Sunteți pe pagina 1din 7

ACTIVITATI SPECIFICE ASISTENTULUI MEDICAL PRIVIND INGRIJIREA NOU NASCUTULUI

SI SUGARULUI
Activitatile exercitate cu titlul profesional de asistent medical generalist sunt :
a) stabilirea nevoilor de ingrijiri generale de sanatate si furnizarea de ingrijiri medicale de sanatate atat
preventiva, curativa cat si de recuperare ;
b) administrarea tratamentului conform prescriptiei medicului;
c) protejarea si ameliorarea sanatatii;
d) elaborarea de programe si desfasurarea de activitati de educatie pentru sanatate;

e) actiuni pentru protejarea sanatatii in grupuri considerate cu risc;
f) activitati de cercetare in domeniul ingrijirilor generale de sanatate de catre asistenti medicali
generalisti;
g) protejarea mediului ambiant
h) intocmirea de rapoarte scrise referitoare la activitatea specifica desfasurata;
i) organizarea si furnizarea de servicii de ingrijiri de sanatate comunitare;
j) participarea asistentilor medicali generalisti abilitati ca formatori la pregatirea teoretica si practica a
asistentilor medicali generalisti in cadrul programului de educatie continua;
k) pregatirea personalului sanitar auxiliar;
l) desfasurarea de activitati de educatie in institutii de invatamant pentru pregatirea viitorilor asistenti
medicali;
Asistentul medical generalist, in cadrul cabinetului de medicina de familie are urmatoarele atributii :
- asistarea medicului la efectuarea investigatiilor clinice,
- efectuarea explorarilor functionale,
- realizarea investigatiilor paraclinice uzuale,
- programarea pacientilor pentru investigatii de specialitate,
- administrarea tratamentelor,
- interventii in situatii de urgenta,
- monitorizarea starii pacientului,
- completarea documentelor de evidenta a medicamentelor, de evidenta a pacientilor si de observatie
clinica medicala,
- prevenirea aparitiei focarelor de infectie,
- sterilizarea instrumentelor si a materialelor,
- asigurarea conditiilor igienico-sanitare generale la locul de munca,
- asigurarea conditiilor necesare desfasurarii tratamentelor si recoltarilor.
Ingrijirile acordate nou nascutului la domiciliu.
Educatie pentru sanatate.
In cadrul obligatiilor de serviciu asistentului medical ii revin sarcini privind urmarirea evolutiei
nou nascutului dupa externarea din maternitate, recunoasterea la mama si la copil a semnelor unor afectiuni care
necesita interventia unui medic si acordarea tuturor sfaturilor necesare parintilor nou nascutului privind
cresterea acestuia conditii optime.
Cu ocazia vizitelor la domiciliu nou nascutului si sugarului, asistenta trebuie :
- sa instruiasca mama in vederea efectuarii ingrijirilor necesare;

- sa verifice daca informatiile comunicate au fost intelese de catre mama ;
- sa explice mamei importanta acestor ingrijiri ;
- sa evalueze starea de sanatate precum si gradul de crestere si dezvoltare a copilului.
In cadrul instruirii, vor fi abordate urmatoarele aspecte :
- asigurarea conditiilor de mediu corespunzatoare:
- camera separata, calduroasa, luminata corespunzator, temperatura optima, curatenie.
- alimentatia :
- sa se faca la aceleasi ore ;
- sa se insiste pentru alimentatia naturala la san
- daca mama nu are suficient lapte ( curba ponderala stagneaza sau chiar regreseaza ) sau daca sufera de unele
boli ( TBC pulmonar activ, cancer, afectiuni psihice grave, insuficienta renala, infectie cu HIV ) este necesara
alimentatia artificiala ; laptele praf va fi administrat la recomandarea medicului si vor fi respectate cu strictete
regulile de igiena (inainte si dupa utilizare, biberoanele si tetinele vor fi sterilizate).
