Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COORDONATOR: ABSOLVENT:
1
LUCRARE DE DIPLOMA
ÎNGRIJIREA COPILULUI
PREMATUR
COORDONATOR: ABSOLVENT:
2
MOTTO
FLORENCE NIGHTINGALE
VIRGINIA HENDERSON
(definirea asistentei medicale)
Nursa este.............
„conştiinţa celor fără conştiinţă, iubirea de viaţă a celui care a
încercat să se omoare, piciorul celui care i-a fost amputat un picior, ochii unui
nevăzător, puterea de a se mişca a sugarului, cunoştinţele şi încrederea tinerei mame,
gura celor care sunt prea slăbiţi să vorbească sau se tem să vorbească.”
3
ÎNGRIJIREA COPILULUI PREMATUR
4
MOTIVAŢIE
Pornind de la motto-ul:
„Sănătatea este singura bogăţie pentru care merită să faci orice pentru
a o castra", eu cred că noi, cadrele medicale, contribuim la îmbunătăţirea calităţii
sănătăţii si trebuie să ne organizam munca în aşa fel încât să fim un sprijin
pentru cel bolnav.
Eu, făcând practică la secţia prematuri timp îndelungat, am avut timp
suficient să prind drag de cei mai mici si nevinovaţi, printre care si un nepoţel
de-al meu născut prea timpuriu, deoarece mama sa nu a ţinut cont de multe
cauze care au favorizat aceasta. Atunci când micuţul a avut mari probleme,
mama sa aflându-se într-o situaţie limită, ar fi dat orice, chiar si viaţa, ca să nu se
fi ajuns acolo. Eu mi-am dat seama că viitoarele mame au nevoie de o mai bună
informare, de o educaţie pentru sănătate pentru a nu se mai ajunge la asemenea
situaţii, deoarece copii sunt cele mai nevinovate fiinţe care vin pe lume şi trebuie
protejate
Îi mulţumesc lui Dumnezeu, că, mi-a dat puterea şi înţelepciunea
spre a acorda îngrijire şi ajutor acelora care au nevoie.
5
PLANUL LUCRĂRII
I. INTRODUCERE
Motto..................................................................................................... 3
Motivaţie................................................................................................ 5
CAZUL NR.2.....................................................................................…. 49
1. Culegerea datelor.........................................................................….. 49
2. Identificarea problemelor.............................................................……. 51
3. Planificarea îngrijirilor.................................................................….. 52
4. Aplicarea în practică.....................................................................…… 53
5. Evaluare.....................................….................................................…. 60
CAZUL NR.3.....................................................................................….. 61
1. Culegerea datelor..........................................................................….. 61
2. identificarea problemelor.............................................................…… 63
3. Planificarea îngrijirilor..................................................................….. 64
4. Aplicarea în practică.....................................................................….. 67
5. Evaluare........................................................................................…... 76
CONCLUZII …………………………………………………………… 78
6
IV. BIBLIOGRAFIE......................................................................................….. 79
PREMATURUL
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE
1. DEFINIŢIA PREMATURITĂŢII
- este dată de anumite criterii:
1.1. Criteriul temporal: - orice copil rezultat dintr-o gestaţie egală sau
mai mică de 37 săptămâni cu dezavantajul că nu întotdeauna se poate afla cu
exactitate data certă a ultimei menstruaţii.
1.2. Criteriul ponderal: - copii născuţi cu o greutate egală sau mai
mică de 2500 g.
O definiţie simplificată a prematurităţii este dată de Shakespeare în
piesa "Richard al III-lea"
„Prematurul este o fiinţă neisprăvită şi prea timpuriu zvârlită în lume.”
CLASIFICAREA PREMATURILOR
2.ETIOLOGIA
7
Se apreciază că, naşterea prematură este determinată de incapacitatea
uterului de a reţine fătul, care este urmată de decolarea placentei prematură şi de
declanşarea unor contracţii uterine eficace înainte de termen.
Cauzele favorizante pot fi:
a) cauze obstetricale: - inserţiile vicioase ale placentei(placenta praevia
- rupere precoce a membranelor
- decolarea prematură a placentei
- prezentaţii anormale
- hidramnios
- boli în sfera genitală care implică distensiunea uterului
- tumori
- malformaţii uterine
- primiparitate
- gemelaritate
b) cauze fetale: - gemelaritate
- incompatibilitate grup RH sau ABO
- malformaţii congenitale
- boli ale cordonului ombilical
c) îmbolnăviri ale mamei: - TBC evolutivă
- hemopatii
- toxicoza gravidică
d) starea de nutriţie a mamei
- există o relaţie între prematuritate şi alimentaţia carenţată în proteine,
vitamine şi săruri minerale
e) condiţii economico-sociale:
- prematuritatea este mai frecvent înregistrată în următoarele cazuri:
- naşteri nelegitime
- copii nedoriţi
- mame cu activitate profesională grea
- stare economică precară
- igiena personală deficitară
- nivel scăzut de cultură
- locuinţă insalubră
- fumat
f) cauze mecanice - traumatisme diverse:
- loviri
- tuse persistentă
- raporturi sexuale
- traumatism chirurgical
g) factori ereditari: - anomaliile cromozomiale par să influenţeze durata
sarcinii care poate fi mai scurtă
- predispoziţii familiale
- frecvenţa unor grupe sangvine
8
3. CARACTERISTICI MORFO-FUNCŢIONALE
9
PREMATURUL
Definiţia prematurului
Clasificarea:
EXAMENUL CLINIC:
- La naştere pielea este acoperită de vermix cazeoza, iar la nivelul
frunţii şi spatelui se observă lanugo.
- eritemul fiziologic este mai pronunţat decât la noul născut matur, iar
pliurile plantare sunt superficiale, reduse la 1-2 şi numai pe partea anterioară a
plantei.
- după 3-4 zile de la naştere, eritemul fiziologic este înlocuit de icterul
fiziologic şi o tentă mai pală a tegumentelor.
Marii prematuri, cu ţesut celular subcutanat absent, tegumente subţiri,
uscate şi largi şi craniul ceva mai voluminos faţă de talie, cu înfăţişarea
asemănătoare copiilor cu malnutriţie.
1.1. CRANIUL: Constituie aproximativ 1/3 din talie, pare mai puţin
voluminos decât la distrofie, suturile sunt dehiscente şi oasele parietale
pergamentoase;
-Gâtul este subţire şi pare mai lung
-Părul este vătos, greu de distins un fir de altul; faciesul
este similar copilului atrepsic , pielea este subţire
-pavilionul urechii este mai moale şi inform din cauza
ţesutului cartilaginos încă nedezvoltat.
Toracele este mai îngust şi contrastează cu abdomenul mai voluminos
-cordonul ombilical este mai subţire şi este implementat
mai jos decât la nou-născut la termen.
ORGANELE GENITALE: externe sunt incomplet formate: - la fetiţe
labiile mari nu acoperă labiile mici
- la băieţei testiculii nu sunt coborâţi în scrot, scrotul este rudimentar,
mic puţin plicaturat şi nepigmentat
1.2. CRITERII NEUROLOGICE – postura la prenatur, membrele
superioare sunt în extensie, iar cele inferioare în flexie
10
- manevra „călcâie-urechi” posibilă la vârsta gestaţională mică
- unghiul poplitei 150° spre deosebire de nou născutul la termen 90°
- semnul fulerului pune în evidenţă laxitatea articulară mai mare şi
hipotoria musculaturii centurii scapulo-humerale, membrul superior al
prematurului putând fi deplasat pasiv până la porţiuneainterscapulovertebrală
- aprecierea tonusului activ
1.3. SISTEMUL NERVOS: - este puţin dezvoltat şi gradul de
maturizare se poate evalua prin examenul tonusului muscular pasiv şi a
reflexelor.
La prenatur examenul neurologic este greu de evaluat deoarece variază
mult cu vârsta şi stările patologice, care sunt frecvente la mari prematuri, şi
pentru că încă nu s-au stabilit parametrii care să poată fi luaţi ca termen de
referinţă.
1.4. ACTIVITATEA MOTORIE: - a marilor prematuri este slabă şi de
scurtă durată. „TONUSUL MUSCULAR” şi reflexele se remarcă de la o anumită
vârstă gestaţională şi se perfectează ulterior în timp.
