Nursing in pediatrie

As. Princ. Lic. Tamas Simona Bogdana

C 1 Notiuni introductive. Definitia notiunilor de puericultura si

pediatrie
-puericultura si pediatria sunt domenii de activitate ale medicinii care au ca obiect comun de
preocupare copilul de la nastere pana la adolescenta (16,17ani)
-puericultura:se ocupa de copilul sanatos si anume de ansamblul mijloacelor care asigura o
dezvoltare psiho-motorie normala si ocrotirea sanatatii prin masuri profilactice
-cuvantul puericultura provine din lb. latina puer=copil, cultura=crestere
-in seria puericulturii intra:
-puericultura antenatala (prenatala): se ocupa cu dezvoltarea intrauterina normala a
produsului de conceptie pana la nastere
-dezvoltare postnatala: ingrijirea corporala, alimentatie normala, asigurarea bunei
dezvoltari psihice, igiena mediului copilului, stabilirea criteriilor de apreciere a dezvoltarii
normale
-pediatrie: este aceea ramura a medicinei care se ocupa cu descrierea diagnosticului si
tratamentului bolilor copilului de la nastere pana la adolescenta
-cuvantul pediatrie provine din lb. greaca pais, paidos=copil, tria=tratament
-copilaria se imparte pe perioade bine delimitate tinand seama de particularitatile de dezvoltare si
patologia specifica fiecarei varste
-se deosebesc:
1 perioada neonatala sau de nou-nascut (0-28 zile)
2 perioada de sugar (1luna-1an)
3 perioada de anteprescolar sau copil mic (1-3 ani)
4 perioada de prescolar (3-7ani)
5 perioada de scolar (7-16 ani)
6 adolescenta
-morbiditatea infantila =totalitatea imbolnavirilor in decursul unei anumite perioade
-perioadele de copilarie amintite mai sus au un specific al morbiditatii:
-in perioada de nou-nascut: se intalnesc mai ales boli legate de actul nasterii
-la sugari: predomina bolile aparatului respirator in sezonul rece si ale aparatului digestiv
in sezonul cald
-la anteprescolar: bolile infecto-contagioase
-la prescolari: bolile infecto-contagioase + intoxicatii, accidente de locuinte, apar si boli
ale aparatului respirator
-la scolari: incep sa apara reumatism articular acut, glomerulo-nefrita, accidente de
circulatie, de joaca, de sport, psihice, boli ale aparatului urinar, hepatice, bolile sangelui
1

-mortalitatea infantila: intr-o anumita perioada data este reprezentat de nr. de decese intre 0-1an
raportat la 1000 de nascuti vii din aceea perioada
-cauzele mortalitatii infantile sunt in principal:
-la nou-nascuti -traumatisme obsterticale
-la sugari -infectia cailor respiratorii, a aparatului digestiv
-la anteprescolari si scolari -pneumonii grave, boli infecto-contegioase, unele boli de
sange
-la scolari-complicate boli infecto-contagioase, accidente rutiere, boli maligne (cancere)
ngrijirea copilului este un proces complex care necesit participarea familiei la acordarea
sprijinului medical, respectarea particularitilor devrst ale copilului, cunoaterea de ctre
personalul medical a temperamentului copilului, a situaiei familiale ale acestuia, a
situaieireligioase, a cadrului legal pe care se sprijin actul medical.Asistenta medicala trebuie s
ctige ncrederea familiei i n primu lrnd al copilului pentru a avea o bun colaborare n
realizarea ngrijirilor.Ea va explica familiei i copilului n termeni obinuii intervenia
ceurmeaz a fi facut explicndu-le avantajele tratamentului pentru ameliorarea starii sanatatii
copilului , respectiv a starii de bine.
Etape de pregtire a interveniilor.Pregtirea psihologic
Pregtirea copiilor pentru intervenii diminueaz nelinitea acestora, asigur cooperarea, le
dezvolt capacitile de cooperare ialtele i le confer un sentiment de control n experiene cu
potenial destres. Metodele de pregtire pot fi formale, ca pregtirea n grup pentru spitalizare.
Nursa care a petrecut mai mult timp cu copilul i are deja stabilit o relaie pozitiv va ctiga
mai uor cooperarea acestuia. Dac relaia e bazat pe ncredere, copilul o va percepe ca
furnizoare de confort i plcere, i nu ca pe o persoan careaduce necazuri. Dac nursa nu
cunoate copilul, ar fi bine s i fie prezentat de altcineva din personalul medical, n care copilul
are ncredere. Prima ntrevedere cu copilul pune copilul n centrul ateniei iapoi ncep
explicaiile despre intervenie; intervenia direct trebuie evitat.
Cnd vorbete cu
copilul, nursa trebuie s foloseasc regulile generale de comunicare cu copiii.
Copiii au nevoie de explicaii pentru orice i implic.nainte de intervenii, nursa i explic
copilului ce se va ntmpla i ce se ateapt de la el. Explicaia trebuie s fie scurt, simpl i
potrivitnivelului su de nelegere. Explicaiile lungi nu sunt necesare i pot provoca nelinite la
copiii mici, mai ales dac e vorba de ceva dureros.Dac le explicm prinilor n prezena
copilului, nursa trebuie s foloseasc un limbaj adecvat copilului deoarece cuvintele noi pot
fiinterpretate greit. Dac prinii necesit o pregtire suplimentar, se face fr copil. edinele
de instruire sunt fixate n momentul potrivit nvrii.
Poziionarea copilului n timpul interveniilor
Copiii mici i foarte mici nu cooperaz n multe proceduri i nursa are responsabilitatea de a
diminua micarea i disconfortul lor printr-opoziionare adecvat. Cei mai mari au nevoie de
metode de constrngereminime. De obicei, sunt suficiente explicaiile i pregtirea n avans
isprijinul din timpul procedurii. n procedurile dureroase, copilului i se administreaz
anestezicul i sedativul pentru a diminua durerea i a evita alte metode de constrngere. Pentru
anestezia local, se folosete lidocaina pentru a reduce senzatia de intepatura.
2

C 2 PRIMELE INGRIJIRI ACORDATE

NOU-NASCUTULUI
1 > se efectueaza dezobstructia cailor respiratorii superioare prin introducerea unei sonde Nelaton
nr. 10-12 in cavitatea buco-faringiana si in fosele nazale si se aspira secretiile si lichidul amniotic .
2 > se apreciaza scorul APGAR .
se apreciaza scorul Apgar dupa urmatoarele criterii:
-culoarea tegumentelor:-roz-2 puncte
-cianoza la extremitati-1 punct
-cianoza generalizata sau paloare-0 puncte
-respiratii:-normale, regulate-2 puncte
-neregulate-1 punct
-absenta miscarilor respiratorii-0 puncte
-tonus:-miscari ale tegumentelor-2 puncte
-miscari limitate-1 punct
-absenta miscarilor-0 puncte
-reflexe:-tipat, stranut-2 puncte
-simpla grimasa-1 punct
-absenta oricarei reactii-0 puncte
-activitatea cardiaca:-batai cardiace regulate peste 100/minut-2 puncte
-aritmie sau bradicardie sub 100/minut-1 punct
-absenta batailor cardiace-0 puncte
-prin insumarea tuturor pct. reiese ca un nou-nascut sanatos are scorul Apgar 10
-sub 8 are semnificatie patologica
3 > se penseaza si se sectioneaza cordonul ombilical dupa expulzia completa .
4 > se sterg tegumentele cu comprese sterile mari ,imbibate cu ser fiziologic pentru a indeparta
secretiile , urmele de lichid amniotic si vernix caseosa.
Toate ingrijirile ulterioare expulziei se acorda pe o masuta speciala , sub protectia unei lampi
speciale care asigura caldura si lumina .
5 > se aplica pe bontul ombilical o compresa sterila cu alcool sanitar si se bandajeaza circular
regiunea abdominala .
6 > se masoara , se cintareste si se examineaza nou nascutul depistindu-se eventualele malformatii
congenitale .
7 > se ataseaza la antebratul copilului un cartonas de identitate cu numele , sexul , ora nasterii,
greutatea , nr. Foii de observatie .
8 > se infasa in scutece sterile , incalzite .
9 > se efectueaza profilaxia oftalmiei gonococice prin metoda Wilhelm Crede , instilindu-se 1-2
picaturi de solutie de nitrat de argint 1 % in sacul conjunctival al fiecarui ochi .Se maseaza usor
pleoapele cu o compresa uscata ,apoi se sterge excesul de solutie .

