ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DE STAT

LUCRARE DE DIPLOMǍ

INGRIJIREA NOU NǍSCUTULUI

LA TERMEN

INDRUMǍTOR: COORDONATOR:
Dr. Platica Paul Asistent medical
Pomian Lucian

ABSOLVENT:
SĂLĂGEAN MIHAELA ANAMARIA

-2016-
 MOTTO:

,,VIAŢA ESTE CA O FLACǍRǍ CE SE STINGE INTOTDEAUNA,

DAR RECAPǍTǍ SCÂNTEIE DE CÂTE ORI SE NAŞTE UN COPIL”

GEORGE BERNARD SHAW

2
 MOTIVAŢIE

Mi-am desfasurat activitatea ca registrator medical, timp de 3 ani, in sectia Nou-Nascuti a

Spitalului Judetean de Urgenta Satu Mare, cu sansa unica de a fi inconjurata de un personal cu o
experienţã şi o pregãtire profesionalã excepţionalã, de la care am avut de invatat.
Incã din prima zi am fost plãcut impresionatã de personalul în halate albe; m-a frapat
rapiditatea, siguranţa şi în acelaşi timp calmul şi precizia cu care acţionau chiar dacã se aflau în faţa
unor momente critice dintre viaţã şi moarte.
Tot aici am vãzut lacrimi de fericire în ochii mamelor şi ai aparţinãtorilor în momentul în care
îşi vedeau pentru prima datã copilul nou nãscut.
Aceasta este motivaţia mea în alegerea temei pentru LUCRAREA DE DIPLOMA.
Port o recunoştinţã deosebitã colectivului din aceasta sectie, al carui devotament, calm şi
perseverenţã m-au fãcut sã devin o persoanã mai înţeleaptã, o elevã mai bine informatã şi o viitoare
asistentã calificatã.

3
 CUPRINS

I. Noţiuni teoretice despre nou-nãscuţi.......................................................... 6

Dezvoltarea intrauterinã a fãtului..................................................... 6
Definiţia nou-nãscutului .................................................................. 6
Particularitãţi anatomice .................................................................. 6
Particularitãţi funcţionale................................................................. 8
Prima lunã din viaţã......................................................................... 9
Profilaxia infecţiilor....................................................................... 10
Îngrijiri imediate............................................................................ 11
Cum aratã acest ,,nou intrat în viaţã “ ............................................ 12
Primele zile de viaţã....................................................................... 12
Primele îngrijiri.............................................................................. 14
Alimentaţia..................................................................................... 17
Administrarea vitaminei D pentru prevenirea rahitismului............ 20
Igiena mamei.................................................................................. 20
II. Demersul îngrijirilor pentru nou nãscutul S.L......................................... 21
Culegerea datelor............................................................................ 21
Plan de îngrijire al nou nãscutului normoponderal S.L................. 22
Anamneza asistentei medicale........................................................ 22
Analiza şi interpretarea datelor ...................................................... 22
Stabilirea prioritãţilor...................................................................... 24
Ingrijiri acordate imediat dupa expulzie......................................... 24
Plan de îngrijire al nou nãscutului S.L. în primele 5 zile............... 25
Evaluare finalã................................................................................ 28
Recomandãri la externare............................................................... 29
III. Demersul îngrijirilor pentru nou nãscutul B.A.J.................................... 30
Culegerea datelor............................................................................ 30
Analiza şi interpretarea datelor ...................................................... 31
Stabilirea prioritãţilor...................................................................... 33
Ingrijiri acordate imediat dupa expulzie......................................... 33
Plan de îngrijire al nou nãscutului S.L. în primele 5 zile............... 34
Evaluare finalã................................................................................ 38
Recomandãri la externare .............................................................. 38

IV. Demersul îngrijirilor pentru nou-nãscutul K.A....................................... 39

Culegerea datelor............................................................................ 39
Anamneza asistentei medicale........................................................ 40
Analiza şi interpretarea datelor ...................................................... 41
Stabilirea prioritãţilor...................................................................... 42
Ingrijiri acordate imediat dupa expulzie......................................... 42
Plan de îngrijire al nou nãscutului S.L. în primele 5 zile............... 43
Evaluare finalã................................................................................ 46
Recomandãri la externare .............................................................. 46
V. Bibliografie............................................................................................... 53

4
5
I. Noţiuni teoretice despre nou-nãscuţi

1.Dezvoltarea intrauterinã a fãtului

Sarcina reprezintã dezvoltarea intrauterinã a produsului de concepţie, rezultat din unirea

celulelor sexuale masculine cu celula sexualã femininã în cursul procesului de fecundare.
Viaţa parentalã se împarte în douã mari etape: embrionarã şi fetalã.
Primele trei luni alcãtuiesc perioada embrionarã, denumitã şi perioada de organogenezã,
deoarece în acest interval se formeazã organele mai importante.
Perioada fetalã, care începe din luna a IV-a de gestaţie şi dureazã pânã la naştere, se împarte în
douã faze: între luna a IV-a şi a VI-a de gestaţie are loc dezvoltarea structurilor fine ale diverselor
organe, iar în utimele trei luni are loc mai ales creşterea organelor ajunse la dezvotarea deplinã.

2.Definiţia nou-nãscutului

Nou-nãscutul este copilul de la 0 la 30 de zile, aceastã perioadã este numitã şi perioada

neonatalã; perioada de adaptare a copilului la viaţa extrauterinã în care unele organe intrã în funcţiune
iar altele involueazã.
În plus, toate organele suferã modificãri mai mult sau mai puţin importante pentru a se adapta
la noile condiţii de viaţã.

3.Particularitãţi anatomice

*Talia nou-nãscutului : la termen variazã între 48-52 cm, valorile sub 47 cm indicã starea de
prematuritate. Fetele au de obicei 1 cm mai puţin decât bãietii.

6
*Greutatea şi lungimea:

Greutatea medie la naştere oscileazã între 3000-3500g. O greutate este consideratã normalã
atunci când se situeazã între 2500-4500g.
Bãieţii cântãresc, chiar a naştere, ceva mai mult decât fetele. Nou-nãscuţii sub 2500g sunt în
general prematuri.
Se deosebesc 4 grade de prematuritate:
-prematuri de gradul I cu greutate la naştere de 2500-2000g
-prematuri de gradul II cu greutate la naştere de 2000-1500g
-prematuri de gradul III cu greutate la naştere de 1500-1000g
-prematuri de gradul IV cu greutatea la naştere mai micã de 1000g
Cei peste 4500g sunt numiţi copii macrosoni, adicã supraponderali.

*Capul nou-nãscutului

Reprezintã ¼ din lungimea totalã.Perimetrul cranian mãsoarã 34 cm, cu 3 cm mai mult decât
perimetrul toracic şi cu 2 cm mai mult decât perimetrul abdominal.
La nou-nãscut, oasele craniului sunt separate între ele prin suturi şi membrane. La nivelul
reunirii acestor suture exista spaţii neosificate, denumite fontanele.
Fontanela anterioarã – denumitã bregmaticã are o formã romboidalã şi mãsoarã 3-4 cm în sus
antero-posterior şi de 2-4 cm în sens transversal.
Fontanela posterioarã – denumitã lobdoidã are o formã triunghiularã fiind deschisã la 20-25 %
din nou-nãscuţii la termen, ea se închide în primele 4-6 sãptãmâni de viaţã.

*Gâtul nou-nãscutului

Gâtul este scurt, iar toracele are formã de trunchi de con, dupã stabilirea circulaţiei şi a respiraţiei,
toracele ia o formã aproximativ cilindricã. Membrele superioare şi inferioare sunt scurte şi egale între
ele, lungimea membrelor reprezentând 33% din talie.

*Pielea

Are o culoare roz-roşiaticã şi este acoperitã cu o substanta grasã numitã vernix caseosa, care se
resoarbe în 24-48 de ore, nou-nãscutului se observã peri subţiri, numiţi lanugo, care dispar dupã câteva
sãptãmâni. Dupã câteva zile coloraţia eritematoasã a pieli dispare şi este înlocuitã de o descuamaţie.

7
 Glandele sebacee sunt foarte dezvoltate încã de la naştere,pe nas şi pe faţã se observã o erupţie
formatã din puncte alb-gãlbui, numite miliara sebacee sau milium.
Glandele sudoripare sunt foarte puţin dezvoltate. Unghiile la nou-nãscutul la termen depãşesc
marginea liberã a degetelor.

*Cordonul ombilical

Este format din vena ombilicalã şi arterele ombilicale. Vena ombilicalã duce sângele arterial,
bogat în oxigen şi în substanţe nutritive de la placentã cãtre fãt. Arterele ombilicale transportã sângele
venos al fãtului cãtre placentã, unde acesta se oxigeneazã.
Dupã secţionare, evoluţia cordonului ombilical trece prin trei faze:
-mumificare
-formarea şantului de eliminare
-caderea bontului, care survine între a V-a şi a X-a zi.
Plaga ombilicalã se epidermeazã treptat, cicatrizându-se complet dupã 3-4 sãptãmâni.

4. Particularitãţi funcţionale

*Respiraţia pulmonarã

La nou-nãscut se instaleazã din primul minut al vieţii extrauterine. La început, respiraţia este
neregulatã, incompletã, superficialã. Ritmul respirator variazã la nou-nãscutul la termen între 55 şi 70
de respiraţii/min, iar dupã 3-4 zile între 45-55 respiraţii/minut.

*Ritmul cardiac

Are în primele ore o frecvenţã de 130-150 de pulsaţii/minut, apoi la o lunã scade la 100-120 de
bãtãi/minut.

*Sângele nou-nãscutului

La naştere existã o poliglobulie compensatoare, datoritã hipoxiei fetale. Numãrul hematiilor la

nou-nãscut variazã între 5000000-6000000/mmc, cu o cantitate de hemoglobinã de 19,5 g/ml 100.

8
 Dupã naştere prin stabilirea respiraţiei şi îmbunãtãţirea condiţiilor circulatorii poliglobulia se
reduce prin hemolizã. Numãrul hematiilor scade la sfârşitul primei luni la 4500000/mmc, iar
hemoglobina la 90%.
Leucocitele sunt la naştere în numãr de 14000-16000/mmc, scad apoi în primele zile pentru ca
sã revinã între a X-a şi a XX-a.

*Aparatul digestiv

Intrã în funcţiune odatã cu trecerea fãtului la viaţa extrauterinã.

Funcţiile digestive nu sunt încã perfecte; actul suptului, eliminarea meconiului şi invadarea
tubului digestiv cu flora microbianã caracterizeazã aceastã perioadã de viaţã. Suptul este un act reflex
cu centrul situat în bulb, sugerea stimuleazã secreţia lactatã şi provoacã prin reflex condiţionat secreţia
gastricã şi peristaltismul.
Meconiul este scaunul pe care îl eliminã nou-nãscutul din prima zi pânã în a III-a zi dupã
naştere, el are o culoare verde închisã, negricioasã, vâscoasã, apoi galbenã aurie.
La naştere tubul digestiv este steril, dar din a II-a zi de viaţã este invadat de microbi. În
scaunele copiilor alimentaţi la sân predominã bacilul bifidus, care are o puternicã acţiune de
fermentaţie, iar la cei alimentaţi artificial, predominã coli ,bacilul cu o puternicã acţiune de putrefacţie.