- igiena corporala baia :
- prima baie se va efectua dupa caderea bontului ombilical ;
- baia se va face zilnic la aceeasi ora, de preferinta seara ;
- temperatura camerei 22 24 grade C. ;
- temperatura apei in jur de 35 grade C. ;
- dupa baie, uscarea tegumentelor se va face prin tamponare cu prosoape, ochii se vor sterge cu compresa sterila
dinspre unghiul exterior spre cel interior , cate o compresa pentru fiecare ochi; deoarece bebelusii respira
indeosebi pe nas pana la 1 an, igiena nasului este importanta ( in fiecare nara se pune ser fiziologic dupa care se
aspira secretiile cu o pompita speciala ); orificiile auditive se vor curata cu tampoane de vata nu cu betisoare ;
- lenjeria de corp va fi din bumbac, adecvata varstei si anotimpului, usor de manevrat, va fi spalata zilnic, fiarta
si calcata ;
- somnul :
- deoarece in primele luni de viata exista un risc mare de accidente, pana la 6 luni sugarul este bine sa doarma in
aceeasi camera cu parintii ;
- el va fi culcat pe o parte, nu pe spate sau pe burtica, iar pana la 2 ani nu va fi culcat pe perna ;
- patul copilului nu trebuie asezat langa surse de caldura ;
- camera va fi aerisita ; este interzis fumatul in camera bebelusului si nu vor exista excitanti optici sau acustici ;
- se va evita prelungirea starii de veghe, care poate determina plans si agitatie.
De ce plange copilul ?
Plansul este primul mod de comunicare al copilului prin care isi face cunoscute unele nevoi,cea mai
imortanta fiind foamea.
Mai poate plange :
- din cauza eruptiei date de scutece ;
- din cauza colicilor ;
- daca au febra ;
- daca le este sete ;
- cand sunt obositi ;
- cand le ies dintii ;
- cand se plictisesc.
Sindromul mortii subite la sugar ( SIDS )
Sindromul mortii subite la sugar reprezinta moartea inexplicabila a unui bebelus aparent sanatos in primul
an de viata. In majoritatea cazurilor, decesele au loc la copii cu varste intre 2 si 4 luni, in timpul noptii si mai
ales iarna.
Pentru a preintampina acest sindrom, mama va fi instruita cu privire la urmatoarele aspecte :
- in camera copilului nu se va fuma ;
- copilul nu va fi imbracat excesiv de gros, iar temperatura camerei nu va depasi 22 grade C ; incalzirea
excesiva a camerei contribuie semnificativ la aparitia SIDS ;
- sub capul copilului nu va fi folosita perna ;
- nu vor fi intrebuintate paturi de lana sau huse ;
- pentru patut vor fi folosite saltele mai tari ;
- mama va fi sfatuita sa nu adoarma cu copilul la san .
DIAGNOSTICE SI INTERVENTIA ASISTENTULUI MEDICAL
Elemente de apreciere a starii de boala
Premisa pentru o buna colaborare intre asistentul medical si parintii copilului este relatia de incredere
reciproca.
Asistentul care viziteaza copilul bolnav instruieste in amanunt mama conform indicatiilor medicului,
efectueaza o parte din tratament si demonstreaza practic tehnicile de ingrijire pe care mama trebuie sa le aplice.
Nursa nu trebuie sa ezite sa demonstreze mamelor mai nepricepute cateva tehnici ca : infasatul, tratamentul
eritemului fesier, baile medicamentoase, alimentarea copilului bolnav, prepararea unor alimente dietetice,
aplicarea de invelisuri hidroterapeutice sau pansamente, tehnica de administrare a unor medicamente, masurarea
temperaturii corporale.
Parintii au obligatia de a respecta recomandarile si prescriptiile medicului.