Ingrijirea ulterioara a nou nascutului

1- se asigura conditiile de mediu :
-temperatura in salonul nou nascutilor 22 grade C,
- umiditatea 60 70 %,
- luminozitate adecvata ,
- oxigenarea salonului ,
- absenta curentilor de aer .
2 se asigura lenjerie curata si incalzita pentru patut ,
3 se urmareste si se noteaza aparitia meconiului si a primei mictiuni .
4 se aseaza nou- nascutul in decubit lateral sau dorsal , schimbindu i pozitia la 2 3 ore .
5 pulsul, respiratia , temperatura se masoara si se noteaza in foaia de temperatura obligatoriu de 2
ori pe zi (sau de cite ori este necesar ). Se cintareste zilnic si se noteaza greutatea. Se noteaza zilnic
eliminarile de materii fecale si eventul varsaturile .
6 se schimba pansamentul bontului ombilical zilnic si se observa plaga, aspectul pansamentului ,
eventuale hemoragii ,secretii si se anunta de urgenta medicului .
7 alimentatia nou-nascutului trebuie sa fie naturala si numai in conditii extreme artificiala . Mama
trebuie educata pentru alaptare . Daca este necesara alimentatia artificiala , se executa tehnica cu
lingurita sau cu biberonul si in functie de caracterul tranzitoriu sau permanent al contraindicatiei
alimentatiei naturale .
Alimentatia incepe precoce la 3 ore de la nastere prin administrare de apa fiarta si racita cu 5%
glucoza , cu lingurita ,4-6 lingurite din 3-3 ore pina la 6 ore de la nastere cind copilul poate fi
alimentat cu lapte . Ritmul intre 2 mese este de 3 ore . Durata unui supt creste de la 3-4 minute in
prima zi pina la 20 -30 minute in a 5 zi ,acesta fiind ulterior timpul acordat unei mese.
8 se schimba scutecul dupa fiecare emisie de materii fecale sau de urina , efectuind toaleta regiunii
perineale de fiecare data .
9 toaleta tegumentelor se efectueaza zilnic , pe regiuni , pina la caderea bontului ombilical ,
insistind la plici .
10 prima baie se efectueaza la 1-2 zile de la detasarea bontului ombilical atunci cind incepe
cicatrizarea plagii ombilicale.
11 inainte de externarea din maternitate se efectueaza vaccinarea antihepatitica B si prima doza de
vitamina D si vaccinarea BCG .
12 se urmaresc incidentele fiziologice din perioada de adaptare a nou nascutului ,involutia
bontului cordonului ombilical , icterul fiziologic , scaderea fiziologica in greutate , criza genitala
,descuamatia fiziologica ,febra tranzitorie .

Ingrijirea Nou-Nascutului Prematur

1- se asigura conditii de mediu ,specifice in incubator ;
- o temperatura constanta de 37 grade C, protectia termica fiind prioritara , copilul stind
dezbracat in incubator .
- umiditatea de 70-80%,
-oxigenare de minimum 40 %.
- eliminarea CO2 fiind permisa de orificiile prevazute in peretii incubatorului.
2- supravegherea continua a functiilor vitale si vegetative , a permeabilitatii cailor aeriene ,miscarile
sugarului .
3 se cintareste sugarul prin sistemul propriu al incubatorului .

4 se administreaza medicamentele recomandate si se recolteaza produsele biologice pentru

investigatii.
5 se asigura conditii de asepsie perfecta prin urmatoarele masuri:
- acces rapid numai personalului de ingrijire ,
- echipament special steril,
- spalare pe maini inainte de a intra in salon,
- dezinfectie riguroasa a suprafetelor ,eventual cu lampa cu ultraviolete .
6 alimentatia incepe la 12 ore dupa nastere cu solutie de glucoza 5% cu pipeta sau cu lingurita,
dupa 24 de ore se incepe administrarea de lapte prin modalitatea impusa de gradul de prematuritate si
de starea de la nastere , astfel ;
- gradul I , reflex de supt prezent ,la sin sau la biberon ,
-gradul II , reflex de supt slab , reflex de deglutitie prezent cu lingurita ,
- gradul III-IV reflexe alimentare absente prin gavaj .
7 se efectueaza toaleta tegumentelor prin tamponare cu comprese imbibate cu apa fiarta si racita la
37 grade C , apoi cu comprese uscate , urmarind in permanenta aspectul tegumentelor .
Atunci cind prematurul nu poate fi tinut in incubator , se vor folosi mijloace improvizate de
mentinere a temperaturii constante(infasarea intr-un strat subtire de vata a fiecarui membru , a
trunchiului separat , a capului; termofoare ,sticle cu apa calda invelite in material textil ,perne
electrice aplicate linga copil) si a umiditatii corespunzatoare (vase cu apa sau prosoape ude asezate
pe o sursa de caldura)sau o instalatie de aer conditionat) .

Camera Nou-Nascutului
Trebuie asigurate urmatoarele conditii:
-sa fie izolata , luminoasa ,linistita .
- temperatura optima 20-22 grade C , aerisita ,fara curenti de aer , cu umiditate normala .
-pardoseala sa fie usor de intretinut , curata ,cu aderenta corespunzatoare ,eventual fara covor .
- peretii zugraviti in culori calde pastelate , eventual tapet lavabil .
- mobilier redus : patut , masa de infasat , acoperita cu patura si un scutec , dulap pentru lucrurile
copilului , masa cu 1-2 scaune.
- patutul (sau cosul de nuiele in primele 3-4 luni)este asezat intr-un loc ferit de curenti de aer
,luminos , la distanta de sursa de caldura . Patutul este prevazut cu gratii laterale pentru a preveni
accidentele .

Asigurarea Igienei Si Confortului

Igiena tegumentelor nou-nascutului si sugarului
Scop :-examinarea tegumentelor
- mentinerea tegumentelor curate si integre (prevenirea afectiunilor dermatologice la care este
predispus nou-nascutul sau sugarul ) ;
- stimularea circulatiei sanguine ;
-starea de confort, combaterea starii de agitatie ;
-contactul cu copilul ,posibilitatea de a aprecia dezvoltarea psiho-motorie .
In primele 15 zile de viata , pina la detasarea bontului ombilical si cicatrizarea plagii ombilicale,
igiena tegumentelor se realizeaza prin :
-ingrijirea plagii ombilicale zilnic ,
- toaleta pe regiuni.

