Sunteți pe pagina 1din 28

Probleme de ingrijire care pot aparea in timpul sarcinii

[

GHID ]

PROBLEME DE INGRIJIRE ( diagnostic de nursing) : 1)ALTERAREA CONFORTULUI- manifestata prin greata si/ sau varsaturi in special dimineata.

OBIECTIVE ( rezultat asteptat) – Gravida sa demonstreze adaptarea alimentatiei la situatia actuala : srie sa evite deshidratarea.

INTERVENTIILE ASISTENTEI( actiuni de nursing)

Asistenta invata gravida:

-Sa evite mancarurile grase si mirosurile care ii determina greata.

-Sa manance 5 mese pe zi, in cantitati mici, bogate in proteine (branza, lapte, oua) si hidrocarbonate bine tolerate.

-Sa bea suficient ( deoarece pierde prin varsaturi) mai ales apa minerala.

-Sa consume alimente bogate in Fe si vitamine.

-Sa incerce sa ia 50-100 mg/zi de bitamina B6 ( dupa mese) –reduce starea de greata.

-Sa manance dimineata ( la trezire) iaurt, branza, sa bea sucuri sau lapte pentru a scadea starea de greata.

-Sa evite miscarile bruste.

-Sa faca plimbari in aer liber, mai ales dupa mese.

-Sa nu ia medicamente antiemetice sau alte medicamente fara sa consulte medicul.

MOTIVATIA ACTIUNILOR, CAUZELE MANIFESTARILOR.

-Prezenta unor tulburari digestive coexistente sarcinii accentueaza varsaturile.

-Creste aciditatea gastrica.

-Medicamentele administrate fara prescriptie pot avea influente negative asupra sarcinii.

2)ALTERAREA CONFORTULUI – din cauza cresterii in volum a sanilor si senzatiilor de furnicatura.

OBIECTIVE :Gravida sa foloseasca tehnici de ingrijire a sanilor care reduce disconfortul: mentine sanatatea sanilor.

INTERVENTIILE ASISTENTEI :

- Evalueaza starea locala pentru a elimina alte cause. Informeaza femeia cu posibilitatea scurgerii colostrului care poate fi cauza iritarii mameloanelor ( datorita frecarii ).

- Linisteste femeia si informeaza in legatura cu modificarile sanului in timpul sarcinii.

- Instruieste gravida sa-si pregateasca sanii in vederea alaptarii, in ultimile luni de sarcina.

- Daca mameloanele sunt ombilicate o instruieste cum se fac exercitii de formare de 2-3 ori /zi : sa prinda mamelonul cu doua degete si sa-l traga in afara de mai multe ori.

ASISTENTA instruieste gravida : -Sa nu rupa crustele, ele pot cadea dupa baie.

- Sa evite sapunul la spalarea mamelonului.

- Sa-si maseze sis a-si frece usor sanii dupa baie cu o panza mai aspra.

- Sa evite presiunea asupra sanilor folosind sutien lejer si o imbracaminte mai larga.

- Sa-si faca examinarea regulate a sanilor.

MOTIVATIA ACTIUNILOR, cauzele manifestarilor. –In timpul sarcinii glandele mamare cresc in volum producand senzatia de greutate iar la unele femei chiar dureri si intepaturi.

- Mamelonul se mareste, se pigmenteaza. In jurul mamelonului areola se pigmenteaza si se bombeaza ca sticla unui ceasornic.

- Pe suprafata areolei apar mici ridicaturi, avand marimea unui bob de mei :

tuberculii Montgomery.

- La sfarsitul lunii a treia prin apasarea mamelonului se scurge colostrul ( lichid transparent , lipicios).

- La unele femei mameloanele sunt ombilicate, mici, infundate.

- Sapunul predispune la fisuri.

3)OBOSEALA DATORITA GRAVIDIEI – Manifestata prin lipsa de energie neobisnuita, nevoie de somn.

OBIECTIVE : Gravida sa demonstreze intelegere corecta a cauzelor oboselii evidente sis a foloseasca mijloace proprii in vederea reducerii.

INTERVENTIILE ASISTENTEI : Asistenta face: -Evaluarea alimentatiei pentru depistarea lipsurilor care favorizeaza anemia sau insuficiente calorii.

- Recoltarea sangelui pentru : determinarea hemoglobinei si hematocritului, evaluarea starii psihice a gravidei pentru depistarea anxietatii, a depresiei., - evaluarea activitatilor desfasurate de gravida la locul de munca ( effort fizic, ortostatism, strs)sau/si in gospodarie.

- Asistenta linisteste gravida explicandu-I ca oboseala este normala si trecatoare.

- Recomanda gravidei mai multa odihna, sa respecte concediul prenatal.

- Recomanda gravidei san nu renunte la relatiile sociale, sa mentina legatura cu prietenii, sa participe in continuare la activitati pe care le prefera.

MOTIVATIA ACTIUNILOR, cauzele manifestarilor.: In absenta altor cause, poate fi determinate de modificarile hormonale, de cresterea nevoilor de odihna a sistemului cardiopulmonary in trimestrul III.