Cand nu se poate baza pe colaborarea parintilor, medicul va inclina sa recomande internarea in spital, chiar
pentru afectiuni care ar putea fi tratate in familie sau ambulator. Insa daca familia ofera conditii favorabile in
ceea ce priveste starea materiala si nivelul de instruire generala a parintilor este corespunzator, pot fi tratate la
domiciliu afectiuni usoare, unele boli infecto contagioase necomplicate, afectiuni cronice si in general, orice
imbolnavire care nu pune in pericol imediat viata copilului.
In acest sens, cu ocazia vizitelor efectuate la domiciliu de catre medicul de familie si de asistentul medical, ei
vor forma un bagaj minim de cunostinte necesar parintilor despre bolile copiilor. Odata instruiti, parintii nu vor
neglija unele manifestari de boala serioasa si nici nu vor apela in mod abuziv la prezenta medicului. Instructajul
va consta in prezentarea unor manifestari patologice care vor permite parintilor sa sesizeze din timp localizarea
principala a bolii, precum si influenta ei asupra intregului organism al copilului, astfel :
1. Starea generala si comportamentul copilului bolnav daca apar modificari fata de starea normala zilnica,
apoi prin observarea :
a) faciesului copilului, care poate exprima durere, teama, dificultate in respiratie, tristete, privirea poate fi
inexpresiva, ratacita ;
b) tusea, raguseala, dificultatea mare in respiratie ( dispneea ) precum si existenta unor zgomote ce
insotesc respiratia.
c) miscarile copilului sanatos sunt vioaie, viguroase, cu pozitie fireasca frecvent schimbatoare ; lipsa de
miscare, o pozitie anormala pe care copilul bolnav o schimba rar sau cu dificultate poate fi cauzata de o durere
intensa sau poate fi legata de o suferinta a sistemului nervos ;
d) convulsiile sunt manifestari repetate caracterizate prin miscari tonico-clonice ce pot apare in cadrul
unor stari febrile la sugari si copilul mic ( convulsii febrile ) sau in cursul unor infectii acute ale sistemului
nervos central ( meningita, encefalita ).
2. Culoare si consistenta pielii copilul normal are pielea de culoare roz, este uscata, neteda si ferma. Patologic
pot apare :
a) paloare determinata de anemie, de o tulburare a circulatiei sangelui, de o boala a inimii sau a
rinichilor. Sub influenta frigului, tegumentele pot lua aspect marmorat ( pete albicioase si violacee ) ;
b) culoare rosie a intregii suprafete corporale se observa in caz de febra ;

c) roseata in pete survine in cursul bolilor eruptive ( rujeola, rubeola, scarlatina ; in aceasta situatie se va
urmari intensitatea, dimensiunea, forma si distribuirea petelor eruprive pe suprafata corpului, precum si locul de
aparitie si modul cum se extind ;
d) culoarea vinetie ( cianoza ) poate apare :
- in timpul imbaierii la copii cu nutritie deficitara si este un semn ca le este frig ;
- cianoza marcata insotita de stare generala modificata si dificultati de respiratie ale copilului reprezinta o stare
grava cu pericol vital ;
- la copiii cu malformatii congenitale ale inimii poate exista o cianoza permanenta ;
e) petele violacee circumscrise pot fi de natura traumatica sau pot insoti o serie de boli generale grave, fiind
expresia unei tulburari de coagulare a sangelui ;
f) coloratia galbuie sau galben portocalie a tegumentelor ( icterul ) apare :
- la nou nascut icterul fiziologic ;
- in hepatita virala ;
- in anemia hemolitica ;
- in cadrul unor malformatii ale cailor biliare ;
- in urma unor regimuri prelungite cu supa de morcovi ( carotinemie ) in aceasta situatie, sclerele nu sunt
colorate in galben;
g) consistenta pielii la copilul sanatos este ferma, pliul cutanat prin pensare intre doua degete dispare imediat
;
- in starile de deshidratare pliul cutanat este lenes, copiii au ochii incercanati si infundati in orbite ;
- edemele ( excesul de lichide ) se observa cu precadere la nivelul pleoapelor, la gambe si la nivelul organelor
genitale si apar in special in bolile renale ;
- pielea umeda apare in starile febrile; cand este localizata la palme si talpi - este semn de rahitism.
