Sunteți pe pagina 1din 22

CERCETARE IN NURSING Observatia clinica Observatia reprezint, dup cum arta Claude Bernard, una din etapele cele

mai importante ale cercetrii stiintifice. De obicei, cercettorul face mai nti o observatie, adic observ ceva. Apoi emite o ipotez si apoi, dac poate, si verific ipoteza printr-un experiment. i nu trebuie uitat c, datorit variabilittii si complexittii fenomenelor, practica medical este, de fapt, o cercetare stiintific aplicativ. Adic pacientii se deosebesc foarte mult ntre ei si ceea ce este valabil la un pacient nu este neaprat valabil si la alt pacient. De aceea, dup cum am artat n repetate rnduri, desi prin descoperirea le!ilor !eneral valabile stiinta este a !eneralului, medicina este o stiint a individualului. De aceea, medicul practician trebuie s efectueze o observatie foarte atent a pacientului,s descopere particularittile sale, s emit o ipotez de dia!nostic pe care s o verifice, desi!ur, nu prin experiment, ci prin investi!atii clinice si paraclinice corespunztoare. Observatia face parte din comportamentul orientat al fiintei umane, care solicitat de foarte multe informatii din toate prtile, si ndreapt atentia spre anumite surse de informatii care i atra!e n mod deosebit atentia. Observatia este, n acelasi timp, un mi"loc de aprare, dar si mi"loc de recunoastere a valorii sursei respective. De aceea, medicul acord o atentie deosebit pacientului si mai ales particularittilor sale, care reprezint o inepuizabil surs de informatii pentru dia!nostic si tratament. Observatia reprezint forma cea mai elementar a cunoasterii, deoarece ea este foma cea mai simpl si mai direct a contactului cu lumea ncon"urtoare. De aceea, la baza simtului clinic, despre care se vorbeste att de mult n medicin, se afl, de fapt, observatia atent a bolnavului. Observatia presupune un observator, care n cazul nostru este medicul, un obiect,sau mai bine zis, un subiect de observat, care in cazul nostru este reprezentat de bolnav, o clas de fenomene, care n cazul nostru este reprezentat de patolo!ia uman si, n sfrsit, niste cunostinte anterioare privind fenomenele respective, care n cazul nostru sunt reprezentate de cunostintele medicului privind patolo!ia uman. #entru c medicul observ,dup cum arta $.%atie!anu, ceea ce stie. De aceea, el trebuie s fie pre!tit, s stie cam ce ar putea s vad, si ce semnificatie au lucrurile pe care le vede la bolnav. Aceste cunostinte sunt si ele la rndul lor, rezultatul spiritului de observatie pe care l-au manifestat medicii de-a lun!ul timpului. Cu a"utorul spiritului de observatie, ei au sesizat de multe ori, cu o acuitate si o finete impresionante, existenta unor simptome si aparitia lor n anumite boli. Asa spre exemplu, %ipocrate a descris paraple!ia din compresiile medulare, complicatiile testiculare din parotidita epidemic, caracterul ciclic al febrei din malarie si faciesul caracteristic din peritonit, care i poart numele. Observatia clinic a fost completat apoi cu observatia anatomo-clinic, constatndu-se c simptomele bolnavului sunt produse de anumite leziuni or!anice.A venit apoi etapa investi!atiilor clinice, a bioc&imiei si a imunolo!iei cu a"utorul crora s-a constatat c leziunile or!anice sunt produse si ele de niste modificri moleculare. 'oate acestea nu au redus, ns, cu nimic din valoarea observatiei clinice. Dimpotriv, bazat pe niste cunostinte din ce n ce mai

profunde, observatia clinic a devenit azi mai util si mai eficace. De aceea, c&iar dac investi!atiile paraclinice au luat o amploare deosebit, clinica a rmas n continuare, dup cum arat $. %atie!anu, o stiint bazat pe investi!atie si interpretare. Cu toatdezvoltarea impetuoas a investi!atiilor paraclinice, care pot aduce informatii extrem de pretioase, dia!nosticul a continuat s rmn si astzi o operatie bazat pe o observatie foarte atent si abia apoi pe utilizarea celorlalte mi"loace de investii!are a bolnavului. $ acest lucru este foarte important pentru medicul !eneralist, care de obicei nu nici nu dispune de alte posibilitti de investi!atie. De aceea, pentru !eneralist observatia si comunicarea cu pacientul "oac rolul cel mai important. #rimele informatii privind tipul constitutional, atitudinea, fizionomia, pielea, oc&ii, si comportamentul bolnavului sunt obtinute prin intermediul obserzatiei, observatia fiind cea mai simpl, cea mai usoar si cea mai la ndemn metod de cule!ere a informatiilor de la bolnav. Asa spre exemplu, cu a"utorul observatiei, medicul poate depista tipul de comportament al bolnavului, asa cum ar fi tipul lui %. %. (oserman estemai predispus la infarct, acesta fiind un tip care vorbeste repede, este ncordat, tensionat, cu miscri rapide ale !lobilor oculari, cu clipit rapid, de peste )* de ori pe minut, rs spastic, strident, voce rsuntoare, iritat, nelinistit etc. Observarea modului de comportament este foarte important.+ltrebuie s observe nu numai modul n care pacientul se comport n timpul consultatiei,ci si cum se comport n familie, cu cole!ii,cu prietenii etc. #entru c se stie c modul de comportament poate avea influiente asupra or!anismului,ceea ce a fcut posibil dezvoltarea medicinii comportamentale. ,n unele cazuri medicul poate observa foarte usor cbolnavul prezint o culoare icteric, care s-i su!ereze o afectiune &epato-biliar, sau o culoare bronzat care s-i su!ereze o boal Addison,sau o cianoz, care s-i su!ereze o afectiune cardiac, sau o casexie, care s-i su!ereze o boal mali!n, cum ar fi cancerul, spre exemplu, sau o exoftalmie care s-i su!ereze o boal Basedo-, sau o eruptie facial eritematoas atrofic sau scuamoas, sub forma de fluture, care s-i su!ereze un lupus eritematos diseminat, sau o piele ntins, dur, cu riduri perpendiculare pe buze, care s-i su!ereze o sclerodermie. ,n aceste cazuri, observatia clinic permite medicului avizat s presupun dia!nosticul unor boli c&iar si fr a"utorul anamnezei si fr vreun examen clinic sau de laborator, doar pe baza aspectului exterior al bolnavului. ,n alte cazuri este necesar, ns, o observatie mult mai atent si mai ndelun!at a bolnavului pentru a intra n posesia unor informatii si pentru a putea face un dia!nostic diferential. Asa spre exemplu, dac bolnavul acuz o stare de astenie fizic si psi&ic, o senzatie de lips de ener!ie, de indispozitie, o stare de discomfort, de insatisfactie, de tristete, ntovrsite de manifestri somatice, cardiace, di!estive, respirarorii, sau !enitale, medicul trebuie s-l supun unei observatii mult mai atente pentru a putea stabili dia!nosticul de neurastenie si a elimina numeroase boli somatice, cum ar fi &epatita cronic, pielonefrita cronic, anemia, reticuloze, cola!enoze, &ipotensiunea arterial, insuficienta suprarenal, insuficienta tiroidian, &iperaldosteronismul, cancerul, miastenia si distrofiile musculare, n care ar putea apare astenia, starea de indispozitie !eneral si celelalte simptome ale neurasteniei. Aceeasi observatie atent este necesar si n cazul unui bolnav care acuz o durere precordial, deoarece, pe ln! durerea pe care o acuz, bolnavul mai poate prezenta paloare, transpiratii reci, a!itatie neuropsi&ic, sau, dimpotriv, o stare de imobilizare, un facies de !roaz, asa cum se ntmpl n infarctul miocardic, care pune n pericol iminent viata bolnavului.