- Oboseala poate sa fie determinata si de o serie de alte cause : Alimentatie necorespunzatoare ( cantitativ si calitativ ) - cresterea excesiva in greutate prin supraalimentatie sau din alte cause – efort fizic deosebit, prelungit, pozitie inadecvata, cause psihice, infectii.

4)ALTERAREA CONFORTULUI – salivatie excesiva.

OBIECTIVE : Gravida sa inteleaga cauzele salivatiei, respecta si aplica sfaturile date.

INTERVENTIILE ASISTENTEI –Asistenta evalueaza ( cerceteaza ) inexistenta anterioara a unor afectiuni gastro- intestinale, pancreatice, hepatice, ale cavitatii bucale(stomatite).

- Linisteste gravida ca astfel de manifestari sunt frecvente si trecatoare.

- Sfatuieste sa suga cuburi de zahar sau dropsuri tari.

- Sfatuieste sa evite ingerarea excesiva de amidon.

- O sfatuieste sa mentina o buna igiena a cavitatii bucale.

- Informeaza gravida ca e mai frecventa in primele luni dar trebuie sa aiba rabdare deoarece se poate prelungi pana in luna a VI a sau a VII a.

MOTIVATIA ACTIUNILOR - Prezenta unor afectiuni poate determina hipersalivatie (ptialism)

- La gravida dispare in timpul somnului ceea ce este o dovada a originii nervoase.

5) DIFICULTATE IN DESFASURAREA ACTIVITATII DIN CAUZA DISPNEEI : OBIECTIVE:Gravida sa demonstreze intelegere, foloseste tehnici adecvate pentru o respiratie normala

INTERVENTIILE ASISTENTEI: Asistenta face: Evaluarea unor antecedente in legatura cu deformari toracice, boli pulmonare, astm.

-Determinarea hemoglobinei si hematocritului pentru depistarea unei anemii associate.

-Linistirea pacientei explicandu-i motivele fiziologice ale dispneei in sarcina.

-SFATUIESTE GRAVIDA : sa-si mentina spatele drept ( sa adopte o pozitie adecvata)

-sa evite efortul fizic

-sa-si acorde timp de odihna dupa orice efort.

-sa faca gimnastica respiratorie, explicandu-I ca-I va folosi si in travaliu.

-sa doarma cu toracele usor ridicat.

MOTIVATIA ACTIUNILOR, CAUZELE manifestarilor:Cresterea uterului limiteaza miscarile diafragmului si reduce volumul cutiei toracice

-Nevoile de oxygen ale organismului sunt sporite.

6)ALTERAREA CONFORTULUI- manifestata prin durere din cauza varicelor.

Obiective: Gravida sa foloseasca tehnici adecvate de reducere a durerii si a agravarii varicelor.

INTERVENTIILE ASISTENTEI: Asistenta face: -Evaluarea antecedentelor personale si familiale cu privire la existenta varicelor.

-Evaluarea activitatii desfasurata de gravida: ortostantismul prelungit, munca in mediul umed si cald.

-Linisteste gravida explicandu-I ca vor disparea dupa sarcina ( sunt si inestetice).

-Sfatuieste pacienta: - sa se odihneasca in decubit cu picioarele ridicate, de doua sau mai multe ori pe zi.

-seara sa faca bai caldute, la temperature corpului, urmate de masaj in sensul circulatiei de intoarcere.

-in timpul noptii sa doarma cu picioarele ridicate fata de planul patului.

-sa faca exercitii de mers in timpul zilei: mers pe varful picioarelor sau pe calcaie de 2 ori/zi

MOTIVATIA ACTIUNILOR, CAUZELE MANIFESTARILOR.

-Cresterea volumului sanguine favorizeaza sporirea presiunii in circulatia venoasa.

-Cresterea volumului uterului favorizeaza compresiunea pe vene si impiedica intoarcerea venoasa de la picioare la perineu determinand varice vulvare si la picioare, hemoroizi.

-Sedentarismul favorizeaza stagnarea sangelui in membrele inferioare si pelvis.

-Tocurile inalte sunt contraindicate, la fel baile de soare.

7).ALTERAREA IMAGINII DE SINE- schimbarea imaginii datorita sarcinii :

OBIECTIVE- Gravida sa inteleaga modificarile tegumentelor, foloseste tehnici de ingrijire adecvate.

INTERVENTIILE ASISTENTEI: Observa pigmentatia fetei, abdomenului si sanilor.

-Linisteste gravida explicandu-I ca pigmentarea nu poate fi prevenita, dar dispare progresiv dupa nastere.

-Sa nu stea la soare pentru a nu accentua pigmentarea fetei.

-Sa pastreze o buna igiena.

MOTIVATIA ACTIUNILOR, CAUZELE MANIFESTARILOR:Se pigmenteaza linia subombilicala.

-Pe fata apare masca de sarcina sau cloasma gravidica, pigmentatie mai evidenta pe frunte si pe obraz.

-Vergeturile pot aparea pe abdomen, fese sau sani, ca urmare a lipsei de elasticitate a pielii ( poate fi defect genetic).