Ulterior se efectueaza baia zilnica (la orele 9-10 dimineata , inainte de cel de al doilea supt sau la
orele 19-20 ,inainte de penultimul supt) si toaleta pe regiuni de cite ori este nevoie .
Elemente de apreciat
-culoarea si integritatea tegumentelor ;
-aspectul regiunii perineale ;
-evolutia incidentelor fiziologice din perioada de adaptare a nou-nascutului;
- Aspectul cicatricei ombilicale ;
- -starea generala a copilului .
Materiale necesare
Pentru toaleta pe regiuni :
- Musama ;
- Scutec ;
- Comprese de tifon sau manusi de baie ;
- Recipient cu apa fiarta si racita ;
- Sapun neutru , cu crema sau glicerina ;
- Tampoane auriculare;
- prosoape curate , moi ;
- Produse cosmetice de uz infantil:lotiuni ,pudre, uleiuri ,
- cos pentru rufe murdare ;
- imbracaminte si scutece curate ;
- lenjerie de pat curata.
Pentru baia generala :
-cadita ;
-cos pentru rufele murdare ;
- Prosoape pentru baie ;
- Sapun neutru , cu crema sau glicerina ;
- Dermatocosmetice;
- Tampoane auriculare ;
- Manusi de baie ;
- Forfecuta pentru unghii ;
- pieptene;
- termometru de baie.
Pentru toaleta plagii ombilicale :
-comprese sterile ;
- Alcool sanitar sau solutie Betadine ;
- produse farmaceutice indicate de medic in cazul evolutiei nefavorabile a plagii;
- fasa ;
Executie:
Toaleta pe regiuni :
-ne spalam pe maini ,cu apa calda si sapun , avind in vedere sensibilitatea deosebita a nou
nascutului si implicit rezistenta scazuta la infectii . Se pot folosi si manusi sterile .
- temperatura camerii sa fie 22 24 grade C , sa nu fie curenti de aer ( mecanismele de
termoreglare sunt imature ) ,
- se pregatesc materialele necesare si se verifica temperatura apei ( aproximativ 40 grade C )
- se aseaza pe pat sau pe masa de infasat musamaua si un scutec uscat , curat ,
- se dezbraca copilul pe regiuni , de la cap la picioare , imbracind apoi fiecare regiune spalata .

-se maseaza cu o lotiune sau crema hidratanta ( in functie de aspectul tegumentelor ) pielea
copilului ,in special in zonele de descuamatie , se pudreaza cu talc la nivelul pliurilor si in regiunea
fesiera si se imbraca in lenjerie curata ,
- se sterg ochii cu comprese sterile umede din unghiul extern spre cel intern , fiecare cu alta
compresa sterila ,
- se curata narile cu tampoane de vata , prin miscari blinde de rasucire ,fara insa a insista , crustele
nazale se indeparteaza cu tampoane imbibate in ser fiziologic ,
- se sterge conductul auditiv extern cu tampoane auriculare care se intoduc usor pe o distanta cit
mai mica , cit se vede cu ohiul liber , largind conductul auditiv extern prin tractiunea usoara a
pavilionului urechii in sens infero- posterior ,
- se taie unghiile la maini (rotunjit ) si la picioare ( drept ) daca este nevoie ,
- se periaza parul cu blindete cu o perie moale.
-atentie :
- baia dureaza 5-7 minute la sugarul mic si 10-15 la sugarul mare,
- se verifica obligatoriu temperatura apei inainte de baie ,
- nu se folosesc produse dermatologice , decit cele recomandate de catre medicul pediatru .
INFASAREA SI IMBRACAREA SUGARULUI
SCOP : asigurarea confortului si a starii de igiena a sugarului pentru prevenirea infectiilor si a
afectiunilor cutaneo- mucoase .
MATERIALE NECESARE :- lenjerie moale de bumbac ,cu croiala simpla , comoda , cu cusaturi
plate , sa fie usor de imbracat si sa nu limiteze miscarile ,
- scutec absorbant de unica folosinta ( de recomandat sa se foloseasca aceeasi firma
producatoare ) ,
- caciulita ,
- patura dreptunghiulara moale pentru anotimpul rece , sau sac de dormit .
EXECUTIE :
Schimbarea lenjeriei sugarului trebuie efectuata corect si rapid pentru a nu-l obosi si a nu
favoriza pierderile de caldura .
Imbracarea camasutei :
-se aseaza sugarul in decubit dorsal pe masa de infasat acoperita de un scutec ,
- se ruleaza mineca , se introduc trei degete de la mina stinga prin aceasta , prinzind mina
copilului , iar cu mina dreapta se deruleaza mineca , procedindu-se similar pentru cealalta mina ,
- se intoarce sugarul in decubit lateral sting , se aseaza camasuta la spate sa nu prezinte cute ,
- se intoarce sugarul in decubit lateral drept si se leaga bentitele astfel incit sa nu jeneze
sugarul .
Schimbarea scutecului
- se pozitioneaza sugarul in decubit dorsal pe masa de infasat , pe o suprafata curata , neteda , care
permite acces usor pe toate laturile
- se indeparteaza scutecul murdar ;
- se desprinde scutecul murdar ,se prinde sugarul de glezne cu o mina , cu cealalta se
indeparteaza partea anterioara a scutecului stergind regiunea perineala , de sus in jos , si pe cea
fesiera , cu partea uscata ,
- se ridica regiunea lombara cu o mina iar cu cealalta se indeparteaza scutecul cu atentie
impaturindu-l cu partea murdara spre interior .
- se efectueaza toaleta regiunii perineale , fesiere si a coapselor cu apa calda si sapun neutru , clatind
din abundenta , se sterge prin tamponare cu un prosop curat ,moale , uscat .Se aplica o crema
hidratanta in regiunea fesiera si inghinala.

- se aseaza copilul pe un scutec absorbant astfel incit marginea superioara sa depaseasca regiunea
lombara .
- se fixeaza scutecul de unica folosinta ,
- se imbraca cu pantaloni ,
- se asigura confortul si securitatea copilului vorbindu-i pe un ton afectuos cu rabdare si calm .

Ingrijiri acordate in incubator

C3

Supravegherea nou-nscutului n incubator

Informaii generale
Incubatorul este un habitaclu (lca) nchis cu perei din material plastic transparent care permite
observarea nou nascutului, realizarea ngrijirilor i linitirea prin atingere.
Prezint orificii care permit trecerea tuburilor i sondelor necesare acordrii ngrijirilor.
n interior aerul ambiant este cald, umidificat i remprosptat permanent.
Indicaii
- nou-nscuii prematuri sau cu greutate mic la natere;
- nou-nscuii fragili, sub supraveghere clinic strict dezechilibra i hermodinamic, respirator,
instabili termic, la care trebuie observate micri anormale, coloraia tegumentului, semne de
agravare a strii de sntate;
- nou-nscuii sub fototerapie.
Materiale necesare
- incubator curat decontaminat, prenclzit;
- gradul de umiditate reglat (40%).
Pentru incubator
- o piele de oaie sintetic pentru acoperirea saltelei;
- un cearceaf;
- un scutec mpturit sub cap;
- un sac;
- o pnz pentru acoperirea corpului copilului;
- o pnz pentru acoperirea incubatorului.
Pentru copil
- un scutec sau pled;
- o cmu i eventual oete.
Efectuarea procedurii
- se informeaz familia;
- se explic necesitatea punerii n incubator, modul de funcionare i posibilitatea de contact cu
copilul.
Instalarea copilului
- se dezbrac nou-nscutul;
- se regleaz temperatura din incubator cu ajutorul unei sonde cutanate;