*Funcţia renalã

Se instaleazã chiar din prima zi de viaţã când se produce prima micţiune.

Nou-nãscutul eliminã în prima zi 25-30 ml urinã, cantitatea de urinã ajungând la
250-300ml/24ore la sfârşitul primei luni.

*Sistemul nervos

La naştere prezintã un grad redus de dezvoltare a scoarţei cerebrale şi a fascicolului piramidal.

Nou-nãscutul prezintã o stare de hipertonie muscularã exageratã cu persistenţa poziţiei fetale.

*Adaptarea termicã

Funcţia de termoreglare prezintã o labilitate deosebitã, datoritã imaturitãţii centrilor

termoreglatori.

9
 Concomitent cu scãderea fiziologicã din ziua a II-a şi a IV-a, poate sã aparã febra tranzitorie a
nou-nãscutului care înregistreazã valori între 38-40°C şi care este interpretatã ca o febrã de sete, ea
cedeazã la un aport crescut de lichide.

5.Prima lunã din viaţã

Odatã cu prima respiraţie, cu primul ţipãt începe viaţa. Odatã cu primul strigãt, plãmânii se
umple de aer şi ei vor furniza de acum oxigenul indispensabil vieţii.
Alimentaţia pe gurã va antrena funcţia organelor digestive.
Exista cazuri în care copilul se naşte inert, vânãt, cianotic sau dimpotrivã palid, nu respirã,
bãtãiile inimii sunt rare, abia perceptibile. Este o stare patologicã pe care medicii o numesc asfixie
albastrã(daca copilul este vanat) sau albã(daca copilul este palid).
Urmeazã diferite manevre de reanimare, dezobstruarea cãilor respiratorii prin aspirarea
mucozitãţilor, respiraţie artificialã, masajul inimii, aport de oxigen.
Aceste stãri se datoreazã unor cauze care ţin fie de evoluţia anormalã a sarcinii( suferinţa
copilului în uter), fie de anumite malformaţii ale copilului.
Pericolele legate de actul naşterii, chiar şi în condiţii fiziologice, au determinat adoptarea
sistemului de asistenţã a mamei, a nou-nãscutului în instituţii speciale, sub conducerea şi îngrijirea
obstetricienilor şi pediatrilor.

6. Profilaxia infecţiilor

Perioada neonatalã se caracterizeazã printr-o reactivitate cu totul deosebitã a copilului faţã de

agresiunile infecţioase.
Acestea se datoreazã imaturitãţii sistemului nervos central şi imperfecţiunii mecanismelor
biologice de adaptare la noile condiţii ale vieţii extrauterine. La aceasta se adaugã prezenţa a
numeroase porţi de intrare: ombilicale, oculare , respiratorii şi digestive pentru diverşi germeni
patogeni.Mãsurile de profilaxie vizeazã infecţiile cutanate , ale cãilor respiratorii şi digestive; ele
trebuie aplicate înainte de naşterea copilului, în timpul naşterii şi dupã naştere.

*Profilaxia generalã

Constã în urmãtoarele mãsuri: depistarea şi tratamentul susţinut al infecţiilor gravidei,

profilaxia infecţiilor respiratorii prin aspirarea secreţiilor din rinofaringe la naştere, profilaxia
infecţiilor oculare, profilaxia infecţiilor ombilicale prin îngrijirea cordonului şi a plãgii ombilicale,

10
aplicarea mãsurilor de asepsie şi igienã în sala de naştere, igiena mâinilor personalului şi ale mamei
care îngrijesc copilul.

*Profilaxia infecţiei tuberculoase

Infectarea cu bacilul Koch se face intrapartum de obicei prin aspirare de secreţii vaginale
infectate în caz de tuberculozã genitalã a mamei , dar infectia tuberculoasã se dobândeşte mai ales
postpartum.
Profilaxia antituberculoasã se face prin vaccinarea cu vaccin BCG a tuturor nou-nãscuţilor cu
greutate peste 2500 gr dupa a 4-a zi de viaţã.
Vaccinul BCG se injecteazã intradermic 0,1 ml în partea postero-externã a braţului stâng în
treimea medie.
Dupã injectare se formeazã o papulã de 6-7 mm care dispare în aproximativ 30 minute.In curs
de 1-3 sãptamãni dupã vaccinare se formeazã la locul inoculãrii un nodul mic.Pielea de acoperire
suferã modificãri care sunt mai intense în partea centralã a nodulului unde se formeazã un orificiu prin
care se eliminã conţinutul sãu.
Rezultã o crustã ce se eliminã în urmatoarele sãptãmãni, iar în locul vaccinului rãmâne o zonã
depigmentatã care constituie proba succesului vaccinãrii.

Combaterea hemoragiilor

Accidentele hemoragice trebuie combãtute prin administrare de substanţe antihemoragice.

Fitomenadion 1 ml/kg/corp se administreazã imediat dupã naştere la toţi nou nãscuţii , în scop
preventiv.

7. Îngrijiri imediate

Cadrele medicale care vor asista la naştere se vor spãla pe mãini cu apã caldã, sãpun şi perie ,
timp de 15-20 min. şi apoi se vor badijona cu tincturã de iod.Se vor pregãti scutece sterile. Fãtul
expulzat este aşezat pe un câmp steril.
Ingrijirile imediate care încep în momentul naşterii sunt urmãtoarele:
a) Aspirarea secreţiilor din nas, gurã, faringe. Se face cu sonda Nelaton moale, cu un cateter de
polietilenã moale. Se observã instalarea primei respiraţii.

11
b) Legarea, secţionarea şi pensarea cordonului. Legarea cordonului se face dupã încetarea pulsaţiilor
acestuia. La copiii care necesitã reanimare de urgenţã şi la cei cu izoimunizare se indicã legarea
cordonului imediat dupã expulzare. Legarea se face circular , la 2 cm deasupra inserţiei abdominale
a cordonului, apoi cu un foarfece steril, protejând copilul cu o mânã se taie cordonul la 1 cm deasupra
legãturii.
Se aplicã o picãturã de tincturã de iod pe bontul ombilical. In jurul cordonului ombilical se
aplicã o compresã sterilã de tifon şi se aplicã un pansament format din 3-4 comprese sterile stropite cu
alcool 70 %.
Pansamentul ombilical este supravegheat în primele 24 de ore dupã naştere pentru a descoperi
o eventualã hemoragie.
c) Aprecierea stãrii clinice a nou nãscutului
Trebuie facutã imediat dupã expulzie , chiar în sala de travaliu , la 1 min , 2 min , 5 min de la
naştere , dupã criteriile sugerate de Virginia Apgar.
Se evalueazã frecvenţa şi ritmul pulsului, calitatea respiraţiei , tonusul muscular , reflexul de
iritabilitate , culoarea tegumentelor şi mucoaselor. Fiecare dintre cele 5 semne obiective sunt notate cu
un punctaj de 0 , 1 , sau 2. Suma lor reprezintã scorul Apgar.
Dacã la 5 min de la naştere scorul Apgar este sub 8 înregistrarea lui se va face şi la 10 , 15
respectiv 20 minute.
Dupã scorul Apgar nou nãscuţii pot fi clasificaţi astfel:
-nou nãscuţi normali – scor Apgar 8-10
-nou nãscuţi care respirã cu ventilaţie ineficace , cianotici sau palizi , respiraţii superficiale sau
intermitente- scor Apgar 4-7.
-nou nãscuţi apneici care pot fi : ~ cu suferinţã gravã Apgar 0-3
~ cu suferinţã moderatã Apgar 4-7
d) Profilaxia oftalmiei gonococice
Imediat dupã naştere , înainte de secţionarea cordonului ombilical se îndepãrteazã secreţiile de
pe ploape cu ajutorul unor comprese sterile înmuiate în ser fiziologic steril.
Se instileazã apoi în sacul conjunctival , pleoapele fiind larg deschise , câte 1-2 picãturi de
nitrat de argint 0,75-1% , urmând masajul circular al ploapelor şi apoi ştergerea ochilor cu tampoane
înmuiate în ser fiziologic.
La fete instilarea se face şi la nivel vulvar.
e)Examinarea sumarã
Se face imediat dupã naştere observându-se aspectul şi comportamentul nou nãscutului.
Eventualele malformaţii trebuie semnalate medicului deoarece unele dintre ele necesitã tratament de
urgenţã. Stabilirea sexului , mãsurarea perimetrelor , cântãrirea nou nãscutului , stabilirea identitãţii ,

12
legarea unei brãţãrii cu acelaşi numãr la mamã şi copil, uscarea tegumentelor prin tamponare cu un
scutec cald, înfãşarea.
Dacã tegumentele sunt impregnate cu lichid amniotic infectat , cu sãnge sau cu meconiu se
face baie în condiţii de asepsie.
Nu se îndepãrteazã vernix caseosa , deoarece reprezintã un înveliş protector împotriva
infecţiilor şi a pierderii de cãldurã.
f) Infãşarea
Se face în scutece sterile, încãlzite, dupã care se transportã în salon de nou nãscuţi.

8. Cum aratã acest ,,nou intrat în viaţã “

In momentul naşterii copilul este departe de a fi frumos . Pielea este de culoare roşie –închisã ,
catifelatã acoperitã cu un strat gras albicios (vernix caseosa).
Cordonul ombilical este lung , gros , gelatinos ; pãrul pe cap poate lipsi sau dimpotrivã poate fi
bogat.
Pe faţã , dar mai ales pe nas şi bãrbie se observã adesea nişte formaţiuni albe punctiforme
numite milium care reprezintã un proces de retenţie a glandelor care secretã grãsimea necesarã a pielii.
Atât aceste formaţiuni cât şi petele roşii care apar şi dispar pe pielea nou nãscutului se
datoreazã aşa numitei crize hormonale neonatale şi nu au nici o importanţã patologicã.
Roşeaţa pielii scade treptat dupã 24 de ore , stratul de vernix caseosa se resoarbe.

9. Primele zile de viaţã

Nou nãscutul este izolat de mamã , afarã de orele de alimentaţie scãzând astfel riscurile de
infecţii , dãnd posibilitatea unei supravegheri competente din partea asistentei medicale şi oferind în
acelaşi timp mamei stabilirea legãturii cu nou nãscutul prin alãptare la 3 ore , permiţãndu-i şi odihna
necesarã perioadei de lãuzie.

*Primele scaune
Au o culoare negru – verzui sau negru – brun. Se compun din secreţii ale glandelor digestive ,
celule provenite din peretele intestinului şi lichid amniotic înghiţit.Urmeazã scaunele de tranziţie care
apar între a 3-a şi a 5-a zi de viaţã şi care reprezintã produsele de degradare ale primelor mese.
Aceste scaune au o culoare brun –gãlbuie şi o consistenţã moale.

13
 Chiar din prima zi de viaţã se petrec modificãri foarte importante în tubul digestiv şi anume
intestinul gros complet lipsit de microbi la naştere se colonizeazã cu bacterii.
In intestinul gros al copilului alimentat exclusiv cu lapte de mamã se dezvoltã bacilul bifidus
iar la cel alimentat cu lapte de vacã , bacilul coli.
Stomacul şi intestinul subţire sunt lipsiţî de microbi la copii sãnãtoşi.
Bacilul colii joacã un rol foarte important în procesul digestiv , el contribuie la formarea
anumitor vitamine necesare organismului: vitamina K , factorul PP , acidul folic.

