ASPECTE ALE INGRIJIRII NOU NASCUTULUI ȘI SUGARULUI

CUPRINS
ARGUMENT 2
CAPITOLUL I. Generalitati privind nou-nascutul la termen și sugarului 4
1.1. Particularitati generale 4
1.2. Particularitati morfo-functionale 5
1.3. Incidentele fiziologice ale noului-nascutului la termen 13
CAPITOLUL II. Ingrijiri acordate nou-nascutului și sugarului 15
2.1. Masuri de ingrijire in sala de nastere 15
2.2. Masuri de ingrijire in salonul de nou-nascut 17
2.3. Alimentatia nou-nascutului(naturala+artificiala) 19
2.4. Educatie pentru sanatate 21
2.5. Ingrijirile nou-nascutului la termen imediat dupa nastere și ale sugarului 22
CAPITOLUL III. CAZURI CLINICE 24
CAZ CLINIC I 24
CAZ CLINIC II 29
CAZ CLINIC III 34
Concluzii 39
Bibliografie 40
Anexe

1
 MOTTO:
„In momentul admiterii mele in profesia medicala,ma angajez sa consacru viata mea in folosul
umanitatii.Voi lupta cu toate mijloacele pentru onoarea si nobilele traditii ale profetiei.„ din Jurnalul
Univwersal propus de O.M.S in 1984

ARGUMENT

Profesiunea de asistent medical necesita aptitudini deosebite,competente acumulate printr-

opregatire corespunzatoare si constiinta lucrului bine facut.
          Cu atat mai mult,profesiunea de asistent pediatru inseamna o alta valenta care sa confere noi
dimensiuni profesiei in sine.
Dragostea de copii si grija materna convertita in „meserie„ se substituie chiar responsabilitatii cu
care este investita asistenta medicala.                                                                          
Cu atat mai mult,profesiunea de asistent pediatru inseamna o alta valenta care sa confere noi
dimensiuni profesiei in sine.Dragostea de copii si grija materna convertita in 'meserie' se substituie
chiar responsabilitatii cu care este investita asistenta medicala.
De ce asistenta medicala care acorda ingrijiri in 'lumea copiilor' trebuie sa fie mai umana si
mai responsabila? Nu incape nici o indoiala,copilul nu reprezinta un adult la scara redusa, ci o fiinta
fragila, vulnerabila, care se dezvolta dupa reguli biologice, altele decat cele ale homeostazei bazate
pe feed-back negativ ale adultului.
Cresterea si dezvoltarea copilului, mai ales a copilului mic si cu preponderenta a sugarului se
bazeaza pe dependenta fata de o alta persoana.In mod particuluar,nou-nascutul se confrunta cu o
trauma de adaptare speciala pentru ca el vine dintr-un mediu de maxima securitate,mediul
intrauterin.intr-un mediu ostil cu capcane de tot felul,care determina intrarea in actiune a tuturor
mecanismelor biologice ale organismului copilului,mecanisme care sa puna in acord fiinta proaspat
venita pe lume cu factorii externi.
Iata de ce, asistenta medicala dornica sa ingrijeasca copii,mai ales cea pregatita sa ofere
interventii in sectiile de neonatologie devine cu atat mai importanta cu cat este bine stiuta importanta
bunei ingrijiri a nou-nascutului pentru intreaga sa dezvoltatre ulterioara.
In aceasta ingrijire sunt implicati factori etici, bioetici, sociali, si, nu in ultimul rand,
psihologici. Alegerea acestei profesiuni inseamna o libertate angajata si responsabila abazata pe o
buna pregatire profesionala, teoretica si practica, dar si pe un sistem de valori de tip umanist

2
focalizat pe dragostea de copii,ca finite integrate la procesul decizional al existentei umane,inclusiv
la aspectele demografice.
Medicina zilelor noastre are un caracter pronuntat profilactic,caci de la dreptul de sanatate
am ajuns la datoria de a conserva sanatatea.
Aceasta cere insa eforturi din partea retelei medicale de a educa colectivitatile pe care le are
in grija in vederea conservarii si ameliorarii fondului biologic care poate fi influentat numai printr-o
culturalizare sanitara si genitala.
Trebuie sa recunoastem ca in ultimele decenii avem realizari frumoase,femeia gravida fiind
acum mai bine supraveghiata,nou-nascutul mai bine ingrijit.
Conceptia,cadrul si preocuparile obstreticii si ale ginecologiei trebuie mult amplificate si
dupa definitia data de Organizatia Mondiala a Sanatatii,sa cuprinda 'preocuparea de a supraveghea
sanatatea femeilor in cursul sarcinei,a nasterii si a alaptarii,sa le invatam sa-si ingrijeasca copii'.
Alaptarea naturala a nou-nascutului,atat de binefacatoare pentru el,este si ea parasita de cele
mai multe ori din cauza unor factori sociali.
La plecarea din maternitate 90% dintre femei alapteaza natural,pentru ca apoi sa renunte.
Dintre inaintasii nostrii, I.E. Radulescu - spunea atat de frumos ca 'indata ce maica natura ne da
fiinta si ne aduce pe lume,mama este cea dintai care ne primeste in bratele sale calduroase si se
insarcineaza cu ingrijirea noastra si pare ca ar face un tacut dar prea deslusit juramant,ca va fi
raspunzatoare pentru toata fericirea si nefericirea noastra.'
Mama este cel dintai dascal al nostru,de la ea incepem sa luam cele dintai cunostiinte si in
bratele ei incepem a judeca binele si raul.
Ea este carmuitorul si ecoul nostru,ea ne indreapta pe drumul pe care il vom urma in aceasta
viata.

3
 CAPITOLUL I. GENERALITATI PRIVIND NOU NASCUTUL ȘI SUGARULUI
1.1. PARTICULARITATI GENERALE
Perioada de nou-nascut face parte din prima copilarie si reprezinta trecerea de la viata intrauterine la
viata postnatala.
Perioada de nou-nascuteste o etapa in evolutia antogenetica a finite umane,caracterizara prin mari
transformari datorate adaptarii sau acomodarii la noile conditii de mediu.
Fiziologia noului nascut este dominată de procesul de adaptare la viata extrauterina,care are loc in
conditiile unor schimbari de mediu de o covarsitoare amploare.
Astfel,nou-nascutul paraseste un mediu ambient lichid protector,cu o temperatură constanta si vine
intr-un mediu gazos cu o temperatură variabila.
Vine dintr-un mediu steril intr-un mediu cu facotri agresivi microbieni.El intalneste acum pentru
prima data un factor nou - lumina.El trebuie sa faca fata noilor conditii de viata.Se produc acum
importante transformari morfo-functionale de adaptare.
Pe de alta parte,nou-nascutul trece de la situatia unei vieti parazitare,la cea a unei activitati a
organelor proprii,a unei anatomii fiziologice complexe.Se intrerupe aportul de oxygen prin
placenta.este amenintat de asfixie,plamanul intra in functie.Este intrerupta circulatia spre
placenta;aparatul circulator sufera importante modificari.Este interrupt aportul de substante nutritive
elaborate de organismul matern;aparatul digestive esi intrerupe activitatea.
In cursul travaliului nou nascutul este supus unui traumatism datorita apasarii muschiului uterin pe
suprafata sa corporala.In timpul nasterii se mai produc flectari,deflectari,precum si ratatii ale
diferitelor segmente ale corpului.De asemenea,mulari,incalecari de oase.Toate constituie
traumatisme de diferite grade la care noul nascut trebuie sa reziste.
Oricat de usoara ar fi nasterea se admite ca noul nascut este intr-o oarecare masura un traumatizat.
Toate acestea explica de ce perioada de nou nascut este o perioada care pune in primejdie viata
noului nascut.De aici si mortalitatea infantile,iar cea din prima saptamana,este 2-3 din mortalitatea
primei luni.
DURATA PERIOADEI DE NOU NASCUT ȘI SUGAR
Unii admit ca perioada de nou nascut tine pana la caderea cordonului ombilical, adica cel mult 7-8
zile de la nastere; dupa altii,ea dureaza pana la cicatrizarea plagii ombilicale, adica doua saptamani.
Majoritatea autorilor admit,insa,ca perioada de nou nascut dureaza patru saptamani in care timp asa
numitele fenomene fiziologice proprii acestei perioade iau sfarsit.

4
Unii autori admit ca perioada de nou nascut trebuie considerată - primele trei luni de viata - timp in
care s-ar produce o adaptare completa a sugarului la conditiile vietii extrauterine.
Sunt necesare 2-3 luni pentru prefectionarea valorii functionale a organelor copilului si a diminuarii
fragilitatii echilibrelor sale.
Fiziologia perioadei de nou-nascut după o lunga, conversatie arbitrată, comoda pentru statistici, ci
aceea de ajustare impusa de trecerea la viata extrauterina si cuprinde tot primul trimestru.
Abia catre luna a III-a spune acelasi autor,"noul nascut isi schimba comportamentul,inceteaza a
deveni parazitul obligator al mamei,poate sa se lipseasca de alimentatia de la san, pierde reflexe
arhaice, hipertonia sa initiala, emite primul suras,recunoaste obrazul mamei sale,incepe sa fabrice
anticorpi,in scurt timp el devine o presonalitate biologica autonoma". In tara noastra perioada de nou
nascut este socotita virsta de la 1-30 zile.
1.2. PARTICULARITATILE MARFO-FUNCTIONALE ALE NOULUI-NASCUT ȘI
SUGARULUI
Noul nascut este deosebit de copilul de mai tarziu ca forma si marime a diferitelor parti ale corpului.
Inaltimea capului dupa Stratz reprezinta la noul nascut un sfert din talie,Fata este mica,sprancenele
sunt jumatatea inaltimii capului,adica inaltimea craniului si a fetei sunt egale.
Fontanela anterioara masoara 4/3 centimetrii,fontanela posterioara este inchisa dar poate ramane
deschisa primele doua saptamani de viata
.ea este triunghiulara si masoara 7-8 mm.Uneori sutura sagitala este desfacuta,in care caz craniul
poarta numele de craniul moale congenital.uneori se noteaza incalecarea oaselor craniene in primele
zile dupa nastere cand travaliul a fost greu.
Nasul noului nascut este scurt,con cav,cu deschiderea narilor privind inainte.Gatul este scurt.
Conformatia toracelui este aproape cilindrica.
Abdomenul este mare,depaseste rebordulcastral,peretele abdominal prezinta un tonus muscular
scazut si se destined la fiecare miscare inspiratorie.
Ombilicul se afla sub linia care imparte corpul in doua jumatati egale.
Membrele inferioare sunt scurte.Condilii interni sunt mai putin dezvoltati,de unde rezulta o
incubatie in axul longitudinal al membrelor inferioare.curbura care nu trebuie confundata cu cea
rahitica.
Incubarea tibiilor este pusa si pe seama atitudinii fetale.Uneori intalnim " picior talus" care cedeaza
repede.