- se instaleaz sau se verific sonda de gavaj, perfuzia i oxigenul dac este nevoie;
- se monteaz alarma;
- se instaleaz o pung de urin;
- se las libere faa, minile i picioarele (pentru securitate);
- se acoper cu o lenjerie moale;
- se respect ritmul somn-veghe. n timpul somnului se acoper incubatorul cu un cearceaf
- familia va fi informat asupra confortului copilului i cum poate particip la ngrijire.
Supravegherea copilului
- se observ i se noteaz temperatura la ore regulate din 6 n 6 ore;
- se asigur poziia sondei cutanate care rmane tot timpul ct copilul st n incubator;
- se verific umiditatea;
- pozitionarea copilului la fiecare ngrijire (n timpul perioadei de veghe), respectiv dreapta-stnga-pe
spate;
- curirea rezervorului de ap i schimbarea la 24 ore este de dorit ca atunci cnd prinii iau
legatura cu copilul s poarte echipament de protecie.
ntreinerea cotidian a incubatorului
- se face cnd copilul este scos pentru toalet;
- se ndeprteaz lenjeria;
- se cur accesoriile, pereii interiori apoi cei exteriori;
- se dezinfecteaz exteriorul, se prefer ap steril sau serul fiziologic pentru interior;
- pentru dezinfecie nu se folosesc produse toxice (fenoli, aldihide, halogeni, acizi, alcol);
- se reface ptuul.
Ieirea din incubator
Copilul prsete incubatorul cu avizul medicului dac:
- starea clinic i termic este stabil, s-a produs o maturizare suficient;
- dac nou-nscutul este la termen i are temperatura stabil;
- dac este prematur sau are greutate mic: temperatura corpului s fie stabil iar cea a mediului n
jur de 28-30 grade;
- nainte de a fi scos din incubator se face acomodarea cu temperatura exterioar.
Prinii vor fi instruii cum s ngrijeasc copilul
La sfrit se cura i se decontamineaz incubatorul.
Complicaii i riscuri
- tulburri de termoreglare din cauza:
- pierderilor de cldur (nchiderea i deschiderea repetat a incubatorului);
- temperaturii neadaptate;
- umiditii neadaptate.
- infecii nozocomiale din cauza:
- lipsei de igien a incubatorului;
- inconfortul copilului
- poziia incomod
- lumina puternic, zgomot;
- inhalarea regurgitaiilor;
- arsuri ca urmare a lipsei circulrii aerului n interior. Se poziioneaz salteaua de aa manier nct
s se menin circulaia aerului, se evit curenii care pot provoca supranclziri.

NOT INCUBATORUL ESTE UN APARAT ELECTRIC I NECESIT SUPRAVEGHERE

PERMANENT

Supravegherea nou nscutului sub fototerapie

Fototerapia este expunerea la radiaii luminoase.
Indicaii
- Icterul la copil (galben tegumentelor ca urmare a unui exces de bilirubin sangvin).
Informaii generale
Icterul fiziologic sau hiperbilirubinemia tranzitorie neonatal
- apare n proporie de 60%-70% la nou nscuii la termen i 95% din prematuri;
- este o consecin a hemolizei fiziologice post-natale;
- debuteaz a doua, a treia zi de via;
- este puin intens, nu este nsoit de febr, uneori apare o uoar somnolen;
- starea general este bun;
- urina este de aspect normal, nu pteaz scutecele, nu conine pigmeni biliari, urobilinogenul uor
crescut, fecalele au aspect normal.
Evoluia este favorabil, icterul scade rapid n intensitate i dispare spontan dup 5-7 zile mai rar
dup 10-14 zile.
Nu necesit tratament, numai dac este foarte intens medicul recomand fenobarbital sau fototerapie.
Icterele patologice
- au numeroase cauze;
- sunt consecine ale tulburrilor metabolismului bilirubinei care pot interesa producerea, captarea
hepatic, conjugarea sau excreia sa;
- boala hemolitic a nou nscutului denumit i icter grav prin incompatibilitate H sau eritroblastoz
fetal este una din cauzele hipebilirubinei patologice.
Fototerapia reprezint tratamentul hipebilirubinemiei neonatale i a icterului prin expunerea
tegumentelor copilului la radiaie luminoas intens. Spectrul ultraviolet din radiaia luminoas
contribuie la eliminarea bilirubinei din pielea copilului.
Material necesar
- incubator;
- lamp de fototerapie;
- ochelari de fototerapie pentru protecia ochilor copilului;
- alez de unic folosin;
- pung de urin pentru baiei;
- scutec pentru realizarea unui nveli (cocon).
Pregtirea copilului
- se identific copilul pentru a fi sigur c procedura se aplic celui care trebuie;
- se dezbrac copilul;
- se monteaz o pung de urin dac este biat;
- se protejeaz ochii cu ochelarii speciali.
Rolul asistentului medical
Verific:
- distana ntre sursa de fototerapie i pielea copilului (30-40cm);

10

- poziia corect a ochelarilor de fototerapie;

- reglarea temperaturii incubatorului i umiditatea;
- temperatura corporal;
- frecven cardiac i respiratorie a copilului;
Noteaz:
- diureza, culoarea urinii, a scaunului i greutatea copilului;
- comportamentul copilului;
Observ:
- coloraia i hidratarea pielii, se d copilului s bea la cerere se suplimenteaz lichidele prin perfuzie
sub prescripiile medicale.
Alte ingrijiri
- calmeaz copilul prin cuvinte blnde dac este agitat;
- se d o tetin copilului, cu acordul prinilor;
- se evit trezirea i se asigur confortul;
- se evit radiatiile luminoase prin acoperirea incubatorului (se asigur astfel i protecia pentru
ceilali copii care sunt n ncpere);
- pentru realizarea ngrijirilor igienice (schimbare, alimentaie) se profit de perioada de veghe a
copilului, se ntrerupe lampa de fototerapie, se ndeparteaz ochelarii;
- se verific eficacitatea fototerapiei.
Supravegherea dup fototerapie
- timpul de expunere la fototerapie este prescris de medicul pediatru n func ie de gravitatea icterului;
- se hidrateaz n continuare copilul pe care oral sau iv.
Complicaii i riscuri
- pericolul iradierii oculare este atent eliminat prin protejarea ochilor copilului;
- exist risc de apnee ceea ce impune supravegherea frecvenei cardiace i saturaia n oxigen a
copilului;
- hipertermia se previne prin supravegherea continu a temperaturii cutanate.
STIMULAREA DEZVOLTARII CONTROLULUI
SFINCTERIAN SI AL IGIENEI
Intre 1-2ani si 6 luni devine capabil sa stea in sezut nesustinut , sa stea in picioare si sa mearga
singur ,poate sa urce scarile ,poate retine urina in vezica pentru 2 ore , face diferenta intre senzatia
usoara si cea imperioasa de defecatie si mictionare , comunicind senzatia parintilor controlindu-si
pentru un interval de timp eliminarile .
ACTIVITATI
- se apreciaza comportamentul copilului,incepindu-se cu controlulu eliminarii scaunului si apoi al
urinii. Se organizeaza un program de eliminare , copilul fiind asezat pe olita la intervale regulate de
timp .
- se atentioneaza copilul cind scutecul este ud si i se atrage atentia cind este uscat pentru a sesiza
diferenta in bine.
- se invata copilul sa exprime verbal sau prin gesturi nevoia de de a elimina .
- se lauda copilul cind isi controleaza sfincterele , evitindu-se pedepsele sau presiunile excesive .
La 3 ani
- copilul ramine uscat in timpul noptii, sta singur pe toaleta.
- activitati :

11

- este dus la toaleta inainte de de culcare reducindu-se cantitatea de lichide baute inainte de
culcare .Se reduce folosirea olitei in favoarea toaletei,se poate folosi un suport pentru picioare in fata
vasului de toaleta pe care copilul sa puna picioarele si sa se sprijine pentru un confort sporit.
Intre 3- 3ani si 6 luni
- isi spala si isi usuca miinile supravegheat.
- este educat sa-si spele miinile dupa eliminare .
Intre 3,6 ani 4 ani
- incearca sa foloseasca hirtia igienica . Se imbraca si dezbraca singur .
- I se ofera hirtia igienica si i se explica modul de folosinta din fata spre spate . Se folosesc haine
comode , i se reaminteste sa traga apa dupa folosirea toaletei .Este incurajat in autonomie.