PREMATURUL este expus imediat după naştere la o patologie
particulară:
- rezervele mici cu care se naşte cauzează apariţia hipoglicemiei,
hipocalcemiei şi hipotermiei - IMATURITATEA: morfo-funcţională poliviscerală
cauzează prematurului apariţia bolii membranelor hialine, icterului, hemoragiei,
intraperiventriculare şi crizelor de apnee, cancerului arterial latent, enterocolitei
ulcero-necrotice şi infecţiei
- aceste aspecte fac din prematur un nou născut cu risc crescut şi
impun o supraveghere riguroasă în primele ore şi primele zile de viată.
Prematurul poate avea greutate mică la naştere (2500 g), foarte mică la
naştere 1500 g şi extrem de mică sub 1000 g.
Prematurul cu greutate extrem de mică la naştere pune aceleaşi
probleme de risc, dar într-un grad mult mai accentuat.
La această categorie de copii se va menţine temperatura corporală
peste 35°; pentru mai mare de 7,20, PaCo 2 mai mică de 60 mmHg Pa O2
bilirubinemia liberă sub 9 mh% ml.
În primele zile de viată, pierderile mari de lichide prin perspiraţie
insensibilă cauzează apariţia deshidratărilor, hipernatremia care vor fi prevenite
prin aportul adecvat de lichide şi controlul ionogramei.
ETIOLOGIE: Prematuritatea reprezintă 5-9% din totalul naşterilor.
Aproximativ 20% din naşterile premature rezultă dintr-o decizie a medicului în
cazurile de hipertensiune arterială la mamă – subdezvoltarea intrauterină,
izoimunizare, diabet zaharat; placenta praevia cu hemoragie, hematom
retroplacentar şi suferinţă fetală.
Restul de 80% rezultă din naşterile premature spontane. Acestea pot
avea cauze multiple:
11
- cauze materne: - Traumatism ocazional, sau traumatism psihic, dezlipirea
prematură a placentei, sirechi post-abortum, contracţii uterine dureroase înainte
de termen, uter reptat. Mama tuberculoză, toxoplasmă Hiv toate acestea duc la
naştere prematură;
- infecţii, disgravidii, ictere; anemie, diabet, fibroame, beantă
de col, malformaţii uretro-anexiale, vârstă sub 18 ani, vârstă peste 35 ani,
tabagismul; condiţii socio-economice precare, multiparietatea; talia mamei sub
150 cm, uter infantil
- cauze fetale: - gemelaritate, incompatibilitatea sangvină feto-maternă în
sistemul (ABO sau Rh). Toate aceste cauze trebuie cunoscute de medic în
stadiile incipiente de sarcină pentru o bună cuantificare a riscului prematurităţii.
Ritmul examinărilor medicale pentru aceste femei încadrate în grupa gravidelor
cu risc va fi ridicat.
- malformaţii, malnutriţie
- cauze anexiale, placenta praevia, insuficientă placentară hidramnios,
predispoziţie genetică pentru naştere prematură
PREVENIREA PREMATURITĂŢII este dificilă şi are în vedere depistarea
a 4 grupe de factori:
-socio-economice precare
-antecedente ginecologice şi obstetricale evocatoare
-modul de viaţă
-semnele examenului clinic
MĂSURI DE ÎNGRIJIRE: - în secţiile de îngrijire intensivă a nou-
născutului prematur supravegherea va avea sub control 5 aspecte fundamentale:
- respiraţia
- termoreglarea
- icterul
- alimentaţia
- relaţia mamă-copil.
RESPIRAŢIA
12
La prematuri, se mai constată a fi deficitară şi mecanica pulmonară.
Între cauzele care tulbură mecanica respiratorie pe lângă incompleta dezvoltare
capilaro-alveolară mai amintim:
FORŢA SCĂZUTĂ a musculaturii toracice care nu permite să se
realizeze o presiune negativă intratoracică suficientă.
- osificarea mai slabă a cutiei toracice care permite retracţii exagerate ale
sternului în timpul inspiraţiei
- secreţia insuficientă de surfactat la nivelul alveolelor pulmonare care
limitează expansiunea şi stabilitatea alveolară şi imprimă o accentuată
tendinţă la colabarea alveolelor. Surfactatul secretat de prematur este
deficitar atât cantitativ, cât şi calitativ (imaturitatea căilor de sinteză a
lecitinei). Astfel numai fătul mai mare de 35 săptămâni este capabil să
sintetizeze lecitina diplanitică, factorul cel mai tensioactiv care intră în
compoziţia surfactatului. Între 22 şi 35 săptămâni, fătul sintetizează
lecitină palnitică şi niristică mai puţin tensioactivă şi uşor inactivabilă
prin hipoxie şi hipotermie.
MATURITATEA NERVOASĂ A APARATULUI RESPIRATOR se
realizează destul de precoce, aşa se explică că s-au evidenţiat mişcări
respiratorii, chiar şi la fătul de 11 săptămâni.
Analgezicele şi anestezicele care trec prin placentă, inhibă efortul
respirator mai mult la prematur decât la matur.
În atelectazia primară cauzată de factorii enumeraţi mai sus, se adaugă
imaturitatea reflexelor de tuse şi de deglutiţie, ceea ce permite aspirarea
lichidelor alimentare şi a secreţiilor nazofaringiene, ducând la atelectazia
pulmonară secundară.
Prin îngrijirea atentă şi supravegherea continuă a prematurilor se poate
stăvili progresiunea atelectaziei şi a defecţiunilor respiratorii. Se va face
aspirarea secreţiilor nazofaringiene, alterarea în pat a poziţiilor de decubit şi
stimularea fizică prin masaj uşor al feţei, compresiuni ritmice ale toracelui.
Evacuarea stomacului în caz de stază gastrică uşurează excursiile diafragmului
şi previne regurgitarea şi aspirarea conţinutului gastric. Se va aşeza prematurul
în pat cu partea superioară a corpului mai ridicată pentru uşurarea respiraţiei.
Instalarea şi progresia insuficienţei respiratorii se apreciază pe baza
microexaminărilor sangvine (PO2, PCO2, PH) şi a simptomelor clinice prezente
în tabelul de mai jos (PERINATAL MEDIZIN 1972, pag. 230, PSCHIREMBEL ).
Această schemă are valoare prognostică mai ales între a 2-a şi a 18-a zi de viată.
Peste scorul de 8 decesul va surveni cu multă probabilitate când ph este sub
7,05. Sub scorul 6 copilul va supravieţui. La scorul 7 prognosticul este nesigur.
13
SCOR 0 1 2
RESPIRAŢII/ MINUT 60 60-80 80 SAU
PERIOADA DE
APNEE
RESPIRAŢII ABSENTĂ LA RESPIRAREA LA RESPIRAREA
MINUT DE AER DE OXIGEN 40%
TIRAJ INTERCOSTAL MIJLOCIU PĂNă
SUPRA ŞI ABSENT OBSERVABIL LA PUTERNIC
SUBSTERNAL
GEAMĂT VEZICULAR ABSENT SE AUDE CU SE AUDE FĂRĂ
STETOSCOPUL STETOSCOP
MURMUR
VEZICULAR PE LINIA CLAR DIMINUAT ABIA
MEDIOCLAVICULARĂ PERCEPTOBIL
TERMOREGLAREA
14
formolizarea saloanelor se va face între 17-10 zile. Prematurilor nu li se face
baie la naştere şi nu se îndepărtează vermixul.
Toaleta prematurilor se efectuează cu vată sterilă îmbibată în apă fiartă
şi răcită.
Nou născuţii cu greutate mai mică la naştere 2300 g vor fi îngrijiţi în
incubator cu confort termic, umiditate şi aport adecvat de oxigen.
Cei cu greutate 1000 g vor fi între 10 zile la temperatura de 35° 34° şi
33° şi apoi în continuare la 32° cei de 1500 g la naştere câte 10 zile la 34°-33°,
apoi la 32°, cei născuţi cu 2000 g 2 zile la 34°, 20 zile la 33° şi în continuare la
32°, iar cei mai mici de 32°.
Valorile temperaturii din incubator variază în raport cu temperatura
redată sau cutanată a prematurului care trebuie să fie 37°, respectiv 36,6°.
Umiditatea relativă nu va fi mai mare de 6‰. Tendinţa de hipotermie şi
capacitatea de a se apăra de supraîncălzire impune îngrijirea marilor prematuri
în incubator autoreglabil. Încălzirea prin iradiere nu este recomandată deoarece
creşte pierderile de lichide prin perspiraţie cu peste 50%.
Condiţiile de transport trebuie să respecte exigenţele în ceea ce
priveşte confortul termic cu ambulanţa care trebuie să fie dotată cu incubator şi
oxigen. În cazurile în care nu există incubator se va avea grijă cu temperatura de
confort să fie realizată în timpul transportului cu ajutorul unor sticle cu apă caldă
puse în jurul prematurului.
