HEMATEMZ

s.f. (Med.) Scurgere pe gur de snge provenit din tubul digestiv. [< fr. hmatmse, cf. gr. haima snge, emesis vom].

Hematemeza reprezinta eliminarea prin varsatura de sange care provine din tubul digestiv superior. Hematemeza poate fi masiva, cu sange rosu sau poate contine sange partial transformat in hematina, negru, in urma contactului cu acidul clorhidric gastric - varsatura in zat de cafea. Hematemeza se insoteste de regula de melena. Prezenta hematemezei indica o sursa de sangerare deasupra unghiului dintre duoden si jejun (unghiul lui Treitz). Hematemeza trebuie deosebita de:- hemosialemeza - reprezinta eliminarea de saliva amestecata cu sange, sange care provine de la nivelul gingiilor - hemoptizia - eliminarea de sange prin tuse din arborele respirator - epistaxisul inghitit poate fi confundat cu o hematemeza, deoarece sangele se elimina prin varsatura, dar provine din fosele nazale

Vrstura reprezint exteriorizarea parial sau total a coninutului gastric prin orificiul bucal,
nsoit de efort (ex. stenoza piloric). De menionat c senzaia de grea este considerat o form frust de vrstur, practic senzaia care precede vrstura, motiv pentru care cele dou simptome se studiaz mpreun. ATENIE!!!! Regurgitaia reprezint exteriorizarea parial sau total a coninutului gastric prin orificiul bucal, nensoit de efort (ex. achalazia Clasificare I. Vrsturile centrale 0 Droguri, chimioterapice 1 Uremia 2 Hipercalcemia de diferite cauze 3 Infeciile acute, n special la copii 4 Sarcin II. Vrsturile reflexe cauze gastrointestinale incluznd aici i ingestia de: substane iritante, medicamente, alcool, otrvuri, sare, arsenic, fosfor. Analiza semiologic a vrsturilor se face n funcie de urmtoarele criterii: coninutul vrsturilor, volumul i frecvena vrsturilor. Coninutul vrsturilor care apar n afecinile gastro-duodenale poate fi - alimentar (vrsturile pot conine alimente recent ingerate sau alimente ingerate cu mult timp nainte chiar zile) - bilios (coninutul bilios este consecutiv refluxului duodenal n stomac) - mucos, apos (aspect clar) - hemoragic (caz n care vorbim de hematemeza, vrstura cu coninut sanguinolent) Volumul vrsturilor este o informaie orientativ, mai ales c pacieniiau tendina spre exagerare sau folosesc comparaii exagerate, nerealiste Frecvena vrsturilor variaz n funcie de afeciunea care le determin i de stadiul evolutiv al acesteia. Definiie 1. HDS hemoragie digestive superioara- reprezint totalitatea sngerrilor situate la nivelul tractului digestiv de la regiunea faringo-esofagian pn la ligamentul Treitz. 2. Hematemeza- reprezint evacuarea de snge proaspt sau parial digerat prin orificiul bucal, ca simptom al unei HDS (de la regiunea faringo-esofagian pn la ligamentul Treitz). ntotdeauna este semn de HDS, niciodat de HDI.

3. Melena- reprezint exteriorizarea de snge digerat prin orificiul anal. Scaunul melenic apare nchis la culoare (negru), moale, pstos, aderent de esuturi, urt mirositor (de la aproape orice nivel al tractului digestiv). Apare n principal n urma unei HDS. Poate aprea i n urma unei HDI, datorit unui tranzit intestinal ncetinit., datorit prezenei sngelui digerat scaunul are un aspect negru, lucios (ca pcura). Pentru ca scaunul s aib aspect melenic e nevoie de o hemoragie de minim 60 ml de snge care s stagneze n tubul digestiv minim 8 ore. Melena este diferit de rectoragie. Rectoragia este hemoragia produs n segmentele terminale ale tubului digestiv i exteriorizat prin rect. Diferenierea melenei de rectoragie se face pe seama aspectului scaunului: cu coninut de snge rou n rectoragie i aspect de pcur n melen
Hematemeza i melena sunt modaliti de exteriorizare a unei hemoragii digestive superioare. Hemoragia digestiv superioar este hemoragia care se produce la nivelul segmentelor superioare ale tubului digestiv (esofag, stomac i duoden); hemobilia (hemoragia care se produce la nivelul arborelui biliar) este de asemenea o form de HDS (extrem de rar) La momentul examinrii hemoragia poate fi activ sau oprit. Hematemeza este vrstura cu coninut sanguinolent teoretic poate fi simptom (cnd este relatat de pacient) sau semn clinic (cnd producereavrsturii i coninutul ei hemoragic sunt constatate de examinator); atunci cnd este relatat de pacient trebuie difereniat de un eventual epitaxis nghiit -Dup aspectul sngelui evacuat hematemeza poate fi -hematemaz cu snge proaspt (n acest caz avem de-a face cu o hemoragie activ sau recent) -hematemez cu snge digerat (aspect de za de cafea) n acest caz avem de-a face cu hemoragie oprit, veche Eructaia este eliminarea gazelor din stomac n esofag i de aici n exterior prin faringe i cavitatea bucal. Regurgitarea este trecerea coninutului gastric acid din stomac n esofag. Pirozisul este senzaia de arsur resimit de pacient n regiunea retrosternal consecutiv refluxului acid n esofag