Scãderea fiziologicã a greutãţii nou nãscutului

In primele 3-5 zile de viaţã se observã la nou nãscut o scãdere în greutate; acastã scãdere se
datoreazã faptului cã lichidele pe care le primeşte sunt în cantitate mai micã decãt pierderile de
lichide prin urinã, scaune, piele şi plãmâni ( respiraţie). Dacã aceastã scãdere nu depãşeşte 10% din
greutatea copilului este consideratã scãdere fiziologicã, acesta începând sã creascã din nou în ziua a 4
a sau a 5-a, atingând în ziua a 10 a greutatea de la naştere.

Temperatura

Scade imediat dupã naştere, atingãnd în primele 4-6 ore un minimum de 36*C apoi începe sã
creascã încet, în cursul primei zile de viaţã ajungãnd din nou la 36,7-36,8*C. Dacã copilul este
prematur, capacitatea sa de termoreglare este incompletã şi ca urmare el va prelua temperatura
mediului în care se aflã.
La sugarul sãnãtos temperatura normalã a corpului mãsuratã cu termometrul în rect este în
medie 37-37,5*C cu mici variaţii.
In momentul în care aşa numita scãdere fiziologicã atinge punctul maxim, temperatura poate
urca pãnã la 40*C .Dacã se exclude suspiciunea unei infecţii atunci aceastã febrã este provocatã de
aportul insuficient de lichide.

Primele micţiuni

Prima emisiune de urinã are de obicei loc în timpul sau imediat dupã naştere.
In primele 2-3 zile nou nãscutul nu urineazã de loc sau urineazã puţin 1-2 micţiuni pe zi. Urina
conţine foarte mult acid uric, sãruri de acid uric.

14
Icterul nou nascutului

In sangele fãtului şi al nou nãscutului imediat dupã naştere circulã mai multe globule roşii (6 -8
milioane/ ml ) decât mai târziu în sângele sugarului. Ele se distrug în primele zile deoarece nu mai sunt
necesare. Acest numãr mare de globule roşii în sângele fãtului se datoreazã faptului cã el primeşte
oxigenul exclusiv prin placenta maternalã, deci în condiţii mult mai nefavorabile decât ale nou
nascutului care îşi procurã acest oxigen direct din atmosferã prin proprii sãi plãmâni.
Icterul fiziologic al nou nãscutului dispare de obicei dupa 1-2 sãptãmãni, chiar dacã persistã
mai mult, copilul creşte normal în greutate.
In cazul în care icterul apare din prima zi de viaţã şi se intensificã rapid este vorba de o stare
patologicã uneori gravã , care cere de urgenţã intervenţia medicului.

Criza hormonalã

La nou nãscutul de ambele sexe se observã uneori o umflãturã a sânilor care prin apãsare
permite scurgerea a câteva picãturi de lichid lãptos . Acest fenomen se datoreazã trecerii unor hormoni
de la mamã prin placentã sau prin laptele mamei în organismul copilului. Intensitatea şi durata acestei
tumefiaţii sunt variabile.

10. Primele îngrijiri

Sugarul are nevoie de o perioadã mare de timp pentru a se acomoda noilor situaţii şi din
aceastã cauzã este în cea mai mare parte dependent de îngrijirea pãrinţilor.
Legãtura intimã dintre mamã şi copil dinainte de naştere nu se va întrerupe brusc dupã expulzia
fãtului şi se va menţine în toatã copilãria .

Prima locuinţã

Saloanele vor fi orientate spre sud –est suficient de luminoase şi cu sistem de încãlzire , aerisire
şi umezire a aerului precum şi sistem de rãcire în lunile de varã.
Vor avea instalaţii de apã curentã rece şi caldã , lãmpi de ultra violete pentru dezinfecţia
aerului, mobilierul necesar , cântar , recipient pentru rufe murdare .
Numãrul paturilor nu trebuie sã depãşeascã totalul de 8-10 pentru un salon şi se va folosi
sistemul de izolare prin boxe cu pereţi de sticlã.
Cea mai potrivitã temperaturã din camera nou nãscutului este de 20*C.

15
 O temperarurã de 22-25*C în camerã este recomandatã pentru nou nãscuţii prematuri.
Lucrul cel mai important este ca sugarul sã fie culcat pe un plan dur , deci pe o saltea dreaptã şi
nu pe o pernã de puf sau saltea de lânã care deformeazã corpul copilului şi întreţine transpiraţia.

Pansamentul ombilicului

Toate mãsurile de îngrijire a ombilicului vor avea drept scop uscarea cât mai rapidã a restului
de cordon ombilical şi evitarea infecţiei plãgii ombilicale.
De aceea pe plaga ombilicalã se va aplica un pansament uscat steril şi permeabil pentru aer. In
prealabil se pudreazã cordonul şi baza sa de impantare cu pulbere de sulfamidã apoi se aplicã
compresa pudratã şi ea cu sulfamidã. Dupã ce s-a învelit cordonul într-o compresã sterilã se aplicã
faşa. Pudrajul cu sulfamidã grãbeşte uscarea restului de cordon ombilical.
Copilul nu va fi îmbãiat decât dupã vindecarea completã a plãgii ombilicale.
In aceastã perioadã se va urmãri ca în timpul bãii parţiale apa sã nu ajungã la pansamentul
ombilical , acesta fiind ferit şi de udarea cu urinã.Pansamentul ombilical se va schimba zilnic.

Pielea

Pielea nou-nãscutului este extrem de sensibilã şi în mod deosebit susceptibilã la infecţii.

Nou-nãscutul va fi spãlat zilnic cu apã cãlduţã şi cu sãpun pentru copii fãrã a se uda însã
regiunea ombilicalã.
Cutele nou-nãscutului pot fi lezate cu uşurinţã, din aceastã cauzã ele nu se şterg cu prosopul ci
se tamponeazã cu comprese sterile, se pudreazã şi se ung cu o cremã pentru copii.

Baia nou-nãscutului

Cada se spalã în prealabil cu un praf de curãţat.Se potriveşte cantitatea de apã din cãdiţã în aşa
fel încât apa sã acopere umerii copilului în poziţie semişezândã.Temperatura apei din cadã va fi de
36,5-37º C. Aprecierea temperaturii este bine sã se facã cu ajutorul unui termometru de apã introdus
sub nivelul apei. Se mai poate aprecia temperatura apei cu ajutorul cotului. Copilul este dezbrãcat şi
introdus în cadã în felul urmãtor: mâna stângã a mamei cuprinde axila stângã a copilului, degetul mare

16
cuprinzând umãrul lui în timp ce gâtul şi capul se aflã pe antebraţul mamei; mâna dreaptã va cuprinde
picioarele copilului.
Dupã introducerea copilului în apã mâna dreaptã a mamei se desprinde de picioarele copilului
pentru a-i uda capul, mâna stângã continuând sã ţinã capul afarã din apã.
Se începe cu capul care se sãpuneşte dinspre frunte spre ceafã având grijã sã nu intre sãpun în ochi şi
apoi se clãteşte. Capul copilului se spalã cel puţin de douã ori pe sãptãmânã. Se sãpunesc apoi în
ordine: gâtul, braţele, mâinile, pieptul, abdomenul pânã la ombilic, spatele, regiunea organelor
genitale, fesele şi apoi reginea analã.
Copilul va fi uscat prin tamponare şi nu prin ştergere brutalã. Se vor tampona foarte atent
cutele din jurul gâtului, dintre picioare, în spatele urechilor, sub braţe. Dupã aceea se vor pudra toate
cutele. Urmeazã îmbrãcatul copilului. Fiecare ochi în parte va fi şters cu grijã cu un tampon înmuiat în
apã pornind de la unghiul extern la cel intern. Nasul şi urechile se curãţã fie cu bucãţi de tifon steril
fãcut sul, fie cu bucãţi de vatã rãsucite între degete. Un astfel de tampon se introduce în nas prin
mişcãri de rotaţie.Dacã nasul este astupat de cruste, tampoanele se înmoaie în apã fiartã sau ceai de
muşeţel.
Pentru curãţarea urechilor se trage pavilionul urechii uşor cãtre spate şi în sus.Tamponul va fi
introdus în acelaşi fel prin uşoare mişcãri de rotaţie, apoi se curãţã pavilionul urechii şi cutele pielii din
spatele acesteia.
Atât urina cât şi fecalele sunt iritante pentru pielea copilului în consecinţã pentru a evita
iritaţile pielii, este necesar:
-sã se foloseascã o tehnicã de înfãşat corespunzãtoare vârstei sugarului;
-sã se schimbe scutecele murdare periodic;
-sã se spele copilul corect dupã eliminarea fiecãrui scaun sau urinã;
-sã se pudreze cu atenţie regiunile sensibile sau iritante;
-sã se acorde o grijã deosebitã spãlãrii şi dezinfectãrii rufelor copilului.

17
Tehnica înfãşatului

În primele sãptãmâni va fi înfãşat în scutece pentru menţinerea temperaturii corpului, pentru ca

la 3-4 luni sã se pãstreze doar un scutec între picioare şi nişte pantalonaşi care sã permitã mişcãrile
libere ale picioarelor. Se îmbracã nou-nãscutul cu o cãmãşuţã şi pieptãraşul introducând mânuţa cu
pumnul strâns în mâneca încreţitã dinainte, apoi având grijã sã fie bine întinse, sã nu facã nici o cutã se
leagã şiretul pe umãr. Se aşeazã copilul culcat peste scutecele pregãtite. Se aplica dreptunghiul din
material absorbant între picioarele copilului, în aşa fel încât el sã acopere regiunea fesierã şi organele
genitale, ajungând pânã sub ombilic.Se petrece apoi colţul din dreapta al scutecului triunghiular spre
partea dreaptã a copilului unde se fixeazã. Se realizeazã astfel un fel de pantalonaş. Se petrece partea
dreaptã a scutecului mare de finet spre partea stângã a copilului şi partea stângã peste partea dreaptã,
fixându-se sus în dreapta la nivelul toracelui.Partea de jos se întinde, se îndoaie apoi peste picioare,
larg fixandu-se la spate. Se realizeazã un fel de plic, care permite mişcãrile libere a picioarelor.
De câte ori copilul plânge sau este agitat, se controleazã dacã nu este ud sau murdar.

11.Alimentaţia

Alimentaţia reprezintã unul din factorii cei mai importanţi, care condiţioneazã creşterea şi
dezvoltarea normalã a copilului. Alimentaţia sugarului poate fi naturalã, artificialã şi mixtã.
În primele 3-5 zile dupã naştere, glanda mamarã secretã colostru, care este bogat în albuminã şi
globuline, substanţe imunizante, sãruri minerale şi mai sãrac în grãsimi si lactozã.