REZISTENŢA LA INFECŢII
Prematurii au o rezistenţă mai scăzută, prin marea uşurinţă de
pătrundere a agenţilor infecţioşi prin părţile obişnuite, scăderea transferului de
Acest (anticorpi) de la mamă asociată cu o capacitate redusă de producere a
Acest, ph-ul acid al pielii, permeabilitatea mare a mucoaselor.
De remarcat că la nou-născuţi cu 1500 g activitatea fagocitară este de
51-60% din cea normală, ceea ce face să existe tendinţa de generalizare a
infecţiilor. Factorii serici de adaptare sunt în proporţie de 17-50% din valorile
normale. Imunitatea celulară şi celulele imunocompetente sunt reduse, singurele
celule din ganglioni fiind linfocitele. Profilactic se impune asigurarea unor
îngrijiri deosebite în scopul prevenirii infecţiilor, ştiind faptul că mortalitatea
prin infecţii bacteriene şi virale este de 2-3 ori mai mare la această categorie de
nou-născuţi.
ICTERUL SIMPLU
Icterul simplu al prematurului este prezent în mod constant şi prelungit
10-15 zile. Utilizarea fototerapiei a permis să se elimine nevoia exangvino
perfuzie.
15
subţiri atraumatice pe o lungime egală cu distanţa nas-ureche apendice xifoidian,
controlând obligatoriu dacă sonda instalată se află în stomac sau a pătruns în
căile respiratorii.
Prin sonda de gavaj se introduce lapte în stomac la un interval de 2-3
ore.
După 2-3 săptămâni şi în funcţie de depăşirea dificultăţilor de
adaptare ale copilului se va trece progresiv la alimentaţia cu linguriţa sau
biberonul.
După ce a fost probată posibilitatea de deglutiţie se poate trece la 1-2
mese la sân, iar restul cu linguriţa sau cu tetina. Laptele ideal pentru prematur
este cel de mamă, doar că uneori este necesar suplimentarea cu săruri minerale,
calorii şi proteine din formulele industriale de lapte pentru prematuri MILUPA,
APTAMIL, HUMANA 0,15%.
ALIMENTAŢIA. Alimentaţia trebuie să ţină cont de nevoile
fiziologice ale prematurului.
Prematurul este alimentat gavat cu sondă din cauza imaturităţii; să nu
depună efort.
Copilul este alimentat din 3 în 3 ore, se cântăreşte zilnic şi se
consemnează pe foaia de evoluţie alături de temperatură, numărul de scaune şi
aspectul lor, reziduul gastric, balonarea abdominală.
Cantitatea alimentaţiei se calculează după kg/cap şi zile de viaţă.
16
FUNCŢIA RENALĂ:
Capacitatea funcţională renală este diminuată la prematuri.
Defecţiunile vizează acidogeneza, amicaiogeneza, economisirea apei şi a
bazelor. Irigarea renală la prematuri este mai scăzută, la fel capacitatea de
concentraţie şi diureza osmotică la prematuri este mai scăzută, la fel capacitatea
de concentraţie.
Clearence-ul ureei, clorului, sodiului, potasiului şi a fosfatului sunt
scăzute.
La prematuri în primele 5-7 zile de viată, schimburile gazoase sunt mai
deficitare, capacitatea funcţională renală la prematuri este mai scăzută, este
limitată hipercatabolismul , azotemia crescută, kalenia crescută, sunt factori care
realizează o deviere a echilibrului acido-bazic spre acidoză.
Combaterea acidozei la prematuri se realizează încă din perioada
travaliului, prin administrarea de oxigen, glucoză, bicarbonat de sodiu şi evitarea
administrării de opiacee, analgezice, anestezice, sau parturientei.
17
PROGNOSTIC
18
METABOLISMUL PREMATURULUI
Metabolismul fosfocalcic
19
acestora. De asemenea este importantă păstrarea umidităţii aerului 65% prin
vase cu apă încălzită sau cearceafuri umede.
4. Alimentaţia prematurului se va începe mai târziu decât a noului
născut la termen(24-36 h de la naştere). Alimentul optim este laptele matern.
Dacă acesta lipseşte este înlocuit cu preparate de lapte umanizate, speciale
pentru această categorie de nou născuţi.
Prematurii mai mari de 2000 g care prezintă reflex de supt şi deglutiţie
vor fi puşi la sân sau vor fi alimentaţi cu tetina. Cei sub 2000 g care nu prezintă
reflex de supt şi deglutiţie vor fi alimentaţi prin gavaj.
TEHNICA GAVAJULUI
20
BAIA SUGARULUI ŞI COPILULUI MIC
Baia parţială
Se efectuează pe masa de înfăşat evitându-se capul şi regiunea
ombilicală. Tegumentele vor fi şterse prin tamponare. Se va da importanţă
plicilor care vor fi bine şterse, apoi unse cu ulei cu ajutorul unei comprese.
Baia generală
Se execută în cadă. Pe masa de înfăşat se pregătesc materialele
necesare şi lenjeria copilului. Pe fundul căzii se aşează un scutec curat, pentru a
evita alunecarea copilului. Asistenţa îmbracă mănuşa de baie şi întoarce copilul
în cadă. Cu mâna stângă îl ţine de umăr şi braţul stâng în aşa fel, ca pe antebraţul
asistenţei să se sprijine spatele şi ceafa copilului, iar cu mâna dreaptă îl apucă de
glezne, sau îl sprijină de regiunea fesieră. Introducerea în apă se face încet, cu
blândeţe. După ce a fost cufundat în apă, copilului i se lasă membrele inferioare
libere. Cu mănuşa se săpuneşte întâi capul, apoi gâtul, toracele, membrele
superioare şi cele inferioare. Apoi se întoarce copilul, sprijinindu-l cu faţa
21
anterioară a toracelui şi a bărbiei pe antebraţul stâng susţinând cu aceeaşi mână
umărul şi axila. Se spală spatele copilului, regiunea fesieră şi la urmă organele
genitale.
La fetiţe trebuie acordată o atenţie deosebită toaletei vulvare. Ştergerea
organelor genitale se va face întotdeauna în direcţia anteroposterioară, adică de
la vulvă spre anus.
După îndepărtarea resturilor de săpun, se scoate copilul pe masa de
înfăşat, pe cearceaful încălzit în prealabil. Se şterge copilul prin tamponare şi se
îmbracă în lenjerie încălzită.
Îngrijirea mucoaselor
Pentru curăţirea nasului şi a conductului auditiv extern se folosesc
tampoane de vată de formă alungită şi răsucite. Pentru nas, tampoanele vor fi
înmuiate în soluţie de acid boric, iar pentru ureche tampoane uscate. Se vor
folosi tampoane separate pentru fiecare parte şi orificiu, pentru evitarea
transmiterii de infecţii.
Ochii sugarilor
Se şterg cu tampoane înmuiate în acid boric 1-4%. Ştergerea se face
dinspre comisura externă către cea internă. Se utilizează tampoane separate
pentru fiecare ochi.
Îngrijirea părului
Pentru îngrijirea părului capului sugarului se va spăla zilnic pe cap cu
ocazia băii generale, după care se va usca prin tamponare. Părul fin al copilului
nu necesită pieptănare, ci se va peria cu o perie deasă, moale.
Îngrijirea unghiilor
Unghiile copilului se taie scurt cu o foarfecă dezinfectată. Tăierea
unghiilor se face cu grijă, ţinând între policele şi indexul mâinii stângi degetul
respectiv. Restul degetelor rămân libere. Curăţirea unghiilor se face zilnic, cu
pila, tăierea de câte ori este nevoie.