3. Modificari ale suprafetei cutanate :
- aparitia unor vezicule cu continut clar apoi tulbure-purulent ce se acopera rapid cu o crusta sunt intalnite in
varicela ;
- vezicule mai mari ce se acopera cu o crusta galbena sunt caracteristice pentru impetigo ( bube dulci ) ;
- tumefactie dureroasa dura in varful careia apare un punct galben este tipica pentru furuncul ;
- eruptie in placarde de 1 3 cm. cu margine rosie insotita de prurit accentuat urticarie ; poate fi si o reactie
alergica la unele substante externe ( intepa-tura de urzici sau de insecte ) sau ca urmare a intolerantei la unele
alimente ;
4. Febra reprezinta temperatura corpului (masurata rectal), care depaseste valoarea de 38 grade C ;
- temperatura normala se situeaza intre 36,5 grade C ( dimineata ) si 37,2 grade C ( seara ) ;
- cand temperatura este cuprinsa intre 37,4 si 38 grade C se considera stare de subfebrilitate ;
- temperatura este mai ridicata la copii dupa alimentatie, plans, agitatie si la sugarul mic poate apare atunci
cand ii este sete ;
- temperatura se masoara rectal ;
- masurarea axilara a temperaturii se face numai la adult si la copilul mai mare de 12 ani .
Cauzele si manifestarile clinice ale febrei :
febra nu este o boala ci un simptom ;
daca atinge valoare de 40 grade C si chiar mai mare, este un semn de gravitate ;
copilul febril are ochii luciosi, prezinta polipnee, are somnul agitat ;
cresterea brusca a febrei la sugar si copilul mic poate declansa aparitia convulsiilor febrile ;
scaderea brusca a febrei este insotita intotdeauna de transpiratii profuze ;
la sugar si la copilul mic febra poate apare si prin acumularea excesiva de caldura in incapere, ori cand
acesta este imbracat excesiv de gros ;
- prin simpla dezbracare a sugarului valoarea temperaturii poate scadea pana la limitele normale fara alte
tratamente ;
Combaterea febrei se face numai in cazul in care aceasta persista si este insotita si de alte tulburari (
modificarea starii generale, scaderea apetitului, tulburarea somnului etc ), situatie in care se recomnada
instituirea de tratamente energice. Mai intai pentru combaterea febrei sunt utilizate mijloacele simple, naturale
si apoi cele medicametoase.
Mijloacele naturale in ordinea in care trebuie incercate sunt : administrarea de lichide, compresele
umede, impachetarile reci ( generale ), baia racita progresiv. Cand aceste mijloace nu dau rezultate, se
administreaza medicamente antitermice.
Sugarul cu febra nu trebuie imbracat mai gros decat de obicei, iar camera in care este tinut nu va fi
supraincalzita, temperatura fiind constanta ( intre 20 22 grade C ).
5. Respiratia.
In cazul dispneei, fata copilului bolnav exprima efort si suferinta. Se poate observa tiraj ( infundarea
spatiilor intercostale sub marginea coastelor sau la gat ). Dispneea poate fi insotita de agitatie, facies anxios,
pozitie sezanda incordata. Acest tip de dispnee este un semnal de alarma si poate apare in criza de astm bronsic,
bronsita spastica, in pneumonia grava sau in situatia aspirarii unui corp strain in caile respiratorii. Daca apare si
cianoza si transpiratii este un semn de mare urgenta medicala.
6. Varsaturile sunt diferite de regurgitatii si sunt de cele mai multe ori semnul precoce al unei afectiuni a
tubului digestiv. Mama va preciza momentul aparitiei varsaturilor, numarul si continutul acestora precum si
cantitatea de lichid varsata.