5
PIELEA - noului nascut este acoperita regiunea dorsala,pe piept,in jurul gatului si in special la
nivelul pilurilor de flexiune cu o patura grasoase galbuie,denumire vernix caseosa.
Acest invelis grasos secretat de glandele sebacee si de cellule speciale ale omniosului este bazat pe
glycogen,acizi grasi,cholesterol si proteine.
Vernix caseosa protejeaza pielea fatului impotriva maceratiei de catre lichidul amniotic.
La noul nascut vernix caseosa ar avea multiple roluri:protectie contra frigului,aport alimentar prin
glicogenul ce-l contin,actiune bactericida si antihcmolitica.el mai poseda aglutinagene identice cu
cele ale sangelui.Daca vernix caseosa este indepartat imediat dupa nastere,hipoprotrombiemia este
foarte pronuntata in a treia zi de la nastere.Daca este lasat sa se resoarba,marea majoritate a noilor
nascuti nu prezinta hipoprotrombiemie.
Dupa indepartarea invelisului grasos,pielea nou nascutului prezinta o culoare rosie intense,eritemul
noului nascut si numai palmele si talpile ramin albastruie.Coloratia rosu-vie a fost atribuita
subtirimii epidermului,deoarece la nou nascut patura cornoasa lipseste si epidermul permite retelei
vasculare a dermului subiacent sa transpara prin grosimea ei.
Pielea noului nascut contine putine celule cromatoformatoare,iar pigmentul celulelor bazate ale
epidermului apare abia dupa nastere.Dupa citeva zile de la nastere apare o descuamare a pielei pe
abdomen,gat,membre care poate dura cateva saptamani.Aceasta descuamare este cel mai des
furfuracee si rareori in lamele mari.
Noul nascut poate prezenta naevi materni-pete de culoare rosier au delimitate de intensitate si
marime diferita.Ele apar pe pleoapa superioara,la radacina nasului,pe ceafa,in regiunea dorsala,nu
dispar la presiune si sunt datorate unor fine varicozitati.Dupa cateva luni de la nastere naevi materni
dispar si lasa uneori dupa disparitie pete brune.
Noul nascut mai poate prezenta uneori o pata albastruie variabila ca marime si localizare mai ales in
regiunea sacrolombara.Este asa numita pata mongoliana,fara vreo semnificatie deosebita.
Parul fin denumit - lanugo - care acopera pielea fatului persista si dupa nastere,pe umeri, spate,
frunte, radacina membrelor. Pielea de pe pielea capului poate lipsi sau sa fie abundenta.
Unghiile sunt carnoase,fara striatiuni longitudinale.La maini in a doua luna ele intrec pulpa
degetelor,pe cand la picioare abia o ating.
Peniculul adipos este mai abundent pe obraz,sarac pe membrele superioare,inferioare si torace,iar pe
abdomen lipseste.
Glandele sudoripare sunt putin dezvoltate.
Noul nascut nu transpire deca foarte putin.

6
Glandele sebacee sunt in schimb foarte dezvoltate.Pe fata,pen as,se pot remarca elemente alb-galbui
cat un bub de nuci,numite miliaria sebacee sau milium facial,produs al acestir glande.Prin apasare la
nivelul acestor elemente se elemina un filament fin,grasos,care este continutul unor glande sebacee.
O particularitate deosebita a noului nascut este prezenta cordonului ombilical.Acesta este format din
vena ombilicala si doua artere ombilicale cuprinse intr-un tesut conjunctiv,mucos,numit gelatina lui
Wharton,acoperit de omnios.
Vasele ombilicale dup aceea trec de ombilic merg divergent,vena ombilicala care fata inferioara a
ficatului spre porta si cava,iar arterele ombilicale in jos,sub peritoneu,de o parte si de alta avezicii
urinare si dau in iliaca interna.
Dupa sectionarea cordonului ,arterele ombilicale se retracta,iar vena ombilicala ramane deschisa.
Oprirea circulatiei in vasele ombilicale odata cu stabilirea circulatiei pulmonare este urmata de
trembozarea si transformarea lor in cordoane fibroase.Trombozarea creaza un mediu de cultura bun
pentru infectii ombilicale,care de la limfatice periarteriale si perivenoase merg in sange.
Cordonul ombilical trece prin faza de mumificare,formarea santului de eliminare si apoi urmeaza
caderea sa.Mumificarea este datorata faptului ca vasele invecinate nu patrund in el,si ca nu mai este
umezit de lichidul amniotic.Santul de eliminare se formeaza la nivelul liniei omnio-cutanate unde se
produc o infiltratie leucocitara.Arterele ombilicale se detaseaza intre a treia si a cincea zi,iar vena
ombilcala ceva mai tarziu.Cordonul cade intre a sasea si a zecea zi.
Plaga ombilicala, ramasa dupa caderea cordonului, se epidermizeaza treptat de la periferie la
centru.Cicatrizarea se termina catre a treia saptamana.Din cauza retractiei vaselor ombilicale
fibrozate,cicatricea ombilicala se infunda.
Greutatea noului nascut este socotita normala,intre 2800-4500g.In majoritatea cazurilor,greutatea
este de 3300g.Intre 2500-2800g,noul nascut este socotit subponderal.Talia noului nascut este in
medie de 50 cm.
APARATUL RESPIRATOR-toracele noului nascut este aproape cilindric,diametrul sau artero-
posterior este ceva mai mic decat cel transversal.Coastele sunt orizontale.Respiratia este in
consecinta abdominala sau diafragmatica.
Plamanii cantaresc 60g.La noul nascut care a respirat,densitatea plamanului este de 915-920.
Numarul respiratiilor este din prima zi si a doua zi de viata de 60-70/min.Din ziua a treia ,frecventa
respiratorie se reduce la 45-50/min.Frecventa respiratory poate varia in starea de veghe fata de starea
de somn,ca si in perioada de digestie.Ritmul poate fi neregulat,uneori ritm periodic, ritm Cheyne-
Stakes,rareori crize de apnee.

7
Volumul aerului curent este de cca.10-15 cm3,iar minut-volumul respirator este de 600-750cm3.
Minut-volumul respirator pe kg corp este de 300cm3; adica noul nascut necesita un volum de aer/kg
corp de trei ori mai mare decat necesitatile in aer/kg corp a adultului.
In timpul travaliului si dupa nastere,multiplele traumatisme fiziologice,nu duc la consecinte
suparatoare,dar uneori sunt rau tolerate si se ajunge la hipoxie si hipercapnie,care determina o
acidoza.Dupa nastere in primele 3 ore,valoarea oxigenului din sangele nou nascutului creste rapid de
la 60-90-98%,absortia de oxigen facandu-se nu numai la nivelul alveolelor pulmonare care in acest
moment nu functioneaza in totalitatea lor ci si la nivelul mucoaselor traheei,bronhiilor mari,chiar al
mucoasei gastrice legat
Vascularizate si permeabile.
APARATUL CIRCULATOR-odata cu nasterea se produce o importanta modificare in circulatia
cardiaca,o adaptare la noile conditii de viata.In timpul vietii intrauterine,circulatia fetala adduce de
la placenta prin vena ombilicala oxigenul captat la nivelul vilozitatilor coriale.Prin canalul lui
Arantius si bifurcarea venei porte,sangele oxigenat al venei ombilicale ajunge in atriul drept de unde
trece prin gaura lui Botal in atriul stang,iar o parte care a trecut in ventriculul drept si apoi in artera
pulmonara,evita mica circulatie,trecand prin canalul arterial in aorta si de aici in marea
circulatie.Prin vena cava superioara soseste in atriul drept sangele sarac in oxygen provenit din
partea superioara a corpului fatului si care la randul sau va trece in ventriculul drept,artera
pulmonara,canalul arterial si aorta.
Inima noului nascut cantareste 25g.Bataile cardiace sunt in numar de 140-160/min;se accelereaza in
timpul tipetelor,iar in somn poate scade la 100.
Volumul sanguine al noului nascut la termen este de 300cm3.Debitul cardiac este de 160cm/min/kg
corp,
Rezistenta capilara 45-60mmHg
Hematocritul 55% la nastere ajunge dupa doua saptamani de viata la 40%.Sangele venei ombilicale
a fatului are1/5 oxigen fata de cel arterial normal.
La nastere comunicarea intre inima dreapta si stanga se inchide stabilindu-se circulatia
pulmonara.Inchiderea este la inceput functionala prin torsiunea inimii provocate de amplitudinea
plamanilor si prin diferenta de presiune in cele doua jumatati ale inimii.Inchiderea anatomica se face
mai tarziu,treptat pana la inceputul lunii a doua prin trombozari si cianoza si existenta de sulfuri
cardiace.

