STUDENT TIHAN ANDREEA GIULIANA

CONVERSIE PIPP, ANUL I, SEMESTRUL II

COMPARAȚIE ÎNTRE SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN ROMÂNIA

CU CEL DIN FRANȚA

Sistemul de invatamant din fiecare tara are particularitatile proprii,

determinate de conditiile economice, sociale, politice, de gradul de cultura si
civilizatie al societatii, de traditiile specifice unei natiuni si de conceptiile
pedagogice pe care le promoveaza.
Astfel, facand o comparatie intre sistemul de invatamant din Romania si alte
tari din Uniunea Europeana, se observa existenta unor asemanari dar si deosebiri in
ceea ce-l priveste.
In primul rand, in Romania , sistemul de invatamant este organizat pe
niveluri, asigurand coerenta si continuitatea instruirii si educatiei, in concordanta
cu particularitatile de varsta si individuale. Sistemul national de invatamant
cuprinde: invatamantul prescolar, invatamantul primar ( clasa I-IV ), invatamantul
secundar care cuprinde :
- invatamantul gimnazial, secundar inferior ( clasa V-IX );
- invatamantul liceal, secundar superior ( clasa X-XII / XIII );
- profesional anii I-II / III ;
- invatamantul postliceal, invatamantul superior (invatamantul universitar de
scurta durata ( colegii de 3 ani ) si de lunga durata ( 4-6 ani );
- invatamantul post-universitar ( master, studii academice , doctorat ) si se
mai pot adauga educatia permanenta, invatamantul deschis la distanta,
invatamantul particular, pentru minoritati si invatamantul special.
 O masura importanta adoptata, constituie prelungirea invatamantului
obligatoriu la 10 clase.Varsta de debut a scolarizarii se face de la 6 ani, iar teoretic
varsta de incheiere a invatamantului obligatoriu este de 16 ani.
Invatamantul primar ( clasa I-IV ) functioneaza numai ca invatamant de zi,
la fel ca si cel secundar inferior ( gimnaziul – clasa V-IX ).
Planul de invatamant cuprinde ariile curriculare: limba si comunicare,
matematica si stiinte, om si societate, arte, educatie fizica si sport, tehnologii,
consiliere si orientare.
Acest nivel se incheie cu sustinerea unui examen si obtinerea certificatului
de capacitate, care permite inscrierea la concursul de admitere in invatamantul
secundar superior.
Invatamantul secundar superior cuprinde: licee, scoli profesionale si scoli de
ucenici. Admiterea in fiecarea dintre acestea se realizeaza prin concurs. Liceele
organizeaza cursuri de zi, cu durata de 4 ani ( clasa IX-XII ) si cursuri serale sau
fara frecventa cu durata de 5 ani ( IX-XIII ). Invatamantul liceal functioneaza cu
urmatoarele filiere si profiluri : teoretic (real si uman), tehnologic (tehnic, servicii,
protectia mediului) si vocational (militar, teologic,sportiv,artistic).
Studiile liceale se incheie cu un examen de bacalaureat (diversificat in
functie de profilul liceului si de optiunea elevului) care permite obtinerea unei
diplome. Pe baza acesteia, elevii se pot inscrie la concursul de admitere in
invatamantul superior. Pe langa diploma de bacalaureat liceele elibereaza si un
atestat profesional, care faciliteaza integrarea in munca absolventilor.
Invatamantul superior se organizeaza in doua forme: invatamant superior de scurta
durata (3 ani) si invatamant superior de lunga durata (4-6 ani) ambele
desfasurandu-se atat prin cursuri de zi cat si seral sau fara frecventa. Ambele forme
de invatamant superior presupun un concurs de admitere, la care pot participa
absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat.
 Se mai poate include si invatamantul post-universitar asigură specializarea în
domeniu sau extinderea si perfectionarea pregătirii atestate prin diploma de licentă
sau de absolvire. Admiterea in in invatamantul post-universitar se face prin
concurs.Educatia permanenta este o forma de instruire pusa la dispozitia adultilor
din partea Ministerului Educatiei si Cercetarii în colaborare cu alte ministere, cu
mass-media si cu alte organisme interesate.
Pentru a facilita accesul la stiinta si cultura a tuturor cetatenilor, indiferent de
varsta. Invatamantul deschis (la distanta) este o forma de instruire a adultilor care
utilizeaza tehnologii moderne de comunicare si de transmitere a informatiei.
Invatamantul pentru minoritati este organizat pentru persoanele apartinand
minoritatilor nationale care au dreptul sa studieze si sa se instruiască în limba
materna la toate nivelurile si formele de invatamant. Invatamantul special se
organizeaza pentru prescolarii si elevii cu deficiente psihice, senzoriale, motorii
etc. în scopul instruirii si educarii, recuperarii si integrarii lor sociale.
In ceea ce priveste invatamantul in Franta, exista un numar de asemanari dar
si de deosebiri in comparatie cu sistemul de invatamant din Romania. La fel ca in
Romania, scolarizarea incepe la 6 ani, iar invatamantul obligatoriu dureaza 16 ani.
Sistemul de invatamant este structurat pe niveluri astfel: invatamantul prescolar
care este facultativ, cuprinde copiii intre 2 si 6 ani, impartiti in trei grupe de varsta:
mica, mijlocie si mare.
Invatamantul primar este obligatoriu, cuprinde copiii intre 6 si 11 ani. Spre
deosebire de invatamantul romanesc, nu exista semestre, iar scoala elementara
acopera ciclul de initiere fundamentala si ciclul de aprofundare. Ciclul de initiere
fundamentala incepe foarte devreme ( ultimul an al scolii materne ) si se continua
pe parcursul primilor doi ani ai scolii elementare. Ciclul de aprofundare se
deruleaza pe parcursul a trei ani.
 Efectivul elevilor dintr-o clasa in invatamantul pre-elementar este de 27 de
elevi, atat in sectorul public cat si in cel privat.
Invatamantul secundar cuprinde colegiile care sunt obligatorii. Acesta este
organizat in doua cicluri, fiecare cu durata de doi ani: ciclul in observare ( clasele a
6-a si a 5-a ). Toti elevii primesc un invatamant comun, care corespunde unui orar
saptamanal de 22, 30 de ore; ciclul de orientare ( clasele a 4-a si a 3-a ) elevii au
posibilitatea ca la sfarsitul anului al 3-lea, sa-si aleaga o orientare, potrivit
dorintelor.
Exista diferite clase cu diferite specializari ca de exemplu clasele a 4-a si a
3-a din invatamantul general unde elevii au obligatia de a alege o disciplina
optionala; clasele a 4-a si a 3-a tehnologige care propun un invatamant mai putin
abstract si clasele de insertie au scopul de a facilita integrarea sociala a elevilor si
reusita lor scolara, in asa fel incat la terminarea clasei a 3-a sa poata obtine cel
putin certificatul de aptitudine profesionala