8).DEREGLAREA DIGESTIEI:OBIECTIVE: Gravida sa demonstreze constienta pentru efectele daunatoare ale unor alimente sa regleze cantitatea pentru a nu creste mult in greutate.

INTERVENTIILE ASISTENTEI :ASISTENTA FACE: - Evaluarea cresterii in greutate.

-Evaluarea factorilor culturali sau socio-economici care determina o hranire inadecvata.

-Sfatuieste pacienta sa consume o alimentatie echilibrata, sa-si controleze cresterea in greutate.

-Sfatuieste pacienta sa manance putin dar mai des, sa evite emotiile in timpul mesei.

MOTIVATIA ACTIUNILOR, CAUZELE MANIFESTARILOR:

-Gravida are nevoie de o cantitate sporita de calorii, dar prin cresterea dimensiunilor uterului pot aparea dereglari ale digestiei.

-La inceputul sarcinii gravida poate avea pofte capricioase: var, pamant, pasta de dinti

etc

cu implicatii asupra digestiei.

9).ANXIETATEA CAUZATA DE SANGERAREA NAZALA SI A GINGIILOR:OBIECTIVE: Sa-si exprime anxietatea evidentiata prin discutii deschise , sa manifeste interes pentru tehnici de combatere.

INTERVENTIILE ASISTENTEI: Asistenta: -Observa aspectul gingiilor pentru evidentierea sangerarii.

-Evalueaza T.A. pentru a descoperi hipertensiunea, cauza posibila a epistaxisului.

SFATUIESTE PACIENTA:- Sa-si mentina o igiena bucala perfecta, sa se prezinte la dentist daca are probleme, sa-si trateze cariile.

-Sa mearga la medic daca sangerarea nazala se repeta.

-Sa evite efortul fizic.

MOTIVATIA ACTIUNILOR, CAUZE:Sangerarea poate fi cauzata de cresterea estrogenilor dar si de HTA , de modificari ale hemogramei.

10)IMPOSIBILITATEA DESFASURARII ACTIVITATII (intoleranta activitatii

)- manifestata prin ameteli si lesin - echilibrului: OBIECTIVE:

gravida se plange de ameteli si pierderea

-Gravida sa cunoasca cauzele ametelilor, sa foloseasca tehnici adecvate pentru a le preveni si reduce.

INTERVENTIILE ASISTENTEI: ASISTENTA FACE: -Evaluarea cauzelor ametelilor si factorilor asociati:

-in primele luni ametelile pot fi datorate greturilor sau starilor de voma, hipoglicemiei.

-posibila sarcina ectopica.

-in trimestrul II scade presiunea arteriala.

-in ultimul trimestru ametelile pot fi datorate schimbarilor de pozitie, hipoglicemiei sau preeclampsiei.

-pot exista cauze oculare sau neurologice.

-Evaluarea starii de nutritie pentru anemie si hipoglicemie, greturi, si varsaturi frecvente

-Evaluarea starii emitionale (anxietatii), a semnelor unei infectii.

-Linisteste gravida explicandu-I posibilele cause ale ametelilor.

-SFATUIETE GRAVIDA:- sa se ridice incet , sa stea in pozitie adecvata (culcata) pana isi revine

-sa manance putin si des pentru a preveni hipoglicemia.

-sa evite aglomeratiile si spatiile inchise.

MOTIVATIA ACTIUNILOR, CAUZELE MANIFESTARILOR:

-Creste volumul circulant incepand din saptamana 10-14 de sarcina si atinge maximum in sapt. 34-36.

-Anemia scade capacitatea de oxigenare de pe urma careia sufera celula nervoasa.

-Compresiunea uterului asupra venei cave impiedica intoarcerea sangelui catre inima si creier, scade tensiunea arteriala.

-Stagnarea sangelui in extremitati favorizeaza ametelile.

-Hiperventilatia, hipoglicemia, emotiile, oboseala, infectiile sunt cause de ameteli si tulburari de echilibru.

11).ACUMULAREA EXCESIVA DE LICHIDE- manifestata prin edeme( alterarea confortului datorita cresterii volumului circulant si acumularii edemelor).

OBIECTIVE: Gravida sa inteleaga cauzele edemelor, sa cunoasca semnele toxemiei gravidice.

INTERVENTIILE ASISTENTEI: Asistenta face:

-Evaluarea edemelor: localizarea, marime.

-Evaluarea alimentatiei privind continutul de sare, proteine, si lichide ingerate.

-Evaluarea simtomelor pentru o eventuala disgravidie tardiva ( proteinurie, hipertensiune arteriala, crestere in greutate, eliminare insuficienta de urina)

-Linisteste gravida explicandu-I ca edemele pot fi favorizate de staza produsa de compresiune.

-Sfatuieste gravida sa se odihneasca mai mult, sa stea culcata pe partea stanga cu picioarele ridicate.

-Sa poarte imbracaminte lejera.

-Sa reduca sarea din alimentatie dar sa nu o elimine total.

-Sa consume proteine.

-Sa consume o cantitate suficienta de lichide (6-8 pahare de lichide pe zi pentru a favoriza o diureza normala).

MOTIVATIA ACTIUNILOR, CAUZELE MANIFESTARILOR.