8
La nivelul circulatiei periferice capilare se pot produce cu usurinta tulburari nosomotorii datorita
imaturitatii sistemului osos vegetative ca si permeabilitatii si fragilitatii capilare crescute la aceasta
varsta.Astfel se explica cianoza periorala si a extremitatilor si usurinta aparitiei hemoragiilor.
Tensiunea arteriala la nastere este Mx5,5mmHg si Mn3,5mmHg,iar in a14 zi Mx9mmHg si la
sfarsitul primei luni 7/4mmHg.
Poliglobulia fiziologica intrauterine compensatoare a hipoxeniei fetale cu 5-6 000 000 hematii dupa
nastere consecinta a excitarii mecanice si anaxeniei suplimentare din cursul travaliului si legaturii
cordonului.Concomitent exista si hiperbenoglobinemie (110-145%;18-19/%/100m/sange).La
sfarsitul primei luni scade la valoarea normala-90%.Numarul de leucocite este de asemenea crescut
la nastere 14 000-16 000/mm3,ajungand chiar 20 000-30 000/mm3,dar scade in primele zile pana la
8 000-10 000 in ziua a 9-a.
Trombocitele la nastere sunt 100 000-200 000/mm3,cresc in prima luna pana la 250-300 000/min.
T.S.(timp sangerare)-1-2min;ziua a 6-a scade.
Constante chimice:glicemia 0,95gr%0, la nastere scade in primele 3 zile.Bilirubinemia creste in
primele zile prin hemoliza atingand maxim in ziua a 4-a ,la 10-a zi variaza intre 1,5-12mg.
Ureea sanguina 0,27g%,scade in prima luna la 0,15-20g%o.
APARATUL DIGESTIV
Tractul digestiv este gata sa functioneze intr-o perioada mult anterioara nasterii normale.
Amilaza salivara se gaseste in cantitate normala la noul nascut chiar mult timp inainte de
nastere.Data fiind insuficienta amilazei pancreatice la noul nascut la termen,este importanta
posibilitatea amilazei salivare de a actiona in intestine,gratie insuficientei acidului clorhidric(HCL)
liber gastric,in timpul pranzurilor.
Aciditatea gastrica .Imediat dupa Nastere,pH-ul este mare,6-8;uneori Net alcalin pH scade apoi in
primele 24 ore și poate atinge cifra de 2,5.acidul clorhidric. Liber exprimat in ml de HCL
N/10/100ml
suc gastric,arata o cifra de 17 ml acid clorhidric in prima zi de viata,el dispare catre a opta zi pentru
a reapare in a 15-a zi si atinge 2 ml la sfarsitul primei luni.
Noul nascut prezinta o activitate a tripsinei pancreatice ca si a sugarului mare.In primele zile se
observa o diminuare la 4-7 zile cerintele digestive maresc aceasta activitate la valori normale(45,46).
Amilaza pancreatica nu poate fi pusa in evidenta noului nascut. Lipaza pancreatica pare scazuta.
Secretia intestinala prezinta dizaharidoze in cantitati normale la noul nascut.Activitatea alfa
glucozidazelor(maltaza,zaharaza,izomaltaza) este prezenta la 26-32 de saptamani de viata fetala si

9
prezinta valori normale chiar din primele zile ale nou nascutului la termen.Activitatea beta gluco-
zidazelor(lactaza) este normala la nastere.Absortia intestinala pentru aminoacizi la noul nascut se
face bine chiar atunci cand practice este crescut in ratia alimentara.Absorbtia lipidelor este redusa la
noul nascut fata de cea a sugarului.Pierderile prin scaun par sa fie de 15-20% din grasimi ingerate.
Ficatul noului nascut cantareste 140g.Marginea sa inferioara se gaseste la 3 cm sub rebordul costal.
Trei fenomene legate de aparatul digestive al noului nascut,aparute in aceasta perioada de
viata,urmeaza a fi mentionate.Ele sunt:suptul,flora microbiana intestinala si meconinm.
Suptul - este act reflex cu centrul in bulb.Calea centripetal este ramura senzitiva a trigemenului,iar
calea centyrifuga este ramura motorize a trigementului,hipoglosului si a facialului.Suptul este
determinat de atingerea buzelor sau a mucoasei bucale.Ca mechanism se considera ca in actul
suptului gura joaca rol de pompa aspiratorie,iar limba piston.
APARATUL GENITO-URINAR
Rinichii noului nascut cantaresc 25 g.suprafata lor este nobulara.
Vezica urinara are capacitatea de 10 cm cubi.Urina are aspect tubular sau opalescent,datoria
celulelor de descjamatie vezicala si uretrala cat si fosfatilor si uratilor abundant eliminate in primele
zile de viata.
Diureza este aproape 100 ml/kg corp aproape de 3 ori cat a adultului.Urina este hipotana fata de
concentratia plasmei.Concentratia in cloruri mai scazuta.Noul nascut are capacitatea redusa de a
excreta eletrolitii.Puterea de concentrare a rinichiului este 50% fata de cea a adultului.
Regiunea vulvara este todeauna complet inchisa,iar labile mari cu bogat tesut grasos acopera labile
mici si clitorismele.Din cauza inclinatiei mici a bazinului,vulva este situată mai anterior.'La
baieti,testiculele sunt coborate in scrot,penisul foarte scurt,pieptul lung depaseste glandul.
SISTEMUL NERVOS
Creierul noului nascut cantareste 350 g,el va creste in fiecare zi cu aproape 2 g.Maduva spinarii
cantareste 5 g.
Circumvolutiunile sunt dezvoltatre,iar suprafata cortexului cerebral este la nastere de 700 cm patrati.
EEG - la noul nascut arata o activitate neregulata asincroma,variabila cu predominanta undelor teta.
Bariera hematocerebrala ce cuprinde endoteliul copiilor si gliacerebrala se modifica in perioada de
nou nascut si devine eficienta in apararea creierului dupa aceasta perioada.Expresia chimica a
imaturitatii S.N, la nou nascut este reprezentata prin hipertonia musculara,asa zisa hipertonie
fiziologica a noului nascut cu predominanta tonusului muschiilor flexori cu segmentele membrelor

10
fixate in flexie.Tonicitatea lipseste la muschii cefei.Hipertonia se accentueaza in timpul tipetelor si
cedeaza in somn si in timpul suptului.
Hipertonia dispare dupa 3-4 saptamani.
Datorita insuficientei fascicolului pyramidal,prin lipsa de miclinizare,reflexele asteo-tendinoase sunt
exagerate,iar reflexulcutanat plantar al lui Babinski este pozitic.La excitatii externe,noul nascut
prezinta miscari clonice ale mandibulei si ale membrelor.
Functiile vegetative sunt bine dezvoltate la nastere.Tipetele si plansul sunt fenomene subcoficale.Nu
exista miscari voluntare,intreaga activitate este reflexa.
Reflexele senzitivo-motorii din care mai importante sunt:reflexul de alungire incrucisata a
membrelor inferioare,reflexul punctelor cardinale.
Reflexe senzorio-motorii: reflexul oculo-palpebral, reflexul gustativ. Reflexe arhaice, primare:
reflexul Morro, reflexul de aparare, reflexul de redresare verticala, reflexul automat de mers,
reflexul de incurbare a trunchiului.
Prezenta acestor reflexe este de o mare importanta si ele sunt expresia activitatii fundamentale
S.N.,lipite de controlul scoartei.
Ele traduc integrea functiilor nervoase subcortiale.Absenta lor indica o grava atingere neurological.
Reflexe:
1.Reflexul de redresare a capului - nou nascutul,culcat pe spate ii asezam in sezut tragandu-l de
antebrate,capul mai intai aruncat inapoi se redreseaza inainte.Tinut in sezut cu capul inainte se
redreseaza si se arunca inapoi.
2.Reflexul de extensie a capului(Peipper) - daca apropiem o lumina de ochii copilului, se produce o
mioza si o extensie a capului.
3.Relfexul celor patru puncte cardinale - la excitatia tegumentelor peribucale,a comisurii bucale cu
pulpa indexului,se produce un reflex de sugere cu deviere a capului,buzelor si a limbii inspre partea
de unde vine excitatia.
4.Reflexul lui Morro - abductie brusca a membrelor superioare,cu revenirea lor  lenta in aductie.
5.Reflexul de apucare - excitarea plasmei sau a plantei duce la flectarea degetelor mainii sau la cea a
degetelor picioarelor.
6.Reflexul tonic asimetric al gatului - copilul in decubitus dorsal,capul este intors usor intr-o parte
si-l mentinem in aceasta pozitie cateva secunde.
7.Reflexul tonic simetric al gatului - flexia capului inainte duce la flexia membrelor superioare,cu
diminuarea tonusului extensilor si extensia membrelor inferioare,cu marirea tonusului extensorilor.

11
8.Reflexul de redresare verticala - nou nascutul tinut vertical,picioarele stau pe un plan rezistent,o
mana  mentine coapsele,trunchiul mentinut se apleaca inainte apoi se redreseaza inapoi.
9.Reflexul de incubare laterala a trunchiului- copilul culcat pe abdomen,se excita cu un bold
portiunea regiunii dorso-lombare,de fiecare parte a liniei mediane,se produce o contractie a
muschilor paravertebrali corespunzatori,cu incubarea trunchiului in arc de cerc.
10 Reflexul de alungire incrucisata a membrelor inferioare - membrul inferior mentinut in
extensie,se ciupeste pielea gambei sau a dosului piciorului de aceeasi parte,gamba de partea opusa
se flecteaza,apoi se extinde si arata o larga miscare de aductie apoi calcaiul cine sa se puna in
contact cu pielea excitata.
11.Reflexul automat de mers - nou nascutul mentinut sub axiala,cu picioarele in contact cu planul
patului,usor aplecat si propulsat inainte,apar miscari de mers.
ORGANELE DE SIMT.Nou nascutul desi are posibilitatea sa vada,nu are vederea coordonata.Auzul
devine normal dupa resorbtia tesutului muschiulos din urechea medie,Simtul gustatic este dezvoltat
la nastere.
SOMNUL - Nou nascutul pare ca doarme aproape tot timpul,starea de veghe este doarte
scurta,numai pentru supt si timpul baii.Doarme 19 ore /zi.In primele saptamani este dificil de distins
starea de veghe de cea de somn.Clinic se disting doua feluri de somn:
Linistit,cu puls si respiratie regulate,absenta miscarilor oculare,dar cu rare tresariri generalizate sau
localizate;
Agitate, cu miscari oculare, respiratia accelerata, superficiala, neregulata, puls instabil, miscari de
sugere si inghitire, mimica de suras.
Perioadele de somn sunt cate 3 ore,desteptarea fiind ca dunctie de senzatie de foame.Urmeaza
alungirea perioadei de somn nocturn.La sfarsitul primei luni poate dormi noaptea continuu 6
ore,apoi 8 ore la 3 luni si 10 ore la sfarsitul primului an.In cursul zilei durata somnului se reduce la o
ora.pana la 6 luni doarme 2 ore dimineata si de 3 ori dupa masa.
Electroencefalografia arata unde lente in faza de somn linistit si separate,cu trasee plate;iar in
somnul agitate,traseu putin voltat.
L.C.R-ul : nou nascutul prezinta unele particularitati care trebuie mentionate.La nastere este
limpede,deseori xantocronic,datorita permeabilitatii crescute a plexelor coroide care permit trecerea
pigmentilor liniari din sange.Tensiunea este scazuta,sub 8 mm Hg.Lichidul poate contine un numar
de 30 pana la 100 hematii/mm cub.Albuminorahia este de 0.30 - 0,50 % si ajunge la valori de 0,15 -
0,20 % la sfarsitul primei luni de viata.