VOMICA este o boala, un semn clinic, care poate aparea drept complicatie a unor afectiuni
bronhopulmonare diverse necunoscute sau cunoscute in curs de tratament , poate fi deseori primul semn al unei boli pulmonare necunoscuta , este o urgent pana in momentul vomicei: de exemplu in chist hidatic pulmonary, prin vomica bolnavul poate sa-si scuipe diagnosticul. Vomica trebuie diferentiata de voma care este semnul unor afectiuni digestive, ea trebuie diferentiata si de Hemoptizie mai ales de cele massive, elementele de diagnostic diferential fata de voma si de hemoptizie sunt: calea de eliminare si continutul. Vomica au aspect de cantitati de sange mari, calea de eliminare gura, continutul poate fi de 2 feluri: Lichidian, limpende, cu gust salciu, limpede ca apa de stinca sau purulent. Vomica are semne aceese de tuse foarte puternice,rebele si expectoratia cheaguri de sange In general insa, organismul prin reflexele sale de aparare reuseste cele mai adesea sa elimine prin vomica continutul afectiunii pulmonare, care sa fistulizat in bronsie, prin tusea de aparare de data aceasta isi face toaleta bronsice bolnavul se calmeaza si se poate prezenta la medic in cazul in care afectiunea nu era cunoscut. Alteori boala pulmonara este cunoscuta , bolnavul se afla su b subraveghere medicala si vomica apare ca o complicatie a unor boli cunoscute aflate sub tratament. Vomica apare in situati abcese pulmonar, abces hidatica pulmonara, incarcarea bronsica cu insuficienta respiratorie.

Ca tratament se efectuaza intubatia traheala si aspiratia secretiilor, daca nu se poate efectua bronhoaspiratia , se procedeaza la Traheostomie de urgent, cu aspiratia secretiilor traheo-bronsice si administrarea pe sonda oxigenului. Se administreaza tonice cardiac, antibiotice, antiinflamatorii. Daca n-au aparut complicatii vom administra bolnavului expectorante, vom continua manevrele de tuse dirijata, eventual folosirea unui tusomat la bolnavii delibilati: mucolitice, tip brohexin,bisolvon, aerosol cu cortizon, mucosolvin. Dupa tratarea episodului acut, bolnavii care au avut vomica, indifferent daca afectiunea toracica era cunoscuta sau necunoscuta , trebuie internati si investigatii pentru precizarea diagnosticului pozitiv, a complicatii generale si fixarea atitudinii terapeutice. Vomica poate fi unica sau poate repeat la interval nedeterminate . In unele bolii cronice ca de exemplu: supuratii pulmonare cornice,ampularea ,bronsiectazii chistice, bolnavul este obisnuit cu vomica isi allege pozitia cea mai adecvanta, isi goleste aproape zilnic continutul purulent, facandu-si asa zis toaleta brosiilor La vomica hidatica interventia chirurgicala trebuie sa fie cat mai precoce, tramamentul chirurgical precoce este urmatorul: toracotomie postero-lateral, pneumotomie cu extragere membrane hidactice. Tratamentul de urgent al vomicei trebuie efectuat la spital, la sectia de terapie intensive, de aceea, dupa acordarea primul ajutor , daca vomica a survenit la domiliciu .primul ajutor va consta din : a. Ridicarea imediata a bolnavului in pozitia semisezand b. Asistarea si dirijerea tusei c. Administrarea de tonicardiace la bolnavii in varsta d. Administrarea daca este nevoie de oxigen