Observatia atent a bolnavului poate confirma autenticitatea simptomelor acuzate de bolnav.De multe ori intensitatea unei colici poate fi citit pe fata bolnavului. Dar nu numai durerea, ci si astenia si ameteala pot fi observate ntr-o oarecare msur pe fata obosit si apatic sau palid si anxioas. #entru un medic avizat, n nevroza astenic, desi bolnavul sufer cu adevrat, apare totusi o discordant ntre acuzele verbale,extrem de dramatice si expresia lor somatic care nu este att de autentic ca la bolnavul care sufer efectiv de an!in pectoral, de ulcer duodenal sau de astm bronsic. De aceea observatia care ncepe nc de la primul contact cu bolnavul, trebuie s continue n tot cursul investi!atiilor si c&iar dup stabilirea dia!nosticului n timpul tratamentului pn la completa nsntosire a bolnavului. Bolnavul trebuie supus observatiei nc nainte de a acuza un simptom. Apoi, el trebuie observat n continuare din momentul n care ncepe s acuze anumite simptome subiective. .edicul trebuie s observe modul n care le expune, atitudinea, faciesul, culoarea pielii,mimica, !radul de suferint pe care l inspir, tonul cu care vorbeste, modul n care poate s-si expun suferintele, miscrile de care sunt ntovrsite, dac acuz o durere mai precis sau mai va! localizat s.a. nc din aceast faz, numai prin simpla observatie a bolnavului, medicul si poate face o idee, dac nu despre dia!nostic, cel putin despre !ravitatea cazului. #entru c un bolnav n stare de soc,spre exemplu, a crui viat este n pericol,va avea o fat mai palid, va fi adinamic, va avea o voce mai sczut si si va expune mai !reu suferintele dect un bolnav cu o stare !eneral mai bun, care nu este n soc. Observatia continu apoi si n timpul examenului fizic al bolnavului. Cu aceast ocazie, medicul poate observa conformatia toracelui, respiratia bolnavului, conformatia abdomenului, eventualele eruptii cutanate, /stelute0 vasculare, tumori subcutanate sau circulatia venoas colateral. De asemenea, el poate observa mimica bolnavului la palparea zonelor dureroase sau reactia lui la mobilizarea diferitelor portiuni ale or!anismului. Observatia nu trebuie s se termine nici dup stabilirea dia!nosticului. #entru c, n functie de aparitia sau disparitia unor simptome, dia!nosticul poate fi modificat sau completat. Asa spre exemplu, la un bolnav cu dia!nostic de ulcer duodenal poate apare o melen sau o &ematemez care s necesite modificarea tratamentului, impunnd interventia c&irur!ical. Apoi trebuie observat rspunsul bolnavului la tratament s.a. Atunci cnd nu poate stabili un dia!nostic n timp util, sau nu poate prevedea evolutia fenomenelor, medicul si prelun!este observatia, tinnd bolnavul sub oc&iul su scruttor o noapte, o zi sau c&iar mai multe zile.Asa spre exemplu, un abdomen acut, a crui etiolo!ie nu a putut fi nc elucidat, va fi tinut sub observatie permanent pentru a vedea modul n care evolueaz tabloul clinic. De asemenea, un traumatism cranian, a crui evolutie nu poate fi precizat, va fi tinut sub observatie pentru a vedea dac nu apare un &ematom cerebral si asa mai departe. .edicul !eneralist are dezavanta"ul c nu poate urmri n permanent bolnavul, asa cum se ntmpl n spital. Dar el are avanta"ul c poate urmri bolnavul o perioad mai lun! de timp. +l are posibilitatea s observe evolutia ndelun!at a unor simptome sau a unor boli cronice.

De aceea, observatia are un rol deosebit n medicina !eneral.#entru c, dup cum remarca 1aennec, n medicin nu poti s a"un!i la un rezultat dect prin observatii numeroase si ndelun!ate. #ractica medical este fondat de fapt pe observatia bolnavului, iar medicul trebuie s fie, dup cum remarc Cl.Bernard, mai nti un bun observator. #entru c,prin intermediul vzului, care este cel mai implicat n procesul observatiei, medicul primeste, de fapt, cea mai mare cantitate de informatii apreciat la 2 milioane biti pe secund. #rin intermediul vzului el poate intra n posesia uunor semne iconice care ar fi imposibil de descris si de receptionat prin alte mi"loace, iar prin intermediul auzului, poate intra n posesia unor semne indiceale, asa cum ar fi o voce mai sczut, o tuse sau un !eamt, care pot s su!ereze !ravitatea situatiei. #lecnd de la observatiile clinice pe care le face medicul poate a"un!e la interpretri mult mai profunde. Atunci cnd observ de!etele unui bolnav de poliartrit reumatoid, el poate a"un!e la concluzia c inflamatia articulatiilor este produs de anticorpii anti $!3, care formeaz complexe imune care infiltreaz sinoviala, care determin eliberarea de prosta!landin, leucotriene si enzime lizozomale ntretinnd astfel informatia.Adic de!etele fuziforme, sau n !t de lebd i evocmedicului modificrile moleculare care au determinat aparitia acestor modificri.Acelasi lucru se ntmpl atunci cnd observ o criz de astm, o ascit, sau o &emiple!ie, care i evoc modificrile or!anice si moleculare care le-au produs. Dar medicul !eneralist nu trebuie s observe numai bolnavul. pre deosebire de ceilalti specialisti el poate observa si familia, starea de sntate a celorlalti membri din familie, nivel economic, starea de i!ien, atmosfera afectiv din familie si eventualele conflicte. De asemenea, el poate observa mediul de munc si colectivitatea n care locuieste bolnavul, cu toate problemele lor. De aceea, medicul !eneralist trebuie s pun n "oc toate resursele sale, toate simturile si toate calittile sale, pentru a efectua o observatie ct mai atent si mai profund a bolnavului si a mediului su de viat si de munc. #entru c exist pericolul ca el s efectueze o observatie prea sumar si s se bazeze mai ales pe rezultatele de laborator, care, desi pot aduce informatii extrem de valoroase, nu o pot lua niciodat naintea metodelor clinice si n primul rnd naintea observatiei, simple si directe, a bolnavului si a mediului su de viat si de munc.De aceea medicul !eneralist trebuie s nvete s fie un fin observator al bolnavului. Metoda analizei documentelor 4oaia de Observatie Clinica 3enerala 54OC36 capata o importanta deosebita, devenind 7depozitarul0 unui con!lomerat de informatii si date medicale, compus atat din relatarile pacientului, cat si din constatarile obiective ale medicului si din rezultatele investi!atiilor paraclinice. Administrarea acestui con!lomerat de date medicale confera 4OC3 o tripla dimensiune8 9. 4oaia de Observatie Clinica 3enerala 54OC36 : document medical privit si analizat din perspectiva !&idurilor terapeutice, a !&idurilor de practica medicala 5ca documente ale C.(6, a statisticii medicale si a deciziilor medical-administrative la nivel de ramura sau la nivel de spital. ;. 4oaia de Observatie Clinica 3enerala 54OC36 : document medico-le!al privit si analizat din perspectiva Codului #enal. 2. 4oaia de Observatie Clinica 3enerala 54OC36 : document etic privit si analizat din perspectiva Codului de Deontolo!ie .edicala.