12
Termoreglarea - imediat dupa nastere,temperature corporala a copilului nascut la termen cu greutate
normala scade la 35 - 36 grade,astfel,cu mici variatii intre dimineata si seara.Nou nascutul prezinta
un cuantum redus de substante de rezerva pentru ardere.
Aportul alimentar este redus in primele zile de viata,in timp ce pierderile de caldura prin suprafata
cutanata sunt mari/kg corp in comparative cu copilul mare;deci o termoliza exagerata de asemenea
centrul de reglare termica este insufficient dezvoltat.
Toate acestea determina o insuficienta a procesului de reglare termica la nou nascut.Nou nascutul
are o reglare termica buna in cadrul unei temperaturi a mediului ambient ce variaza intre 2l - 26
grade.Sub aceasta temperatură el face staza de caldura.
1.3. INCIDENTELE FIZIOLOGICE ALE NOU NASCUTULUI LA TERMEN ȘI
SUGARULUI
1.FEBRA DE DESHIDRATARE - (SETE) - corespunde in timp cu punctual maxim al scaderii
greutatii. Apare indeosebi in sezonul cald, excesul de caldura, prin greseli de ingrijire constituie un
factor favorizant intalnit adesea in producerea febrei de sete.Se inregistreaza cresteri ale temperaturii
corporale pana la 38 maximum 39 grade si aceasta dureaza 24-48 ore.
Sugarii reactioneaza diferit la aceasta febra:
Unii sunt agitati, prezinta un plans ragusit;
Altii sunt somnolenti si fara vlaga;
Buzele sunt uscate;
Sugarii isi plimba limba in gura sau o scot uneori afar,cautand sanul sau biberonul cu ceai;
Mictiunile se raresc(sub 5 in 24 ore);
In cazurile grave,sugarii devin palizi,cu ochii incercanati,infundati in orbite si cu un miros special al
aerului expirat si al gurii asemanator cu acetone.Daca nou nascutul nu este bolnav febra se explica
prin pierderea de lichide ce are loc dupa nastere si prin greseli de ingrijire.
Alimentatia "la cerere" si la nevoie,administrarea corecta de lichide sub forma de solutie de glucoza
5% sau ceai de plante cu 5% zahar previn aparitia febrei de sete si determina disparitia ei.
2.SCADEREA FIZIOLOGICA IN GREUTATE - nou nascutul prezinta o scadere in greutate intre
prima si a cincea zi de viata, cu limite extreme intre 3% si 10%.Proportia scaderii in greutate este in
functie de:
a. momentul cand se incepe alaptarea;
b.greutatea initiala a nou nacutului;
c. instalarea secretiei lactate la mama;

13
d. ingrijirile acordate in primele zile;
e. starea de sanatate
Scaderea fiziologica in greutate este un fenomen natural.Daca greutatea nu se recupereaza pana la
varsta de 3 saptamani,inseamna ca nou nascutul este subalimentat sau bolnav.
3. ICTERUL FIZIOLOGIC
In a 2-a - a 4-a zi de viata poate aparea o ingalbenire a pielii si a mucoaselor(ochii),care se
accentueaza pana in ziua a 4-a - a 5-a si dispare in 1-3 saptamani.Icterul este mai intens pe fata si pe
torace.Cand coloratia galbena este mai pronuntata,nou nascutul este mai somnolent si suge mai
greu.Culoarea icterica este determinate prin distrugerea globulelor rosii si nu poate fi prelucrata
decat foarte incet de catre ficatul nou nascutului, inca insuficient natural. Icterul fiziologic este un
fenomen absolut normal, care se manifesta cu intensitate diferita la majoritatea 85% nou nascutilor.
Cand icterul apare din prima zi,este intens si rapid progresiv,este vorba de o stare patologica ce
necesita un tratament de urgenta.De asemenea,daca icterul persista peste 3 saptamani,va fi chemat
medical,deoarece poate de vorba de o stare patologica.
4 CRIZA GENITALA - Trecerea unor hormoni materni in organismul fetal explica unele mici
modificari trecatoare observate la nou nascut.Cea mai frecventa este criza genitala,exteriorizata prin
modificari ale glandelor mamare si ale organelor genitale.
Glandele mamare - la 3-4 zile dupa nastere,la aproximativ 40% dintre nou nascutii de ambele
sexe,glandele mamare se intaresc,se maresc,atingand uneori 3-4 diametre,la apasare,se scurge un
lichid luptos asemanator colostrului.Aceasta modificare este lipsa de pericol,dar daca se stoarce
glanda mamara,aceasta se mareste si mai mult,risca sa se infecteze si sa devina sediul unui proces
purulent,Mameleoanele se ingrijesc cu delicatete,in conditii de sterilitate. Daca roseate este vie si
din mameleoane se scurge lichid laptos,se aplica sub camasuta sugarului tampoane mici de vata
sterile,care se fixeaza cu o banda de tifon asemanatoare cu cea folosita la ombilic.Marimea de volum
a glandelor mamare atinge maximum la sfarsitul primei saptamani de viata si se poate mentine de la
cateva zile la cateva saptamani sau luni.
Sangerari si secretii vaginale - :acelasi substrat hormonal este la baza micilor sangerari vaginale sau
a aparitiei unor simple secretii vaginale formate din mucus eritrocite si celule epiteriale.Este
suficienta o toaleta zilnica a regiunii vulvare,efectuata cu comprese sterile.Este cu totul inutila
aplicarea de urgenta cu antibiotice.
La baieti poate aparea o marire a testiculelor si chiar un inceput de spermatogenoza.

14
5. ERITEMUL ALERGIC - apare in primele zile de la viata,la unii dintre nou nascuti.Este constituit
din eruptii variate,ca pete rosii,mici elemente proeminente sau mici vezicule.Cand veziculele se
usuca se formeaza cruste.
Uneori eruptiile localizate pe fata imbraca aspectul unor plancarde mari, rosii, asociate cu umflarea
pleoapelor si chiar cu secretii ale conjunctivelor.Starea generala este buna si nu se constata alte
tulburari generale.Eruptiile cutanate nu necesita nici cateva ore sau cateva zile.In cazurile de eruptii
mai intense si mai persistente,se aplica pulberi inerte.

15
 CAPITOLUL II. INGRIJIRI ACORDATE NOU- NASCUTULUI ȘI SUGARULUI
2.1. MASURI DE INGRIJIRE IN SALA DE NASTERE
Cadrele medii care asista la nastere se vor spala pe maini cu apa calda si perie,timp de 15-20 de
minute si apoi se vor badijona cu tincture de iod.
Se vor pregati scutece sterile.Fatul expulzat este asezat pe un camp steril.
Ingrijirile immediate,care incep in momentul nasterii sunturmatoarele:
*Aspirarea secretiilor din nas gat si din gura se face cu o sonda Nelaton moale; se observa instalarea
primei respiratii.
*Legarea,sectionarea si pansarea cordonului ombilical.
Legatura cordonului ombilical se face dupa incetarea pulsatiilor acestuia;la copiii care necesita
reanimare de urgenta si la cei cu izoimunizare se indica legarea cordonului imediat dupa expulsie.
Se va lucra in conditii de asepsie. Sectionarea cordonului ombilical se face intre doua pense
hemostatice.
Aplicate la 10-15 cm de insertia lui abdominala.Legarea se face cu un fir rezistent de in,canepa sau
matase,fiert si tinut in alcool mai multa vreme; legarea se face mai intai circular,la 2 cm deasupra
insertiei abdominale a cordonului, incrucisandu-se firele de doua ori. Apoi,cu un foarfece steril,
protejand copilul cu o mana, se taie cordonul la 1 cm deasupra ligaturii. Daca bontul nu sangereaza
cele doua capete de fir ramase se inoada tot de doua ori si peste suprafata bontului,facandu-se un al
doilea nod de siguranta;firele ramase libere se sectioneaza.Se aplica o picatura de tincture de iod pe
bontul ombilical.
In ultimul timp, in unele parti , in loc de ligaturare se penseaza ombilicul cu o pensa obisnuita.Unii
fac ligature cu bentita de bumbac lata de 0,5 cm; se face un nod si apoi o funda pentru a strange
eventual nodul mai tarziu.In jurul cordonului se aplica o compresa sterile din tifon,crestata pe una
din laturi pana la jumatate.Unii recomanda pudrarea cu praf de praf de sulfamida sau chiar cu
dermatal.Se aplica un pansament format din 3-4 comprese sterile,stropite cu alcool de 70%.Se va
evita vata in strat gros ,deoarece impiedica mimificarea cordonului ombilical.In caz de secretii
abundente nu se folosesc pulberi,ci numai pansament uscat,deoarece pulberile lipsesc marginile
bontului ombilical si inpiedica scurgerea secretiilor din plaga    ombilicala.Peste pansamentul
ombilical astfel aplicat se trage o fasa.
Pansamentul ombilical este supraveghiat in primele 24 de ore dupa nastere,pentru a descoperi o
eventuala hemoragie.
*Aprecierea starii fatului la nastere se face prin indicele A.P.G.A.R