22
EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
PROGNOSTIC
23
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN EFECTUAREA
ACTELOR MEDICALE
24
DREPTURILE PACIENTULUI
conform normelor legale in vigoare menţionate in cap. V art. 37 din codul
de etica şi de deontologie profesionala
25
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL I
1. CULEGERE DE DATE
IDENTIFICARE
NUME: BOBDAN
PRENUME: Darius
NUMELE TATĂLUI: B.C. 27 ani
NUMELE MAMEI: b.d. 35 ani
LOCUL NAŞTERII: MATERNITATEA ODOBESCU
DOMICILIU: TIMIŞOARA, STR. POLONĂ 2
DATA TRANSFERULUI DE LA MATERINITATEA ODOBESCU LA
SPITALUL CLINIC LUISÉ ŢURCANU: LA 4 ZILE DE LA NAŞTERE
ISTORIC
Prematurul de gr. II
Cauza: - naştere prematură
- mama peste 35 de ani
- lucru în mediu toxic al mamei
- cu fibrom uterin operat în cursul sarcinii la III luni
- din cauza anesteziei locale
- tata în antecedente cu buloasă
Antecedente personale: -primul copil
-născut la 37 săptămâni
-cu greutate la naştere de 2000 g
-grupa sangvină AII pozitiv
-greutate la internare 1850 g
MOTIVUL TRANSFERULUI
NN cu o greutate la naştere 2000 g şi la transfer 1850 g
-cu scorul APGARD, 8 la 1 minut a la 5 minute
-se transferă în secţia de NEONATOLOGIE a spitalului clinic Luise Ţurcanu
-stare generală alterată
-cu leziuni buloase în diferite stadii de erupţie
DIAGNOSTICELE LA NAŞTERE
-Epidermoliza buloasă formă juncţională
-Suferinţă cerebrală perinatală
-crize de apnee cu cianoză
-suflu sistolic
-septicemie cu stafilococ aureus
26
-reflux gastro-esofagian
-orfalită acută
STARE DE INTERNARE
-Stare generală mediocră
-tegumente icterice
-denidare lungă pe obrazul stâng
-numeroase bule cu conţinut lichidian
-icter clar
F. VITALE PULSUL RELATIV NORMAL
MECONIU PREZENT
CARDIAC Ac 100-120 b/minut
FA: ½
EXAMENe de laborator
HEMOGRAMĂ HEMATII /mm3 5220000
HEMOGLOBINĂ G% 17,5
LEUCOCITE /mm3 1049,0
RETICULOCITE 48%
LI % 28,5
Sg % 66,1
Mo % 5,4
TS 2’
TC 4’30
TQ 20”
TH 3’ 40”
IP 60%
ELECTROFOREZA
TGO UL/L 8 PROTEINE g/L 54,8
TGP UL/L 31 ALBUMINE % 62,1
BI DIRECTĂ μno/l 22,23 ALFA 1 % 4,7
BI INRICETĂ μno/l 101,38 ALFA 2 % 10,1
BETA % 10
GAMA % 13,1
27
AST GRUP
PH 7,397
PCO2 mmHg 24,0
BE μno/1 – 10,4
HCO3 μno hG 109,2
IMUNOCANTITAŢIE
IgA < 0,36
IgM 0,49
Igg 0,85
IONOGRAMĂ
Na mol/1 142
K mol/l 4,38
Ca mol/L 2,5
Cl mol/L 105
LDH U/L 895
Ac lactic ny % 11
Glicemie nmol/l 4,11
Uree nmol/l 3,85
Creatinină μmol/l 54
28
OBICEIURI DE VIAŢĂ
3. Nevoia de a elimina.
Manifestări de independenţă: - frecvenţa micţiunilor este prezentă
- cantitatea de urină este de 30-300 ml/24 h
- scaunul are culoarea galben-auriu
- 3-4 scaune pe zi
- mirosul este uşor acru, reacţia acidă
Manifestări de dependenţă: - nu prezintă.
29
Manifestări de dependenţă: - eritem fesier.
2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
30
Probleme: - dificultate şi incapacitate în a se odihni
31
3. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
Problema - durerea
- dificultatea de a mânca şi hidrata
Obiectivul - combaterea durerii
- copilul să mănânce şi hidrateze corespunzător
Diagnostic de îngrijire - deficit al capacităţii de a mânca şi hidrata
Problema - hipertermia
Obiectivul - menţinerea temperaturii corporale în limite normale
Diagnostic de îngrijire - risc de infecţii
- alterare potenţială a temperaturii corpului (a
termoreglării)
Problema - vârsta
Obiectivul - sugarul să fie îmbrăcat corespunzător vârstei
- menţinerea temperaturii corporale în limite normale prin folosirea
de îmbrăcăminte corespunzătoare
Diagnostic de îngrijire - deficit al capacităţii de a se îmbrăca
32
- risc de traumatizare
NECESARUL PRIVIND MATERIALELE ŞI APARATURA
SALONULUI DE REANIMARE A NOU-NĂSCUTULUI
33
34
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
1. Alterarea stării NN se urmăreşte Nou-născutul este instalat într-un salon cu un singur loc Obiectivul a fost
generale temperatura (izolator). nerealizat
Cauze -NN să prezinte o uşoară -Este aşezat în incubator pe aleze sterile şi încălzite temperatura
Temperatură 39,5° ameliorare în -Se reglează temperatura incubatorului la 27°-28° persistă
-Tulburări de următoarele 48h -asistenta îşi ia haine suplimentare de protecţie URMĂRIREA FV
termoreglare -Luăm temperatura din 2 -se lucrează cu o maximă atenţie, NN fiind cu leziuni T° = 39,5°
-Prematuritatea în 2 ore buloase cu conţinut lichidian P 120b/minut
-imaturitatea -Urmărirea stării -se lucxrează cu stricte măsuri de asepsie cu suplimentarea FR 18/20
centrilor generale pe parcursul a echipamentului de protecţie resp/minut
termoreglori ai 24 h -tot ce vine în contact cu NN trebuie să fie steril, pentru a Persistă
organismului -stabilizarea funcţiilor combate infecţiile nosocomiale tegumentaţia
-Epidermolize vitale -urmărirea FUNCTIILOR VITALE icterică
buloase -alimentarea şi hidratarea -URMRIREA PALORII TEGUMENTARE TEMPERATURA
-suprainfecţia nou-născutului -cateterizarea unei vene luată rectal
leziunilor buloase cu Recoltarea de probe -Materialele necesare – câmpuri sterile pe care se aşează NN 9h = 39,5°
E coli biologice - catetere sterile 10h = 39°
-septicemie cu - tampoane sterile 12h = 39°
stafilococ aureus - trusă de perfuzie 14h = 38,5°
- injetometru 16h = 38°
-administrăm medicaţia -soluţie de perfuzie NaCl 9‰
prescrisă de medic -urmărirea perfuziei să nu meargă paravenos
Colaborăm cu echipa Pt temperatura persistentă t 39,5° luată rectal - 0,5°
35
de lucru La indicaţia medicului administrând medicaţie
antipiretică –intrarectal supozitoare cu novovalmin
0,125ny
APLICAREA ÎN PRACTICĂ - ZIUA I
ZIUA I
36
ELECTROFOREZĂ
ASTGRUP
IONOGRAMA
IMUNOCANTITATIA
ZIUA I
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
MATERIALE NECESARE RECOLTĂRII
- Aleză sterilă
- Măsuri sterile
- Tampoane sterile
- Seringi şi aceste sterile
- Eprubete necesare cu etichete
- Pipete de recoltat
Recoltarea şi ducerea la laborator a probelor de urgenţă
- Recoltarea de urină
- Urocultură
- Exudat faringian înainte de masa de dimineaţă
- Coprocultură
- Secreţii ombilicale
37
2. Risc înalt de NN în următoarele 24h NN este hidratat parenteral cu soluţie de NaCl 5,8% Pacientul este
deshidratare să prezinte o uşoară Se administrează uniform pe 24 h nevoile zilnice de hidratat
Cauze ameliorare lichide şi electroliţi corespunzător
-hipertermie -să fie hidratat 500 ml glucoză 10% -starea de
-prematuritatea corespunzător 10 ml Nacl 5,8% deshidratare nu a
-leziunile buloase -să nu mai prezinte pliu 5 ml KCl 7,4 prezentat încă o
-vărsături în jet din cutanat ritmul este de 7 picături pe minut, calcularea ritmului la ameliorare coresp.