7. Urina normala este limpede si de culoare galbena. Unele medicamente pot colora urina, ex. :
- culoarea galbena ca lamaia este urmare a tratamentului cu Vit. A;
albastra-verzuie de la albastru de metilen.
In unele boli culoarea urinei poate deveni :
- brun-roscata ( nefrite, stari febrile );
- bruna ca berea ( hepatita virala A );
- tulbure ( in infectii urinare );
- incolora ca apa ( in diabet zaharat, scleroza renala ).
Este indicat sa se compare volumul urinei cu cantitatea de lichide consumate. La sugarii mici si la nou nascuti
numarul de mictiuni in 24 de ore este de 10 15, in timp ce la sugarul mai mare mictiunile sunt in numar de 6
7 / 24 ore.
8. Scaunelecopilului bolnav in ceea ce priveste numarul acestora, mirosul, aspectul si consistenta lor sunt
observate pe durata a 24 de ore. Se va acorda o atentie deosebita scaunelor ce contin sange, mucus, puroi,
viermi intestinali, resturi de legume nedigerate deoarece ele sunt sugestive pentru diagnostic si vor fi pastrate
pantru a fi aratate medicului. In caz de diaree este imperios necesara efectuarea unei coproculturi.
Pentru copilul bolnav, atat medicul cat si nursa vor da recomandari stricte pentru tratamentul, alimentatia si
ingrijirea acestuia. Daca starea copilului se amelioreaza rapid, multi parinti sunt tentati sa intrerupa tratamentul
indicat de medic sau sa schimbe dieta prescrisa. Acest lucru nu este permis deoarece duce la recaderi, iar mama
va fi riguros instruita in acest sens.
Regimuri alimentare aplicate copilului bolnav
Recomandarile facute de medic vor fi respectate intocmai de mama in ceea ce priveste componenta,
cantitatea, felul de administrare si orarul alimentatiei. Mancarea va fi preparata gustos si variat, fiind oferita in
mod placut si in portii mici. Orice aliment va fi dat copilului sub forma usor de tolerat, iar acesta nu va fi fortat
sa manance.

In functie de afectiune se vor administra alimente fara celuloza in exces ( in caz de diaree ), fara condimente,
fara alimente ce produc fermentatie ( prune, struguri ) si putrefactie intestinala ( carne, prajituri cu crema ).
Sunt interzise in alimentatia copilului bolnav: rantasuri, sosuri, prajeli, prajituri de cofetarie, ciocolata,
mezeluri, conserve, peste congelat, carne de porc, fasole, varza, mazare, sucuri acidulate, cu conservanti.
Tipuri de regimuri alimentare :
1. dieta hidrica se recomanda in caz de diaree cu sau fara varsaturi si consta din : apa cu 5 10 grame glucoza
la 100 ml. ; ceai de plante indulcit cu 50 gr. zahar fiert la 1000 ml. lichid ; apa de orez preparata cu 30 gr. orez
si 50 gr. zahar la 1000 ml. lichid ;
2. dieta de tranzitie urmeaza dietei hidrice in tratamentul diareelor. La sugar, in primele luni este constituita
din supa de morcovi si / sau preparate dietetice ce contin faina de roscove. La sugarul mai mare si la copilul de
1 5 ani, la aceste alimente se adauga orez pasat, mere coapte, piure de morcovi etc. Pentru refacerea florei
intestinale se poate administra BIOTICS produs care contine lactobacilus acidofilus sau ERCEFLORA
care contine zacharomyces boulardi.