16
care decide daca este necesara reanimarea.
*Profilaxia oftalmiei.Imediat dupa nastere, inainte de sectionarea cordonului,se sterg ochii cu un
tampon de vata sterila muiat in apa fiarta si racita.
Se instileaza apoi in sacul conjunctival, pleoapele fiind larg deschise,cate 1-2 picaturi de nitrat de
argint 0,75-1 % sau protagol
1 % sau colargol 1 % sau penicilina 2000-5000 u/ ml in solutie cloruro-
Sodica izotonica .La fetite se aplica si la nivelul regiunii vulvovaginale.
*Examinarea sumara se face imediat dupa nastere, observandu-se aspectul si comportamentul nou
nascutului.Eventualele malformatii trebuie semnalate medicului deoarece unele dintre ele necesita
un tratament de urgenta.
*Stabilirea sexului.
*Masurarea  cu pediametrul si cantarirea.
*Stabilirea identitatii.
*Uscarea tegumentelor prin tamponare intr-un scutec cald, dupa care se face infasarea.Daca
tegumentele sunt impregnate cu lichid amniotic infectat,cu sange sau cu mecaniu,se face baie in
conditii de asepsie.Nu se indeparteaza vernix caseosa,deoarece reprezinta un invelis protector
impotriva infectiilor si a pierderii de caldura
*Infasarea se face in scutece sterile,incalzite dupa care se transporta in salonul de nou-nascuti.
2.2. MASURI IN SALONUL DE NOU-NASCUTI ȘI SUGARI
Dupa examenul medical,nou-nascutul este infasat si supraveghiat de asistenta pediatra.
In patul in prealabil incalzit,este culcat in decubit lateral,cu capul mai in jos,timp de 48 ore,pentru
drenarea cailor respiratorii.
Pozitia de decubit dorsal favorizeaza patrunderea lichidului de varsatura in caile respiratorii,cu riscul
branhopneumoniei de aspiratie.
De indata ce intervine o pauza respiratory mai lunga si apare cianoza fetei,asistenta anunta medical
si incearca sa restabileasca circulatia:o mica miscare a patului,o usoara frictiune cutanata,ridicarea
trunchiului cu o mana intoarsa sub spatele copilului.
In zilele urmatoare se supravegheaza cu atentie functiile vitale, modul cum primeste alimentatia,
mictiunile si eliminarea de mecaniu.
Rezistenta organismului fata de infectii se instaleaza treptat.Afectiuni usoare pot pune in pericol
viata noului nascut.Personalul mediu din sectiile de nou nascuti trebuie sa lucreze respectand toate
regulile de asepsie sis a vegheze ca din anturajul nou nascutului sa se elimine orice sursa de infectie.

17
In priviinta ingrijirilor care se aplica in continuare,se acorda o atentie deosebita pielii, mucoaselor,
plagii ombilicale, regimului de viata si profilaxiei infectiilor.
Ingrijirea pielii
Prima baie a nou nacutului se face la 2-3 zile dupa caderea cordonului ombilical;se va tine seama de
faptul ca ombilicul este inca o plaga sin u o cicatrice.Pana la prima baie se face toaleta zilnica prin
baie partiala;spalarea se face cu apa calda si sapun fin folosind o manausa din panza moale.Se evita
regiunea ombilicala si se insista asupra regiunii fesiere,genitale,a plicilor inghinale si fesiere.Dupa
uscarea pielii,aceasta se pudreaza sau protejeaza cu un unguent indicat mai ales pentru regiunea
fesiera,deoarece pudra face creste si irita.
Daca pielea prezinta descuamari massive,in primele saptamani se recomanda ungerea cu ulei fin
steril.
Baia generala se face zilnic si la aceeasi ora,de preferat seara,inainte de supt.Temperatura camerei
pentru baie este de 22 - 24 grade;se foloseste o cada numai in acest scop.,care se curate sau se
opareste sau se dezinfecteaza inainte de .Temperatura apei va fi de 37 - 37 grade,controlata cu
termometrul de baie sau in lispa cu cotul.Se spala mai intai capul,apoi membrele
superioare,trunchiul,membrele inferioare,fesele si regiunea perinala,folosind manusa sapunita,apoi
se intoarce copilul cu fata in jos si se spala pe spate..Urmeaza curatirea urmelor de sapun,dupa care
copilul este scos din baie si invelit intr-un cearceaf.Se usuca pielea prin tamponare.Se acorda atentie
plicilor tegumentelor de la gat,fese,axiale,iar la fetite regiunii organelor genitale externe,care se
curate totdeauna dinainte-inapoi.
Se panseaza ombilicul si se trage fasa.Urmeaza inbracarea corpului cu camasuta si
pieptarasul,infasarea si toaleta fetei.Nu se spala sin u se sterge cavitatea bucala.Unghiile se taie
scurt.Daca copilul prezinta eritern fesier se poate face baie de sezut cu o solutie Bromocet sau
Romalulan,dupa care se pudreaq cu pudra de Sulfamida sau de Saprosan si eventual se aplica un
unguent.la copii agitati,pot apareaeritem sau eroziuni la nivelul calcaielor datorita frecarii
acestora,pentru care se fac pansamente locale sau se asigura protejarea tegumentelor prin
confectionarea unu mic colac de vata sau de tif
on de dimensiunile calcaiului
Igrijirea mucoaselor (bucala,nazala,conjunctivala)
Nu este necesara folosirea dezinfectantelor pentru ingrijirea mucoaselor.Daca copilul prezinta
secretie conjunctivala,plaga ombilicala infectata,muguent,foliculita sau orice alta infectie,se

18
izoleaza; medical va indica prelevarea si examinarea acestor produse patologice pentru a se
identifica germenii cauzali si va prescrie tratamentul corespunzator.
INGRIJIREA PLAGII OMBILICALE urmareste sa asigure o evolutie normala a cicatrizarii sis a
evite orice infectie; plaga ombilicala poate fi poarta de intrare pentru germeni patogeni ( stafilococ,
streptococ,colibacil Bacil titanic, etc.) care pot determina aparitia unor infectii grave, septicemice.
Pansamentul ombilical se controleaza zilnic si la nevoie se schimba prima compresa aplicata dupa
nastere;nu se indeparteaza daca se pastreaza uscata si fara miros.Nu se exercita nici o tractiune pe
bont,nu se atinge cu mana sau instrumente nesterile.Pansamentul ombilical trebuie protejat de
umezire cu ocazia baii zilnice a copilului.
Dupa cicatrizarea ombilicului nu mai este necesara pansarea acestuia.In cazul cand evolutia normala
a plagii ombilicale spre cicatrizare este intrerupta de aparitia unor secretii mai abundente,care
eventual au un character purulent,sau de aparitia unui granulom,se aplica tratamentul prescris de
medic.
2.3. ALIMENTATIA nou nascutului la termen si sanatos și sugarului va fi naturala;nici un alt
preparat de lapte animal nu poate inlocui perfect laptele matern.Nou-nascutul hranit la san este un
copil eutrofic; morbiditatea acestuia este de 100 de ori mai redusa decat a celui hranit artificial.In
primele 24 de ore dupa nastere,nu se pune copilul la san; in acest interval I se pot da,dupa 12
ore,cateva lingurite de apa fiarta si racita sau ceai ( de musetel chimen anason),nezaharat.A doua
zi ,copilul este pus la san de 4 ori,din 4 in 4 ore, cate 5 minute la fiecare  san ,pentru a simula
secretia lactate.In ziua a 3-a se micsoreaza intervalul intre supturi la 3 ore si jumatate ( I se da sa
suga de 6-7 ori cate 5-10 minute la fiecare san cu o pauza de 5-6 ore pe noapte).In zilele
urmatoare ,se creste durata suptului,treptat ,cu cate 2-3 minute,pana cand ajunge la durata de 15-20
minute,dandu-se un singur san la o masa pentru golirea completa a glandei.
Daca secretia lactate este redusa,se va pune copilul la ambii sani,avandu-se grija ca la fiecare supt sa
se inceapa cu alt san.In continuare,in prima luna din viata,se dau zilnic 6 supturi la intervale de 3 - 3
ore jumatate,cu o pauza de 6 ore peste noapte.Este obligatoriu sa se faca controlul calitatii laptelui
supt,urmarindu-se cresterea ponderala a copilului.Pentru proba suptului,copilul este cantarit
infasat,inainte si dupa fiecare supt,pentru a constata cresterea ponderala,copilul este cantarit
zilnic,diminetata,gol inainte de primul supt.
In timpul alaptarii,mama trebuie sa respecte masuri de igiena riguroasa:ea imbraca un halat inainte
de a pune copilul la san,se spala pe maini cu apa si sapun,stoarce cateva picaturi de lapte din
san,pentru a curati canalele galactofare,si dezinfecteaza mameleonul cu o solutie de acid boric 3%