cauza -combaterea perfuzie se face cu regula de 3 simplă -trat. este în curs
encefalopatiei vărsăturilor -mai administrăm lichide prin gavaj ceaiuri călduţe mo- de desfăşurare,obi-
hipoxice -asigurarea asistenţei nitorizarea clinică cu renunţare la monitorizare paracli- ectivele pot fi înde
medicale de urgenţă nică în primele 30 minute pt a proteja proximum NN. plinite în urm. zile
ZIUA I
38
Fenobarbital în doze de 5ny/kg/zi
Administrarea trebuie făcută cât mai precoce întrucât necesită
3-4 zile pentru obţinerea efectului
Asigurarea climatului corespunzător:
T 28°-27°
-asistenta face toaleta generală a nou născutului în funcţie de
gravitatea leziunilor cutanate
-se face în cea mai strictă asepsie şi se tamponează NN cu
pansamente sterile şi cu soluţii antiseptice, pentru prevenirea
complicaţiilor ulterioare
ZIUA I
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
4) TULBURĂRI Nou născutul să fie Asigurarea de oxigeno-terapie Pacientului i s-a
RESPIRATORII stabilizat respirator Aspirarea secreţiilor nazale cu pompiţa administrat O2
cauza: imaturitatea -urmărirea crizelor de -administrarea de aer efedrinat în ambele narine
centrilor care reglează apnee -urmărirea FV în special a F respiratorii
respiraţia -urmărirea spasmului -OXIGENO-TERAPIE
-crize de apnee manif. hohotului de plâns -salonul este dotat cu ventilaţie cu autoumplere
-spasmul hohotului de -urmărirea în continuare a Oxigenul trebuie să fie încălzit şi umectat
plâns funcţiilor vitale -mască de oxigen
-urmărirea palorii -urmărim atmosferele
tegumentare -oxigenul se pune intermitent fiind desobturate căile
-cooperarea cu echipa de respiratorii în prealabil
lucru -ochii sunt protejaţi pentru a nu face dezlipire de retină
-cadre medicale
superioare şi cadre
39
medical inferioare
5) ALIMENTAŢIE NN să nu prezinte stări de Nou născutul este alimentat prin gavaj din 3 în 3 h cu lapte Nou născutul a fost
DEFICITARĂ vărsături praf îmbunătăţit cu fier şi vitamine. alimentat
-să se alimenteze -asigurarea alimentaţiei se face de către asistenta medicală corespunzător
corespunzător şi -în condiţii stricte de asepsie; tubul de gavaj trebuie sterilizat A avut scaune
respectarea orarului la fiecare masă îl punem pe o aleză şi mânuim sonda de la consistente
meselor lobul urechii până la comisura gurii şi cu mişcări blânde Nu a prezentat alte
Respectarea normelor de introducem sonda în cavitatea stomacală şi introducem probleme din cauza
asepsie în cazul meselor cantitatea de lapte per kg corp.zi alimentaţiei
gavate Nou născutul trebuie să aibă minim 7 mese maxim 9 mese pe Starea de vomă nu
zi. mai este persistentă
După ce îl alimentăm îl punem pe burtică să regurgiteze.
-ne asigurăm că bebeluşul este bine poziţionat cu capul încât
să nu se înece după ce mănâncă
ZIUA II
40
1) temperatură Pacientul: La indicaţia medicului administrăm medicaţia din ziua I Analizele din ziua I –
-cauze -să prezinte o uşoară -asigurăm un surplus de atemie a FV şi evoluţia palorii rezultatele hematii/mm3
14115
-epidermoliza buloasă scădere a temperaturii tegumentare Hemoglobina 9%
5.220.000
-septicemie cu -să nu prezinte -asigurarea alimentaţiei corespunzătoare în funcţie de Reticulocite ‰ 48‰
stafilococ aureus deshidratare din cauza necesitatea NN Li % 28,5
Sg % 66,1
-suprainfecţie a febrei înalte -să urmărească ieşirile, să îi schimbe aleza (lenjeria) să aibă TO%
TS 2’
leziunilor de E coli -să fie alimentat la timptemperatură optimă TC 4’30”
-să fie schimbat de -se face toaleta locală a bebeluşului TQ 2” 13’5”
TH 3’40”
pampers -urmărim FR IP 60% 80%
-asigurarea unui aport -orice modificare anunţăm medicul ELECTROFOREZA
Tgo 8
alimentar în funcţie de -hidratarea nou născutului ţinând cont de pierderile de lichide Tgp 31
nevoile NN -aspirarea secreţiilor din cavitatea nazală pentru a favoriza o BI D μml/12223
BI Ind μml/1101,38
mai bună respiraţie ASTGRUP
-pensarea cordonului ombilical cu soluţie antiseptică PH 7,397
PCO2 mmHg 24,0
2) Potenţialul de Prevenirea complicaţiilor -asigurarea condiţiilor stricte de asepsie BE mmol/1-10,4
HCO3 mmol/l 14,5
suprainfecţie -pentru a nu se infecta cu alte bacterii PO2 mmHg 109,2
Cauze -lenjeria trebuie schimbată cât mai des şi pe regiunea fesieră IONOGRAMA
Na mmol/l 142
-leziunile buloase se aplică un unguent prot. K ml/l 4,38
-deficienţa sistemului -asigurarea tratamentului prescris Ca mol/l 2,5
Cl mol/l 105,11
imunitar -se va verifica temperatura laptelui şi ale lichidelor care LDNU/L 895
-prematuritatea urmează să i le administrăm prin gavaj care se face în stricte Acid lactic my% 11
Glicemie 4,11
metode de asepsie Uree mol 3,85
Creastinina μmol/l 54
-netulburarea liniştii bebeluşului IMUNOCANTITAŢIE
-nu se trezeşte din somn să îi dăm să mănânce IGA <0,36
IgD o,49
IgG g/l 9,85
ZIUA II
41
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
3) Potenţial de Pacientul să fie NN este alimentat la ore fixe şi au 6-7 mese pe zi cu o Nou născutul a
alterare a nutriţiei alimentat corespunzător pauză de 6 h noaptea fost alimentat
-vărsăturile -să nu prezinte -alimentaţia NN se face prin gavaj şi având încă semnele corespunzător
-temperatura deshidratare arhaice de deglutiţie, se face în stricte metode de asepsie Administrarea
alimentaţie prin -să nu prezinte pierdere -la masa de ora 900 – la indicaţia medicului se pun două medicaţiei a fost
deficit de greutate picături de vigantol pentru combaterea rahitismului efectuată
-şi soluţie de TANAKAM pentru ameliorarea NN nu mai
encefalopatiei hipoxice prezintă stări de
-hidratăm corespunzător NN prin perfuzie parenterală cu vomă
soluţia de NaCl 9‰ 500 ny/zi şi soluţie de glucoză 10% Nou născutul a
400 ny/zi fost cântărit la
-NN este evaluat în fiecare zi pentru a vedea urcarea sau ora 1930 şi a avut
scăderea în greutate greutatea de
-aspirarea secreţiilor 2150g, anterior a
-evacuarea gavajului avut 2100g.