C 4 ALIMENTATIA COPILULUI SANATOS SI BOLNAV

Alimentatia nou-nascutului sanatos:
-se incepe precoce de la 3 h dupa nastere cu administrarea de ceai cu 5% zahar, la 6-12 h se
incepe alimentatia lactata progresiva
-alimentatia naturala: nou-nascutul va fi pus la san din 3 in 3 h alternativ cu pauze de noapte
intre 24 si 6 dimineata, durata unui supt va fi maximum de 15-20 minute, exista si conceptia
alimentatie la cerere
-alimentatia artificiala: consta din utilizarea diferitelor preparate din lapte folosite atunci cand
mama nu dispune de lapte, cantitatea necesara se calculeaza in felul urmator:in primele 10 zile
dupa formula L=(Z-1) x70 sau 80 Z-ziua de viata
-dupa 10 zile nou-nascutul va primi 180-200 ml lapte/kg corp/24h
-preparate folosite: lapte de vaca diluat cu in mucilagiu de orez 2% cu zahar; preparate de
lapte praf Similac, Milupa, Robeby
-alimentatia mixta: se introduce in cazul in care mama nu dispune de suficient lapte matern,
dovada se face prin proba suptului, cantarirea nou-nascutului si dupa supt
- in alimentatia artificiala biberoanele si tetinele vor fi bine sterilizate mama se va imbraca intrun halat special, se va spala pa mana, se spala si pe sani cu ceai de musetel si va servi nounascutului mancarea.

Tehnica alimentatiei la sin

Pregatirea mamei :
-se explica mamei argumentat stiintific avantajele alimentatiei naturale pentru mama cit si pentru
sugar rolul stimularii olfactive , auditive , tactile , contactul fizic intre mama si sugar , dar mai ales
superioritatea laptelui de mama fata de cel de vaca .
- se asigura un mediu de securitate intern , lipsit de factori nocivi ce pot produce emotii negative .
- se spala pe maini , isi spala sinii cu apa , imbracata curata iar in caz de afectiuni respiratorii cu
masca.
- stoarce primele picaturi de lapte observind aspectul.
Pregatirea sugarului
Se schimba scutecele , asigurind confortul .
Alaptarea
Mama isi asigura o pozitie comoda , dupa nastere in decubit lateral ,sprijinita pe cot , cu sugarul pe
brat . La citeva zile dupa nastere pozitia cea mai confortabila pentru mama este sezind pe scaun cu
piciorul de partea sinului cu care alapteaza sprijinit pe un scaunel , sugarul fiind culcat pe pe bratul si
antebratul de pe partea sinului .

12

- atinge obrazul sugarului cu mamelonul , urmarind reflexul de apucare .

- introduce areola mamara in cavitatea bucala a sugarului , sustinind sinul cu mina libera ,asigurind
un confort respirator pentru sugar (apasa usor cu degetul sinul din dreptul narinelor sugarului .
-se urmareste apetitul sugarului ,raportul intre miscarile de supt si cele de deglutitie (1:1)
- cind numarul de supturi devine mai mare decit cel de deglutitii inseamna ca sinul s-a golit si este
necesar sa se schimbe sinul ,
- daca sugarul oboseste sau se opreste se lasa sugarul sa se odihneasca ,
- sugarul se lasa sa suga pina se satura , daca greutatea sa nu este excesiva (medicul trebuie sa ia
aceasta masura ,de restringere a timpului acordat suptului ).
Asigurarea repausului
- dupa supt mama va ridica usor sugarul in brate sprijnindu-l cu fata ventrala pe piept sau in pozitie
verticala tapotindu-l usor pe spate pentru a eructa .
- daca sugarul a fost desfasat se va infasa .Se se culca in decubit lateral sting 15-20 minute apoi in
decubit lateral drept .
- se supravegheaza permanent sugarul pentru eventualele incidente ce pot apare (regurgitari,
varsaturi, colici abdominale , scaune postprandiale ) .
Igiena sinilor dupa supt
-mama va extrage restul de lapte ramas in sin (daca este cazul ) cu ajutorul unei pompe speciale sau
manual .
- isi spala sanii cu apa si sapun , clatiind foarte bine dupa care isi sterge sanii prin tamponare cu un
prosop curat . Se lasa sanii liberi la aerul camerei, la razele ultraviolete naturale sau artificiale .
- pastreaza un repaus de 15-30 minute dupa alptare .
Proba suptului
Este o tehnica foarte simpla dar extrem de importanta pentru monitorizare alimentatiei corecte la
sin(a cantitatii de lapte supt la fiecare masa ) . La fiecare supt sugarul se cintareste inainte de masa si
dupa masa timp de 24 de ore .Sugarul trebuie sa fie imbracat cu aceeasi imbracaminte.
Se face o medie a cantitatii supte pentru fiecare prinz .
Tehnica alimentatiei artificiale cu biberonul
Scop : alimentarea sugarului cu lapte praf ,lapte de vaca sau cu lapte matern (atunci cind alaptarea
este contraindicata ),
- alimentatia diversificata ,
- hidratarea .
Materiale necesare :
- biberon personal sterilizat ,
- tetina sterila ,
- alimentul de administrat .
Executie
- se calculeaza necesarul caloric al sugarului si cantitatea de aliment pentru un prinz .
- se introduce alimentul in biberon si se incalzeste in un vas cu apa ,
- se adapteaza tetina la gura biberonului ,
- se verifica temperatura alimentului picurind citeva picaturi pe tegumentul de la plica cotului ,
- se tine sugarul in brate ,culcat cu capul pe antebratul mamei sau a persoanei de de ingrijire ,
- cu mina libera se apuca biberonul si se introduce tetina in gura sugarului ,
- se tine biberonul vertical pe gura copilului cu bula de aer formata pe fundul biberonului (prevenind
aerofagia) .
- se supravegheaza sugarul in tot timpul alaptarii urmarind sincronizarea intre supt si deglutitie ,

13

- cind sugarul numai suge se ridica in pozitie verticala , cu capul pe umarul mamei timp de citeva
minute(10-15 ) , pentru a favoriza eructatia dupa care se aseaza in patut .
- biberonul se spala folosind o perie speciala , cu apa calda si detergent , apoi se clateste din nou si se
sterilizeaza prin fierbere .
- se pastreaza la frigider timp de 48 de ore cite o proba din laptele administrat etichetat cu data , ora ,
produsul si persoana care l-a pregatit.
Alimentatia prin gavaj
Scop: inlocuirea alimentatiei pe cale orala in cazul : - prematurilor si nou nascutilor fara reflex de
deglutitie ,
- la cei cu anomalii ale faringelui sau a esofagului ,
- problemelor respiratorii(risc de aspirare a alimentelor ),
- constienta abolita .
Materiale necesare :
- sonda Nelaton cu dimensiuni specifice sugarului sau copilului dar si viscozitatii lichidului de
administrat ,
- recipient pentru lichid sau seringa de 10-15 ml sterila ,
- seringa sterila pentru aspirarea continutului gastric ,
- apa sterila (pentru nou nascut ) sau lubrefiant hidrosolubil pentru sonda ,
- banda adeziva hipoalergenica pentru fixarea sondei ,
- stetoscop pentru identificarea pozitiei corecte a sondei ,
- alimentul de administrat ,
- materiale pentru dezinfectia mainilor.
Efectuarea tehnicii
Introducerea sondei
- se aseaza copilul in decubit dorsal ,
- se spala mainile cu apa si sapun ,
- se aproximeaza pe sonda lungimea care trebuie introdusa masurind astfel:de la nas la lobul urechii ,
apoi la apendicele xifoid sau de la nas la lobul urechii si apoi la jumatatea distantei intre apendicele
xifoid si ombilic marcindu-se ulterior cu o banda de leucoplast zona pe sonda ,
- se lubrefiaza sonda si se introduce prin cavitatea bucala sau endonazal prin faringe si esofag pina la
marcajul facut .
Daca se alege calea orala ,capatul proximal al sondei se introduce spre partea posterioara a
faringelui iar pentru calea endonazala capatul proximal al sondei se introduce spre baza nasuluisi
apoi se introduce usor spre occiput .
- daca pacientul este copil mare , constient si cooperant ,capabil sa inghita la comanda , se
sincronizeaza patrunderea sondei cu deglutitia si respiratia .
- se extrage sonda urgent daca se observa agitatie ,tuse ,congestie a fetei , anxietate deosebita .
- pe tot timpul executiei se pastreaza contactul verbal si fizic cu copilul asigurindu-i un mediu de
siguranta .
-> se verifica pozitia sondei prin urmatoarele metode :
- se ataseaza amboul unei seringi la capatul extern al sondei si se aspira existenta continutului
gastric indica prezenta sondei in stomac (absenta continutului gastric nu semnifica ca nu este sonda
in stomac , ar fi posibil ca stomacul sa fie gol sau sa nu vina in contact cu continutul gastric).
- se introduce cu seringa o cantitate de aer(0,5-1 ml la prematuri si la nou nascuti si 5 ml la copii)
prin sonda si cu ajutorul stetoscopului se percep sunete .Dar este posibil ca capatul sondei sa nu fie
in stomac dar totusi sa se auda zgomote atunci cind capatul distal este deasupra cardiei.