Compoziţia laptelui de femeie şi a laptelui de vacã

Nr. Compoziţia Colostrul Lapte de femeie Lapte de vacã

Crt.
1. Protide 20-40 12,5 35
2. Lact-albuminã - 7,5 5
3. Cazeinã - 5 30
4. Lipide 30 40 40
5. Glucide 40-50 72 45
6. Sãruri minerale 3 2,5 6
7. Valoare caloricã 520-570 650 700

18
 Compoziţia laptelui este influenţatã în micã mãsurã de alimentaţia mamei şi poate sã conţinã
unele medicamente sau toxine ca anestezicele, purgativele drastice, alcolul, nicotina, etc, care pot sã
influenţeze starea nou-nãscutului, mergând pânã la intoxicaţii.
Contraindicaţiile alãptãrii naturale sunt determinate de tuberculoza mamei, de cardiopatiile
decompensate, de nefritele hipertensive, de psihopatii grave şi cancer. Bolile acute interceptate,
intervenţiile chirurgicale cu anestezie generalã indicã o întrerupere temporarã a alãptãrii, care poate fi
reluatã dupã câteva zile sau sãptãmâni, dacã secreţia lactatã a fost menţinutã prin golirea artificialã a
glandei mamare.

Fiziologia secreţiei lactate

Educarea viitoarei mame trebuie sã înceapã în timpul gestaţiei, când pe lângã examenul
obstetrical se va face cercetarea conformaţiei mamelonului. În cazul unei conformaţii normale, cu
mamelonul ombilicat, retractat se vor recomanda masaje uşoare zilnice, cu scopul întinderii ţesuturilor
şi formãrii mamelonului.
Instalarea secreţiei lactate se face dupã 3-4 zile de la naştere, când are loc aşa-numita „furie a
laptelui”,iar dupa 24-48 de ore secreţia devine mai abundentã, ducând la diminuarea fenomenelor.
Uneori, instalarea secreţiei se face mai lent şi nu trebuie socotitã agalactie sau hipogalactie, o secreţie
care nu s-a instalat suficient pânã la a doua sau a treia sãptãmânã.
Menţinerea secreţiei odatã instalatã este absolut dependentã de actul subtului, ca şi de golirea
cât mai completã a sânului.
În primele sãptãmâni, golirea completã a sânului se va asigura prin punerea la piept a copilului
sau prin aspiraţie cu pompa.

Tehnica alimentaţiei

Intervalul dintre douã subturi trebuie sã fie în primele 3-4 sãptãmâni de doua ore jumate, trei
ore cu o pauzã de şase ore peste noapte, în total şapte subturi pe 24 de ore. Alãptarea se face în poziţie
şezândã cu un scãunel sub picioare sau pe scaune special construite, mama având grijã ca nasul
copilului sã fie liber pentru a permite respiraţia.
Punerea periodicã la sân favorizeazã instalarea secreţiei lactate şi distanţarea o face însuşi
copilul trecând la pauze mai mari între subturi, pe mãsurã ce secreţia de lapte se mãreşte şi capacitatea
stomacului creşte.
Durata unei alãptãri nu trebuie sã depãşeascã în primele 10 zile mai mult de 10-15 minute, timp
în care copilul este pus la ambii sâni.

19
 Raţia alimentarã este suficientã atunci când creşterea în greutate a copilului se face în ritm
normal, începând din a cincea zi, când se opreşte scãderea fiziologicã. Stagnarea în greutate sau
scãderea dupa a 5-a, a 6-a zi indicã fie o hipogalactie, fie o stare patologicã a copilului.
În cazul unei cantitãţi de lapte de mamã prea micã se va recurge la o alimentaţie suplimentarã
cu lapte praf sau lapte de vacã.
Laptele de vacã nemodificat are de la prima analizã cel puţin 4 dezavantaje faţã de laptele
uman, prin compoziţia sa de bazã: proteine, sodiu şi fosfaţi în cantitate prea mare, iar glucide în
cantitate prea micã.

Alergia la lapte de vacã

Simptome prezente la proba de provocare:
-diaree 88 %;
-vãrsãturi 44 %;
-dureri abdominale 39 %;
-dermatitã atopicã 33 %;
-rinitã 31 %;
-astm 31 %;
-urticarie 13 %.

Alimentaţia artificialã

Este modul de alimentare a sugarului sãnãtos, în primele 3-4 luni prin care acesta nu primeşte
deloc lapte matern, la o vârstã când el ar trebui sã fie hrãnit cu acest lapte.
Alimentaţia artificialã se practicã în cazurile în care alimentaţia naturalã sau mixtã nu se poate
realiza din cauza mamei sau a copilului.
Alimentaţia artificialã este contraindicatã la prematuri şi la subponderali,ea trebuie evitatã
chiar şi la sugarul nãscut la termen, sãnãtos în primele 2 sãptãmâni de viaţã.
Laptele praf este alimenntul cel mai întrebuinţat în alimentaţia artificialã a sugarului cu
rezultate mult superioare laptelui de vacã simplu.

Scaunele copilului hrãnit exclusiv cu lapte de mamã

Scaunele se modificã atât în funcţie de felul alimentaţiei, cât şi în cazul unei boli, dar mai ales
în cazul unei afecţiuni a cãilor digestive.

20
 Scaunul conţine resturi alimentare, secreţii glandulare îngroşate, mucus, celule descuamate şi
bacterii.
Pentru evaluarea scaunului se apreciazã :numãrul, culoarea, consistenţa, reacţia (acidã, neutrã
sau alcalinã) şi eventual prezenţa unor particule patologice ( mucus, sânge, etc).
Scaunele tipice ale copilului alimentat cu lapte de mamã are urmãtoarele caracteristici: culoare
galben-aurie, consistenţã pãstoasã, reacţie acidã, şi miros acrişor aromat. Se compune în cea mai mare
parte din bacterii ( bacilul bifidus) mai poate conţine şi filamente de mucus.
Sunt copii care eliminã 1-2 scaune / zi, alţii sunt constipaţi, prezentând un scaun la 2-3 zile.

Scaunele copilului alimentat artificial

Scaunul este cu totul modificat, nu mai are aceeaşi culoare galben-aurie, mirosul acru
aromatizat, consistenţã pãstoasã.
La copilul alimentat cu lapte de vacã, flora microbianã nu se mai compune preponderat din
bacilul bifidus, microbul care predominã este bacilul coli.
Scaunul copilului alimentat artificial este brun, pãstos sau format de cele mai multe ori alcalin
şi urât mirositor. În mod normal scaunele nu depãşesc un numãr de 1-3 / zi.

12.Administrarea vitaminei D pentru prevenirea rahitismului

Chiar la începutul celei de-a doua sãptãmâni de viaţã, sugarii au absolutã nevoie de vitamina D
pentru formarea şi întãrirea oaselor, adicã pentru o bunã resorbţie a caciului, vitaminã care contribuie
şi la funcţionarea armonioasã a altor organe şi sisteme din corpul copilului.
Sugarul va primi fie vitamina D2, fie vitamina D3 în tot timpul anului.
Profilaxia se începe la prematuri la vârsta de 3-7 zile şi pentru nou-nãscutul la termen la vârsta
de 14-21 de zile. Mama va primi cu câteva luni înainte de naştere şi în toatã perioada alãptãrii vitamina
A + D2 în doze fixate de medicul obstetrician.

13. Igiena mamei

Igiena mamei care alãpteazã se referã la întreţinerea curãţeniei mamelonului, care va fi spãlat
înainte şi dupã alãptare, protejat cu comprese sterile şi bineînţeles spãlarea mâinilor cu apã şi sãpun
înaintea alãptãrii.

21
 Ragadele sunt fisurile mamelonare care impun scurtarea sau suprimarea suptului pentru 2-3
zile însoţite de mulgerea sânului, manualã sau cu pompa.
Alimentaţia mamei va fi echilibratã în proporţie de proteine, lipide, hidrocarbonate printr-un
regim normal şi variat, şi va cuprinde lapte, derivate de lapte, fructe, legume, zarzavaturi, fãinoase,
ouã, carne.
Sunt interzise fructele cu sâmburii tari, castraveţii, vinetele, fasole, varzã, carne conservatã,
mezeluri, alcol, cafea, tutun care pot sã provoace tulburãri în comportarea copilului.

22
 Demersul îngrijirilor pentru nou nãscutul S.L.

Culegerea datelor
Date fixe :
-Nume şi prenume S.L.
-Data naşterii 27.06.2016
-Sex masculin
-La naştere : *greutate 3720 gr
*lumgime 51 cm
*perimetru cranian 35 cm
*perimetru toracic 34 cm
-Mama S.R. nãscutã N.R. , vârstã 20 de ani , grup sanguin – nu ştie , Rh – nu ştie
-Tata S.A. vârsta 26 de ani, stãri patologice – neagã , studii X clase , tractorist
Grup sanguin şi Rh nu ştie.
Date variabile:
- temperatura – 36* C
- T.A. 43/61mg Hq
- Funcţia respiratorie în limite normale
- Apetit bun
- Eliminare : *diurezã 6-8 micţiuni / zi
*scaun 4/zi
*vãrsãturi 0
*somn agitat
*domiciliu – loc Ghirişa , jud Satu Mare
Echipa de îngrijire :
Dr.Gui Tatiana
Asistent medical : Rusz Claudia
Infirmierã: Mulcuţan Maria
Elevã : Sălăgean Mihaela
Retoric :

Din discutia purtatã cu mama reiese cã nu suferã de nici o boalã cronicã .

Menarha a avut-o la 13 ani , cu cicluri regulate , flux normal , durata 3-4 zile .
Ultima menstruaţie – nu stie .

23
 A fost luatã în evidenţã de cãtre medicul de familie în sãptãmâna a 14-a de sarcinã şi a fost
urmãritã pe tot parcursul sarcinii . Nou nãscutul este al II-lea copil al familiei. ( gesta III , para II )
Sarcina actualã a decurs normal fãrã complicaţii; la fel a decurs şi naşterea .

Motivele internãrii actuale:

In data de 27.06.2016 ora 2,20 , mama se prezintã la Serviciul Urgenţã Obstetricã a Spitalului
Judeţean Satu Mare , cu contracţii uterine dureroase , dilataţie 2 cm.
Dupã consultaţie i se întocmeşte Foaia de Observaţie pentru secţia Obstetricã , i se face o
clismã evacuatoare şi toaleta organelor genitale externe.
Este condusã pe secţia Obstetricã unde dr. Ardelean Liviu îi face un control medical
obstetrical.
Se constatã cã este vorba despre o sarcinã de 38 de sãptãmâni , fãt viu , unic , prezentaţie
cranianã , membrane rupte.
Dupã 8 ore de dilataţie , 20 minute expulzie , pacienta naşte un fãt viu de sex masculin ,
greutate 3720 gr , lungime 51 cm , perimetru cranian 35 cm, perimetru toracic 34 cm , scor Apgar 10

Plan de îngrijire al nou nãscutului normoponderal S.L

Anamneza asistentei medicale

Din anamneza asistentei medicale reiese cã NN îi sunt alterate urmãtoarele nevoi :

-de a respira
-de a se mişca şi a avea o bunã posturã
-de a fi curat , îngrijit şi de a-şi pãstra tegumentele curate şi integre
-de a bea şi mânca
-de a elimina
-de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
-de a se îmbrãca şi dezbrãca
-de a evita pericolele
-de a comunica
-de a dormi şi a se odihni