4) Paloare Continuarea Urmărim funcţiile vitale: Pacientul a fost
tegumentară din fototerapiei, dar nu mai Paloarea tegumentară supravegheat în
cauza icterului mult de 16 ore/zi Amplitudinea respiraţiei permanenţă
prelungit -urmărirea în Cooperarea asistentei medicale cu echipa de medici -i-am acordat
permanenţă a NN competenţi toate îngrijirile
-protejarea ochilor de razele Alb-albastru cu un bandaj necesare
-recoltarea astgrup pentru evidenţierea paramentrului Ph PH – 7,326
ZIUA III
42
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
1) Alterarea NN să fie făcută toaleta Asistenta cu un supliment de halat intră în salon NN i-a fost făcută
curăţeniei în limitele posibilităţii -pune NN pe o aleză sterilă şi uşor încălzită toaleta şi a fost
tegumentare din ţinând cont de -având în vedere perfuzia care merge aşezat înapoi în
cauza leziunilor -leziunile persistente -cu blândeţe şi răbdare face toaleta corporală, cu soluţie incubator
buloase de permanganatde K şi băi de muşeţel şi gălbenele
-şi a vermixului -se asigură că totul se face în stricte metode de asepsie
cazeoza încă -schimbă pampersul bebeluşului şi notează în FO
prezente la NN scaunul - consistenţa
prematur - culoarea
- mirosul
Aşează bebeluşul la locul lui în incubator urmărind
temperatura care trebuie să fie 27°-28° la prematur
În prealabil schimbă lenjeria pătuţului
2) Orfalită acută NN – să fie pensat şi Bontul ombilical se spală cu apă oxigenată se lucrează cu Bontul ombilical
prin infecţia aseptizată zona pentru tampoane sterile şi faşă sterilă se tamponează a fost pensat cu
bontului ombilical a fi păzită de infecţiile -asistenta îşi ia toate măsurile de asepsie soluţii antiseptice
nosocomiale -orice modificare anunţă medicul neonatolog
Asigură medicaţia prescrisă de medic
-urmăreşte în continuare starea NN
-asigură dezinfecţia salonului şi a obiectelor din salon
ZIUA III
43
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
Stare generală NN să fie îngrijit Administrarea de antibiotice prescrise de medic Pacientul a avut o
mediocră din cauza corespunzător CEFORT uşoară
suprainfecţiei cu E -săi administrăm GENYA 2x0,5 ml/kg corp ameliorarea a
coli a leziunilor medicaţia cu FENOBARBITAL pentru combaterea convulsiilor şi stării generale
-temperatură antibiotice liniştirea NN -nu mai prezintă o
-să urmărim starea NN -urmărirea FV t = 39,5 PUL 100b/m temperatură aşa de
şi notarea fiecărei -paloare tegumentară încă persistentă mare
modificări -asigurarea igienei corporale t = 38, luată rectal
-măsurarea şi notarea în FO – 0,5 u
Paloare NN să nu mai prezinte NN să fie protejat la ochi cu un bandaj atât timp cât este Pacientului i s-au
tegumentară paloare tegumentară la fototerapie recoltat probele
persistentă accentuată -să se recolteze probe biologice biologice şi au
Cauza: icter -să fie echilibrat TGO HEMATII UREE fost duse de
prelungit hidroelectrolitic să nu TGP HS CREATININĂ urgenţă la
prezinte scădere în BD LEUCOCITE laborator la ora 900
greutate B ind. La ora 1300
-să fie alimentat şi Se administrează medicaţia antimemetică de 3x1 zi câte TGO UI/18
TGP UI/<-30
hidratat corespunzător un plic de metrocroptamid. BD μml 21,23
Se urmăresc funcţiile vitale; se protejează NN; B Ind μml 101,38
HETAMI 4.690.000 ml3
Asistenta se asigură că are toate materialele necesare în HEMOGLOBINĂ15,4g%
caz de urgenţă în salon cooperează cu echipa de lucru; LEUCOCITE 6200
Urmăreşte perfuzia să nu meargă paravenos UREE 3,82
CREATININĂ 54
ZIUA IV
44
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
1) N nu mai Menţinerea continuare Asigurarea medicaţiei în continuare prescrisă de medic Se vede o uşoară
prezintă stare de a stării de bine 3x1 plic/Metoclopramid şi antibioticele din ziua ameliorare
disconfort din -urmărirea evoluţiei săanterioară -nu mai prezintă
cauza vomei nu fie defavorabilă Se observă o uşoară ameliorare a stării generale complicaţii de risc
NN nu mai trebuie ţinut la OXIGENOTERAPIE înalt
-urmărim în continuare paloarea tegumentară; urmărim
frecvenţa respiratorie şi amplitudinea mişcărilor
-NN prezintă o uşoară ameliorare a leziunilor buloase
-majoritatea făcând o crustă subţire în continuare facem
baie antiseptică cu permanganat de K şi tamponări cu
ceai de muşeţel şi gălbenele; învăţăm mama cum să
urmeze acelaşi tratament acasă; educăm mama să fie
atentă la orice modificare a NN fiind un NN cu risc
înalt
2) Paloarea -NN nu mai necesită 16 NN este ţinut la fototerapie doar 8 h/zi. NN prezintă o
tegumentară încă ore de fototerapie, ci Nu mai prezintă tegumente icterice pronunţate uşoară ameliorare
persistă din cauza doar 8 ore Asistenta urmează conduita pentru toaleta locală şi Bontul ombilical
icterului -să urmărim FV asigură aportul necesar hidroelectrolitic parenteral nu mai prezintă un
Să urmărim perfuzia Asistenta pansează bontul ombilical care prezintă o grad înalt de
ameliorare; bontul ne mai fiind cu secreţii purulente se infecţie
lasă puţin mai liber şi se pun soluţii antiseptice
ZIUA IV
45
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
3) Alterarea Pacientul să fie Asistenta medicală bagă treptat alimentaţia cu tetina NN se alimentează
alimentaţiei din alimentat cu tetina 2 mese/zi fiind făcute prin gavaj, iar celelalte 4 cu cu tetina şi nu mai
cauza inapetenţei Copilul să crească în tetina prezintă stări de
-stării de greutate în metode stricte de asepsie vomă
somnolenţă Copilul să se Tetinele şi sticluţele se sterilizează la fiecare utilizare NN nu mai
alimenteze şi să se -se asigură că se administrează laptele la temperatură prezintă colici
hidrateze optimă abdominale
corespunzător -nu forţăm bebeluşul să bea laptele NN nu mai
-îl ridicăm în sus să regurgiteze întâmpină greutate
-aşezăm NN în pătuţ în decubit ventral pentru a la alimentaţie
favoriza vânturile Copilul creşte
administră, 10x3 picături de bonisam pentru progresiv în
combaterea colicilor abdominale greutate
-la fiecare masă de ora 1900 NN se cântăreşte şi se
măsoară perimetrele; se notează în foaie de observaţie
4) Alterarea Efectuarea în continuare NN la ora 19 i se face baie antiseptică cu soluţie de Pacientul prezintă
tegumentară a băilor antiseptice permanganat de K o uşoară stare de
Urmărirea evoluţiei -se aşează înapoi în pătuţ care în prealabil s-a schimbat ameliorare
leziunilor buloase lenjeria şi s-a pus o aleză sterilă să prevenim infecţiile -temperatura nu
Urmărirea FV nosocomiale mai prezintă un
-leziunile prezintă crustă în majoritatea suprafeţelor risc înalt
-urmărirea FV
ZIUA V
46
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
Coloraţia galbenă a Nou născutul Nou născutul – nu mai prezintă o paloare tegumentară sau a NN este dus la
tegumentelor şi a -să nu mai fie nevoie să sclerelor accentuată investigaţii
sclerelor nu mai au o facă fototerapie -la indicaţia medicului Neonatolog NN nu mai necesită -nu mai prezintă
tentă aşa de Să se urmărească fototerapie cu lumini alb-albăstrui stare generală
pronunţată evoluţia lui -pătuţul NN este mutat la o sursă de lumină naturală alterată
-să fie alimentat -este supravegheat în continuare să nu prezinte convulsii
corespunzător pot fi diferite
-să îi urmărim funcţiile -tipic apnee
vitale -mişcări anormale ale ochilor
-să ne luăm măsuri de -sau plescăitul
protecţie Ducerea NN la investigaţii paraclinice cum ar fi
EEG
Ecografie de craniu
Ecografie abdominală
Radiologie toracică
Carenţe ale Nou născutul să prezinte Se face de către medic necesarul zilnic energetic, proteic, Prin suplimentare
alimentaţiei o alimentaţie glucidic, lipidic la prematuri. Se administrează alimentaţie Fe+2 mmKg
corespunzătoare: preparată industrial pentru prematuri; sunt respectate reco- Nou Născutul nu
-să urmărim colicile mandările pentru cele mai multe minerale şi oligoelemente mai necesită
abdominale -la indicaţia medicului administrăm lapte supliment de alimentaţie prin
-să urmărim în Fe+2+3 2 ny/kg gavaj
continuare temperatura, Cantitatea nutritivă a prematurului se realizează treptat 30 s-au introdus toate
pulsul, frecvenţa ml la fiecare masă mesele cu tetina
respiratorie şi paloarea NN nu mai necesită alimentaţie prin gavaj
tegumentară -i s-au introdus toate mesele pe cale orală cu tetina
ZIUA V
47
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII AUTONOME ŞI DELEGATE EVALUARE
-dacă bebeluşul s-a oprit din supt îl ridicăm în sus şi îl
tapotăm uşor pe spate pentru ai favoriza regurgitaţia după
ce a fost alimentat se poziţionează în poziţie ventrală pentru
a-i favoriza gazele
Administrăm medicaţia prescrisă de medic
Notăm şi comunicăm medicului orice semn de îngrijorare
-asigurarea microclimatului corespunzător
-asigurarea lenjeriei
Cianoză perinazală NN să prezinte
tegumente normal
colorate
48
49
5. EVALUARE
50
Cazul nr.2.
1. CULEGEREA DE DATE
IDENTIFICARE:
Nume: B.
Prenume: C.