19
sau ceai de musetel.Este preferabil,ca in timpul alaptarii,mama sa poarte si o masca confectionata
din 5 - 6 straturi de tifon.In primele zile,lauza va da copilului sa suga stand in pat,fie in pozitie
sezand si tinand copilul in brate,fie stand in decubit lateral drept sau stang,pe partea sanului pe care-l
ofera copilului.Copilul este asezat paralrl cu mama,cu fata intoarsa spre san si capul sprijinit in
antebratul acesteia;mama va fi atenta ca sanul san u astupe nasul copilului.
Dupa trecerea primelor zile,mama alapteaza stand in fund pe un scaun cu spatar si sprijinid pe
scaunel piciorul din dreptul sanului pe care-l ofera copilului.Dupa supt,mama va dezinfecta din nou
mameloanele,pentru a evita fermentarea resturilor de lapte sau aparitia mugetului la copil.Odata cu
laptele,copilul inghite si aer,care favorizeaza regurgitatiile.Pentru a evita stationarea aerului in
stomac,dupa supt,copilul este ridicat in sus si batut usor pe spate pana  ce are eructatii.Dupa
supt,copilul este culcat in pat i10 - 20 minute in decubit lateral stang,apoi cat mai mult pe
dreapta.Trebuie evitata asezarea copilului pe spate sau in decubit ventral.
Somnul nou-nascutului
Respectarea orelor fixe de alimentare si a perioadelor de somn chiar si in primele zile constrituie
elemente importante pentru dezvoltarea si educarea copilului.In primele 3 saptamani,nou nascutul
suge normal de 7 ori pe zi,la interval de 3 ore,si doarme neintrerupt de la ora 24 la ora 6.Dupa varsta
de 3 - 4 saptamani,cand se raresc mesele la 6 si intervalul dintre supturi la 3 ore si jumatate,comnul
de noapte dureaza de la ora 23 la ora 6 dimineata.
Profilaxia infectiilor la nou-nascuti
Perioada neonatala se caracterizeaza printr-o reactivitate cu totul deosebita a copilului fata de
agresiunile infectioase.
Profilaxia generala consta din urmatoarele masuri:depistarea si tratamentului sustinut al infvetiilor
gravidei;profilaxia infectiilor respiratorii prin aspiratia secretiilor din rinofaringe la nastere;aplicarea
masurilor de asepsie si igiena in sala de nasteri,in salonul de nou nascuti si la domiciliu;depistarea
purtatorilor de germeni la personalul maternitatii,la mama si membrii familiei,cu aplicarea masurilor
de izolare si tratament;depistarea infectiei incipiente la nou- nascut si aplicarea tratamentului
corespunzator;interzicerea rizilarii nou-nascutului la maternitate si la domiciliu.
Sectia de nou-nascuti trebuie sa aibe boxe,cu mese si cu un numar mic de paturi,cu posibilitatea de
grupare a nou-nascutilor sanatosi,celor suspecti si celor bolnavi.
Curatenia incaperilor,aerisirea,dezinfectia si dezinsectia trebuie aplicate sistematic. Asistenta de
pediatrie vegheaza la aplicarea si respectarea acestor reguli.La preluarea serviciului,ea are
urmatoarele obligatii: sa imbrace halat curat;sa-si spele mainile cu peria pana la cot;sa-si curete sis

20
a-si taie unghile;sa-si adune parul si sa-l acopere complet cu boneta;sa poarte masca curata , cu care
acopera nasul si gura inainte si dupa manipularea fiecarui copil.
Profilaxia infectiei tuberculoase.Infectia cu bacil Koch se poate face intra partum ,de obicei prin
aspiratie de secretii infectate intr-o tiberculoza genitala a mamei. Infectia tuberculoasa se face mai
ales dupa nastere.
Pprofilaxia infectiei tuberculoase se face prin vaccinarea B.C.G.,aplicata in timpul cat copilul se
gaseste in maternitate sau in primele 30 de zile de la nastere.Vaccinarea se face pe cale percutanata
sau perorala.Se vaccineaza percutanat, in preziua plecarii din maternitate sau de casa de nastere toti
copii , cu exceptia prematurilor.
TEHNICA VACCINARII B.C.G.
Se face in regiunea deltoidiana sau pe fata externa a coapsei ,dup ace pielea a fost in prealabil
dezinfectata cu alcool.Vaccinarea B.C.G. pe cale orala se face la nou-nascut a 6-a zi de viata prin
administrarea unei singure doze de vaccine B.C.G.
2.4. EDUCATIE PENTRU SANATATE
Copilul a carui nastere este un eveniment deosebit in viata familiei, devine din prima clipa a
existentei sale o preocupare centrala a parintilor sin in special a mamei.Sanatatea noului nascut si
chiar a copilului mai mare isi ingrijeste propria sanatate in timpul graviditatii.Trebuie sa se prezinte
la dispensarul territorial de la primele semen de sarcina.Va reveni cel putin o data pe luna la
control.Va respecta normele de igiena a sarcinei, se va imbraca adecvat, comod, nu va lua nici un
medicament fara prescriptia medicului,va evita eforturile fizice, se va feri de infectie, va respecta
orarul de odihna (va dormi cel putin 8 ore pe noapte); de asemenea se va ocupa cu atentie de
curatenia pielii si a intregului corp pentru a o feri de infectie, va pregati sanii in vederea alaptarii
facand zilnic un masaj al mameloanelor cu o panza aspra si unse apoi cu alcool si glicerina.De o
mare importanta este si alimentatia.Gravida va trebui sa se fereasca de excese deoarece
supraalimentarea este tot atat de daunatoare ca si subalimentarea.Se recomanda mese nu prea
abundente si dese.In timpul sarcinii nu va lua in greutate mai mult de 8 kg, maxim 12 kg.
Va consuma lapte,unt, branza, iaurt, carne, oua, legume si fructe mai ales crude.Orice fel de bautura
alcoolica si fumatul sunt adevarate otravuri pentru copil atat in perioada sarcinii cat si perioada
alaptarii,influentandu-I nefavorabil dezvoltarea fizica si mintala.
Aceste sfaturi le va primi de la personalul medical al dispensarului,la lectii de "scoala mamei" pe
parcursul sarcinii, cat si ulterior cand va primi sfaturi pentru ingrijirea nou-nascutului.

21
Nou nascutul va fi primit acasa in conditii de igiena si curatenie.Se va asigura conditii optime pentru
cresterea si dezvoltarea lui normala.
Se va asigura camera proprie, luminoasa, care va fi aerisita zilnic.Regimul termic va fi
corespunzator anotimpului, dar nu exagerat de cald.
Hainele si scutecele vor fi spalate si calcite.Cea mai indicate este folosirea scutecelor de unica
folosinta.
Se vor respecta normele de igiena printr-o curatenie riguroasa care confera cea mai buna protectie
impotriva imbolnavirilor.Se vor respecta normele corecte de alimentatie si in special igiene nou-
nascutului.
Se va efectua baie generala zilnic si baie partiala de cate ori este nevoie.
Nou nascutul va fi ferit de contactul cu personae din afara si chiar din familie.
Sugarul trebuie sa traiasca intr-un mediu corespunzator, avand nevoie sa creasca sis a se dezvolte
normal si viguros nu numai fizic ci si psihointelectual; are nevoie de ingrijire si curatenie,
alimentatie corespunzatoare; trebuie calit prin factori naturali, ferit de imbolnaviri si accidente,are
nevoie pentru toate acestea de ocrotirea si dragostea familiei.
2.5. INGRIJIRI ALE NOU-NASCUTULUI LA TERMEN IMEDIAT DUPA NASTERE ȘI
ALE SUGARULUI
1. ELEMENTE GENERALE SI INGRIJIRI DE NURSING
Filosofia moderna a procesului de nursing se bazeaza pe ingrijirile individuale ale pacientului, pe
baza unui plan systematic pentru a asigura ingrijirea specifica, menita sa raspunda cerintelor fiecarui
pacient.
Inainte de a implementa orice strategie de nursing este necesar sa stabilim ce anume este bine, bun
pentru acea persoana si in ce mod se poate raspunde optim nevoilor sale.
Modelul medical de ingrijire acuta informatii despre semen, simptome si rezultate ale investigatiei
referitoare la boala, incearca o diagnosticare instituind apoi un tratament corespunzator starii
respective.Acest model este o abordare din perspective bolii.
Modelul nursing tine seama de conditiile materiale, se concentreaza asupra functionarii sistemului
nervos central.
Rolul nursei: ajuta pacientul sa se vindece si sa-si recapete nivelul maxim de independenta.
Medicul diagnosticheaza boala si prescrie tratamentul, in timp ce nursa va urmari in ce masura boala
ii afecteaza pacientului capacitatea de a respire, a manca, a dormi, etc.

22
Aceasta abordare orientata spre probleme se concentreaza pe dificultatile prin care trece pacientul ca
urmare a bolii si examineaza modul in care acestea pot fi usurate prin actul de nursing.Sunt mai
multe metode teoretice de ingrijire de nursing,unul din cele mai complicate se bazeaza pe 12
activitati curente.Trebuie luate in consideratie, in incercarea de a identifica nevoile pacientului si de
a planifica un program de ingrijire prin nursing.
Modelul de nursing de baza se refera la : mentinerea unui mediu de siguranta; comunicarea cu
familia; respiratia; mancatul si bautul; eliminarea materiei reziduale; curatenia si imbracamintea
personala; controlul temperaturii corporale; mobilizarea; munca si jocul; exprimarea sexualitatii
(aspectul corpului); dormitul; moartea.
Folosind o abordare holistica a pacientului,nursa ia in consideratie toti factorii care-l constituie pe
pacient intr-o individualitate unica.Ea considera ca aspectele fizice, emotionale , intelectuale, sociale
si spirituale care afecteaza procesul bolii atat in privinta bolilor cat si a rezultatului sunt deosebit de
importante.
Procesul de nursing este un cadru theoretic pentru ingrijirea planului de ingrijire a bolnavului.Ca
instrument de baza pentru a gandi un program se va adopta un plan de ingrijire individualizat pentru
fiecare pacient .Aacesta are la baza abordarea din punct de vedere a principiului rezolvarii problemei
si va functiona in 5 etape succesive: culegerea de date,identificarea problemei de ingrijire,
planificarea ingrijirilor cu: fixarea scopurilor si obiectivelor + determinarea interventiilor si
ingrijirilor; aplicarea in practica a planului de ingrijire, evaluarea rezultatelor.
Planul nu este o conduita statica, el necesita revizuire, obiectivul nefiind intodeauna rezultat
favorabil, fapt ce se face ca evaluarea sa ceara o revenire asupra interventiei sau
obiectivului.Evaluarea este vitala pentru stabilirea eficientei interventiei de nursing.
"A ajuta individual bolnav sau sanatos in indeplinirea acelor activitati ce contribuie la respectarea,
pastrarea sau recastigarea sanatatii, activitatii pe care le-ar fi indeplinit singur daca ar fi avut puterea
necesara, vointa sau cunostintele.Asistenta medicala trebuie sa indeplineasca aceste functii astfel
incat sa ajute bolnavul sa-si recapete independenta cat mai rapid posibil." (VIRGINIA
HENDERSON)
Fara sa poata fi considerati adulti in miniature, copii sunt personae cu individualitate umica, entitati
biopsihosociale cu nevoi fundamentale si manifestari specifice.
Ei trebuie ingrijiti cu acelasi professionalism ca si persoanele adulte, poate chiar cu mai multa
atentie si afectivitate.