24
 Analiza şi interpretarea datelor
Nevoia Diagnostic de Manifestãri de Surse de dificultate
îngrijire dependenţã
1 -de a respira -obstrucţia cãilor -uşoarã cianozã -obstrucţia cãilor
respiratorii superioare perioralã şi a respiratorii superioare cu
extremitãţilor secreţii nazofaringiene
membrelor
2 -de a se mişca şi a -imposibilitatea de a -incapacitatea de a se -nou nãscut
menţine o bunã lua poziţia doritã mişca
posturã
3 -a fi curat , îngrijit , -tegumente murdare -tegumente acoperite -eritem fiziologic
şi a-şi pãstra -incapacitatea de a-şi cu vernix caseosa în -vernix caseosa
tegumentele curate acorda îngrijiri igienice primele 2 zile -nou nãscut
-uşoarã cianozã a
tegumentelor în
primele 2 ore de viaţã
-nu-şi poate acorda
îngrijiri
4 -a bea şi a mânca -alimentaţie -stare agitatã , plânge , -stare de lactaţie a mamei
insuficientã cantitativ cautã mereu sânul insuficientã în primele 2
în primele 2 zile -reflexul de supt este zile
prezent -incapacitatea de a prinde sânul
în prima zi
5 -a se îmbrãca şi a -incapacitatea de a se -dependenţã totalã -nou nãscut
se dezbrãca îmbrãca şi dezbrãca
6 - a menţine - deficienţe de -- extremitãţi reci -nou nãscut
temperatura termoreglare -uşoarã cianozã -imaturitatea centrului
corpului în limite perioralã termoreglãrii
normale - tendinţã la hipotermie

7 -a evita pericolele -deficienţe ale -prezintã numeroase --rezistenţã scãzutã a

mijloacelor de apãrare porţi de intrare pentru organismului NN faţã de infecţii
împotriva infecţiilor germenii patogeni:
ombilicalã , ocularã ,

25
 respiratorie , digestivã
8 -a comunica -comunicare -incapacitatea de a -nou nãscut
ineficientã la nivel vorbi , de a-şi exprima
afectiv sentimentele
9 -a dormi şi a se -agitaţie , semne de -iritabilitate , somn -colici
odihni obosealã dupã naştere agitat
- colici
10 -a elimina -scaune variabile-în -meconiu în primele 2 -proces fiziologic al NN
mod normal pot fi în zile
nr. de 4-5/zi -scaun de trecere în
urmãtoarele 2 zile
-din a 5-a zi scaun
normal

Diagnostic infirmier:

Nou nãscut la termen , eutrofic , cu greutate de 3720 gr , lungime 51 cm. , P.C.35 cm ,

P.T.34 cm, Apgar 10 stabilit dupã un minut de la naştere.

Diagnostic medical:

Nou nãscut normoponderal, cu stare bunã, tegumente şi mucoase rozate, curate, bont ombilical
sidefiu, craniu normal configurat , F.A.2/3 cm, sistem osos aparent integru .
Aparat* circulator A.V.137/ MIN
*respirator – respirã spontan F.R. 45 resp/min
*digestiv -abdomen liber , orificiu anal permeabil
*urogenital masculin , testiculele sunt în scrot
Reflexe arhaice prezente.Malformaţii congenitale nedecelabile.

Stabilirea prioritãţilor

1. Dezobstrucţia cãilor respiratorii superioare

2. Menţinerea temperaturii corporale în limite normale
3. Menţinerea funcţiilor vitale în limite normale
4. Alimentaţia NN

26
 5. Ingrijirea corectã a plãgii ombilicale
6. Protecţia împotriva infecţiilor

Ingrijiri acordate imediat dupa expulzie:

1. Dezobstrucţia cãilor respiratorii superioare ( D.C.R.S.)

2. Aprecierea stãrii clinice a nou nãscutului , scorul Apgar
3. Pensarea , ligaturarea şi secţionarea cordonului ombilical
4. Profilaxia oftalmiei gonococice
5. Stabilirea sexului
6. Mãsurarea greutãţii , lungimii perimetrelor cranian şi toracic
7. Uscarea tegumentelor
8. Infãşarea nou nãscutului
9. Stabilirea identitãţii
10. Transportul pe secţia de nou nãscuţi

Plan de îngrijire al nou nãscutului S.L. în primele 5 zile

Problema Obiective Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare

27
 delegate
1. Obstrucţia cãilor -sã prezinte o -aspir secreţiile nazo- -administrare de - cianoza dispare
respiratorii superioare respiraţie faringiene cu o sondã O2 umidificat dupã câteva ore
normalã subţire şi moale prin 40% 2-4 l/min la -NN prezintã o respiraţie
manevre blânde nevoie normalã
pentru a evita lezarea - instilaţie nazalã 45 resp / min
mucoaselor cu ser fiziologic
-aşez NN în poziţie
uşor declivã
2.Imperfecţia reglãrii -sã beneficieze -asigur în salon o -adaptare bunã
termice de un mediu temperaturã de 22-
adecvat 24*C
-evitarea rãcirii -asigur NN o
NN îmbrãcãminte
adecvatã prin
înfãşarea în scutece
calde şi sterile
-efectuez de 2 ori
pe zi termometrizarea
NN
3.Imposibilitatea -asigurarea unei -în prima zi aşez NN - dezvoltare simetricã
de a-şi lua poziţia poziţii adecvate în poziţie uşor declivã -stare de confort
doritã NN iar în urmãtoarele zile
-prevenirea în decubit lateral stâng
complicaţiilor sau drept
-asigur alternarea
poziţiei la interval de
30-45 min
-asigur o poziţie
verticalã dupã fiecare
supt pentru a eructa
aerul înghiţit în timpul
alimentaţiei
4. Incapacitatea de a- -asigurarea şi -efectuez toaleta -tegumente şi mucoase
şi acorda îngrijiri menţinerea zilnicã prin baie

28
igienice igienei generalã , evitând uscate şi curate
tegumentelor regiunea ombilicalã
-protejez pielea cu
unguent în regiunea
fesierã şi cu pudrã de
saprosan în regiunea
plicilor
5.Somnul NN -sã beneficieze -respect orele de -NN se odihneşte bine
de un program somn şi alimentaţie -somn liniştit
de odihnã - asigur un
corespunzãtor Climat adecvat: linişte
din punct de , temperaturã
vedere calitativ corespunzãtoare ,
şi cantitativ salon aerisit
6. Deficienţe ale -sã fie protejat -aşez NN într-un salon -vaccin Engerix B -se adaptezã bine
mijloacelor de de acţiunea curat , dezinfectat 0.5 ml i.m. în -NN este protejat faţã de
apãrare împotriva agenţilor -asigur asepsia şi primele 24 de ore agenţii patogeni
infecţiilor patogeni antisepsia veselei şi de viaţã
lenjeriei -vaccin B.C.G. 0,1
-personalul care vine ml i.d.
în contact cu NN sã -vitamina D2 0,5
fie perfect sãnãtos şi ml i.m.
sã poarte un
echipament
corespunzãtor: halat ,
bonetã , mascã
-asigur igiena
mâinilor
-pãstrez şi manipulez
laptele de mamã în
condiţii de asepsie
perfectã
7.Comunicare - sã iniţiez o -explic mamei - relaţia afectivã între
ineficace la nivel legãturã afectivã inportanţa alãptãrii la mamã şi copil este bunã
afectiv între mamã şi sân cât mai precoce ,

29
 copil respectiv influenţa pe
care o are starea ei
psihicã asupra
copilului
-o liniştesc , îi inspir
încredere în sine ,
calm , rãbdare în
timpul alãptãrii
8.Problema plãgii - îngrijirea -zilnic efectuez toaleta - pansament -plagã ombilicalã fãrã
ombilicale corectã a plãgii plãgii ombilicale ombilical reacţii nedorite
ombilicale -curãţ bontul - bont ombilical mumificat
ombilical cu alcool , îl
protejez cu un
pansament steril
-urmãresc peste zi
aspectul
pansamentului
9.Incapacitatea de a se - sã fie - educ mama în -7 X suge + - NN prezintã o scãdere
alimenta alimentat privinţa alãptãrii hidratare cu fiziologicã
corespunzãtor corecte , sã efectueze Glucoza 10% -curba ponderalã devine
vârstei toaleta sânilor înaintea ascendentã din ziua a 5-a
-sã prezinte o alãptãrii
curbã ponderalã -îi arat poziţia corectã
ascendentã de susţinere a sânului
-sã ţinã copilul în
poziţie verticalã 5-10
min pentru a favoriza
eructarea.
-cântãresczilnic NN şi
notez greutatea în
F.O.
-efectuez proba
suptului pentru a
aprecia cantitatea de

30
 lapte supt

Parametri fiziologici de urmãrit la NN

Greutatea:
-27.06.2016 3700 gr
-28.06.2016 3600 gr
-29.06.2016 3500 gr
-30.06.2016 3620 gr
-31.06.2016 3700 gr

Temperatura:
27.06.2016 Ts-36,3*C
28.06.2016 Td-36,4*C Ts-36,6*C
29.06.2016 Td-36,3*C Ts-36,5*C
30.06.2016 Td-36,2*C Ts-36,4*C
31.06.2016 Td-36,4*C

Alimentaţia:
In prima zi de viaţã 10ml LM + Glucozã 10
In a 2-a zi de viaţã 20ml LM + Glucozã 10%
In a 3-a zi de viaţã 30 ml LM+ 40ml ceai + Glucozã 10%
In a 4-a zi de viaţã 40 ml LM+ 50 ml ceai + Glucozã 10%
In a 5-a zi de viaţã 50 ml LM + 60ml ceai + Glucozã 10%

Respiraţia :
Este de 45 respiraţii / min iar dupã câteva zile rãmâne stabilã la 43-44 resp./ min

Scaun:
In primele 3 zile prezintã meconiu , în urmãtoarea zi scaun de trecere iar din ziua a 5-a scaun normal.

Evaluare finalã

Nou nãscutul S.L. s-a nãscut în data de 27.06.2016 la ora 8.40, prin naştere spontanã , cu
greutatea de 3720 gr, lumgime-51 cm, perimetru cranian – 35 cm, perimetru toracic -34 cm.

31
 Este adus pe secţia de nou nãscuţi la ora 9,10 unde pe parcursul internãrii i se acordã îngrijiri
corespunzãtoare pentru buna lui dezvoltare.
Se urmãresc în mod deosebit: funcţiile vitale, somnul, plaga ombilicalã, modul de alimentaţie,
evoluţia curbei ponderale.
Este vaccinat Engerix B 0,5 ml i.m. împotriva hepatitei B.
Din a doua zi de viaţã este alimentat la sân, tegumentele şi mucoasele se menţin curate , plaga
ombilicalã are evoluţie favorabilã motiv pentru care medicul neonatolog decide externarea pe
31.06.2016.
In ziua externãrii a fost vaccinat B.C.G.0,1 ml i.d. şi i se indicã Vigantol 2 pic/zi-18 luni pentru
profilaxia rahitismului.
NN S.L. se externeazã clinic sãnãtos cu tegumente curate, rozate, B.O. mumificat, curba
ponderalã ascendentã, cu o greutate de 3700gr.
Recomandãri la externare:
- alimentaţie naturalã la cerere
- igiena corporalã a nou nãscutului
- îngrijirea bontului ombilical
- toaleta sânilor înainte şi dupã alãptare
- importanţa golirii sânilor dupã fiecare alimentaţie
- controlul periodic la medicul de familie şi la specialist.