Numele tatălui: N. A., 40 ani
Numele mamei: B. I., 40 ani
Locul naşterii: MATERNITATEA ODOBESCU
Domiciliul: Judeţul Timiş - Cenad
Data internării: 30.04.2003
Antecedente personale: - al şaselea copil
- născut la data de 28.04.2003
- născut la 37 săptămâni cu 2000 g
- înălţimea la naştere 40 cm
- grup sangvin A II pozitiv
- greutate la internare 1900 g
ISTORIC
51
- glicemie - 4,18 -Hb-16% -Tr-
-H-
-L-
- Reticulocite - 40%
- CRP - pozitiv
- GOT - 61
- GPT - 20
OBICEIURI DE VIAŢĂ
52
2 . IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
3. Nevoia de a elimina.
Manifestări de dependenţă: - uscăciunea pielii şi mucoaselor
- tahicardie
Sursa de dificultate:- dezechilibru metabolic şi hidroelectrolitic
Problema: - deshidratarea
53
3 . PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
12.Problema - dezhidratarea
Obiectivul - copilul să prezinte o piele suplă fără pliuri cutanate
Diagnostic de îngrijire - alterarea integrităţii tegumentelor
54
4. APLICAREA ÎN PRACTICĂ
Ziua I (30.04.2003)
Problema Obiectiv Intervenţie Evaluare
55
Problema Obiectiv Intervenţii Evaluare
- atingerea integrităţii - copilul să aibe - pregătirea materialelor pentru baia parţială - în urma îngrijirilor sugarul
tegumentelor tegumentele curate şi - efectuarea îngrijirilor igienice până la căderea prezintă tegumente integre
integre bontului ombilical
- tegumentele vor fi spălate zilnic cu apă şi săpun
apoi uscate prin tamponare
- pe regiunea fesieră se va aplica un unguent protector
- ştergerea ochilor se va face cu o compresă sterilă, dinspre
unghiul exterior spre cel interior
- imobilitatea - copilul să prezinte - asigur o poziţie adecvată nevoilor sale - copilul prezintă mişcări
mişcări active - mobilizez copilul ori de câte ori este nevoie din decubit active având prezente
dorsal în decubit lateral stâng şi drept reflexele de apucare, de
orientare şi de extensie a
capului
- deshidratarea - copilul să fie bine - se suplimentează aportul de lichide pe cale - copilul prezintă
hidratat parenterală tegumente icterice
- copilul să prezinte - copilul va fi expus la U.V. pentru diminuarea - urinile sunt de culoare
tegumente normal icterului fiziologic galben uşor intens datorate
colorate - copilului i se administrează tratamentul prescris icterului
- combaterea icterului - se măsoară diureza - în urină nu se evidenţiază
- se notează în F.O. pigmenţi biliari
- diureza normală
- se menţine un uşor pliu
cutanat
56
Problema Obiectiv Intervenţii Evaluare
57
Problema Obiectiv Intervenţii Evaluare
- dezhidratare - copilul să fie bine - se recoltează ionogramă, bilirubină, proteine - icterul în uşor regres
hidratat - se menţine pev. de întreţinere cu soluţie de glucoza 10% şi - tegumentele se menţine
- copilul să prezinte electroliţi icterice şi cu uşor pliu
tegumente elastice la cutanat
pensare - eliminări de urină şi fecale
în limite normale
- funcţii vitale - măsurarea şi notarea în - se măsoară şi se notează în foaia de temperatură a copilului - s-au obţinut următoarele
foaia de temperatură a temperatura, pulsul, TA, respiraţia, eliminările valori:
temperaturii, pulsului, temperatura 37C
TA, respiraţiei pulsul 133 b/min
eliminările FR 50-55 resp/min
diureza 250 ml/24 h
scaune galbene 2-3/zi
58
Problema Obiectiv Intervenţii Evaluare
- cianoza perioronazală - copilul să prezinte - administrare de 02 numai la nevoie - cianoza persistă la efort
tegumente normal - se administrează tratamentul prescris - se reduce administrarea de
colorate fără cianoza - limitarea efortului fizic O2 doar 5-10' după
- completarea aportului hidroelectrolitic, acido-bazic, proteic alimentaţie
prin suplimentare parenterală - copilul este echilibrat
hidroelectrolitic şi acido-
bazic
- dezhidratare - combaterea icterului - se menţine hidratarea parenterală concomitent cu cea orală - icterul mult diminuat
- copilul să prezinte - se va măsura şi nota în F.O.: diureza, nr. scaunelor şi - tegumentele mai prezintă
tegumente normal consistenţa lor pliu cutanat la pensare
colorate - se efectuează tratamentul prescris - se menţine uscăciunea dată
- copilul să fie bine de descuamarea fiziologică
hidratat
- cianoza perioronazală - copilul să prezinte - se administrează O2 numai la nevoie - cianoza este mult
tegumente normal - se administrează tratamentul prescris diminuată
colorate fără a mai - la indicaţia medicului se face consult cardiologie şi ECO - se produce doar la efort
prezenta cianoza cardiac (supt şi plâns)
- se urmăresc în continuare funcţiile vitale şi vegetative - ECO nu evidenţiază
modificări cardiace
- copilul este echilibrat
hidroelectrolitic şi acido-
bazic
- se recomandă mutarea lui
din incubator în pătuţ
59
Problema Obiectiv Intervenţii Evaluare
- dezhidratarea - copilul să prezinte - se va măsura şi nota în F.O. diureza, nr. scaunelor şi - icterul păleşte
tegumente elastice consistenţa lor - tegumentele elastice
- copilul să fie bine - se efectuează tratamentul prescris - descuamaţia se menţine
hidratat - se recoltează bilirubină de control - diureza 250 ml/zi
- combaterea icterului - ionogramă - scaune galbene 2-3/zi
- proteine
- alimentaţie - copilul să crească în - la indicaţia medicului se creşte progresiv raţia alimentată - copilul nu mai întâmpină
inadecvată prin deficit greutate - copilul nu mai oboseşte în timpul mesei greutate la alimentaţie
- copilul să se alimenteze - se sistează alimentaţia prin gavaj şi se reduce numărul de - s-au redus numărul meselor
şi hidrateze mese de la 9 la 7, iar raţia este de
corespunzător - se continuă tratamentul cu antibiotice, vitamine 60 ml/masă
necesarului zilnic - se instituie de asemenea pev. de întreţinere precum şi - copilul creşte progresiv în
substanţe nutritive greutate ajungând la 1960g
- nu prezintă vărsături
postalimentare
60
61
5. EVALUARE FINALĂ
62
Cazul nr. 3
1. CULEGEREA DE DATE
IDENTIFICARE:
Nume: P.
Prenume: C.
Numele mamei: P.M.
Numele tatălui: P.A.
Vârsta mamei: 24 ani
Vârsta tatălui: 26 ani
Locul naşterii: Maternitatea Bega
Data naşterii: 25.05.2003
Greutatea la naştere: 900 g
Domiciliul: Timişoara, str.Mureş, nr. 100, judeţul Timiş
INFORMAŢII MEDICALE:
Data internării: 03.06.2003 Diagnostic la internare:
- stare toxică septică
- pneumonie congenitală
- prematuritate gr.IV
- EHIP formă severă
ISTORIC:
Mama preeclamsie
Gesta VII
Para VII
V.G. 24 săptămâni
G.N. 900g
IA1
prezentaţie pelvină
Antecedente personale patologice
- şoc neonatal
- reanimare neonatală
- ventilaţie mecanică
- infecţie neonatală cu pioceanic
STAREA LA INTERNARE
- G - 1160 g
- T - 39 cm
- stare generală profund influenţată
- tegumente uşor palide, cianoză perioronazală
- timp de recolorare prelungit
63
- pulmonar stetacustic raluri subcrepitante bazai
- zgomote cardiace ritmice AV.120 b/min.
- abdomen suplu elastic
- diureză prezentă
- hipoton
- hiporeactiv
- reflece arhaice schiţate
Analize de laborator:
Hematologic Bacteriologic
Hb - 16,3 g s. nazală: pioceanic
HQ - 15" cult.cateter: stafilococ aureus
TH - 2'05" sensibil la Rocephin cefotaxim
IP -100% ex.faringian: pioceanic
urocultură: E.coli
sensibil la: Fortum
Gentamicină Racephin
Biochimic
Na-134
K - 4,11
Ca-2,7
CI-97
proteine 64,6
TGO - 53
TGP- 12
glicemie - 4,36
uree- 17,33
creatinică - 110
OBICEIURI DE VIAŢĂ
64
4. Nevoia de a se mişca şi a menţine o bună postură.
Manifestări de dependenţă: - incapacitate de a se mobiliza
2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
3. Nevoia de a elimina.
Manifestări de dependenţă: - uscăciune a pielii şi mucoaselor
- tahicardie
Sursa de dificultate: - dezechilibru metabolic şi hidroelectrolitic
Probleme: - deshidratare
65
4. Nevoia de a se mişca şi a menţine o bună postură.
Manifestări de dependenţă: - incapacitate de a se mobiliza
Sursa de dificultate: - prematuritate gr.IV
Probleme: - imobilitatea
3. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
3. Problema - deshidratare
Obiectivul - copilul să prezinte o piele suplă fără pliuri cutanate
Diagnostic de îngrijire - alterarea integrităţii tegumentelor
66
4. Problema - imobilitatea
Obiectivul - copilul să prezinte mişcări active
Diagnostic de îngrijire - diminuarea mobilităţii
5. Problema - vârsta
Obiectivul - copilul să fie îmbrăcat corespunzător anotimpului şi necesarului
termic.