23
 CAPITOLUL III. STUDII DE CAZ
CAZUL CLINIC I
Culegere de date:
Numele si prenumele: V. C. A.
Data nasterii : 11 februarie 2022, ora 11-30
Sexul : feminin
Tatal : O.P.
Varsta : 25 ani
Ocupatia : inginer
Neaga stari patologice
Mama : O.M
Varsta : 23 ani
Ocupatia : inginera
Cetatenia : romana
Stare civila : casatorita
Evolutia sarcinii:
- prezentatia craniana;
- membrane integer la internare.
Scurt istoric al nasterii:
Nasterea asistata, fat in prezentatia craniana, sex F, semen de suferinta fetala-circulara stransa de
cordon ombilica. Este nascut in data de 11 februarie 2022. Tipat slab, aspirarea secretiilor buco-
faringiene inaintea instalarii primei respiratii. Se penseaza, sectioneaza si ligatureaza cordonil
ombilical. Apgar: 8. Se face profilaxia oftalmiei genococice. Se stabileste identitatea, se cantareste;
G=3300g. Se infasa in scutece incalzite si se transporta in sectia de nou-nascuti.
Manifestari de dependenta:
- dificultate in respiratie, ochi infectati, tegumente umede, alimentatie naturala, nou-născutul este
echilibrat hidroelectrolitic
Nevoi prioritare:

24
 - nevoia de a respira și a avea o bună circulație
- nevoia de a bea și a manca
- nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele.
- nevoia de a elimina.
NEVOIA DIANOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
NEVOIA DE - adaptarea la Asigurarea -nou-nascutul Se efectuează Nou-nascutul
A RESPIRA conditiile de conditiilor de este transportat oxigenoterapie este
ȘI A AVEA O mediu mediu in in sectia de a indicația supravegheat
BUNĂ - adaptarea si scopul: nou-nascut, medicului. continuu.
CIRCULAȚIE mentinerea -prevenirii respectandu-se Semnele de
echilibrului infectiilor normele de suferinta la
biologic in -prevenirii profilaxie a nastere dispar
conditiile vietii complicatiilo infectiilor treptat,
extrauterine r intraspitalicesti; copilul
-risc crescut de -stimularii -se asigura gângurește,
infectii cresterii si conditii optime plânge si
tegumentare, dezvoltarii. de microclimat, respiră
respiratorii si temperature, normal.
digestive umiditate,
-plaga luminozitate,
ombilicala aerisire;
-febra de -nou-nascutul
deshidratare. este culcat in
decubit lateral
ce se schimba
la interval de 2-
3 ore.

25
 NEVOIA DIANOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
NEVOIA DE Adaptarea si -observarea -se urmaresc -se face o -reflexele de
A BEA ȘI A mentinerea clinica generala functiile vitale, alimentatie supt sunt
MANCA echilibrului -nou-nascutul va coloratia corespunzatoare normale
biologic in avea o respiratie tegumentelor, din punct de -este pus la
conditiile normala existenta vedere calitativ san in prima
vietii asigurata prin reflexelor si si cantitativ. zi 5 minute
extrauterine. eliberarea cailor tonusul -se cu intervale
respiratorii. muscular; administreaza de 3 ore intre
-nou-nascutul va -este asezat in glucoza 5% supturi.
avea o curba pozitia complementar.
ponderala decliva,pe -se asigura o
fiziologica campuri sterile ambianta
-nou-nascutul va si incalzite corespunzatoare
avea o -se din punct de
alimentatie administreaza vedere al
corespunzatoare. O2; temepraturii si
-se urmareste uniditatii
ritmul, mediului,care
frecventa sa limiteze
respiratiilor si pierderile de
pulsul; lichide prin
-se cantareste transpiratie si
nou-nascutul; perspiratie.
-se pregateste
nou-nascutul si

26
 mama in
vederea
alaptarii.

NEVOIA DIANOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚI INTERVENȚII EVALUARE

AFECTATĂ DE I DELEGATE
NURSING AUTONOME
NEVOIA DE A Risc crescut -nou- -lenjeria de Se -tegumente si
FI CURAT, de infectii nascutul corp se administrează mucoase
ÎNGRIJIT, DE A tegumentare, trebuie ferit schimba ori de pudre și curate, usor
PROTEJA respiratorii si de orice cate ori se unguente pe palide, nu
TEGUMENTELE digestive sursa de murdareste; tegumente sunt semne
ȘI MUCOASELE infectii -se asigura o pentru de infectii
igiena prevenirea cutanate.
riguroasa a escarelor. - stare
tegumentelor generala
prin curatarea buna.
cu comprese de
tifon sterile si
apoi ungerea
lor;
-se face toaleta
partiala zilnica,
evitandu-se
zona
ombilicala;
-se ingrijeste
correct plaga
ombilicala.

27
 NEVOIA DIANOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
NEVOIA DE Plaga -nou-nascutul -se panseaza, Se efectuează -bontul
A ELIMINA ombilicala va avea plaga sectioneaza si examen sumar ombilcal
să fie curată și obilicala legatureaza de urină și evolueaza
fără in fecții. ingrijita bontul urocultură cu normal.
corespunzator, ombilical.Se antibiogramă la -nu sunt
asigurandu-se atinge cu alcool indicația secretii sau
o evolutie iodat. medicului. alte semne
normala. -pansarea se patologice
face cu locale.
materiale sterile -bontul
in conditii stricte ombilicului
din aseptie. Se se detaseaza
aplica o -cicatrice
compresa ombilicala
stropita cu fara
alcool 70 probleme.
grade  apoi un
strat subtire de
vata si se
fixeaza cu ture
de fasa
circulara.
-se controleaza
aspectul
pansamentului
de mai multe ori

28
 pe zi.

CAZUL CLINIC II
Culegere de date:
Numele si prenumele: R. V. A.
Data nasterii: 22 aprilie 2022, ora 8:30
Sex: feminin
Tatal: P.I.
Varsta: 28 ani
Ocupatia: professor
Neaga stari patologice
Mama: P.C.
Varsta: 26 ani
Ocupatia: asistenta medicala
Cetatenia: romana
Starea civila: casatorita
Evolutia sarcinii:
-prezentatia craniana;
-membrane integer la internare
Scurt istoric al nasterii:
Nasterea asistata,copilul s-a nascut dupa o gestatie de 9 luni, in prezentatie craniana, sex F. Este
nascuta in data de 22 aprilie 2022, ora 8:30. Tipat slab,semen de hipoxie G=3700g. Se penseaza,
sectioneaza si ligatureaza cordonul ombilical,se administreaza O2, Ca gluconic si hidrocortizon
hemisuccinat. Stare generala alterata. Apgar = 6. Se face profilaxia oftalmiei gonococice. Se infasa
in scutece incalzite si se transporta de urgenta in sectia de terapie intensiva nou-nascuti.
Manifestari de dependenta:
-ochi infectati, hipertonie
-tegumente cu extremitati violacee;
-febra de deshidratare, alimentatie naturala
Nevoi prioritare:

29
 -nevoia de a respira și a avea o bună circulație;
-nevoia de a bea și a manca;
-nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele;
-nevoia de a elimina.
NEVOIA DIANOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
NEVOIA DE Adaptare - asigurarea Nou-nascutul -se -copilul este
A RESPIRA deficitara la conditiilor de este transportat administreaza sub
ȘI A AVEA O conditiile de mediu in in sectia terapia glucoza 5% supravegherea
BUNĂ mediu scopul: intensive nou- complementar. medicilor si a
CIRCULAȚIE Alterari ale -prevenirii nascut pentru -se asigura o asistentei
echilibrului infectiilor; urmarirea si ambianta medicale
biologic -prevenirii ingrijiri corespunzatoare specialista in
Risc crescut de complicatiilor speciale, din punct de neo-natologie;
infectii . respectandu-se vedere al -semnele de
tegumentare, normele de temepraturii. suferinta la
respiratorii si profilaxie a nastere au
digestive infectiilor disparut iar
Usoara acidoza intraspitalicesti. nou-nascutul
metabolica Se asigura este
Febra de conditii optime supravegheat
deshidratare de in continuare.
temperatura  si
aerisire.

30
 NEVOIA DIANOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚI INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING I DELEGATE
AUTONOME
NEVOIA DE Adaptarea si -observarea Se urmaresc cu -se face o -tonus si
A BEA ȘI A mentinerea clinica atentie functiile alimentatie reflexe mai
MANCA echilibrului generala; vitale, coloratia corespunzatoare bune;
biologic -nou- tegumentelor, din punct de -echilibrat
nascutul va existenta vedere calitativ respirator
avea o reflexelor si si cantitativ. R=30
respiratie tonusul -se respiratii/min.
normala si va muscular. administreaza -scade in
avea un puls Se glucoza 5% greutate pana
stabil administreaza complementar. la 3400g.
-nou- O2 prin sonda -se asigura o
nascutul va endonazala. ambianta
avea o curba Se efectueaza corespunzatoare
ponderala cantarirea nou- din punct de
fiziologica. nascutului. vedere al
temepraturii si
uniditatii
mediului,care
sa limiteze
pierderile de
lichide prin
transpiratie si
perspiratie.

31
 NEVOIA DIANOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚI INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ DE I DELEGATE
NURSING AUTONOME
NEVOIA DE A Risc crescut -nou- Lenjeria de Se -este
FI CURAT, de infectii nascutul corp se administrează alimentat la
ÎNGRIJIT, DE A tegumentare, trebuie ferit schimba ori de pudre și crème san;
PROTEJA respiratorii si de orice cate ori se pe tegumente -reflexele de
TEGUMENTELE digestive sursa de murdareste. pentru a supt sunt
ȘI MUCOASELE infectii Se asigura o preveni normale.
igiena escarele. -stare
riguroasa a -se respecta generala
tegumentelor strict regulile buna;
prin curatarea de igiena -tegumente
cu comprese de alimentară. rozate,
tifon sterile si curate;
apoi ungerea -nu sunt
lor. semne de
Se face toaleta infectii
partiala zilnica: cutanate.
-se face baie
generala
zilnica la 2-3
zile de la
caderea
bontului
ombilical;
-infasarea se
face cu scutece
sterile;

32
 NEVOIA DIANOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
NEVOIA DE Usoară acidoza -nou-nascutul -se panseaza, Se administreaza -nou-
A ELIMINA metabolica trebuie sa fie sectioneaza si calciu gluconic nascutul este
echilibrat legatureaza 10% 5 ml/per os. echilibrat
acido - bazic. bontul acido bazic.
ombilical.Se
atinge cu alcool
iodat.
-pansarea se
face cu
materiale sterile
in conditii stricte
din aseptie. Se
aplica o
compresa
stropita cu
alcool 70
grade  apoi un
strat subtire de
vata si se
fixeaza cu ture
de fasa
circulara.
-se controleaza
aspectul
pansamentului
de mai multe ori
pe zi.