9. 4oaia de observatie clinica !enerala : document medical #entru orice practician, fie el incepator sau cu experienta, consemnarea si interpretarea datelor medicale stimuleaza !andirea clinica, oferind in acelasi timp posibilitatea de verificare proprie, atat de necesara oricarui medic. Din aceasta perspectiva, 4OC3 poate fi privita 5in ansamblul ei6 si ca un act de cercetare stiintifica, intrucat particularitatea ei 5in sensul dictonului : 7nu exista boli ci bolnavi06 confera repere ce pot fi ulterior prelucrate statistic si didactic. $n plus, in spri"inul si spiritul acestei idei, in noul format al 4OC3 s-a adau!at rubrica 7sustinerea dia!nosticului si tratamentului 5clinic si paraclinic60. #entru a-si indeplini functia de document medical, 4OC3 are nevoie de veridicitate, securitate, concizie si concludenta in or!anizarea datelor medicale. #lecand de la aceste considerente !enerale, practica medicala actuala ne arata ca pentru fiecare pacient internat rezulta un volum urias de date 5investi!atii6. istemul clasic al foii de observatie, in care sunt trecute de-a valma toate datele pacientului si toate investi!atiile efectuate impreuna cu rezultatele lor, este, in cele mai multe cazuri, depasit. .odelul actual se caracterizeaza prin8 - viteza mica de transmitere a datelor 5peste ;) ore6< - accesibilitate redusa la date 54OC3 se !aseste la un moment dat intr-un sin!ur loc si nu poate fi consultata simultan de mai multe persoane6< - pierderi mari de date 5fise sau foi de evolutie, fise de consultatie, pierdute< rezultate !reu de !asit sau neinteli!ibile6. $ntr-un studiu efectuat la pitalul =niversitar de =r!enta Bucuresti se apreciaza ca8 - peste 9*> din analizele de laborator solicitate sunt pierdute sau nu sunt comunicate la timp< - pentru 9*-9?> din investi!atiile radiolo!ice rezultatele sunt trimise prea tarziu, dupa ce decizia terapeutica a fost luata< - ?> din investi!atii sunt repetate in mod ne"ustificat< - 9> din documentele medicale se pierd fizic in fiecare an. $n plus, stadiul actual al 4OC3, ca document medical 5si medico-le!al in acelasi timp6, nu ofera posibilitatea unei evidente clare si a unui control 5clinic, administrativ, disciplinar6 in ceea ce priveste administrarea medicatiei profilactice si@ sau curative intr-o sectie de spital. Adeseori, in practica, ne intalnim cu foi de observatie in care consemnarea medicatiei se face &aotic 5la rubrici diferite, la momente diferite, c&iar pe pa!ini diferite6 sau exista situatii 5nu rare6 in care nu se poate afla doza administrata, in care se fac recomandari terapeutice in urma unui consult interdisciplinar, iar acestea sunt sumate sau dimpotriva, neluate in consideratie de medicul curant. 1ipsa de acuratete in acest domeniu face ca 4OC3 sa piarda rolul de document medical implicat in cunoasterea si cercetarea patolo!iei iatro!ene. $n medicina moderna, medicul curant este dependent de teste, analize, investi!atii< totodata medicul trebuie sa aiba acces la istoricul pacientului, precum si la alte investi!atii efectuate, pentru a putea face o corelare eficienta a datelor oferite de aceste teste. De aceea se impune introducerea unui sistem informational prin care datele medicale existente sa fie puse la dispozitie rapid si complet. Asadar, o noua standardizare si informatizarea completa a foii de observatie sunt necesare. Concomitent cu acestea, ri!oarea medicala si instituirea unor mecanisme de feed-bacA 5clinic, administrativ6 in evaluarea veridicitatii datelor medicale sunt madatorii.

;. 4oaia de observatie clinica !enerala : document medico-le!al $n medicina libera contemporana, raportul medic-pacient a evoluat tot mai mult catre o relatie contractuala in care, pe baza increderii, pacientul isi ale!e medicul, iar acesta, la randul sau, devine pe deplin constient de obli!atiile ce ii revin in contract. $n acelasi timp, intr-o evolutie paralela, unul dintre drepturile fundamentale ale pacientului 5bolnavului6 s-a materializat in responsabilitatea "uridica a medicului iar institutia responsabilitatii "uridice medicale s-a metamorfozat odata cu transformarea medicinii 5din arta in stiinta6 de la incriminarea faptelor medicale doar pentru intentie pana la incriminarea din culpa< constientizarea rolului acestei institutii 5a responsabilitatii "uridice medicale6 determina un impuls pentru cresterea calitatii asistentei medicale. $n acest context si pe baza premiselor "uridice expuse, 4OC3 devine un important document medico-le!al. +ste evident ca nu poate exista o expertiza medico-le!ala vis-B-vis de un fapt medical la nivel de spital, fara analiza 4OC3. ub acest aspect, 4OC3 capata statutul unui adevarat .A('O( in procesul medical. 2. 4oaia de observatie clinica !enerala : document etic tandardele etice de conduita profesionala si responsabilitate pot fi uneori prea multe, dar niciodata mai putine sau impotriva celor cerute de le!e. $n toate relatiile profesionale medic-pacient, prima preocupare a medicului trebuie sa fie sanatatea pacientului. +l datoreaza pacientului o loialitate primara. Aceasta preocupare si devotiune trebuie sa se manifeste in toate procedurile medicale, inclusiv in cele care au ca subiect calitatea vietii. $n analizarea 5suprave!&erea6 comportamentului etic al medicului, 4OC3 poate "uca un rol primordial deoarece multe dintre domeniile de aplicare si principiile Codului de Deontolo!ie .edicala sunt o!lindite in rubricile 5respectiv maniera de completare a lor6 din 4oaia de observatie clinica !enerala. Astfel, obtinerea consimtamantului la actul medical este un act specific, care ocupa o pozitie centrala in actul comunicarii in cadrul relatiei medic-pacient. 526 $n actul medical se porneste de la consimtamantul implicit 5care caracterizeaza relatia curenta de consult medical6 si se a"un!e la consimtamantul exprimat 5etapa obli!atorie prin care pacientul isi acorda permisiunea specifica de a fi tratat6. +xprimarea in scris a consimtamantului 5liber exprimat6 este obli!atorie in prezenta martorilor, inainte de orice act medical si inainte de orice interventie c&irur!icala @ anestezica @ intravenoasa @ intraarteriala, etc. Continutul informarii trebuie sa fie exclusiv veridic, iar forma informarii prealabile trebuie sa fie simpla si inteli!ibila. Consimtamantul bolnavului este un criteriu salutar in evaluarea riscului util. Consimtamantul dupa prealabila informare 5termen pe deplin consacrat astazi6 reprezinta un drept al bolnavului si o obli!atie a medicului, ce trebuie consemnat in 4OC3. Consimtamantul trebuie sa exprime ec&ilibrul dintre prevederea riscurilor si asumarea lor, dintre avertizarea utila si avertizarea excesiva. Din acest un!&i putem aprecia ca informatia medicala oferita pacientului 5si care sta la baza deciziei sale6 isi are izvorul in totalitatea datelor medicale 5constatari obiective, analize de laborator, rezultatul investi!atiilor radio-ima!istice, etc.6