Diagnostic de îngrijire - deficit al capacităţii de a se îmbrăca
8. Problema - hipotermia
Obiectivul - să-şi crească temperatura corpului până la 36,7 - 37 C
- menţinerea temperaturii corporale în limite normale
Diagnostic de îngrijire - termoreglare alterată
67
4. APLICAREA ÎN PRACTICĂ
ZIUA I (03.06.2003)
- dificultate în - copilul să respire liber - aspirarea secreţiilor nazale - se menţin secreţiile abundente
eliberarea căilor pe nas - aerisirea încăperii - sugarul respiră pe guriţă
respiratorii - copilul să îşi recapete - administrarea tratamentului indicat - FR 60R/min
coloraţia normală a - recoltare de produse pentru ex.bacteriologice: s.nazală, ex. - AV 160-170 b/min
tegumentelor faringian - după recoltarea hemogramei
- poziţionare în decubit lateral pentru drenajul secreţiilor se constată o scădere a Hb
- administrare de 02 pe mască sangvine de la 7,8 gr %
- încălzirea prematurului prin creşterea temperaturii în incubator
la 32 C
- administrarea medicaţiei prescrise
- măsurarea funcţiilor vitale
- notarea acestora în F.O
- recoltare de sânge pentru gr.Sg şi RH
69
Problema Obiectiv Intervenţii Evaluare
- alimentaţie - copilul să se - pregătirea materialelor pentru sondaj gastric - copilul reţine alimentaţia
neadecvată prin alimenteze - aspirarea nazală înainte de gavaj prin gavaj
deficit corespunzător nevoilor - sondă de calibru mic, sterilă - raţia va creşte progresiv la
sale - seringă de 20 ml sterilă fiecare masă
- se măsoară distanţa între cavitatea bucală, ureche, apendicele
xifoid
- se introduce sonda cu blândeţe
- se verifică dacă se află în stomac prin aspirarea conţinutului gastic
- se scoate pistonul seringii
- se pune laptele(10 ml) şi se lasă să curgă singur pentru a nu
produce reflux gastric şi aspirare în căile respiratorii a conţinutului
gastric
- sonda va fi fixată cu un plasture pe obrazul copilului sau la baza
nasului
- sonda va fi spălată după fiecare alimentaţie cu ser fiziologic
- copilul va fi - recoltare de ionogramă sangvină - ionogramă este scăzută
echilibrat - astrup, proteine, glicemie Na- 128
hidroelectrolitic - administrare de pev cu ser fiziologic 30 ml/30' K-2,90
gl 10%, NaHCO3-4ml
NaCI - 3 ml, KCI - 1 ml
ritm 5 h
- B.O. nedetaşat - copilul să prezinte - evitarea băii generale - în jurul B.O. sunt secreţii
tegumente integre - toaleta B.O. cu miros fetid
- copilul să prezinte - recoltare de secreţie ombilicală - se efectuează primele
B.O. fără secreţii - pregătirea materialelor necesare pentru toaleta B.O. îngrijiri
- alcool 70 , apă oxigenată - se ţine sub observaţie plaga
70
Problema Obiectiv Intervenţii Evaluare
- Nitrat de Ag 5%
- comprese sterile
- eprubetă cu tampon steril pentru recoltarea
- se detaşează pansamentul vechi
- se curăţă tegumentele din jurul ombilicului cu alcool 70
- cu un alt tampon se curăţă B.O.
- B.O. se nitrează
- B.O. se pansează cu compresă sterilă. Se urmăreşte şi se
schimbă ori de câte ori este necesar
- dificultate în - copilul să aibă - aspirarea secreţiilor nazale de câte ori de câte ori este necesar - secreţiile nazale se menţine
eliberarea căilor secreţii nazale reduse - efectuarea tratamentului prescris de medic - în secreţia nazală s-a
respiratorii - copilul să poată - poziţionarea în decubit lateral pentru drenajul secreţiilor decedat staphilococ aureus
respira singur pe nas - se aşteaptă antibiograma
- copilul să prezinte - administrarea de 02 pe mască 2-4 1 la indicaţia medicului - cianoza se menţine
tegumente normal - recoltare de produse de sânge pentru examene biochimice: - parametrii astrup mult
colorate ionograma sangvină, astrup, TQ, TH, IP, glicemie, CRP, VSH, modificaţi
GOT, GPT, proteine - copilul se află în acidoză cu
- urmărirea şi notarea funcţiilor vitale în F.O. un PH de 7,28
- anemie severă - copilul să fie - se recoltează hemoglobina de control post transfuzie - în urma transfuziei Hg
hematologic echilibrat - se administrează tratament cu antihemoragice vit. K1 - 0,3 ml creşte până la 9 gr%
I.V.
71
Problema Obiectiv Intervenţii Evaluare
- dificultate în - copilul să aibă - aspirarea secreţiilor de câte ori este necesar - se menţine secreţiile nazale
eliberarea căilor secreţii nazale reduse - administrarea tratamentului prescris
respiratorii - poziţionarea corectă
72
Problema Obiectiv Intervenţii Evaluare
73
Problema Obiectiv Intervenţii Evaluare
-B.O. nedetaşat - copilul să prezinte - se va efectua baie parţială - B.O. prezintă secreţii
B.O. fără secreţii - toaleta B.O. cu apă oxigenată reduse
- se atinge bontul cu pansament înmuiat în tinctură de iod - se schimbă pansamentul
- se introduce praf de sufamidă în plagă - Ex.otic- staphilococ
- se pansează cu comprese sterile aureus
- se urmăreşte plaga de mai multe ori pe zi - se aşteaptă antibiograma
- anxietate - înlăturarea anxietăţii - asigurarea climatului de salon liniştit - sugarul este mai liniştit,
- îndepărtarea surselor de accidente şi a factorilor de zgomot uşor acceptă mediul în care
- comunicare pentru specificul vârstei se află
- se menţine agitat doar
când se pregăteşte
administrarea
tratamentului
74
1 Problema Obiectiv Intervenţii Evaluare
- apnee - copilul să îşi reia - administrarea de O2 pe mască cu un debit mai ridicat de 6-8 I - starea copilului se
respiraţia - administrarea medicaţiei resuscitare respiratorie înrăutăţeşte
- copilul îşi reia respiraţia
doar stimulat
- alimentaţie - copilul să fie - aspirarea secreţiilor nazale - copilului i se sistează
neadecvată alimentat - verificare conţinutul gastric alimentaţia până la
prin deficit corespunzător vârstei - se extrage conţinutul gastric cu striuri sangvine dispariţia hemoragiei
- copilul să prezinte - se efectuează spălaturi cu etamsilan, axid şi ser fiziologic rece digestive
conţinut gastric fără - se lasă sonda pentru repetarea spălaturilor
striuri de sânge - se cere efectuarea timpilor de coagulare şi sângerare şi
numărul de Tr.
- copilul să fie - se menţine pev cu soluţii de glucoza 10% şi S.F. + - starea copilului se
echilibrat electroliţi menţine
hidroelectrolitic - se recoltează din nou astrup şi Timpii Quik şi Hawell - în urma in- vestigaţiilor
în parametrii astrup apar
modificări în special pH
dar şi saturaţia de 02'
Timpii sunt şi ei modificaţi
peste 1' respectiv 3'
- anxietate - înlăturarea stării de - asigurarea condiţiilor de mediu - sugarul este liniştit,
anxietate - aşezarea sugarului într-un salon izolat acceptă comunicarea cu
- vulnerabilitate - crearea unui mediu - patul prevăzut cu bare de protecţie personalul
faţă de pericole de siguranţă - patul căptuşit pentru evitarea accidentelor - se menţine însă agitat la
vederea seringii
75
Problema Obiectiv Intervenţii Evaluare
76
Problema Obiectiv Intervenţii Evaluare
77
5. EVALUARE FINALĂ
78
79
CONCLUZII
80
IV. BIBLIOGRAFIE
1. Curs de pediatrie
Dr. Marghit Şerban
Dr.Carmen Golea
Dr.Măria Cucuruz
2. Îndreptar de pediatrie
Dr. Măria Filimon
3. Puericultura şi Pediatrie
M.Geormăneanu
Zoina Moldovan
81