-Excesul de Na retine apa, favorizeaza edemele.

-Cresterea presiunii venoase,

-Tulburari de circulatie de intoarcere.

-Reducerea totala a sarii din alimentatie poate provoca dezechilibru Na/K.

-Scaderea proteinelor contribuie la retinerea apei in tesuturi.

Rolul asistentei medicale in ingrijirea gravidei cu disgravidie precoce

1 Ingrijirea gravidei cu disgravidie precoce

1.1 Rolul asistentei medicale in internarea si asigurarea

conditiilor de spitalizare.

Sarcina este o asociere armonioasa intre mama si fat ,un fenomen fiziologic a carei asistenta cade in competemta asistentei medicale de obstretica si ginecologie.

Spitalizarea in regim de urgenta in cazul disgravidiilor precoce se impune daca apare: deshidratare severa si intoleranta orala la lichide, diselectrolitemie severa, acidoza, malnutritie.

In timpul spitalizarii, femeii gravide trebuie sa-i fie oferita consilierea bazata pe dovezi si suport, care ar faci-o capabila sa ia decizii informate referitor la ingrijirea sa.

Internarea se face dupa un consult prealabil de catre medicul de garda care stabileste un diagnostic prezumtiv in urma datelor anamnezice scrise in foaia de observatie. Dupa ce medicul hotaraste internarea gravidei , asistenta completeaza biletul de internare, foaia de observatie si trece datele pacientului in registrul de internari.

In vederea examinarii clinice, efectuata de medicul de garda, asistenta medicala ajuta gravida sa se dezbrace.

Dupa diagnosticului prezumtiv si repartizarea in sectie,rolul asistentei medicale este de merge cu gravida la baie, de a o ajuta sa se dezbrace,astfel observa tegumentele si fanerele (la nevoie deparaziteaza), de a o ajuta sa-si faca baie (daca aceasta nu poate), apoi o conduce in camera de imbracare unde o ajuta sa se imbrace cu hainele de spital (pijama, ciorapi, papuci, halat) , deasemenea hainele si efectele vor fi preluate si inregistrate cu grija in vederea inmagazinarii, eliberandu-se gravidei un bon de preluari (la nevoie si hainele vor fi supuse deparazitarii).

Astfel pregatita, gravida este condusa de asistenta la salon unde o prezinta celorlalte paciente, o informeaza asupra regulamentului de ordine interioara a spitalului si o ajuta sa se aseze in patul pregatit cu lenjerie curata.

Gravidele vor fi asezate in saloanele cele mai igienice , mai bine incalzite , mai luminoase , indreptate spre rasarit . Invelitoarele de pat trebuie sa fie usoare dar calduroase. Lenjeria de pat si de corp va fi schimbata cat mai des.

Gravidei si familiei acesteia i se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara a sectiei precum si indicatiile medicului referitoare la alimentatie, pozitie indicata daca este cazul si scopul acestuia. Deasemenea i se explica necesitatea si modul recoltari de produse biologice si patologice in vederea efectuarii analizelor de laborator indicate de medic.

Asistenta va completa o anexa la foaia de alimentatie pe care o va trimite la blocul alimentar, astfel noul pacient va primi alimentatia necesara inca din prima zi de internare. Gravidelor cu disgravidie precoce in care apare riscul trecerii in faza a 3-a l-i se acorda o pregatire preoperatorie si postoperatorie in vederea asigurarii conditiilor optime necesare interventiei si a procesului de vindecare precum si pentru evitarea unor complicatii grave si nedorite.

Asistenta observa si este obligat sa consemneze aspectul general, inaltimea, greutatea, varsta, aspectul tegumentelor si mucoaselor, faciesul si starea psihica a gravidei. Ea va urmarii necesitatile pacientei, manifestarile de dependenta in vederea satisfacerii acestora.Va nota deasemenea datele privind antecedentele familiale, chirurgicale si patologice ale gravidei precum si bolile care au influenta asupra anesteziei si interventiei (afectiuni pulmonare, cardiace, diabet zaharat, epilepsie etc.)

1.2 Pregatirea pshiologica a gravidei

Asistenta medicala va sfatui gravida sa-si pastreze modul de viata obisnuit, sa-si continue legatura cu familia si prietenii, toate cu conditia sa nu oboseasca, sa doarma suficient, sa evite contactul cu persoanele bolnave. Gravidei i se va explica necesitatea supravegherii pe timpul sarcinii de catre cadrele medicale, care o vor lua in evidenta si o vor programa pentru urmatoarele controale periodice. I se va arata ca sarcina este un fenomen natural, cu efecte benefice asupra organismului, trebuie linistita si asigurata ca totul va avea o evolutie buna. Gravidei trebuie sa i se departeze teama de

necunoscutul fenomenului de nastere, sa asculte sfaturile cadrelor medicale, sa manifeste incredere in obstetricianul care-i supravegheaza sarcina si ulterior nasterea, sa indeparteze sfaturile persoanelor neavizate. De asemenea i se va recomanda pregatirea din timp a trusoului personal si al viitorului nou-nascut (aproximativ din luna a 7-a de sarcina) se va informa asupra riscului efectuarii calatoriilor in apropierea termenului de nastere

1.3 Alimentatia

Daca starea generala a bolnavei este serios alterata, se va face, de la bun inceput, hidratare prin perfuzii intravenoase.