cuprinse in 4OC3. Asadar, din perspectiva consimtamantului, dimensiunea etica se impleteste cu cea medico-le!ala, permitand reanalizarea 5la un moment ulterior si pe baza datelor medicale consemnate6 elementelor de informare asupra alternativelor terapeutice si asupra acceptarii riscurilor. $n acelasi timp 4OC3 este un purtator de secrete medicale< la baza respectarii secretului medical sta dreptul fundamental al individului la demnitate si confidentialitate. ecretul medical este o conditie de baza a relatiei medic-pacient, un ec&ilibru intre constiinta profesionala, pe de o parte si increderea pacientului, pe de alta parte. 526 $nformatiile medicale privind pacientul nu sunt considerate un domeniu public. 'ransparenta in ceea ce priveste dosarul medical al unui pacient sau in ceea ce priveste pacientul insusi, in planul suferintei sale nu este permisa 5exceptiile sunt prevazute de le!e6. Din acest punct de vedere, intrea!a 4oaie de observatie clinica !enerala 5intocmita de medic pe numele pacientului sau6, ca depozitar al unor informatii 5evidente6 medicale, cade sub incidenta normei etice a secretului profesional. #e lan!a cele doua mari principii deontolo!ice exista si alte dimensiuni etice o!lindite in 4OC38 a. independenta profesionala absoluta a medicului, libertatea prescriptiilor si actelor medicale pe care le considera necesare in limitele competentei sale< b. dili!enta in stabilirea dia!nosticului, solicitarea investi!atiilor paraclinice si a consultului interdisciplinar< c. refuzul de a acorda in!ri"iri de sanatate din motive personale sau profesionale temeinice, indrumand pacientul spre alte surse de in!ri"ire medicala, cu exceptia situatiilor de ur!enta. $n concluzie, cele trei dimensiuni ale 4OC3 se completeaza reciproc< fiecare dimensiune, prin rolul ei, contribuind la cresterea calitatii actului medical. Cevoia de acuratete, de transparenta in relatia medic-pacient, de crestere a increderii si adresabilitatii fata de institutiile medicale pleaca si de la mana!ementul datelor si informatiilor medicale, primul pas in acest proces fiind 4OC3. Experimentul natural +xperimentul este metoda prin excelenD de determinare a cauzalitDii. O relaDie de cauzalitate ntre dou variabile nseamn c o variabil 5independent6 produce variaDie ntr-o a doua variabil 5dependent6. Aceast relaDie se spune c exist atunci cnd8 96 +xist o secvenD ordonat n timp ntre variabile, astfel nct variabila independent o precede pe cea dependent. ;6 +xist o corelaDie ntre cele dou variabile, a.. modificarea uneia dintre variabile este le!at de sc&imbarea n cealalt variabil< 26 Cu exist dovezi potrivit crora relaDia dintre cele dou variabile este iluzorie 5spurious6, adic atunci cnd influenDa unei a treia variabile este verificat, relaDia ori!inal dispare. +xperimentul este metoda de analiz a relaDiilor cauzale care reuEeEte s respecte toate cele trei condiDii de mai sus. ,n cazul celorlaltor metode de colectare a datelor pentru cerecetrile de tip cantitativist-verificaDionist, precum este anc&eta sociolo!ic, msurtorile Ei observaDiile sunt adeseori imprecise Ei implic multe variaDii, corelaDiile dintre variabile fiind adeseori

instabile. .ai mult, este foarte dificil s se determine, nu mai vorbim despre control, toDi factorii pasibili a influenDa o influenDa o corelaDie ntre cele dou variabile. +xperimentarea este foarte potrivit pentru proiectele de cercetare care implic noDiuni Ei propoziDii 5variabile6 limitate Ei bine definite. +xperimentarea este mai potivit pentru verificarea ipotezelor dect pentru descrierea unor fenomene. .etoda a fost Ei mai este utilizat extensiv n cercetarea !rupurilor mici. DeEi reprezentarea comun asociaz experimentele cu laboratoarele, vom vedea c, n EtiinDele sociale, experimentarea este posibil Ei n contexte naturale. Interviurile sunt discutii purtate pe o anumita tema cu scopul evaluarii pre!atirii si experientei solicitantului, a corespondentei acestora cu cerintele postului vacant< calitatile si comportamentul solicitantului si modul lor de potrivire cu ima!inea or!anizatiei.

9. 'ipuri de interviu $nterviul structurat

F Tipuri de interviuri pentru selectia resurselor umane: Caracteristici 9. foloseste ntrebari standard8 /Cine sunteti dvs. F0< /Care va sunt punctele forte F0< /Ce puteti oferi firmei noastre F0 etc. ;. 2. ntrebarile pot fi stabilite anticipat< se aseamana cu un c&estionar oral<

). este foarte utilizat n selectia initiala, cnd exista un numar mare de solicitanti< ?. ntrebarile nu sunt ri!ide, se pot pune ntrebari suplimentare pna se obtine informatia dorita< G. este mai exact si mai valid dect alte interviuri<

Interviul ara instructiuni

H. permite obtinerea unor informatii similare despre fiecare candidat, ceea ce usureaza selectia< I. este folosit n consultatiile psi&olo!ice si n selectie< J. se pun ntrebari !enerale care sa-l

determine pe solicitant sa vorbeasca despre sine< 9*. este mai dificil ca ntrebarile adresate sa aiba le!atura cu serviciul<

99. ntrebarile sunt o combinatie de ntrebari !enerale si specifice, neadresate ntr-o anumita ordine< 9;. are o mai mare tenta subiectiva. 92. are drept scop cercetarea reactiilor n conditiile exercitarii unei presiuni psi&ice< 9). cel care conduce interviul adopta o atitudine foarte a!resiva pentru a urmari reactia candidatului< 9?. se recomanda pentru posturi n care solicitantul lucreaza sub stres< 9G. poate !enera o impresie foarte proasta despre cel care conduce interviul si despre or!anizatie.