3. regimul hidro - zaharat se recomanda copiilor mai mari, febrililor si celor care nu tolereaza laptele. El
cuprinde : ceaiuri indulcite cu zahar, supa de zarzavat strecurata, zeama de orez, zeama de compot, limonada,
siropuri naturale ;
4. regimul hidro - zaharat - lactat cuprinde in plus lapte, iaurt si branza de vaci. Este folosit la copiii cu
toleranta digestiva scazuta, in perioada de inceput a oricarei boli febrile ;
5. regimul lacto - hidro - zaharat fainos are in plus cartofi ( copti, fierti, pireuri ) paine alba, biscuiti, gri,
orez, dulceata, gemuri, macaroane ;
6. regimul lacto - fainos - vegetarian cuprinde in plus, fata de de regimurile anterioare, legume ( salate sau
fierte ) si fructe ( crude rase, terciuite, coapte, compoturi, dulceata sau gemuri ) ;
7. regimul fainos, cu sau fara branza de vaca si carne, este compus din ceaiuri, paine prajita, biscuiti, orez,
cartofi, gri, paste fainoase. Regimul se poate imbogati cu branza de vaci, carne, mere coapte. Este indicat la
copiii mai mari, dupa dieta hidrica, in caz de dizenterie, toxiinfectii alimentare, diaree de orice natura.
ATENTIE !
Medicul va fi anuntat de urgenta :
- daca temperatura copilului este peste 38 grade C si este combinata cu alte simptome :
- vomita sau are diaree ;
- nu mananca ;
- plange sau geme fara un motiv aparent ;
- este neobisnuit de somnoros sau letargic ;

TEMPE RATURA normala a corpului va fi diferita in functie de locul de masurare :
rectal : 37,6 grade C ;
oral : 37 grade C ;
axilar : 36,4 grade C.
Pana la varsta de 4 ani temperatura nu se masoara oral.
Vaccinarile copilariei. Imunizarea.

Pediatria preventiva reprezinta totalitatea masurilor care impiedica aparitia imbolnavirilor sau a
disabilitatilor severe la copil.
Se considera ca pediatria preventiva are 3 niveluri :
1. preventia primara consta din totalitatea masurilor care se impun pentru impiedicarea aparitiei
imbolnavirilor in populatia comunitara. Ex. de preventie primara: vaccinarile, clorinarea si fluorinarea apei,
pasteurizarea laptelui, mas. de prev. a intoxicatiilor .

2. preventia secundara se adreseaza unor grupe de copii cu risc inalt pentru o anumita boala. Ex. : admitand
ca originea bolii coronariene este situata in copilarie insa la aparitia ei intrevin o multitudine de factori familiali
( obiceiuri alimentare gresite ) si genetici ( hiperlipemie, obezitate etc. ), este necesara depistarea copiilor din
familiile de hipertensivi in vederea scaderea riscului de imbolnaviri cardiovasculare.
3. preventia tertiara este reprezentata de tratamentul si supravegherea copiilor cu boli cronice potential
invalidante, cum sunt copiii cu deficiente motorii, psihice sau senzoriale. Ex. : supravegherea si tratarea copiilor
cu fibroza chistica, masurile ortopedice si fizioterapeutice care se adreseaza copiilor cu paralizie cerebrala,
urmarirea copiilor cu forme severe de astm etc.
Copilul se naste cu imunitate fata de anumite infectii, imunitate care provine de la mama lui din perioada
intrauterina. In continuare, dupa nastere, alaptarea pastreaza aceasta imunitate inca vreo cateva saptamani, insa
ea descreste putin cate putin in primele luni de viata. Din aceasta cauza, in cadrul preventiei primare, bebelusii
sunt imunizati cu ajutorul vaccinurilor impotriva celor mai obisnuite boli, vaccinurile stimuland sistemul
imunitar al organismului sa produca anticorpi impotriva unor agenti patogeni.
Orice copil are dreptul de a fi protejat prin vaccinare impotriva bolilor care pot fi astfel prevenite.
Programul de imunizari a dus la scaderea morbiditatii si mortalitatii, cu toate ca legislatiile, recomandarile si
strategiile din diferite tari ale Uniunii Europene sunt relativ diferite.