Cantitatea de lichide perfuzate va fi in functie de diureza (cantitatea de urina eliminata in 24 ore), care nu va trebui sa fie sub 1 000 ml/24 ore.

Trebuie evitata hiperhidratarea, care de asemenea poate fi daunatoare organismului. Se va asocia si o vitaminoterapie (in special vitamina B1, B6 si C).

Pentru gravidele carora li s-a recomandat tratament igenico- dietetic , regimul dietetic trebuie sa contina alimente proaspete , in special sucuri naturale , fructe , vegetale.

1.4 Asigurarea igeniei corporale

Este de dorit ca gravida sa faca in fiecare zi o baie la temperatura de 36-37 0 C. Daca starea gravidei nu permite baia i se va face baie partial sau total la pat.

Functiile pielii pot fi activate prin frictionarea dupa baie cu un stergar mai aspru.

Ingrijirea cavitatii bucale este obligatorie la gravide.Sarcina prin sustragerea sarurilor minerale din organismul mamei, face dintii sa se carieze mai usor.

Toaleta organelor genitale externe se va face cu solutii dezinfectante caldute si manusi de baie (imbracate deasupra manusilor de protectie ) sau perie moale dezinfectate prin fierbere. Spalarea suprafetelor se face totdeauna unidirectional de sus in jos, pentru a nu readuce impuritatile pe regiunile deja spalate.Baia la pat se va face fractionat , dezvelind deodata numai suprafetele necesare si reacoperindu-le imediat dupa terminare.

1.5 Asigurarea tranzitului intestinal

Constipatia neglijata agraveaza starea gravidei , caci prin rebsortia produselor toxice rezultate din fermentatia si putrefactia intestinala si prin inmultire florei intestinale neevacuate , gravida pierde pofta de mancare , se plange de cefalee si prezinta frisoane urmate de febra.Prin invadarea cailor urinare de catre germeni infectiosi , in special colibacil dezvolta pielonefrita si cistita.

Ingrijirea gravidei cu disgravidie precoce prebuie sa prevada supravegherea si normalizarea tranzitului intestinal.

Se va cauta sa se reglementeze tranzitul prin mijloace naturale administrand gravidei un regim cu multe fructe, compoturi , prune uscate imbibate cu apa si multe lichide.

Metodele naturale pot fi alternate cu laxative sau clisme in functie de afectiunea pentru care s-a facut internarea.

1.6 Administrarea medicamentelor

Administrarea

medicamentelor se va face de catre asistenta

numai la indicatia medicului sau cu aprobarea lui.

Medicamentul se poate introduce in organism pe mai multe cai:

- calea digestiva-orala, sublinguala, intestinala, rectala;

- local - pe tegumente si mucoase

- calea respiratorie

- calea urinara

- parenteral - sub forma injectiilor intradermice, subcutanate, intramusculare, intravenoase, intraarteriale, intracardiace, intrarahidiene, intraosoase.

Administrarea medicamentelor se face cu respectarea anumitor regulilor generale si anume : identifica medicamentul prescris dupa

eticheta, forma de prezentare,culoare, miros, consistenta, verifica si calitatea medicamentelor , respecta doza de medicament prescrisa, orarul si ritmul de administrare a medicamentelor, administreaza imediat solutiile injectabile aspirate din fiole, flacoane, informeaza bolnava.

2 Supravegherea

precoce.

gravidei

cu

disgravidie

Aceasta trebuie facuta cu o atentie deosebita tinandu-se seama de afectiunea sa precum si de complictiile care pot rezulta din evolutia boli si asa suprasolicitat prin graviditate.

Asistenta care supravegheaza gravida , va inregistra daca respiratia este modificata, cu salturi sau daca se face cu dificultate.

a) Respiratia se masoara in scopul evaluarii functiei respiratorii a gravidei, fiind indiciu al evolutiei bolii, al aparitiei unor complicatii si al prognosticului.

Elemente de apreciat sunt :

tipul respiratiei

amplitudinea miscarilor respiratorii

ritmul

frecventa

Materiale necesare : ceas secundar, creion de culoare verde, foaie de temperatura.

Asistenta aseaza pacienta in decubit dorsal, fara a explica tehnica ce urmeaza a fi executat. Plaseaza mana cu fata palmara pe suprafata toracelui si numara inspiratiile timp de un minut.

Respiratia se noteaza cu culoare verde in foaia de temperatura. Fiecare linie orizontala corespunde la doua respiratii

b) Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organele generatoare de caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice.

Temperatura omului se mentine constanta intre 36-37ºC, datorita proceselor de termoreglare. Temperatura organelor interne – temperatura centrala- este mai ridicata decat temperatura periferica, si este in functie de intensitatea si starea de activitate a organelor.

Temperatura prezinta mici oscilatii fiziologice in cursul zilei, de la 0,5 – 1 ºC, oscilatiile fiziologice variind cu varsta, activitatea zilnica, sarcina etc.