Interviul sub presiune

Cele trei tipuri de interviuri prezentate n tabelul de mai sus constituie interviul de profunzime. ,n selectia personalului se utilizeaza si interviul initial de triere : care este folosit n faza de preselectie si consta ntr-un c&estionar scurt de circa 9* minute, n care sunt cerute anumite informatii despre candidat, n urma caruia se acorda un puncta" n functie de care se decide continuarea sau ntreruperea participarii candidatului la actiunea de selectie. De asemenea, n cadrul interviului initial de triere se realizeaza o anamneza. 1. F Erorile care pot apare n desfasurarea interviului:

.ulti dintre cei care intervieveaza au impresia ca pot ale!e cel mai bun candidat numai pe baza de intuitie, dar acest lucru este infirmat de practica. #rintre erorile des ntlnite la cei care interviul, amintim8 9. +roarea !enerata de "udecatile premature8 este vorba de formarea unei pareri despre candidat c&iar de la nceputul interviului le!at si de aspectul exterior ala acestuia, parere pe care o va cauta sa si-o confirme pe tot parcursul interviului, nefiind neaparat fondata pe o apreciere ct de ct obiectiva.

;. +fectul de &alo8 este le!at de aceiasi eroare si se manifesta atunci cnd cel care ia interviul este impresionat de un anume raspuns si nu aude n continuare dect lucrurile le!ate de acesta. 2. K!omotul cultural8 apare atunci cnd avem de-a face cu un candidat care a reusit o performanta recunoscuta ntr-un anumit domeniu, care nu are nici i le!atura cu domeniul n care solicita postul. 'ocmai de aceea, pentru a evita aceste erori, este indicat ca interviurile sa se realizeze de catre persoane specializate n domeniul relatiilor si comunicarii interumane, si anume psi&olo!i. De asemenea este nevoie de respectarea unor re!uli de interviu.

;. ;. 'estul si c&estionarul - testul este o proba definita, implicnd o sarcina de executat, identica pentru toti subiectii, un instrument nalt specializat, care implica conditii speciale de aplicare si interpretare. ,n procesele de selectie si evaluare sunt folosite de catre psi&olo! urmatoarele tipuri de teste8 teste de inteli!enta si perspicacitate, teste si c&estionare de aptitudini teste si c&estionare de personalitate 2. imularile sau studiile de caz

Acestea ima!ineaza fra!mente ale vietii profesionale, n scopul observarii comportamentului si deciziilor individului testat.

). Centrul de evaluare sau metoda AC

+ste o metoda ce permite selectia persoanelor n functii de conducere dupa cele doua criterii : profesionale si mana!eriale, presupunnd parcur!erea mai multor te&nici de selectie ntr-un interval de cel putin doua trei zile. #rin aceasta metoda se studiaza comportamentul candidatilor n situatii critice. cenariul detailat permite candidatilor sa cunoasca n mod continuu att rezultatele proprii ct si pe cele ale concurentilor. #ac&etele de pro!rame elaborate de catre specialisti permit evaluarea candidatilor pentru fiecare tip de sarcina si aptitudine de conducere

ETA!E"E CERCETARII

.etodolo!ia este teoria EtiinDific despre cile 5metodele6 sporirii eficacitDii cunoaEterii umane. .etoda 5def.de A.Brimo6 :ordinea ce se pune n nvDarea unei EtiinDe, urmnd condiDiile, particularitDile acelei EtiinDe. 4elul practic, procedural, n care se utilizeaz o metod sau alta de cercetare se numeEte te&nic. Cecetarea fundamental-are drept scop cunoaEterea Ei nDele!erea lumii care ne ncon"oar, desc&iderea unei noi perspective prin lr!irea universului explicrii realitDii. +tapele cercetrii a6 Documentarea-observarea faptelor, colectarea datelor Ei clasificarea acestorLpre!tirea teoretic complex a celui care efectueaz cercetarea. b6 +laborarea ipotezelor explicative- $poteza constituie o construcDie deductiv elaborat plecnd de la faptele observate Ei destinat unei verificri ulteriaor. ,ntruct, pentru a putea fi acceptat, ea trebuie demonstrat, ipoteza se distin!e de postulat sau paradi!m.5'eoria-reprezint o ipotez verificat6 $potezele pot fi clasificate8 -dup obiectul studiat, ele se pot referi la faptele supuse explicrii, la conceptele utilizate n teorie sau practic. -dup nivelul lor de !eneralitate, ipotezele pot fi !enerale ori particulare. #entru a fi admisibile metodolo!ic, ipotezele trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiDii8 -s se refere la fenomene observabile< -s utilizeze concepte precise< -s fie specifice domeniului utilizat< -s fie verificabile. c6 Merificarea ipotezelor-este dificil deoarece criminalitatea nu se poate produce n laborator. Nivelele pro unzimii cerecet#rii

a6 Descrierea-este nivelul superficial al cercetrii Ei urmeaz fazei documentrii b6 Clasificarea datelor-se realizeaz prin cate!orisire sau clasificare Ei utilizeaz conceptul de cate!orie 5clas de obiecte sau fiinDe care reprezint caracteristici comune Ei permite compararea cu alte clase care au propriile caracteristici6 c6 +xplicarea-corespunde funcDiei explicative a criminolo!iei Ei vizeaz clarificarea naturii Ei cauzelor obiectului de studiu. 'eoria criminolo!ic nu este doar o ipotez verificat, ea reprezint un ansamblu structurat de concepte Ei "udecDi de valoare care are ca scop explicarea sintetic a realitDii. Cercetarea aplicat# 2 etape8-Documentarea prealabil 5presupune studierea domeniului supus cercetrii6, diagnosticarea 5consecinD lo!ic a documentrii Ei are ca obiectiv aprecierea EtiinDific asupra efectivitDii Ei eficacitDii mi"locului studiat6, propunerea de schimbare 5etapa final Ei are loc doar dac rezultatele cercetrii o impun6

E"A$ORAREA UNUI !ROIECT %E CERCETARE

CU!RINS&

9. $C'(OD=C+(+ : /.edicina bazata pe dovezi0 ;. '+.A D+ C+(C+'A(+ C1$C$CA 2. C+(C+'A(+A B$B1$O3(A4$CA ). (+DAC'A(+A #(O'OCO1=1=$ ?. D+.A(A(+A '=D$$1O( G. (+DAC'A(+A .+D$CA1A '( INTRO%UCERE )Medicina bazata pe dovezi*

#ractica medicala evolueaza. Aceasta poate fi considerata ca o veritabila sc&imbare de concept in modalitatile practicarii medicinei. Bazele noilor concepte rezida atat in descoperirile cercetarii clinice cat si in inte!rarea rezultatelor cercetarii in practica cotidiana a medicului, !eneralist sau specialist. $ata de ce pare necesar sa acordam un plus de obiectivitate abordarii deciziei medicale. A face credibile studiile de cercetare clinica si de evaluare, prin claritatea obiectivelor, ri!oarea metodei si utilitatea rezultatelor aceasta inseamna timp, competenta si experienta. 1umea medicala trebuie sa se pre!ateasca si sa dea exemple de astfel de medicina 7fondata pe doveziN 5Nevidence-based medicineN6. Aceasta se realizeaza prin etape succesive8 definirea precisa a problemei, in ormatia necesara pentru rezolvarea acestei probleme, cercetarea eficienta a literaturii medicale si selectarea celor mai bune studii referitoare la problema, elaborarea si demararea protocolului si prezentarea in mod pertinent a lo!icii rationamentului cu punctele sale forte dar si cu cele slabe. Aceasta lucrare prezinta bazele metodolo!ice ale studiilor de cercetare, parcur!and aceleasi etape mentionate mai sus pentru a scoate in evidenta faptul ca un bun proiect de cercetare este acela care este8 + Util8 raspunsul adus la intrebare trebuie sa aiba repercusiuni asupra unui anumit aspect al vietii medicale + Nou8 studiul trebuie sa aduca o informatie noua si sa nu se repete un studiu de"a realizat + Realizabil8 investi!atorul trebuie sa estimeze c&iar din stadiul de concepere a proiectului sansele sale de succes, inainte de a investi timp, ener!ie si bani in elaborarea unui studiu care poate sa fie irealizabil. ,( TEMA %E CERCETARE C"INICA