14

- se fixeaza capatul distal al sondei cu banda adeziva hipoalergenica .

Introducerea alimentului
Pozitia copilului
-de preferat , in brate in pozitie orizontala , cu capul si toracele usor ridicat si sprijinit pe bratul celui
care il alimenteaza .
-daca aceasta pozitie nu este posibila , se aseaza in decubit dorsal sau lateral drept , cu toracele si
capul usor ridicat ,cu un cearceaf impaturit (la nou nascut sau sugar mic )sau o perna (la copii) sub
cap si omoplati. .
-se incalzeste preparatul de administrat la temperatura camerei , se aspira in seringa si se ataseaza
amboul seringii la extremitatea distala a sondei .
-se introduce cu presiune moderata lichidul pentru a se preveni regurgitarea sau varsatura sau chiar
distensia brusca a stomacului .
-La sfirsit se introduc 1-5 ml de apa sterila pentru a elimina tot bcontinutul in stomac .
-sonda se poate tine 24 de ore ,
-Pentru scoaterea ei , se penseaza capatul extern al sondei , se indeparteaza romplastul de pe piele si
se extrage usor si rapid sonda .
Ingrijirea dupa tehnica
- se tine copilul in brate citeva minute , in pozitie verticala pentru a preveni regurgitatia,
- se noteaza tipul si cantitatea de aliment precum si lichidul rezidual extras inainte de alimentare ,
toleranta la aliment , manifestari patologice ulterioare alimentarii .
Alimentarea copilului cu alimente solide
Scop aport alimentar adecvat virstei , calitativ si cantitativ ,
- stimularea dezvoltarii musculaturii masticatorii si a limbii .
Materiale necesare :
- farfurie sau castron din plastic ,
- lingurita ,
- tava ,
- hrana adecvata ,
- servet ,
- scaun cu masuta .
Elemente de apreciat :
-dezvoltarea psiho- motorie ,
-apetit ,
-alimente preferate , respinse ,
-alergii alimentare sau intolerante alimentare .
Executie
Pregatirea pentru masa ,
-se schimba scutecul , daca este necesar ,
-se spala pe maini ,
-se creeaza o atmosfera placuta ,lipsita de stimuli care ar putea atrage in sens negativ atentia
copilului,
-se aseaza comod copilul in bratele altei persoane , sau intre perne sprijint in patut sau pe scaunul cu
masuta .
- se protejeaza copilul cu un servet curat ,daca este posibil colorat atragator ,
- se aseaza confortabil si persoana care il alimenteaza in fata copilului , masa fiindu-i servita fara
graba , favorizindu-i deprinderi alimentare corecte .
Alimentare propriu-zisa

15

- se controleaza mainile copilului pentru a nu avea diverse obiecte pe care sa le bage in gura sau in
mincare , imobilizindu-i mainile cu blindete pentru a nu le introduce in mincare ,daca nu agreaza
acest lucru i se o jucarie sau un obiect preferat ,
-i se ofera initial alimente de baza inaintea celor dulci , eliminind astfel posibilitatea de refuza
alimentul principal pentru cel dulce ,
-lingurita este preferat sa fie din material plastic si sa fie incalzita inainta de folosire ,in apa calda
fiarta , se incarca moderat si se plaseaza pe limba copilului cit mai in spate ,pentru a evita reflexul de
respingere ,
-se aduna resturile impinse din gura si se reintroduc ,
-Se continua alimentatia pina cind copilul este satul .
-Se vorbeste cu copilul tot timpul mesei, favorizind atit digestia cit si relatiile interumane .
Ingrijiri ulterioare
-Se spala fata si mainile copilului,
-Se schimba scutecul daca este necesar ,
-Se aseaza copilul in o pozitie sigura, anti-reflux, in patut , comoda si se incurajeaza sa se
odihneasca ,
-Se supravegheaza un timp copilul ,
-Se noteaza tipul si cantitatea de aliment, toleranta ,alimentele favorite sau respinse ,
-Se cintareste periodic copilul.
Diversificarea alimentatiei
Reguli :
-alimentele se introduc pe rind nu mai multe de unul odata ,la intervale de 1-2 saptamini intre ele ,
- numai in stare de sanatate deplina a acestuia ,
-se incepe cu cantitati mici crescind progresiv , inainte de cantitatea de lapte ,
-daca un aliment nu este tolerat se renunta pentru o perioada la el , incercindu-se ulterior
-alimentele nu se zahareaza ,
- cind copilul se alimenteaza cu alimente semisolide sau neomogene , care ar putea avea risc de
aspiratie trebuie o supraveghere suplimentara .
Jocul copiilor
Functiile jocului
Dezvoltarea senzo-motorie
-stimuleaza abilitatile motorii fine si grosiere si coordonarea miscarilor ,
- stimuleaza dezvoltarea tuturor simturilor ,
- incurajeaza explorarea naturii fizice a lumii ,
- o modalitate de consum a surplusului de energie
Dezvoltarea intelectuala
- explorarea si manipularea a diferite obiecte ca : forma, culoare , consistenta ,marime ,
- experiente legate de numere , relatii spatiale , concepte abstracte ,
- oportunitatea de a practica si dezvolta limbajul,
- oportunitatea de a asimila experiente anterioare in noi perceptii si relatii ,
- ajuta copilul sa inteleaga lumea in care traieste si sa deosebeasca fantezia de realitate .
Aspecte sociale si ale dezvoltarii morale
- invata rolul de adult ,
- oportunitatea de a incerca relatii cu alti copii ,
- dezvolta abilitati si scopuri sociale ,
- incurajeaza interactiuni si dezvoltare de atitudini pozitive in relatii cu altii ,
- influenteaza aspectele comportamentale dupa standarde morale .