In Romania, Programului National de Imunizari ( PNI ) pe anul 2009 prevede urmatorul calendar de vaccinari
:
- la maternitate :
- in primele 24 de ore, vaccinarea Hepatita B ( HepB ) ;
- la 2 7 zile, vaccinarea Antituberculoasa ( BCG ) ;
- la medicul de familie :
- la 2 luni, simultan : - Diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitiic ( DTPa - VPI ) si Hepatitic B (
Hep B ) ;
- la 4 luni, simultan: - Diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic ( DTPa VPI ) ;
- la 6 luni, simultan : - Diftero-tetano-pertussis acelular- poliomielitic ( DTPa VPI ) si
Hepatitic B (Hep B) ;
- la 12 luni, simultan : - Diftero-tetano-pertussis acelular-poliomielitic ( DTPa - VPI ) si Rujeolic-
rubeolic-oreion ( RRO ) ;
- la 4 ani :- Diftero-tetano-pertussis acelular ( DTPa ) ;
- la 7 ani ( clasa I ) :- Rujeolic-rubeolic-oreion ( RRO ) campanii scolare ;
- la 9 ani(clasa a III-a):- Vaccin Polio inactivat ( VPI ) campanii scolare
- la 14 ani : - Diftero-tetanic pentru adulti ( dT ) campanii scolare ;
- la 24 ani :- Diftero-tetanic pentru adulti ( dT ).
Contraindicatii generale ale vaccinarilor
In anumite situatii expres prevazute de lege si de practica medicala, efectuarea
vaccinurilor este contraindicata in urmatoarele cazuri :
1. casexie, boli neoplazice, hemopatiile maligne, agamaglobulilemia situatii in care bolnavul
nu produce anticorpi, iar vaccinarea agraveaza evolutia bolii ;
2. boli infectiase acute sau in convalescenta cand, datorita epuizarii resurselor de aparare,
raspunsul in anticorpi este insuficient;
3. pacientul a avut boala impotriva careia protejeaza vaccinarea respectiva ;
4. tuberculoza evolutiva : vaccinarea poate agrava boala ;
5. nefropatiile cronice cu sediment patologic in urina se pot vaccina antitetanic, antipolio,
antiholeric, antivarioloc si BCG ;
6. afectiuni cardiovasculare decompensate sau tulburari de ritm;
7. afectiuni neurologice : se evita vaccinurile preparate din bacterii sau virusuri cu neurotropism ;
8. afectiuni hepatice cronice agresive ;
9. afectiuni cutanate alergice : eczema constitutionala contraindica vaccinarea antivariolica si BCG
10. boli alergice : astmul bronsic sau starile ce denota o constitutie alergica si care risca sa provoace
reactii locale si generale severe necesita prudenta si testari de toleranta .
11. sarcina : se interzic vaccinarile cu virus viu in primele 3 luni de sarcina, intrucat exista risc teratogen ;
12. corticoterapia prelungita poate determina depresia imunologica; se evita vaccinarile cu virusuri vii
atenuate.
Reactii post-vaccinale.
1. reactii locale : fenomene inflamatorii la locul de inoculare ( eritem, durere, edem, impotenta
functionala ) dureaza 24 de ore si nu necesita tratament ;
2. reactii generale : febra, stare generala alterata, greturi, varsaturi, diaree necesita tratament
simptomatic ;
3. socul vaccinal precoce : este un soc anafilactic, ce necesita tratament de urgenta pentru combaterea
colapsului cardiovascular este rar intalnit ;
4. reactii de organ : sunt rar intalnite ; dupa vaccinarea antitetanica poate aparea nefropatie, dupa vaccinarile
antipolio si antirabica apar rareori encefalita, respectiv paralizie de neuron motor periferic ;
5. reactii focale : intr-un numar mic de cazuri se poate constata agravarea unor boli preexistente.