#roiectul de cercetare se naste dintr-o intrebare care isi !aseste ori!inea in curiozitatea cercetatorului, in calitatile sale de observatie si in experienta profesionala. Descrierea inadvertentelor intre ceea ce este observat si ceea ce ar trebui sa poate sa duca la aparitia unor propuneri de solutii pentru a suprima acest decala". O atitudinea critica poate astfel sa fie !eneratoare de intrebari interesante. 1ectura sistematica si critica a literaturii medicale si participarea la con!rese sunt surse de teme de cercetare. +xista doua mari tipuri de teme de cercetare care corespund la doua mari cate!orii de studii8

O Obiectivul proiectului poate fi descrierea distributiei caracteristicilor unei populatii. +ste vorba de un studiu descriptiv. Cu exista ipoteza. O Daca intentia este de a emite o "udecata asupra unei posibile relatii intre diferiti factori studiati, atunci problema de cercetat este fundamentata pe o ipoteza. +ste vorba de un studiu analitic. 'emele de cercetare si ipoteza sunt deci le!ate dar nu se situeaza pe acelasi plan8 existenta unei ipoteze atesta vointa si posibilitatea de a !eneraliza rezultatele. O buna tema de cercetare sau ipoteza trebuie sa fie simpla, specifica, conceputa si redactata inainte de inceperea studiului. 'rebuie de asemenea sa fie bine formulata. -( CERCETAREA $I$"IOGRA.ICA =n bun proiect de cercetare trebuie sa fie nou. 'ema de cercetare odata formulata, trebuie verificat daca raspunsul la aceasta nu exista de"a. #rincipala sursa este literatura medicala. 'rebuie sa stim sa cercetam, intr-o masa considerabila de informatii, articolele pertinente. =rmeaza apoi etapa parcur!erii acestor articole, pentru a le aprecia validitatea si aplicabilitatea. Daca la sfarsitul acestei etape raspunsul la intrebare nu exista sau daca este incomplet, atunci este perfect "ustificat sa intocmim un protocol. '( !rima etapa este cercetarea biblio!rafica propriu-zisa, adica identificarea publicatiilor care se refera la subiectul in discutie. ,( A doua etapa este lectura critica, activa, a publicatiilor selectate. $nainte de a incepe trebuie sa ne asi!uram ca stim ceea ce cautam si unde cautam. Adica trebuie elaborate cuvintele / c0eie si descrise mediile de cautare. '( Cuvintele c0eie 57descriptoriN6 trebuie intr-adevar sa descrie toate aspectele subiectului8

materia tratata 5intrebare8 despre ce se vorbeste F6 intrebarea pusa 5intrebare8 ce vrea sa spuna F6

Materia tratata este extrasa din domeniul in care se afla cercetatorul. Cuvintele c&eie care o descriu trebuie sa contina pe deasupra numelui specific al materiei tratate sinonimele sau ec&ivalentii sai. Intrebarile puse sunt si ele de o mare diversitate 5impun o ipoteza si o testeaza, identifica clar o problema, definesc o intrebare, !asesc punctele comune ale diferitelor observatii discordante ale unuia si aceluiasi eveniment6.

+xperienta ne invata de altfel ca cercetarea referintelor su!ereaza ea insasi cercetatorilor noi intrebari si noi cuvinte-c&eie. Mediile de cautare Cercetarea biblio!rafica poate utiliza diferite instrumente de lucru, prea numeroase pentru a fi toate citate. +xista mai multe sute de titluri, mer!and de la cele mai !enerale ca8 Index Medicus 5.edline6, Excerpta Medica 5+mbase6, Biologicul Abstracts 5Biosis6, Chemical Abstracts pana la cele mai specializate despre $DA, psi&iatrie, cancerolo!ie, cosmetica, c&imie analitica, farmacie industriala... #ot fi folosite mai multe suporturi8 &artie, CD (O., on-line 5asi!ura pe lan!a rapiditatea accesului si posibilitatea consultarii celor mai noi articole in timp real6. Astfel se a"un!e la notiunea - despre care se vorbeste din ce in ce mai mult - de biblioteca electronica, virtuala, sau c&iar de publicatie fara &artie. $nformatia in totalitatea sa poate sa apara - de aici inainte - direct pe biroul cercetatorului - indiferent de distanta, !ratie $ntemet-ului.

,( "ectura critica a literaturii medicale Cercetarea biblio!rafica si articolele odata obtinute, trebuie citite documentele si "udecata calitatea continutului lor. Aceasta este sarcina viitorului investi!ator care doreste sa precizeze tema sa de cercetare clinica sau sa !aseasca "ustificarea proiectului sau de protocol. #arcur!erea literaturii necesita deci o selectie si o evaluare. #entru aceasta s-a dezvoltat conceptul de 7literatura criticaN. #rincipiul consta in a "udeca valoarea publicatiilor, indiferent daca este vorba de calitatea cercetarii intreprinse sau de pertinenta rezultatelor publicate. $n aceasta etapa, cercetatorul, pe lan!a consultarea literaturii medicale cu referire directa la tema elaborata, va pune in balanta si criteriile etice de baza in materie de cercetare medicala, care se supun urmatoarelor principii8

principiul interesului si beneficiului cercetarii< principiul inocuitatii cercetarii sau punerea in balanta a beneficiului si a principiul respectarii persoanei<

riscului<

principiul ec&itatii sau repartitia ec&itabila si onesta a riscului si beneficiilor cercetarii.

1( RE%ACTAREA !ROTOCO"U"UI

#rotocolul este documentul care descrie metoda studiului propus, "ustificarea obiectivelor, de la ipoteza pana la constran!erile metodolo!ice si care defineste conditiile de realizare si desfasurare. +ste esentiala scrierea protocolului intr-un stadiu precoce al procesului de concepere a studiului atat pentru cercetator si cei care participa la studiu, cat si pentru comisiile de etica sau or!anismele susceptibile de finantare. 'rebuie amintit ca numai caracterul sau inovator si pertinent, in conditiile importantei problemei tratate si ale impactului asupra populatiei, constituie factorul ce favorizeaza interesul comanditarilor si alocarea de la bu!et. $n acest capitol s-a propus un plan de protocol, cu descrierea fiecarei etape. #lanul propus in acest capitol este un plan !eneral care poate fi utilizat in toate situatiile pe care le intalnim in cercetarea clinica. #entru un studiu de conceptie, mai simplu decat un studiu analitic, nu toate etapele descrise aici sunt obli!atoriu utile sau pertinente8 '+ Titlu +l rezuma problema pe care ne propunem sa o studiem. 'rebuie sa fie clar, precis, suficient de scurt si in acelasi timp suficient de informativ. +l poate contine o informatie despre tipul de studiu propus.