32
 Demersul îngrijirilor pentru nou nãscutul B.A.J.

Culegerea datelor:
Date fixe:
Nume şi prenume : B.A.J.
Data naşterii: 21.07.2016
Sex : feminin
La nastere: -greutate-3100 gr
-lungime-50 cm
-perimetru cranian – 35cm
-perimetru toracic – 34 cm
Mama : B.I. , Vârsta 22 de ani , grup sanguin- nu ştie , Rh- nu ştie
Domiciliu : jud. Satu – Mare , loc Peleş , nr. 111
Scoala terminatã XII clase
Ocupaţia : casnicã
Stãri patologice : neagã
U.M. – nu stie
Evoluţia sarcinii – fiziologicã
Gesta II , Para I
Durata travaliului : dilatare – 8 ore ; expulzie – 40 min.
Conduita în expulzie : naştere dirijatã cu perfuzie ocitocicã la 38 de sãptãmâni

Tata : M.L. , Vârsta 22 de ani

Stãri patologice – neagã
Studii- XII clase
Ocupaţia – spãlãtor auto
Date variabile :
Temperatura – 35,6* C
Semne de suferinţã fetalã pentru hipokinezie uterinã
Starea copilului la naştere – ţipã şi respirã dupã D.C.R.S. şi O2
Echipa de îngrijire :
Dr.Fãrcaş Diana
Asistent medical : Soponar Maria
Infirmierã Mulcuţan Maria
Elevã : Salagean Mihaela Anamaria

33
 Retoric :
Din discuţiile purtate cu mama reiese cã nu suferã de nici o boalã cronicã , a trecut prin toate
bolile infecto-contagioase ale copilãriei.
Menarha a avut-o la 15 ani , cu cicluri regulate , flux normal, durata 5-6 zile.
Ultima menstruaţie –nu stie. A fost luatã în evidenţã de cãtre medicul de familie , a fost
vaccinatã şi vitaminizatã pe parcursul sarcinii.
Motivele internãrii actuale:
In data de 20.07.2019 ora 19,50 , mama se prezintã la Urgenţe Obstetricã cu contracţii uterine
dureroase , dilatare 2 cm. . I se întocmeşte Foaia de Observaţie pentru secţia Obstetricã , i se face o
clismã evacuatoare şi toaleta organelor genitale externe.
I se face un control medical obstetrical de cãtre dr. Ardelean Liviu, acesta constatând cã este
vorba despre o sarcinã de 38 sãptãmâni , fãt unic , viu , membrane intacte.
Pentru semnele de suferinţã fetalã ( pentru hipokinezie uterinã) se decide ruperea artificialã a
membranelor la ora 0,30 şi administrarea perfuziei ocitocice.
Naşterea a decurs normal; starea copilului la naştere: ţipã şi respirã dupã D.C.R.S. şi O2
Copilul de sex feminin este dus pe secţia de nou nãscuţi la ora 2,40 în 21.07.2016 cu
temperatura de 35,6*C , stare bunã , greutate-3100gr , lungime- 50 cm. Apgar 9 , tegumente şi
mucoase normal colorate , bont ombilical sidefiu , sistem osos aparent integru.

Analiza şi interpretarea datelor

Nr.crt Nevoia Diagnostic de Manifestãri de Sursa de dificultate
îngrijire dependenţã
1 De a respira -obstrucţia cãîlor -uşoarã cianozã -obstrucţia cãilor
respirarorii perioralã şi a respiratorii superioare cu
superioare extremitãţilor secreţii nazofaringiene
membrelor
2 De a se mişca şi a -imposibilitatea de a -incapacitatea de a se - nou nãscut
menţine o posturã lua poziţia doritã mişca
corectã
3 A fi curat , îngrijit , -tegumente murdare -tegumente acoperite -eritem fiziologic
a-şi pãstra -incapacitatea de a-şi cu vernix-caseosa -vernix caseosa
tegumentele curate îngriji singur - uşoarã cianozã a - nou nãscut
tegumentele tegumentelor în
primele 2 ore de viaţã

34
 -nu-şi poate acorda
îngrijiri
4 A bea şi a mânca -alimentaţie -stare de agitaţie , -starea de lactaţie a
insuficientã cantitativ plânge , cautã mereu mamei insuficientã în
în primele 2 zile sânul primele 2 zile
-reflexul de supt este -incapacitatea de a prinde
prezent sânul în prima zi
5 A se îmbrãca şi -incapacitatea de a se -dependenţã totalã -nou nãscut
dezbrãca îmbrãca şi dezbrãca
6 A menţine -deficienţe de -extremitãţi reci -nou nãscut la termen
temperatura termoreglare -uşoarã cianozã - imaturitatea centrului
corpului în limite perioralã termoreglãrii
normale -tendinţã la hipotermie
7 A evita pericolele -deficienţe ale -prezintã numeroase --rezistenţa scãzutã a
mijloacelor de porţi de intrare pentru organismilui NN faţã de
apãrare împotriva germeni patogeni: infecţii
infecţiilor ombilicalã , ocularã ,
respiratorie ,digestivã
8 A comunica -comunicare -incapacitatea de a -nou nãscut
ineficientã la nivel vorbi , de a-şi exprima
afectiv sentimentele
9 A dormi şi a se -agitaţie , semne de -iritabilitate -colici
odihni obosealã dupã naştere -somn agitat
-colici
10 A elimina - scaune variabile ; -meconiu în primele 2 -proces fiziologic al nou
în mod normal pot fi zile nãscutului
4-5/zi - scaun de trecere în
urmãtoarele 2 zile
- din a 5 a zi scaun
normal

Diagnostic infirmier:
Nou nãscut la termen, eutrofic , cu greutatea 3100 gr , lungime 50 cm , P.C. 35 cm, P.T. 34
cm , Apgar 9 pentru culoare.

35
Diagnostic medical:
Nou nãscut normoponderal , cu stare generalã bunã , tegumente şi mucoase normal colorate ,
bont ombilical sidefiu , craniu normal configurat , fontanela anterioarã 2/4cm normotensiv, sistem
osos aparent integru.
Zgomote cardiace ritmice. F.C. -134 bãt/min , respiraţie regulatã cu murmur vezicular prezent
bilateral. F.R. 48 resp/min , torace normal conformat.
Cavitate bucalã liberã , abdomen suplu , elastic la palpare , ficat şi splinã în limite
normale.Anus permeabil.
Aparat urogenital feminin normal configurat.
Tonus muscular normal, mobilitate prezentã , reflexe arhaice prezente , normale.
Malformaţii congenitale nedecelabile clinic.

Stabilirea prioritãţilor

1. Dezobstruarea cãilor respiratorii superioare

2. Menţinerea temperaturii corporale în limite normale
3. Menţinerea funcţiilor vitale în limite normale
4. Alimentaţia NN
5. Ingrijirea corectã a plãgii ombilicale
6. Protecţia împotriva infecţiilor

Ingrijiri acordate imediat dupã expulzie

1. Dezobstruarea cãilor respiratorii superioare

2. Aprecierea stãrii clinice a nou nãscutului – scorul Apgar
3. Pensarea , ligaturarea şi secţionarea cordonului ombilical
4. Profilaxia oftalmiei gonococice
5. Stabilirea sexului
6. Mãsurarea greutãţii , lungimii , perimetrelor cranian şi toracic
7. Uscarea tegumentelor
8. Infãşarea nou nãscutului
9. Stabilirea identitãţii
10. Transportul pe secţia de nou nãscuţi

36
 Plan de îngrijire a nou nãscutului B.A.J. în primele 5 zile

Problema Obiective Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare

delegate
1. Obstrucţia cãilor -sã prezinte o -aspir secreţiile nazo- -administrare de -cianoza dispare dupã
respiratorii respiraţie faringiene cu o sondã O2 umidificat câteva ore
superioare normalã moale şi subţire prin 40% , 2-4 l/min la -NN prezintã o
manevre blânde pentru a nevoie respiraţie normalã
evita lezarea -instilaţie nazalã
mucoaselor cu ser fiziologic
-aşez NN în decubit
lateral
2.Imperfecţia -sã beneficieze -asigur în salon o -adaptare bunã
reglãrii termice de un mediu temperaturã de 22-24*C - temperaturã în
adecvat -asigur NN o limite normale
-evitarea rãcirii îmbrãcãminte adecvatã
NN prin înfãşare în scutece
calde şi sterile
-efectuez de 2x/zi
termometrizarea NN
3.Imposibilitatea -asigurarea unei -în prima zi aşez -dezvoltare simetricã
de a lua poziţia poziţii adecvate NN în poziţie -stare de confort
doritã NN uşor declivã iar în
-prevenirea urmãtoarele zile
complicaţiilor în decubit lateral
stâng sau drept
- asigur alternarea
poziţiei la interval
de 30-45 min.
-asigur o poziţie
verticalã dupã
fiecare supt
pentru a eructa
aerul înghiţit în

37
 timpul
alimentaţiei
4.Incapacitatea de -asigurarea şi -efectuez toaleta zilnicã -tegumente şi
a-şi acorda îngrijiri menţinerea prin baie generalã , mucoase uscate şi
igienice igienei evitând regiunea curate
tegumentelor ombilicalã
-protejez pielea cu
unguent în regiunea
fesierã şi cu pudrã de
saprosan în regiunea
plicilor
5 . Somnul NN - sã beneficieze -respect orele de somn -NN se odihneşte
de un program şi alimentaţie bine
de odihnã - asigur un climat -somn liniştit
corespunzãtor adecvat : linişte ,
din punct de temperaturã
vedere calitativ corespunzãtoare, salon
şi cantitativ aerisit
6.Deficienţe ale -sã fie protejat -aşez NN într-un salon - vaccin Engerix -se adapteazã bine
mijloacelor de de acţiunea curat , dezinfectat B -NN este protejat faţã
apãrare împotriva agenţilor -asigur asepsia şi 0,5 ml i.m. în de agenţii patogeni
infecţiilor patogeni antisepsia veselei şi primele 24 de ore
lenjeriei de viaţã
-personalul care vine în -vaccinB.C.G. 0,1
contact cu NN sã fie ml i.d.
perfect sãnãtos şi sã -vitamina D2 0,5
poarte un echipament ml i.m.
corespunzãtor: halat ,
bonetã , mascã
-asigur igiena mâinilor
-pãstrez şi manipulez
laptele de mamã în
condiţii de asepsie
perfectã

38
7.Comunicare -sã iniţiez o -explic mamei -relaţia afectivã între
ineficace la nivel legãturã inportanţa alãptãrii la mamã şi copil este
afectiv afectivã între sân cât mai precoce , bunã
mamã şi copil respectiv influenţa pe
care o are starea ei
psihicã asupra copilului
-o liniştesc , îi inspir
încredere în sine , calm ,
rãbdare în timpul
alãptãrii
8.Problema plãgii - îngrijirea - zilnic efectuez toaleta -pansament - plagã ombilicalã
ombilicale corectã a plãgii plãgii ombilicale ombilical fãrã reacţii nedorite
ombilicale - curãţ bontul ombilical -bont ombilical
cu alcool , îl protejez cu mumificat
un pansament steril
-urmãresc peste zi
aspectul pansamentului
9.Incapacitatea de -sã fie alimentat - educ mama în privinţa -7 X suge + NN prezintã o
a se alimenta corespunzãtor alãptãrii corecte , sã hidratare cu scãdere fiziologicã
vârstei efectueze toaleta sânilor Glucoza 10% -curba ponderalã
-sã prezinte o înaintea alãptãrii devine ascendentã din
curbã ponderalã -îi arãt poziţia corectã ziua a 5-a
ascendentã de susţinere a sânului
- -sã ţinã copilul în
poziţie verticalã 5-10
min pentru a favoriza
eructarea.
-cântãresczilnic NN şi
notez greutatea în F.O.