In conditii patologice temperatura poate sa scada sub 36 ºC – hipotermie sau sa creasca peste 37ºC – hipertermie.

Masurarea temperaturii se face

in axila ;

in cavitatea bucala ;

in rect si vagin.

Dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului acesta se scoate, se sterge cu o compresa si se citeste gradatia la care a ajuns mercurul. Se spala termometrul, se scutura si se introduce in recipientul cu solutie dezinfectanta (cloramina 1%).

In foaia de temperatura, temperatura se noteaza cu pix de culoare albastra. Pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespund doua diviziuni de grad.

c) Pulsul trebuie sa urmeze curba temperaturii. Cu cat temperatura este mai mare cu atat pulsul este mai accelerat, pana la valoarea de 100 batai / minut dar daca acest ritm se mentine si in zilele urmatoare, pacienta trebuie tinuta sub supraveghere permanenta.

Factori care influenteaza pulsul sunt : factori biologici (varsta, inaltimea, greutatea, somnul, alimentatia, efortul fizic), factori psihologici (emotiile, plansul, mania), factori sociali (mediul ambiant). Pulsul poate fi luat la orice artera accesibila palpatiei care poate fi comprimat pe un plan osos : radiala, temporala superficiala, carotida, humerala, brahiala, femurala . In practica curenta pulsul se ia la nivelul arterei radiale.

Materiale necesare : ceas cu secundar, creion sau pix rosu. La luarea pulsului, bolnava trebuie sa fie in repaus fizic si psihic cel putin 5-10 minute inainte de numaratoare.

Fixarea degetelor se realizeaza cu ajutorul policelui, cu care se imbratiseaza antebratul la nivelul respectiv.

Notarea pulsului se face cu pix sau creion rosu, fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespunde la patru pulsatii.

d) Tensiunea arteriala (T.A.)

Scopul masurarii tensiunii arteriale este evaluarea functiei cardiovasculare (forta de contractie a inimii, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul vaselor).

Materialele necesare sunt : aparat pentru masurarea tensiunii arteriale (cu mercur Riva Rocci sau cu manometru), stetoscop biauricular, tampoane de vata si alcool pentru dezinfectarea olivelor stetoscopului si creion sau pix rosu pentru insemnarea valorilor in foaia de temperatura.

Exista doua metode de masurare a tensiunii arteriale :

auscultatoric si palpatoric.

Metoda auscultatorie : se explica pacientei tehnica si i se asigura un repaus fizic aproximativ 15 minute. Asistenta se spala pe maini, aplica manseta pneumatica pe bratul pacientei sprijinit si in extensie. Membrana stetoscopului se fixeaza pe artera humerala, sub marginea inferioara a mansetei. Se introduc olivele stetoscopului in urechi. Se pompeaza aer in manseta pneumatica cu ajutorul perei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor pulsatile. Aerul din manseta se decomprima usor prin deschiderea supapei, pana cand se percepe primul zgomot arterial, care prezinta valoarea tensiunii arteriale maxime (sistolice). Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului pentru a fi consemnata. Se continua

decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice. Se retine valoarea indicata de coloana de mercur sau acul manometrului in momentul in care zgomotele dispar acesta reprezentand tensiunea arteriala minima (diastolica). Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute.

La metoda palpatorie determinarea se face prin palparea arterei radiale. Nu se foloseste stetoscopul biauricular. Etapele sunt identice metodei auscultatorii. Are dezavantajul obtinerii unor valori mai mici decat realitatea, palparea pulsului periferic fiind posibila numai dupa reducerea accentuata a compresiunii exterioare.

Se noteaza pe foaia de temperatura valorile obtinute cu o linie orizontala de culoare rosie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate de coloana de mercur. Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se hasureaza spatiul rezultat. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt la adultii 115/140-75/90 mmHg.

e) Urmarirea diurezei este importanta in vederea stabilirii bilantului hidric.

Pentru masurarea diurezei ,urina se colecteaza pe 24 de ore in recipiente cilindrice, gradate, cu gat larg, spalate si clatite cu apa distilata. Colectarea se incepe dimineata la o anumita ora si se termina a doua zi la aceeasi ora. Pentru prevenirea fermentatiei se vor adauga la urina cristale de timol.

Diureza se noteaza in foaia de temperatura prin hasurarea patratelelor corespunzatoare cantitatii de urina si zilei respective.

Spatiul dintre doua linii orizontale a foii de temperatura corespunde la 100 ml de urina. Cantitatea de urina eliminata in 24 de ore in mod normal este de aproximativ 1500 ml.

3 Pregatirea gravidei de catre asistenta medicala pentru examenul obstetrical ,ecografie si electrocardiograma

3.1 Examenul obstetrical

Acest examen are ca scop stabilirea varstei sarcinii, prezentatia fatului, starea lui prin palparea, ascultatia cordului fetal (BCF).