,+ Obiectivul +xista ) mari tipuri de obiective care trebuie formulate foarte clar si foarte precis8 - Primul se refera la prognostic sau la evolutia unei stari patologice. Obiectivul este de a cunoaste si de a intele!e evenimentele care vor aparea la un pacient intre momentul cand boala s-a manifestat si momentul cand istoricul clinic se termina 5prin vindecare, moarte, sau instalarea pacientului intr-o alta stare fizica, mentala sau sociala6. - Al doilea se refera la etiologie sau la cau alitate! Obiectivul este de a pune in evidenta o relatie de cauzalitate intre doua evenimente sau de a calcula forta de asociere intre doi factori. - Al treilea se refera la performanta testelor diagnostice . Obiectivul este de a evalua o strate!ie de dia!nostic, sau de a ameliora interpretarea rezultatelor unui test. - Al patrulea se refera la impactul unei interventii

Obiectivul este evaluarea unei interventii terapeutice, de depistare, de preventie sau de educare8 face ea mai mult bine decat rau, care este raportul cost-utilitate F

- / 2usti icare studiului Cercetarea costa mult si presupune timp. +a poate, in plus, sa puna pacientii in situatii de disconfort sau risc. 'rebuie deci pus din nou accentul direct pe rezultatele sale.

1 / Ipoteza Orice protocol de cercetare c&iar daca este un studiu analitic, trebuie sa formuleze explicit o ipoteza. O ipoteza este o afirmatie 5si nu o intrebare @ problema6 despre o posibila relatie intre factorii studiati si criteriile de rationament. $n !eneral, ipoteza este prezentata sub forma ipotezei nule8 7nu exista le!atura intre factorul studiat si criteriul de rationamentN, pentru ca testul statistic, construit plecand de la datele adunate, sa permita calcularea probabilitatii ca asocierea observata sa survina numai din intamplare. #ropozitia8 7exista o asociere intre factorul studiat si criteriul rationariiN constituie ipoteza alternativa. 3 / Subiectii #rotocolul trebuie sa se prezinte8 criteriile de includere care definesc principalele caracteristici ale populatiei implicate in studiu< criteriile de excludere care definesc un sub!rup de subiecti care nu satisfac criteriile de includere

4 / Marimea esantionului +santionul trebuie sa fie reprezentativ pentru populatia la care se vor aplica concluziile studiului. 'e&nica esantionarii trebuie sa fie decrisa in stadiul de protocol.

5 + Cule6erea si analiza datelor #rotocolul trebuie sa comporte o descriere a analizelor statistice pro!ramate in studiu si "ustificarea lor 5pentru a lua in calcul, de exemplu, factorii de confuzie6.

7 / Un eventual studiu pilot

Cu este intotdeauna necesar. 'rebuie realizat pe un esantion reprezentativ. +ste util pentru8

a antrena si testa personalul implicat in studiu< a evalua rata de raspunsuri<

a estima amplitudinea diferentei observate 5utila pentru a determina marimea esantionului6. 8 / Implicatii etice $n stadiul de realizare a protocolului, consideratiile etice pun accentul pe respectul fata de persoana, prin probleme de confidentialitate si principiul minimalizarii riscului. '9+$u6etul Acest para!raf realizeaza sinteza tuturor etapelor din punct de vedere al costului. Calitatea prezentarii sale, pertinenta sa si "ustificarea sunt esentiale pentru acceptarea proiectului de catre un or!anism finantator. '' / Calendarul 'rebuie sa precizam durata si momentul fiecarei etape. ',+Re erinte $n aceasta sectiune sunt reproduse referintele diverselor documente citate in diferitele parti ale protocolului. 3( %EMARAREA STU%II"OR 4aza de demarare a cercetarii este adeseori o perioada dificila. $ntr-adevar, acesta este momentul in care un studiu poate sa se confrunte cu probleme, uneori ma"ore, c&iar daca a fost indelun! pre!atit si aparent bine conceput. Cercetatorul principal are sarcina de a distribui participantilor ec&ipei protocolul complet. Acesta trebuie sa fie clar redactat, a!reabil prezentat si, mai ales, trebuie sa contina toate informatiile privitoare la trial. 'oate situatiile posibil a fi intalnite de catre investi!atori trebuie sa-si !aseasca raspuns in lectura protocolului, mai usor de consultat. 4( RE%ACTAREA ME%ICA"A :Ceea ce se concepe bine se enunta clar;

(edactarea stiintifica pleaca de la stiinta si nu de la literatura. +a este !&idata de principii care decur! din insasi ri!oarea stiintifica. O buna utilizare a limbii st respectarea re!ulilor !ramaticale sunt, deci, indispensabile. Articolul ori!inal este o dare de seama pentru o munca de cercetare. tructura rezulta din lo!ica stiintifica. Introducere 5pentru ce munca a fost facuta6, Metode 5cum a fost facuta6, Rezultate 5ce s-a observat6 si %iscutii 5ce cred eu despre munca mea6. unt deopotriva inte!rate referinte si la nevoie, fi!uri si tabele. N#unctul pe iN este o redactare mai scurta, de tipul actualizarii unui subiect. Aceasta structura trebuie sa fie respectata. Autorul trebuie sa explice cum a selectionat articolele de referinta. '( Stilul tilul stiintific difera de stilul literar. 1o!ica stiintifica impune, pentru verbe, utilizarea timpurilor trecute pentru evenimentele survenite in trecut, limitand folosirea prezentului doar la notiunile foarte bine stabilite. Miitorul nu este utilizat in redactarea stiintifica. 4orma pasiva, 7de modestieN, !eneratoare de ambi!uitate, trebuie de asemenea proscrisa. C&iar daca am invatat sa evitam folosirea aceluiasi cuvant la intervale apropiate si deci sa cautam variante ele!ante, ri!oarea stiintifica implic utilizarea aceluiasi cuvant pentru a desemna acelasi lucru. +xpresiile emotionale sau de curtoazie trebuie evitate . !recizia, prezenta mereu in derularea cercetarii, trebuie sa !&ideze si redactarea articolului. O metoda experimentala trebuie sa fie destul de precis descrisa pentru a fi reproductibila de catre cititor. O scadere in !reutate de 9* A! nu are aceeasi semnificatie la un subiect de 9** A! sau de ?* A!, daca s-a produs intr-o luna sau intr-un an. #recizia impune verificarea tuturor numerelor, a coerentei lor in text si tabele. Ad"ectivele si adverbele imprecise sau inutile 5examinare atenta, adesea, mult...6 trebuie suprimate. Claritatea este a doua virtute a unui articol stiintific. +a implica cuvinte simple si o sintaxa simpla. +a poate fi ameliorata prin asezarea in pozitie forte - la inceput de fraza, para!raf, titlu - a unor cuvinte cu potential informativ important. Contrar uza"ului literar este bine sa punem o vir!ula c&iar inainte de 7siN< aceasta politica a fost adoptata de cele mai mari "urnale biomedicale. N+t caeteraN, 7asa cumN si 7de exempluN sunt imprecise, in afara cazului in care cititorul poate deduce lo!ic tot ceea ce este subinteles. Abrevierile internationale de unitati sunt licite, c&iar recomandate, cand urmeaza unui numar, dar nu si in alte cazuri. Orto!rafierea unei abrevieri trebuie verificata daca suntem nesi!uri. Concizia este a treia calitate a unui articol stiintific. ubstantive, adverbe, ad"ective si expresii fara valoare 5decur!e de la sine ca, este oportun sa semnalam ca, ... 6 trebuie suprimate, ca si datele mar!inale. Dar trebuie sa evitam si excesul de concizie8 elipsa dauneaza claritatii.