16

Creativitate
- produce o exteorizare expresiva a ideilor creative si intereselor,
- permite exprimarea fanteziei si imaginatiei ,
- permite dezvoltarea talentelor speciale si a intereselor .
Autoaprecierea
- faciliteaza dezvoltarea identitatii ,
- incurajeaza ajustarea propriului comportament ,
- permite testarea propriilor abilitati si compararea lor cu ale celorlalti,
- permite observarea modului in care propriul comportament ii influenteaza pe ceilalti .
Valoarea terapeutica
- permite eliberarea de tensiune si stress,
- permite exprimarea emotiilor si eliminarea impulsurilor neacceptate de standardele sociale ,
- incurajeaza exprimarea unor situatii periculoase intro maniera sigura ,
- faciliteaza comunicarea verbala indirecta si nonverbala a nevoilor , temerilor , dorintelor .
Reguli pentru alegerea jucariilor
- se aleg jucarii potrivite virstei copilului , abilitatilor , intereselor si dezvoltarii sale psiho-motorii ,
- jucariile sa corespunda standardelor de siguranta ,
- sa verifice daca jucaria are toate partile componente ,in primii ani de viata se aleg jucarii
rezistente ,
- sa fie usoare , sa nu produca trumatisme daca lovesc copilul,
- marginile sa fie netede , netaioase , neascutite ,
- se evita cele care se descompun in parti mici ce pot fi inghitite sau aspirate de copii sub 3 ani ,
Se evita cele care pot afecta ochii copilului sau care produc zgomote puternice care le pot
afecta auzul ,
Se inlatura ambalajul din plastic si nu se lasa la indemina copilului , se poate sufoca ,
Se asigura ca o jucarie folosita de un copil mai mare nu poate ajunge in mina unui copil mai
mic putindu-i provoca traumatisme ,
se invata copilul si se supravegheaza cind se joaca cu jucarii pe baza de curent electric ,
se invata copilul mai mare cum sa foloseasca instrumentele sau materialele taioase sau
fierbinti cind confectioneaza diferite obiecte
se obisnuieste sa aseze jucariile ordonat sau in cutii pentru a evita accidentele prin cadere
peste ele ,
se verifica daca partile componente ale jucariilor sunt bine fixate, daca desprinderea lor este
periculoasa ,
Se repara periodic cele stricate ,
se asigura ca materialele din care sunt facute sunt netoxice , nu contin coloranti toxici si se
elimina jucariile din plus care pot produce asfixie .
Masurarea si cintarirea sugarului
Masurarea sugarului
Scop stabilirea lungimii sugarului , in vederea aprecierii cresterii .
- se efectueaza la nastere si apoi periodic , lunar sau de cite ori este nevoie .
Executie se spala mainile cu apa si sapun ,
- se dezinfecteaza cu solutie dezinfectanta pediometrul si se acopera cu un scutec curat ,
- se aseaza copilul in decubit dorsal , cu capul lipit de capatul pediometrului ,
- se intind picioarele sugarului , apasind usor pe genunchi ,
- se citeste lungimea indicata in centimetri ,
- se noteaza in foaia de observatie .
Cintarirea

17

Scop stabilirea greutatii sugarului in vederea aprecierii indicelui ponderal sau nutritional .
Executie se spala mainile cu apa si sapun ,
- se aseaza un scutec curat pe cintar ,
- se echilibreaza cintarul ,
- se aseaza sugarul pe cintar tinind mina usor pe trunchiul sau ,
- se citeste indicatia ,
- se imbraca sugarul si se aseaza comod ,
- se noteaza in foaia de observatie ,
- se anunta medicul daca se observa diferente mari in greutate ( peste 100-150 g in 24 de ore )
Supravegherea funciilor vitale la copil, i a altor parametri
a) Msurarea temperaturii corporale
Scop
- supravegherea sistematic n cadrul unei spitalizri;
- supravegherea unui sindrom infectios.
Materiale necesare
- termometrul electronic;
- comprese, soluie dezinfectant;
- capisoane pentru protecia termometrului;
- carnet pentru notarea valorilor.
Pregtirea copilului
- msurarea se face dimineaa i seara sau coform recomandrii medicale;
- pentru supravegherea n timpul spitalizrii msurarea se face nainte ca pacientul s se ridice din
pat.
Tehnica msurrii
Msurarea n plici (axilar sau inghinal)
- se aplic captatorul termometrului implicat n plica axilar avnd grij s se asigure un contact bun
cu pielea;
- termometrul trebuie s fie bine poziionat;
- se asteapt 30 secunde cnd se aude semnalul sonor se citete temperatura afiat;
- se adaug 0-5 grade pentru a obine temperatura real.
Msurarea rectal
- termometrul se introduce n rect deprtnd fesele copilului;
- introducerea se face prin micri de rotaie dup ce termometrul a fost capi onat;
- n timpul msurrii termometrul se susine la copilul sugar;
- repetarea msurrii poate favoriza apariia ulceraiilor la nivelul peretelui rectal;
- msurarea se face n repaus, la aceeai or din zi;
- n cazul infeciilor msurarea se face n frison n timpul convulsiilor n transpiraie;
- se scoate termometru se citete;
- se ndeprteaz capionul.

18

Msurarea n cavitatea bucal

- sonda termometrului se introduce ntr-un capison din material plastic;
- se plaseaz sublingual;
- se menine termometrul pn sun;
- se scoate, se citete temperatura se ndeprteaz capisonul.
Msurarea n conductul auditiv
- captatorul este protejat de un capison de unic folosin, se introduce n urechea pacientului;
- se rotete usor fiind adus ct mai aproape de timpan;
- msurarea se face nainte de sculare, copilul fiind n poziie de decubit.
b) Msurarea pulsului
Scop:
- stabilirea ratei pulsului;
- depistarea unor modificri patologice.
Tehnica msurrii
- la nou nscut i la sugar n primele luni de via pulsul se poate msura n timpul somnului la
nivelul fontanelei;
- pulsaiile se pot percepe i numra aplicnd mna pe regiunea precordial;
- la copii mai mari msurarea se poate face prin comprimarea unei artere pe un plan dur: radial,
cubital, temporal, pedioas, humeral, femural, carotid;
- la copilul supravegheat sistematic n timpul unei spitalizri msurarea se face de 2 ori pe zi
dimineaa i seara odat cu temperatura;
- n timpul msurrii copilul trebuie s fie linitit deoarece agitaia i plnsul accentueaz btile
inimii;
- valori normale:
- nou-nscut = 130/140 pe minut;
- un an = 100/120 pe minut;
- 2 ani = 100/110 pe minut;
- 3-4 ani = 90/110 pe minut;
- 5-7 ani = 80/100;
- 8-10 ani = 80/90 pe minut;
- 11-16 = 80 pe minut.
c) Msurarea i supravegherea respiraiei
Scopul: depistarea modificrilor aprute n afeciuni respiratorii.
Tehnica msurrii
- se face prin inspectie/observaie n timpul somnului;
- se dezbrac faa anterioarar toracelui i a abdomenului;
- se aplic mna pe toracele copilului;
- se asteapt 1-2 minute dup atingerea copilului;
- se cronometreaz, se numr micrile de ridicare a toracelui;
- n afar de frecven se mai urmarete:
- simetria micrilor toracice;
- ritmul i aplitudinea respiraiei;

19

- prezena unor zgomote;