Asistenta medicala va informa gravida asupra necesitatii examenului general si medical, explicandu-i importanta acestuia pentru urmarirea starii de sanatate atat a mamei cat si a copilului

Examenul obstetrical intern stabileste starea colului uterin, starea membranelor si a lichidului amniotic, pozitia si prezentatia, situatia craniului fatului, situatia bazinului osos si moale. Gravida va fi asezata in pozitie ginecologica pe masa speciala, asistenta medicala va efectua toaleta externa (vulvara),nu inainte de recoltarea secretiei vaginale pentru depistarea eventualelor infectii. Examenul consta in:

inspectia gravidei, palparea abdominala obstetricala (tehnica descrisa de Leopold), auscultatia examenului vaginal (examenul cu valve si tactul vaginal). Se impune a nu depasi doua tacte vaginale pe 24 de ore in caz de membrane rupte si patru tacte vaginale pe 24 de ore in caz de membrane intacte.

Inainte de acest examen se face o dezinfectie riguroasa a zonei vulvogenitale astfel: regiunea pubiana si vulvara sunt rase, dupa care se spala cu apa oxigenata, se usuca bine cu un tampon fixat pe o pensa port-tampon, dupa care introitul vaginal, labiile, regiunea perilabiala si perineala vor fi badijonate bine cu iod.

Gravidei aflate pe masa ginecologica i se goleste vezica urinara.

Dupa indepartarea labiilor cu indexul si policele, medicul va patrunde prin intritul vaginal in vagin si apasa perineul permitand introducerea indexului. Degetele se indreapta spre peretii vaginului si fundului de sac vaginal. Se va masura de asemenea diametrul utilizabil obstetrical prin tact vaginal (pelvimetria interna). Se introduc in vagin indexul si mediul pana la fundul de sac posterior. Cu cealalata mana se apasa cu unghia pana unde a intrat, aceasta distanta numindu-se conjugata diagonala (conjugata diagonala=15,2 cm-conjugata vera).

3.1

Electrocardiograma

Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. Ea reprezinta o metoda de investigatie extrem de pretioasa in diagnosticul unei cardiopatii, in general, in suferintele miocardului si este o metoda care recunoaste o boala de inima cu evolutie lenta atunci cand EKG se efectueaza la efort. Inregistrarea electrocardiogramei se face cu ajutorul unor aparate speciale numite electrocardiograme de tipuri diferite. Bolnavul este racordat la aparat printr-un cablu cablu –

bolnav; la extremitatea distala a cablului sunt atasate niste placute metalice numite electrozi in numar de 10, necesare pentru a inregistra 4 derivatii standard si unipolare si 6 derivatii precordiale notate cu V1-V6.

Etapele de executie:

1. Pregatirea bolnavului

- asistenta pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a inlatura factorii emotionali;

- se transporta bolnavul in sala de inregistrare, de obicei cu caruciorul, cu 10-15 minute inainte de a inregistrare;

- bolnavul va fi dezbracat in partea superioara a corpului si la nivelul membrelor inferioare;

-

va fi culcat pe canapea si rugat sa-si relaxeze musculatura.

2.

Montarea electrozilor

Placile electrozilor se monteaza pe partile moi, sub placa de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit( o lingura sare la un pahar de apa) , iar la aparatele noi se foloseste o pasta speciala. Cei 10 electrozi( 4- pentru membre si 6- pectorali) se fixeaza pe bolnav in felul urmator:

a) Montarea electrozilor pe membre:

- rosu-mana stanga

- galben-mana dreapta

- verde-picior stang

- negru-picior drept

b) La nivel precordial derivatiile precordiale se noteaza cu V1-V2;V3-

V4;V5-V6.

V1- in spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului (rosu);

V2- spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sternului(galben);

V3- intreV2-V4(verde);

V4- spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara(maro);

V5- intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia anterioara axilara stanga(negru);

V6- intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga(verde).

O electrocardiograma normala cuprinde undele numite conventional P,Q,R,S,T,U; segmentele - distanta dintre doua unde(PQ si ST), iar intervalele sunt portiuni de traseu care cuprind unde si segmente P-Q si Q-T. In practica, electrocardiograma este foarte utila pentru diagnosticul tulburarilor de ritm, tulburarilor de conducere, cardiopatiilor ischemice coronariene, intoxicatii cu unele droguri ( Chinidina, Digitala).

3.3

Ecografia

Ecografia (ultrasonografia) este o tehnica de explorare imagistica tot mai raspandita, fara de care astazi diagnosticul multor afectiuni medicale si chirurgicale este de neconceput. Este o metoda de diagnostic in timp real, bazata pe transmiterea diferentiata a ultrasunetelor prin diverse tipuri de tesut.

Tehnica ecografica este neinvaziva pentru organismul uman, prin urmare este repetabila de cate ori este nevoie in monitorizarea unui pacient si a devenit un instrument extrem de util pentru medic.

Ecografia se realizeaza cu ajutorul unor aparate numite sonde.

Exista mai multe tipuri de sonde:

- Sondele utilizate pe cale externa sunt plasate pe corpul pacientului deasupra regiunii de explorat.

- Sondele endocavitare (utilizate pe cale interna) sunt indroduse fie

in vagin (ecografie endovaginala pentru explorarea micului bazin), fie

in rect (ecografie endorectala pentru explorarea prostatei), fie in esofag (ecografia endoesofagiana sau transesofagiana pentru explorarea inimii).