Parametrii fiziologici urmãriţi la NN

39
Greutatea:
21.07.2016 3040 gr
22.07.2016 2980 gr
23.07.2016 2940 gr
24.07.2016 2980 gr
25.07.2016 3010 gr

Temperatura:
21.07.2016 Td -36,0*C Ts -36,2*C
22.07.2016 Td -36,4*C Ts -36,5*C
23.07.2016 Td -36,3*C Ts -36,6*C
24.07.2016 Td -36,2*C Ts -36,4*C
25.07.2016 Td -36,4*C

Alimentaţia:
21.07.2016 -10 ml LP +Glucozã10%
22.07.2016 -7 x 20 ml LP + Glucozã 10%
23.07.2016 -7 x 30 ml LP + Glucozã 10%
24.07.2016 -7 x 40 ml LP + Glucozã 10%
25.07.2016 -7 x 50 ml LP + Glucozã 10%

Respiraţia:
21.07.2016 – respiraţia este de 48 resp. / min iar dupã 3 zile se stabilizeazã la 43 resp / min

Coloraţia tegumentelor:
In prima zi NN are o coloraţie uşor cianoticã perioral şi la extremitãţi. A doua zi tegumentele
au o coloraţie rozatã acoperite cu vernix caseosa , apoi tegumentele se pãstreazã rozate , uscate ,
curate.

Scaunul:
In primele 3 zile prezintã meconiu. In ziua a 4-a scaun de trecere , iar în ultima zi de spitalizare
scaun normal.

40
Evaluare finalã:
Pe perioada spitalizãrii o importanţã majorã a reprezentat supravegherea permanentã a NN
urmãrind : respiraţia , coloraţia tegumentelor şi mucoaselor, temperatura corporalã , cantitatea şi
calitatea scaunelor , poziţia , somnul şi evoluţia plãgii ombilicale.
S-au urmãrit de asemenea alimentaţia NN şi scãderea lui în greutate . Este alimentat natural ,
curba ponderalã devine ascendentã din ziua a 5-a.
Tegumentele şi mucoasele se menţin curate iar plaga ombilicalã nu prezintã reacţii, motiv
pentru care se decide externarea dupã 5 zile de la naştere cu o greutate de 3010 gr.
In ziua externãrii se vaccineazã B.C.G. 0,1 ml i.d.; i se administreazã vitamina D2 şi se face
educaţia sanitarã a mamei privind îngrijirea NN .

Recomandãri la externare :
-alimentaţie naturalã la cerere
-igiena corporalã a NN
-îngrijirea bontului ombilical
-toaleta sânilor înainte şi dupã alãptare
-importanţa golirii sânilor dupã fiecare alãptare
-control periodic la medicul de familie şi la specialist
-respectarea condiţiilor de asepsie şi antisepsie la orice manipulare a NN.

41
Demersul îngrijirilor pentru nou-nãscutul K.A

Culegerea datelor:
Date fixe:
Numele şi prenumele: K.A.
Data naşterii: 18.01.2016 h:7:00
Sex: masculin
La naştere: -greutate :3000gr
-lungime: 53 cm
-perimetru cranian: 32 cm
-perimetru toracic: 31cm
Mama: K.M nãscutã K.
-vârsta:23 ani
-naţionalitate: românã
-religie: otodoxã
-grupa sanguinã: A II
-Rh:pozitiv
Tata:L.A.
-vârsta:29 ani
-naţionalitate: românã
- religie: ortodoxã
-grupa sanguinã: O I
-Rh: pozitiv

Datele variabile:
-temperatura:36,8° C
-T.A. 42/60 mm Hg
-funcţia respiratorie în limitele normale
-apetit : bun
-eliminare: diareza 6-8 micţiuni/ zi
-scaun: 4/zi
-vãrsãturi : 0
-somn:agitat
Domiciliu: Poiana Codrului, jud. Satu Mare

42
Mama: 8 clase;casnicã
Tata: 8 clase; zilier

Echipa de îngrijire:

-dr. Fodor Maria

-asistent medical: Bãinţan Nicoleta
-elev: Salagean Mihaela Anamaria
-infirmierã: Mulcuţan Maria

Retoric:

Din discuţia purtatã cu mama reiese cã nu suferã de nici o boalã cronicã, a trecut prin toate
bolile infecto-contagioase ale copilãriei.
Menarha a avut-o la 14 ani, cu cicluri regulate, flux normal, durata 4-5 zile.
Ultima menstuaţie :08.04.2015
Nou-nãscutul este al III-lea copil al familiei.(gesta IV,un avort la cerere).
A fost luatã în evidenţã de cãtre medicul de familie în luna a 3-a de sarcinã , au fost fãcute
analizele medicale recomandate , vaccinurile şi vitaminizãrile pe parcursul sarcinii.
Sarcina actualã a decurs normal , fãrã complicaţii , la fel a decurs şi naşterea.

Motivele internãrii actuale

In data de 18.01.2016 ora 4,30 , mama se prezintã la serviciul de Urgenţã Obstetricã a

Spitalului Judeţean Satu – Mare cu contracţii uterine dureroase , dilataţie 5 cm.
Dupã consultaţie i se întocmeşte Foaia de Observaţie pentru secţia obstetricã; i se face o clismã
evacuatoare şi toaleta organelor genitale externe.
Este condusã pe secţia Obstetricã unde dr. Cãpitan Cornel îi face un control medical
obstetrical.
Se constatã cã este vorba de o sarcinã de 38 sãptãmâni , fãt viu , prezenţã cranianã , membrane
rupte.
Dupã 2 ore de dilataţie , 10 minute expulzie , pacienta naşte un fãt viu de sex masculin.
G=3000 gr ; L= 53 cm ; PC= 32 cm ; PT= 31 cm . Scor Apgar 10

43
 Anamneza asistentei medicale

Din anamneza asistentei medicale reiese cã nou nãscutului îi sunt alterate urmãtoarele nevoi:
- de a respira;
- de a se mişca şi a avea o bunã posturã;
- de a fi curat , îngrijit şi de a-şi pãstra tegumentele curate şi integre;
- de a bea şi a mânca;
- de a elimina
- de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
- de a se îmbrãca şi dezbrãca;
- de a evita pericolele ;
- de a comunica;
- de a dormi şi a se odihni.

Analiza şi interpretarea datelor

Nevoia Diagnostic de îngrijire Manifestãri de dependenţã Sursa de dificultate

1. De a respira -obstrucţia cãilor -uşoarã cianozã perioralã şi -obstrucţia cãilor respiratorii
respiratorii superioare a extremitãţilor membrelor superioare cu secreţii
nazofaringiene
2.De a se mişca şi -imposibilitatea de a lua -incapacitatea de a se -nou nãscut
a menţine o poziţia doritã mişca
posturã corectã
3.A fi curat, -tegumente murdare -tegumente acoperite cu -eritem fiziologic
îngrijit şi a-şi -incapacitatea de a-şi vernix caseosa în primele 2 -vernix caseosa
pãstra acorda îngrijiri igienice zile -nou nãscut
tegumentele -uşoarã cianozã a
curate tegumentelor în primele 2
ore de viaţã
-nu-şi poate acorda îngrijiri
4.A bea şi a -alimentaţie insuficientã -stare agitatã , plânge, -stare de lactaţie a mamei
mânca cantitativ în primele 2 cautã mereu sânul insu-ficientã în primele 2 zile
zile -reflexul de supt este -incapacitatea de a prinde
prezent sãnul în prima zi
5.A se îmbrãca şi -incapacitatea de a se -dependenţã totalã - nou nãscut

44
dezbrãca îmbrãca şi dezbrãca
6.A menţine -deficienţe în -extremitãţi reci -nou nãscut
temperatura termoreglare -uşoarã cianozã perioralã -imaturitatea centrului
corpului în limite - tendinţã la hipotermie termoreglãrii
normale
7.A evita -deficienţe ale -prezintã numeroase porţi -rezistenţã scãzutã a
pericolele mijloacelor de apãrare de intrare pentru germeni organismului nou nãscutului
împotriva infecţiilor patogeni: ombilicalã , faţã de infecţii
ocularã , respiratorie ,
digestivã
8.A dormi şi a se -agitaţie, semne de -iritabilitate , somn agitat - colici
odihni obosealã dupã naştere
-colici
9.A comunica Comunicare ineficientã la -incapacitatea de a vorbi , nou nãscut
nivel afectiv de a-şi exprima
sentimentele

Diagnostic nursing

Nou nãscut la termen , eutrofic cu greutatea = 3000 gr; lungimea = 53 cm , PC = 32 cm, PT =

31 cm , Apgar 10 stabilit dupã un minut de la naştere.

Diagnostic medical

Nou nãscut normoponderal, cu stare generalã bunã, tegumente şi mucoase rozate, uşor
cianotice perioral şi la extremitãţi ( datoritã hipotermiei ), bont ombilical sidefiu, craniu normal
configurat , sistem osos aparent integru .
Zgomote cardiace ritmice, FC între130-150 bãtãi / minut, respiraţie regulatã cu murmur
vezicular prezent bilateral, FR=48 respiraţii/min , torace normal configurat.
Cavitate bucalã liberã, abdomen suplu, elastic la palpare, ficat şi splinã în limite normale, anus
permeabil.
Aparat urogenital masculin normal configurat.
Tonus muscular normal, mobilitate prezentã, reflexe arhaice prezente, normale.
Malformaţii congenitale nedecelabile clinic.