,( Titlul anunta continutul articolului cu maximum de precizie si de concizie. +ste primul element de atra!ere a cititorului. (edactarea sa, facuta dupa terminarea articolului, cere multa atentie. 'itlul trebuie sa fie scurt 59* pana la 9? cuvinte6 si precis. Cuvintele informative trebuie plasate la inceput, in pozitie forte. +xpresiile inutile 5a propos de, contributii la studiul...6 nu sunt recomandate. =n sub-titlu, de tipul 7metoda utilizataN, este insa util. 2. Autorii $n teorie, autorul este cel care a redactat manuscrisul, in practica, un autor nu lucreaza decat rar de unul sin!ur, iar cole!ii din ec&ipa doresc o recunoastere. #rimul autor este de obicei redactorul articolului< este cel care a realizat cea mai mare parte a lucrarii sau cel care a diri"at-o. 1( Introducerea $ntroducerea este o punte intre cunostintele autorului si cele ale cititorului. +a ii ofera acestuia o idee concisa si clara despre subiect pentru ca el sa intelea!a de ce a fost efectuata lucrarea. $mportanta studiului este pusa in valoare pentru ca cititorului sa i se trezeasca interesul de a-i urmari lectura. !rima parte a introducerii expune aspectele !enerale ale subiectului. (apelul istoric, daca este necesar, trebuie sa fie concis. A doua parte trebuie sa precizeze aspectul particular al problemei abordate in aceasta lucrare ori!inala. Ultima parte indica, in una sau doua fraze, scopul lucrarii. 'impul verbelor trebuie sa fie trecutul daca se citeaza un alt autor si prezentul pentru expunerea faptelor admise si @sau dovedite. Orice afirmatie trebuie fondata pe una sau mai multe referinte, fara ca acestea sa fie prea numeroase .

3( Material si metode Acest capitol cuprinde expunerea materialului de studiu si cel al metodelor de lucru. 'rebuie sa fie destul de precis pentru ca cititorul sa poata reproduce sau verifica lucrarea. +ste bine sa se dea toate detaliile necesare interpretarii rezultatelor.

4( Rezultatele Acest capitol este inima articolului ori!inal. (ezultatele expuse sunt finalitatea cercetarii descrise in introducere si a metodelor folosite pentru a a"un!e aici, ele sunt baza discutiei. 'oate rezultatele trebuie raportate strict doar in acest capitol. +ste o !reseala !rava de a face sa fi!ureze rezultatele la discutii. +ste bine sa raportam doar rezultate8 acest capitol nu trebuie sa comporte nici un comentariu, explicatie, comparatie cu alte studii. Deci trebuie sa nu contina nici o referinta, doar rezultatele autorilor sa fie expuse.

=n avanta" real este folosirea fi!urilor si tabelelor pentru a furniza maximum de informatii intr-un spatiu minim, sub o forma sintetizata si clara. 'extul nu trebuie sa repete datele furnizate de fi!uri si tabele.

5( %iscutiile copul discutiilor este de a interpreta lucrarea realizata, si numai aceasta, cu mi"loacele puse in practica , cu metoda de lucru si cu rezultatele obtinute. #artea de discutii difera in concepere fata de capitolele precedente8 este bine sa exprimam la modul personal ceea ce !andim. Calitatea discutiilor si interesul starnit de acestea reflecta cultura stiintifica si inteli!enta autorilor. Acest capitol raspunde la trei obiective. !rimul obiectiv este de a comunica daca scopul cercetarii expus in finalul introducerii a fost sau nu atins. Aceasta implica rezumarea principalelor rezultate, sin!ura lor reluare acceptabila intr-un raport de cercetare. Cici un alt rezultat nou nu trebuie sa apara. Al doilea obiectiv este aprecierea calitatii si validitatii rezultatelor. Discutarea critica si obiectiva a lucrarii se refera la fiecare capitol al articolului Al treilea obiectiv este acela de a compara rezultatele cu cele ale altor autori. Daca exista diferente, trebuie incercata explicarea lor. Autorii pot acum sa-si precizeze aportul personal prin maniera in care au abordat problema. =nele reviste tolereaza ca articolul sa sfarseasca printr-o concluzie, dar nu este recomandabil8 concluzia risca sa fie o repetare sau o tentativa de salvare dintr-o discutie prost elaborata. .ai mult, discutia nu trebuie sa se termine printr-un rezumat. #utem in sc&imb formula ipoteze pentru o viitoare lucrare.

O alta eroare este aceea de a repeta la discutii ceea ce s-a afirmat in introducere. O solutie este de a aminti in introducere stadiul cunostintelor noastre si de a confrunta, la discutii, propriile rezultate cu cele ale altor autori. $nexactitatea citarilor, in transcrierea rezultatelor altor autori sau in ceea ce ii facem noi sa spuna poate constitui o alta eroare. Cu trebuie sa citam niciodata alti autori fara sa le fi citit articolul ori!inal. Asa cum nu trebuie sa citam un autor fara sa dam referinta. +xpresiile emotionale trebuie suprimate. 'impul prezent al verbelor nu trebuie utilizat decat pentru notiuni bine stabilite. Daca discutiile depasesc "umatate din intinderea totala a articolului, aceasta parte este si!ur prea lun!a si, probabil, prost condusa. 7( Rezultatul copul sau este de a prezenta cititorului, intr-un spatiu redus, substanta informationala a articolului. +ste partea cea mai citita dintr-un articol. au, cu titlul, este exact ceea ce-9 va incita

pe cititor la parcur!erea intre!ului articol. +l este susceptibil de a fi reprodus in numeroase documente fara articol. $ata de ce el trebuie sa fie compre&ensibil prin el insusi. (ezumatul trebuie sa fie informativ. Constructia sa reproduce structura articolului si raspunde la patru intrebari8 de ce, cum a fost facuta aceasta lucrare, care au fost rezultatele, ce concluzii sau !eneralizari putem extra!e de aici F (ezumatul nu trebuie sa contina trimiterea la referinte, fi!uri, tabele sau note si nici c&iar abrevieri neexplicate in interiorul propriului sau continut. 1un!imea sa este deseori indicata in instructiunile catre autori, cel mai adesea de la ;?* la 2** de cuvinte, adica, aproximativ, o pa!ina dactilo!rafiata la doua randuri.

8( Re erintele copul lor este de a "ustifica orice fapt enuntat. (eferinta este enuntata cat mai curand posibil dupa enuntarea faptului si nu la sfarsitul fiecarei raze. (eferintele sunt prezentate la sfarsitul articolului. Bibliografie ". #illes $andrivon% &rancois Delaha'e! 7Cercetarea clinica de la idee la publicare0, Edit Dan% ())"