- Sondele miniaturizate, introduse prin cateterism in vase, permit ecografia intravasculara.

Ultrasunetele, care se propaga usor in medii lichide si nu sunt reflectate de acestea, sunt oprite de aer si de oase. Plecand de la ultrasunetele reflectate, ordinatorul produce imagini care pot fi fotografiate. Medicul, comparand diferitele planuri, interpreteaza cliseele.

Desfasurare - Pacienta este ajutata de catre asistenta medicala sa se intinda pe spate sau pe o parte, cu abdomenul dezgolit. Ecografia endovaginala se desfasoara in pozitie ginecologica (genunchii indoiti si departati, picioarele puse pe suporti). Pentru ecografiile efectuate din exterior, zona este in prealabil unsa cu gel pentru a favoriza transmiterea ultrasunetelor. Medicul aplica atunci sonda si o deplaseaza observand continuu organele studiate pe ecranul sau de control. El poate da imediat indicatii privind rezultatul.

Examenul este nedureros si dureaza intre 10 si 20 minute.

4 Rolul asistentei medicale la efectuarea examenelor de laborator si paraclinice.

Produsele recoltate pentru analiza de laborator constituie materialul de analizat. Ele pot fi produse normale sau patologice. Pentru recoltarea acestor produse provenite de la individ e nevoie sa se respecte o serie de reguli si conditii de recoltare. Examenul de laborator exprima in ceea ce priveste morfologia,fizionomia si biochimia acestuia. Examenele de laborator efectuate produselor biologice ( normale) si patologice, completeaza simptomatologia bolii cu elemente obiective, reflectand modificarile aparute in organism.

Produsele recoltate pentru examenele de laborator pot fi produse biologice (sange, urina, LCR) sau patologice (puroi, exudate, secretii din plaga).

Analizele de laborator pot confirma sau infirma diagnosticul clinic.

- reflecta evolutia bolii

- reflecta eficienta tratamentului

- confirma vindecarea

- semnaleaza aparitia unor complicatii

De asemenea, examinarile de laborator permit depistarea unor cazuri de boli infectioase precum si persoanele purtatoare de germeni patogeni,ele avand rol in profilaxia bolilor contagioase.

Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul cum se efectueaza examenul de laborator. Dupa modul de efectuare a analizelor intra in sarcina personalului de laborator, recoltarea produselor este efectuata de asistenta medicala, in majoritatea situatiilor.

Pentru a se realiza in conditii optime recoltarea, asistenta trebuie sa respecte urmatoarele norme:

1. Orarul recoltarii

3.

Pregatirea instrumentarului si a materialului necesar pentru

recoltare.

4. Tehnica recoltarii propriu-zise

5. Completarea buletinului de trimitere la laborator si etichetarea

produsului recoltat

6. Pastrarea si transportarea produsului recoltat

Pregatirea psihica va fi facuta cu mare atentie si consta in instruirea lui privind comportamentul sau in timpul recoltarii, colaborand cu asistenta pentru reusita recoltarii si inlaturarea starii de teama. Din punct de vedere fizic, bolnavul este pregatit fie printr-un regim alimentar, fie printr-un repaus la pat asezandu-l intr-o anumita pozitie, fie prin intreruperea unui tratament medicamentos care ar putea influenta rezultatul analizelor.

Completarea imediata a buletinelor de analiza si etichetarea produselor, asigura evitarea inlocuirii rezultatelor intre ele,de fapt, ce ar putea duce la grave erori.

Buletinul de analiza se completeaza cu numele,prenumele bolnavului,sectia si numarul salonului,natura produsului,analiza ceruta,data recoltarii,numele celui care a recoltat. Pentru anumite examinari ( serologice) se mai completeaza sexul, varsta,dispensarul medical si intreprinderea unde lucreaza.

Etichetarea produselor se face prin scrierea unor etichete cu datele bolnavului care se lipesc pe recipientele respective.

Un produs neetichetat nu poate fi utilizat pentru analiza. Recoltarea unor produse in conditii sterile urmareste ca produsul recoltat sa nu fie suprainfectat- introducerea in produs a unor germeni introdusi din afara. Suprainfectarea produsului se poate face cu germeni straini proveniti de la bolnavi, de la asistenta, din aer sau din instrumentarul folosit. Asistenta va transporta produsele recoltate astfel incat ele sa ajunga la laborator cat mai repede si-n starea in care au fost in organism. Se trimit imediat pentru a evita alterarea. Cand se transporta de la un spital la altul sau dintr-o localitate in alta,se ambaleaza astfel incat sa nu se sparga, sa nu se deterioreze. Aceeasi grija o va avea asistenta si pentru transportul de pe sectie la laborator.

Efectuarea examenelor paraclinice :

- hemoleucograma (HLG). Asistenta medicala va recolta 2 ml de sange pe anticoagulant;

- sumar de urina (50-100 ml din urina de dimineata) ;

- reactia RBW, grup sanguin si Rh-ul, secretie vaginala (recoltari efectuate de asistenta medicala).