45
Stabilirea prioritãţilor

1. Dezobstrucţia cãilor respiratorii superioare

2. Menţinerea temperaturii corporale în limite normale
3. Menţinerea funcţiilor vitale în limite normale
4. Alimentaţia nou nãscutului
5. Ingrijirea corectã a plãgii ombilicale
6. Protecţia împotriva infecţiilor

Ingrijirile acordate imediat dupã expulzie

1.Dezobstrucţia cãilor respiratorii superioare

2.Aprecierea stãrii clinice a nou nãscutului – scor Apgar
3. Pensarea , ligaturarea şi secţionarea cordonului ombilical
4.Profilaxia oftalmiei gonococice
5. Stabilirea sexului
6. Mãsurarea greutãţii , lungimii şi a perimetrelor cranian şi toracic
7.Uscarea tegumentelor
8. Infãşarea nou nãscutului
9.Stabilirea identitãţii
10. Transportul pe secţia de nou nãscuţi

Plan de îngrijire al nou nãscutului K.A. în perioada 18-22.01.2016

46
Problema Obiective Intervenţii autonome Intervenţii Evaluare
delegate
1.Obstrucţia cãilor -sã prezinte o -aspir secreţiile nazo- -administrare -cianoza dispare
respiratorii respiraţie normalã faringiene cu o sondã subţire de oxigen dupã câteva ore
superioare şi moale prin manevre umidificat -NN prezintã o
blânde pentru a evita lezarea 40% 2-4 l / respiraţie normalã
mucoaselor min la nevoie (48 resp/ min)
-aşez NN în poziţie uşor -instilaţie
declivã nazalã cu ser
fiziologic
2. Imperfecţia - sã beneficieze de un -asigur în salon o -adaptare bunã
reglãrii termice mediu adecvat temperaturã de 22-24*C 18.01.2016
- evitarea hipotermiei -asigur NN o îmbrãcãminte T =36,5*C
NN adecvatã prin înfãşare în
scutece calde şi sterile
-efectuez de 2 ori pe zi
termometrizarea NN
3.Inposibolitatea -asigurarea unei -în prima zi aşez NN în -dezvoltare
de a-şi lua poziţia poziţii adecvate NN poziţie uşor declivã iar în simetricã
doritã urmãtoarele zile în decubit -stare de confort
lateral stâng sau drept
-asigur alternarea poziţiei la
interval de 30-45 min.
-asigur o poziţie verticalã
dupã fiecare supt pentru a
eructa aerul înghiţit în
timpul alimentaţiei
4. Incapacitatea de -asigurarea şi - efectuez toaleta zilnicã - tegumente şi
a-şi acorda îngrijiri menţinerea igienei prin baie generalã , evitând mucoase uscate şi
igienice tegumentelor regiunea ombilicalã curate

-protejez pielea cu unguent

47
 în regiunea fesierã şi cu
pudrã de
saprosan în regiunea plicilor
5. Somnul NN - sã beneficieze de un - respect orele de somn şi -NN se odihneşte
program de odihnã alimentaţie bine
corespunzãtor din - asigur un climat adecvat : -somn liniştit
punct de vedere linişte , temperaturã
calitativ şi cantitativ corespunzãtoare, salon
aerisit
6.Deficienţe ale -sã fie apãrat de -aşez NN întrun salon curat -vaccin -se adapteazã bine
mijloacelor de acţiunea agenţilor şi dezimfectat Engerix B 0,5 -NN este protejat
apãrare împotriva patogeni - asigur asepsia şi antisepsia ml i.m. în faţã de agenţii
infecţiilor veselei şi a lenjeriei primele 24 ore patogeni
-personalul care vine în de viaţã
contact cu NN sã fie perfect -vaccin BCG
sãnãtos şi sã poarte un 0,1 ml i.d.
echipament corespunzãtor: -vitamina D2
halat , bonetã mascã 0,5 ml i.m.
-asigur igiena mâinilor
-pãstrarea şi manipularea
laptelui de mamã în condiţii
de asepsie perfectã

7.Comunicare -sã iniţiez o legãturã -explic mamei importanţa -relaţia afectivã între
ineficace la nivel afectivã între mamã şi alãptãrii la sân cât mai mama şi copil este
afectiv copil precoce , respectiv influenţa bunã
pe care o are starea ei
psihicã asupra copilului
-o liniştesc , îi inspir
încredere în sine , calm ,
rãbdare în timpul alãptãrii
8. Problema plãgii -îngrijirea corectã a -zilnic efectuez toaleta plãgii -pansament - plaga ombilicalã
ombilicale plãgii ombilicale ombilicale ombilical fãrã reacţii nedorite
-cutãţ bontul ombilical cu - bont ombilical
alcool , îl protejez cu un

48
 tampon din pansament steril mumificat
pe care îl fixez cu un bandaj
circular
-urmãresc peste zi aspectul
pansamentului
9. Incapacitatea de - sã fie alimenatat - educ mama în privinţa -7x suge+ -NN prezintã o
a se alimenta corespunzãtor vârstei alãptãrii corecte hidratare cu scãdere fiziologicã
-sã prezinte o curbã - efectuez toaleta sânilor Glucozã 10% -curba ponderalã
ponderalã ascendentã înaintea alãptãrii , îi arãt devine ascendentã
poziţia corectã de susţinere a din ziua a 5 a
sânului; sã ţina copilul în
poziţie verticalã 5-10 min
pentru a favoriza eructarea
- cântãresc zilnic NN şi
notez greutatea în foaia de
observaţie
- efectuez proba suptului
pentru a aprecia cantitatea
de lapte supt

Parametrii fiziologici urmãriţi la NN K.A

Greutatea:
18.01.2016 -3000gr
19.01.2016 -2950gr
20.01.2016 -2850gr
21.01.2016 -2800gr
22.01.2016 -2890gr

Temperatura:
18.01.2016 Ts-36,2*C
19.01.2016 Td -36,4*C Ts-36,5*C

49
20.01.2016 Td -36,3*C Ts-36,6*C
21.01.2016 Td -36,2*C Ts-36,4*C
22.01.2016 Td – 36,4*C

Alimentaţia:

18.01.2016 10 ml LP +Glucozã10%
19.01.2016 7x20mlLM+Glucozã10%
20.01.2016 7x30mlLM+40ml ceai +Glucozã 10%
21.01.2016 7x40mlLM+50ml ceai +Glucozã 10%
22.01.2016 7x50mlLM+60ml ceai +Glucozã 10%

Respiraţie:
18.01.2016 respiraţia este 48 resp./ min. iar dupã 3 zile se stabilizeazã la 44 resp./min.

Coloraţia tegumentelor:
In prima zi NN are o coloraţie uşor cianoticã perioral şi la extremitãţi; a 2-a zi tegumentele au
o coloraţie rozatã acoperite cu vernix caseosa ; apoi tegumentele se pãstreazã rozate , curate şi uscate.

Scaunul:
In primele 3 zile prezintã meconiu , în 21.01.2016 scaun de trecere , iar din 22.01.2016 scaun
normal.

Evaluare finalã

Pe perioada spitalizãrii o importanţã majorã o reprezintã supravegherea permanentã a NN

urmãrind: respiraţia , coloraţia tegumentelor şi mucoaselor , temperatura corporalã , cantitatea şi
calitatea scaunelor , poziţia , somnul şi evoluţia plãgii ombilicale.
S-au urmãrit de asemenea alimentaţia NN şi scãderea lui în greutate. Este alimentat natural ,
curba ponderalã devine ascendentã din ziua a 5-a.
Tegumentele şi mucoasele se menţin curate iar plaga ombilicalã nu prezintã reacţii, motiv
pentru care medicul decide externarea în ziua a 5-a de la naştere cu o greutate de 2890gr.
In ziua externãrii nou-nascutului i se face vaccin BCG 0,1 ml i.d. , i se administreazã vit D2 şi
se face educaţia sanitarã a mamei privind îngrijirea NN.

50
Recomandãri la externare:

-alimentaţie naturalã la cerere

-igiena corporalã a NN
-îngrijirea bontului ombilical
-toaleta sânilor înainte şi dupã alãptare
-importanţa golirii sânilor dupã fiecare alãptare
-control periodic la medicul de familie şi la specialist
-respectarea condiţiilor de asepsie şi antisepsie la orice manipulare a NN

51
Bibliografie

1. Caloghera, C., 1976, Patogenie chirurgicală-vol I, Litografia I. M., Timişoara

2. Lupea,I.,1982,Bolile noului-nãscut-Dacia, Cluj-Napoca
3. Lupea,I.,Ursu,Gh.Lilly,Rosan,Patologie perinatalã-Ed. Med;Bucureşti,1978
4. Mihăescu, M., 1979, Chirurgie pentru cadre medii, Edit Medicală, Bucureşti
5. Moraru, I., Nicolescu, P., Pambuccian, G., Mareş, V., 1980, Anatomie patologică-vol II, Edit
Medicală, Bucureşti
6. Niculescu, C., Voiculescu, B., Niţă, C., Cârmaciu, R., Sălăvăstru, C., Ciornei, C., 2005,
Anatomia şi fiziologia omului, Compendiu, ediţia II, Edit Corint Bucureşti
7. Titircă, L., 1995, Ghid de nursing, Edit Viaţa medicală, Bucureşti
8. Titircă, L., 1997, Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Edit Viaţa
Medicală Românească, Bucureşti
9. Titircă, L., 2001, Urgenţe medico-chirurgicale,-sinteze pentru asistenţii medicali, Edit
Medicală, Bucureşti
10. Burkitt HG, Quick CRG, Gatt D et al – Essential Surgery, Problems, Diagnosis and
Management, Edinburgh, London, Melbourn and New York, 1990, 526-530

1. Spalarea mainilor se face obligatoriu:

a) La intrarea in salonul de bolnavi
b) Dupa scoaterea manusilor de protective
c) Inainte de folosirea batiste

52
 d) Inainte si dupa aplicarea unui tratament
2. Manusile de uz unic, sterile se folosesc in urmatoarele cazuri:
a) Examinari curente
b) Abord vascular prin punctie
c) Indepartarea de produse biologice contaminate
3. In cazul expunerii accidentale prin intepare la produse biologice, persoana accidentata are
urmatoarele obligatii:
a) Aplica imediat protocolul din “Ghid practice de management al expunerii accidentale la produse
biologice”
b) In prima ora de la accident se prezinta la medical sef de sectie sau medical sef de garda
c) In 24 ore se prezinta la serviciul de supraveghere a infectiilor nozocomiale
d) Anunta medical de medicina muncii pentru luarea in evident
4. In caz de expunere accidental percutanata la produse biologice se iau urmatoarele masuri:
a) Se spala locul, imediat, cu apa si sapun, apoi se clateste
b) Se utilizeaza un antiseptic cu timp de contact minim 5 minute
c) Se produce sangerare prin strangerea locului intepaturii
5. In functie de tipul microorganismelor distruse, timpul de contact si concentratie, nivelele de
dezinfectie sunt:
a) Sterilizare chimica
b) Dezinfectie de nivel inalt
c) Dezinfectie de nivel mediu
d) Dezinfectie de nivel scazut
e) Dezinfectie prin curatire
6. Timpul de actiune al antisepticului inaintea efectuarii punctiilor venoase este de:
a) 30 secunde
b) 10 secunde
c) 15 secunde
7. Inainte si dupa ingrijirea plagilor este necesara:
a) Spalarea mainilor
b) Dezinfectia igienica a mainilor prin spalare
c) Dezinfectia chirurgicala a mainilor prin spalare
8. Pentru a certifica sterilitatea unui dispozitiv impachetat se verifica:
a) Continutul pachetului
b) Data expirarii sterilitatii
c) Integritatea ambalajului
d) Virarea culorii la indicatorii fizico-chimici sau integratori
9. Cu codul 18.01.03* sunt etichetate urmatoarelor produse:
a) Recipient care au continut sange sau alte produse biologice
b) Recipient care au continut medicamente
c) Pungi din material plastic pentru colectarea urinei
d) Aparate gipsate
10. Recipientele in care se colecteaza deseurile medicale periculoase au culoarea:
a) Rosu
b) Galben
c) Negru
11. Deseurile intepatoare-taietoare se colecteaza in:
a) Recipient din material plastic rigid

53
 b) Cutii de carton prevazute in interior cu saci de polietilena
c) Saci de polietilena
12. Deseurile ale caror colectare si eliminare nu fac obiectul unor masuri special se codifica cu codul:
a) 18.01.01
b) 18.01.06
c) 18.01.04

1. A, b, d
2. B
3. A, b, c, d
4. A, b
5. A, b, c, d
6. C
7. B
8. B, c, d
9. A, c
10. B
11. A
12. c

54