33
 CAZUL CLINIC III
Culegere de date
Numele si prenumele: P. O.
Data nasterii: 5 mai 2022
Sex : masculin
Nationalitatea: romana
Tatal: S.M.
Varsta: 30 ani
Ocupatia: mechanic auto
Neaga stari patologice
Mama: S.V.
Varsta: 29 ani
Ocupatia: casnica
Starea civila: casatorita
Evolutia sarcinii:
- prezentatia craniana;
- membrane integer la internare.
Scurt istoric al nasterii:
Nasterea asistata, copilul s-a nascut dupa o gestatie de 9 luni,in prezentatie craniana O.I.S.A.,sex M.
Este nascut in data de 5 mai 2004,ora 10,45. Se cantareste; G=3600g. Se penseaza, sectioneaza si
ligatureaza cordonul ombilical. Apgar=10. Se face profilaxia oftalmiei bonococice. Se infasa in
scutece incalzite; se muta in sectia de nou-nascuti.
Manifestari de dependenta:
-tegumente cu extremitati violacee;
-plaga ombilicala;
-febra de deshidratare;
-risc crescut de infectii tegumentare.
Nevoi prioritare:
-nevoia de respira și a avea o bună circulație
-nevoia de a bea și a manca

34
 -nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele și mucoasele.
-nevoia de a elimina.

NEVOIA DIANOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚII EVALUARE

AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
NEVOIA DE Adaptare - asigurarea Nou-nascutul -se -copilul este
A RESPIRA deficitara la conditiilor de este transportat administreaza sub
ȘI A AVEA O conditiile de mediu in in sectia terapia glucoza 5% supravegherea
BUNĂ mediu scopul: intensive nou- complementar. medicilor si a
CIRCULAȚIE Alterari ale -prevenirii nascut pentru -se asigura o asistentei
echilibrului infectiilor; urmarirea si ambianta medicale
biologic -prevenirii ingrijiri corespunzatoare specialista in
Risc crescut de complicatiilor speciale, din punct de neo-natologie;
infectii . respectandu-se vedere al -semnele de
tegumentare, normele de temepraturii. suferinta la
respiratorii si profilaxie a nastere au
digestive infectiilor disparut iar
Usoara acidoza intraspitalicesti. nou-nascutul
metabolica Se asigura este
Febra de conditii optime supravegheat
deshidratare de in continuare.
temperatura  si
aerisire.

35
 NEVOIA DIANOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚI INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING I DELEGATE
AUTONOME
NEVOIA DE Adaptarea si -observarea Se urmaresc cu -se face o -tonus si
A BEA ȘI A mentinerea clinica atentie functiile alimentatie reflexe mai
MANCA echilibrului generala; vitale, coloratia corespunzatoare bune;
biologic -nou- tegumentelor, din punct de -echilibrat
nascutul va existenta vedere calitativ respirator
avea o reflexelor si si cantitativ. R=30
respiratie tonusul -se respiratii/min.
normala si va muscular. administreaza -scade in
avea un puls Se glucoza 5% greutate pana
stabil administreaza complementar. la 3400g.
-nou- O2 prin sonda -se asigura o
nascutul va endonazala. ambianta
avea o curba Se efectueaza corespunzatoare
ponderala cantarirea nou- din punct de
fiziologica. nascutului. vedere al
temepraturii si
uniditatii
mediului,care
sa limiteze
pierderile de
lichide prin
transpiratie si
perspiratie.

36
 NEVOIA DIANOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚI INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ DE I DELEGATE
NURSING AUTONOME
NEVOIA DE A Risc crescut -nou- Lenjeria de Se -este
FI CURAT, de infectii nascutul corp se administrează alimentat la
ÎNGRIJIT, DE A tegumentare, trebuie ferit schimba ori de pudre și san;
PROTEJA respiratorii si de orice cate ori se ungente pe -reflexele de
TEGUMENTELE digestive sursa de murdareste. tegumente supt sunt
ȘI MUCOASELE infectii Se asigura o pentru normale.
igiena prevenirea -stare
riguroasa a escarelor. generala
tegumentelor -se respecta buna;
prin curatarea strict regulile -tegumente
cu comprese de de igiena rozate,
tifon sterile si alimentară. curate;
apoi ungerea -nu sunt
lor. semne de
Se face toaleta infectii
partiala zilnica: cutanate.
-se face baie
generala
zilnica la 2-3
zile de la
caderea
bontului
ombilical;
-infasarea se
face cu scutece
sterile;

37
 NEVOIA DIANOSTIC OBIECTIVE INTERVENȚII INTERVENȚII EVALUARE
AFECTATĂ DE NURSING AUTONOME DELEGATE
NEVOIA DE Usoară acidoza -nou-nascutul -se panseaza, Se administreaza -nou-
A ELIMINA metabolica trebuie sa fie sectioneaza si calciu gluconic nascutul este
echilibrat legatureaza 10% 5 ml/per os. echilibrat
acido - bazic. bontul acido bazic.
ombilical.Se
atinge cu alcool
iodat.
-pansarea se
face cu
materiale sterile
in conditii stricte
din aseptie. Se
aplica o
compresa
stropita cu
alcool 70
grade  apoi un
strat subtire de
vata si se
fixeaza cu ture
de fasa
circulara.
-se controleaza
aspectul
pansamentului
de mai multe ori
pe zi.

38
 CONCLUZII
PRIMELE INGRIJIRI ACORDATE NOU-NASCUTULUI
1 – se efectueaza dezobstructia cailor respiratorii superioare prin introducerea unei sonde Nelaton
nr10-12 in cavitatea buco-faringiana si in fosele nazale sise aspira secretiile si lichidul amniotic.
2 – se apreciaza scorul APGAR .
3 – se penseaza si se sectioneaza cordonul ombilicaldupa expulzia completa .
4 – se sterg tegumentele cu comprese sterile mari,imbibate cu ser fiziologic pentru a indeparta
secretiile, urmele de lichid amniotic si vernix caseosa. Toate ingrijirile ulterioare expulziei se acorda
pe o masuta speciala, sub protectia unei lampi speciale careasigura caldura si lumina.
5 – se aplica pe bontul ombilical o compresa sterila cualcool sanitar si se bandajeaza circular
regiunea abdominala .
6 – se masoara, se cintareste si se examineaza nou – nascutul depistindu-se eventualele malformatii
congenitale.
7 – se ataseaza la antebratul copilului un cartonas de identitate cu numele, sexul, ora nasterii,
greutatea nr. Foii de observatie.
8 – se infasa in scutece sterile, incalzite.
9 – se efectueaza profilaxia oftalmiei gonococice prin metoda Wilhelm Crede, instilându-se 1-2
picaturi de solutie de nitrat de argint 1 % in sacul conjunctival al fiecarui ochi. Se maseaza usor
pleoapele cu o compresa uscata, apoi se sterge excesul de solutie.
Pentru a ajuta nou-născutul şi pentru a asigura o mai bună tranziţie de la viaţa intrauterină la
cea extrauterină deseori este nevoie de suportul asistentei sau a medicului neonatolog (cei care sunt
specializaţi în îngrijirea nou-născutului). În viaţa intrauterină plămânul fătului este plin cu lichid iar
după naştere, în câteva minute aerul trebuie să ia locul acestui lichid prin intermediul respiraţiei.
Lichidul pulmonar fetal se elimină în cea mai mare parte pe gură şi pe nas, la naştere. Pentru a ajuta
nou-născutul să elimine acest lichid şi pentru a uşura respiraţia nou-născutului este nevoie, adesea,
de aspirarea gurii şi nasului nou-născutului, imediat după naştere. Aceasta se realizează cu ajutorul
unor sondiţe mici şi cu dispozitive speciale care aspiră lichidul eliminat de nou-născut pe gură şi
nas. Uneori, chiar şi aşa, respiraţia nou-născutului întârzie să apară sau este superficială şi
ineficientă. În aceste condiţii asistenta sau medicul vor încerca să stimuleze respiraţia prin ştergerea
lichidului amniotic. Simpla ştergere duce deseori la stimularea respiraţiei sau eficientizarea acesteia.

39
În plus, prin ştergerea lichidului nounăscutul este protejat de frig (senzaţia de frig este mai puternic
percepută de pielea umedă decât de cea uscată şi pierderile de căldură sunt mai mari). 
BIBLIOGRAFIE

1. GHID DE NURSING, Ediţia V, Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2001-

LUCRETIA TITIRCA;
2. TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENTI MEDICALI–
Editura Viata Medicală Românească, Noiembrie 2000-LUCREŢIA TITIRCĂ
3. ÎNGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE CĂTRE ASISTENTELE
MEDICALE, - Editura Viata Medicală Românească, Ediţia IV 2004 –LUCREŢIA TITIRCĂ
4. MEDICINA INTERNĂ – Editura ALL, Bucureşti, 1996 CORNELIU BORUNDEL
5. SEMIOLOGIE MEDICALĂ – Editura Medicală, Bucureşti 2002, Ion I. Brukner
6. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI – Editura Corint, Bucureşti 1997, Roxana Maria
Albu
7. TEHNICI SPECIALE DE ÎNGRIJIRE A BOLNAVLOR - Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983
8. PUERICULTURA SI PEDIATRIE PENTRU ASISTENTI MEDICALI - Mihaela Vasile,
Editura ALL, 2012.
9. PUERICULTURA SI PEDIATRIE ÎNDREPTAL PENTRU ASISTENTI MEDICALI –
Crin Marcean și Vladimir Manta Mihăilescu, Editura Medicală, 2019.

40
 ANEXA 1

41
 ANEXA 2

42
 ANEXA 3

43
 ANEXA 4

44