric extern.

Imediat dupa administrarea socului se continua cu compresiuni

toracice si ventilatii in raport de 30:2 timp de 2 minute.

Daca dupa aceste doua minute monitorul inca arata prezenta

FV/ TV fara puls, se administreaza un al doilea soc.
 SUPORTUL VITAL AVANSAT
FV/ TV fara puls

Dupa cel de-al doilea soc se continua manevrele de resuscitare

timp de 2 minute, iar daca FV/ TV fara puls persista, se aplica
al treilea soc.

In plus, se administreaza adrenalina 1 mg iv la fiecare 3-5

minute atat timp cat pacientul se afla in stop cardio-respirator.

De asemenea, se administreaza medicatie antiaritmica si se

continua manevrele de resuscitare
 SUPORTUL VITAL AVANSAT
FV/ TV fara puls

Daca pe monitor se obtine un rimt compatibil cu prezenta

pulsului, se va verifica pulsul la artera carotida.

daca pulsul este absent, se continua manevrele de resuscitare

dacapulsul este prezent si reapar semne de viata, se inceteaza

manevrele de resuscitare si se trece la terapia postresuscitare.
 SUPORTUL VITAL AVANSAT
FV/ TV fara puls

NU exista un numar maxim de socuri care pot fi aplicate in

cursul unei resuscitari, defibrilarea fiind utilizata atat timp cat
pe monitor persista FV/TV fara puls.
 SUPORTUL VITAL AVANSAT
Managementul cailor aeriene

Cea mai buna metoda de asigurare si mentinere a libertatii

cailor aeriene si de realizare a ventilatiei mecanice este
intubatia orotraheala si ventilatia cu administrare de
oxigenoterapie cu scopul de mentinere a unei saturatii a
oxigenului in sangele arterial de 94-98%.

Intubatia orotraheala se face in cursul administrarii

compresiilor toracice, fara oprirea acestora. Singura pauza
permisa este in momentul trecerii sondei de intubatie printre
corzile vocale, nu mai mult de 10 secunde.
 SUPORTUL VITAL AVANSAT
Managementul cailor aeriene

In cazul in care intubatia orotraheala nu poate fi realizata, se

pot utiliza metode alternative, cum ar fi insertia unui
dispozitiv supraglotic (masti laringiene, combitub cu dublu
lumen sau I-gel). In lipsa acestora, se poate realiza ventilatia
non-invaziva cu masca si balon cu rezervor.

In timpul montarii acestor dispozitive se continua compresiile

toracice.

Frecventa ventilatiei pacientului trebuie sa fie de aproximativ

10 ventilatii/min.
 SUPORTUL VITAL AVANSAT
Accesul intravenos si administrarea medicatiei

Este necesara stabilirea accesului intravenos in scopul

administrarii de fluide si a medicatiei necesare in resuscitare.

Se prefera canularea unei vene periferice.

Medicamentele administrate iv vor fi urmate de un flush cu 20

de ml de fluid, cu rolul de a facilita ajungerea medicatiei la
nivelul circulatiei centrale.
 SUPORTUL VITAL AVANSAT
Accesul intravenos si administrarea medicatiei

Medicatia administrata:

-adrenalina: se administreaza pe cale iv la pacientul cu FV/ TV

fara puls la fiecare 3-5 minute, in doza de 1 mg. Administrarea
se incepe dupa al treilea soc electric

-antiaritmice: amiodarona SAU xilina

-agenti alcalinizanti: cand stopul cardiorespirator e produs de

o hiperpotasemie, impreuna cu cresterea parametrilor de
ventilatie
 SUPORTUL VITAL AVANSAT
Asistola si activitate electrica fara puls (AEP)

NU necesita defibrilare.

Se realizeaza BLS (primul ajutor de baza), intubatie

orotraheala si administrarea medicatiei intravenos.

In cazul activitatii electrice fara puls, se indica pacing extern

transcutanat. (stimuleaza inima cu aproximativ 70 bpm si
intensitate variabila.
 SUPORTUL VITAL AVANSAT
Cauze potential reversibile (4H si 4T):

1.Hipovolemia
2.Hipoxia
3.Hiper/hipopotasemia
4.Hipotermia

1.Toracele
sub tensiune (pneumotoraxul)
2.Tamponada cardiaca
3.Toxice
4.Tromboza coronariana sau pulmonara