- se observ libertatea cilor respiratorii;
- msurarea se face dimineaa i seara sau dup un orar stabilit de medic n funcie de starea
copilului.
Valori normale:
- nou-nscut = 45-55/minut;
- 1 an=30-40/minut;
- 3 ani=30/minut.
Respiraia trebuie s fie supl fr geamt sau nsoit de zgomot.
Faa copilului trebuie s fie normal colorat.
d) Msurarea tensiunii arteriale
Nu face parte dintre msurarile de rutin.
Atunci cnd este cazul msurarea se face cu aparate pentru copii care au maneta ngust adaptat
mrimii braului.
Tehnica msurrii este asemntoare cu cea de la adult. (procedura este descris la capitolul 4, 4.3
Msurarea i notarea presinuii sngelui).
e) Observarea i supravegherea scaunului la sugar i copilul mic
Aspectul i culoarea scaunului difer n funcie de vrsta copilului, alimentaie i stare de sntate.
Scop:
- aprecierea modului de funcionare a aparatului digestiv;
- depistarea unor boli nsoite de diaree sau de constipaii.
n situaii fiziologice:
- n primele 2-3 zile de la natere, scaunul este verde-brun nchis (meconiu);
- sugarul alimentat la san elimin scaune de culoare galben aurie care n contact cu aerul capt o
tent verzuie din cauza oxidrii bilirubinei;
- numrul scaunelor la nceput este frecvent apoi scade fiind de 3-4 n jurul vrstei de 6 luni;
- are miros acru;
- ader la scutece;
- numarul scaunelor este dee 1-2 n 24 ore;
- cnd alimentaia se diversific scaunul i schimb culoarea.
Copilul alimentat artificial elimin un scaun consistent, galben deschis, care nu ader la scutece.
n situaii patologice
Scaunul prezint modificri privind consistena, cantitatea, compoziia, culoarea:
- poate conine elemente patologice;
- se nsoete de dureri, borborisme, tenesme;
- scaunele mucogrunjoase au consisten neomogena, semilichida, cu particule solide i mult mucus
n forma de filamente i flocoane, culoare galben-verzuie. numarul poate ajunge la 5-10 n 24 ore;
Scaunele lichide i semi-lichide
- au aspect spumos;
- sunt eliminate n jet;
- pot conine grunji i mucus;
- numrul lor ajunge la 30 n 24 ore.
Scaunele mucoase:

20

- sunt lichide cu mucus sub form de grmezi vscoase, glbui cenui, asemntoare unor plgi;
Scaunele mucopurulente
- conin mucus i puroi;
- au culoare galben velzui;
Scaune mucosanghinolente
- conin: mucus grunjul de materii fecale, sange n cantiti variabile sau numai mucus i sange
Notarea scaunului
Numrul i aspectul scaunului eliminat se noteaz folosind semne convenionale:
- Scaun normal (|)
- Scaun semiconsistent/semilichid (/)
- Scaun apos (-) , grunjos (z); mucus (x)
- Scaun cu snge (s) i se noteaz cu rou
Cnd scaunul conine mai multe elemente se folosesc toate simbolurile de exemplu
(xz) mucogrunjos; (xs) mucosanghilonet etc.
23.2 Prelevarea probelor pentru laborator la sugar i copilul mic
a) Prelevarea sngelui pentru examenul de laborator la sugar
Recoltarea sngelui prin neparea clciului
Scop:
- obinerea unei mostre de sange pentru determinarea glucozei i hematocritului;
- efectuarea testelor de laborator pentru fenilcetonurie, galactozemie, hipotiroidism.
Material necesar:
- lame i lamele de laborator;
- alcool de 70 grade;
- pipeta (vas capilar);
- comprese sterile;
- ac pentru neptura sau lama pentru scarificare;
- manui de unic folosin.
Pregatirea copilului
- se verific identitatea copilului;
- se verific recomandarea medical;
- se aeaz copilul ntr-o poziie comod;
- se dezvelete piciorul ales pentru recoltare.
Efectuarea procedurii
- se examineaz locul (marginea lateroextern a clciului);
- se spal minile i se pun mnui;
- se dezinfecteaz locul cu un tampon cu alcool;
- se terge suplusul de spirt cu o compres uscat;
- se scarific zona cu lama sau se neap cu un ac steril;
- prima pictur de snge se terge cu un tampon uscat;

21

- se colecteaz sngele cu ajutorul pipetelor capilare;

- la sfrit se aplic un tampon apoi un pansament steril;
- se eticheteaz i se trimite proba la laborator;
- se linitete copilul dup recoltare.
Recoltarea sngelui prin puncie venoas
Scop:
Obinerea unei cantiti mai mari de snge pentru examene de laborator.
Material necesar:
- ptura pentru nfarea (imobilizarea) copilului;
- seringi/ace de unic folosin;
- vacutainere;
- material de dezinfecie: alcool 70 grade;
- tampoane sterile;
- mnui de unic folosin.
Pregtirea copilului
- se nfa copilul dup tehnica mumiei care permite imobilizare fr s jeneze i se las acces la
zona jugular.
Efectuarea procedurii
- se identific pacientul;
- se verific recomandarea medical;
- se stabilete locul
- vena jugulara extern, copilul fiind aezat cu capul mai jos dect corpul folosind un prosop rulat sau
marginea mesei;
- vena femular poziia broatei copilul fiind fixat la nivelul genunchilor cu mna evitnd
presiunea pe coapse;
- se dezinfecteaz locul i se face puncia venoas;
- dup recoltare pe locul nepturii se aplic un tampon cu care se face compresie;
- specimenele recoltate se trimit la laborator.
Observaii
- puncia poate fi efectuat de ctre medic sau de un asistent medical special instruit pe baza unui
protocol elaborat i semnat de ctre medic.
b) Prelevarea probelor de urin la copil
- se face toaleta organelor genitale;
- se fixeaz n jurul perineului sau vulvei o pung steril din material plastic;
- n lipsa pungii se urmarete atent copilul pentru a surpinde momentul miciunii.
Materialele pentru recoltare, recipiente sterile, trebuie sa fie permanent pregtite.
c) Prelevarea probelor din scaun la copil
- pentru examenul coproparazitologic se recolteaz din scaunul emis spontan fr supozitor;
- prelevarea se face din zone care prezint mucus, fragmente nedigerate cantitatea fiind aproximativ 5
gr;
- dac scaunul nu prezint modificri, recoltarea se face din mai multe zone;

22

- pentru coprocultur recoltarea se face direct din rect cu sonda melaton sterila.
Materialele pentru recoltare, recipiente sterile, trebuie sa fie permanent pregtite.
Procedura de reoltare este descris la capitolul 5 (5.3 Recoltarea materiilor fecale pentru examenele
de laborator, a) Recoltarea materiilor fecale pentru examen coproparazitologic).
ngrijirea plgii ombilicale
Scop: mumificarea cordonului i prevenirea infeciei.
ngrijirile ncep la maternitate i se continu la domiciliu. Se execut de personal de specialitate sau
de ctre mam/substitut matern la domiciliu dup o prealabil informare/instruire.
ngrijiri naintea cderii bontului ombilical
- normal bontul ombilical se mumific dupa 6-8 zile de la natere i se detaeaz;
- n primele ore se controleaz pansamentul pentru a depista eventuale hemoragii;
- n zilele urmatoare se reface pansamentul i se observ evoluia (eventuale semne de infecii:
roea, secreii, febr);
- pentru prevenirea infeciei i grbirea mumificrii peste bont se aplic comprese sterile nbibate n
alcool;
- se anun medicul dac bontul devine moale, apare secreia.
ngrijirea plgii ombilicale n caz de infecii
- se anun medicul, se respect recomandrile;
- se cur plaga cu ap oxigenat;
- se atinge plaga cu betadin;
- se aplic pulbere de baneocin.
Dac plaga prezint granulom se atinge mugurul cu soluie de nitrat de argint 5%. Se aplic
pansament steril.
Efectuarea injeciei intramusculare la sugar
Scop
Introducerea unei soluii medicamentoase recomandate de medic n esutul muscular
Material necesar:
- medicamentul recomandat;
- ace pentru aspirarea medicamentului din fiol/flacon;
- ac subire i mic adaptat grosimii muchiului;
- sering de capacitate corespunztoare cantitii de soluie medicamentoas recomandat;
- material de dezinfecie;
- recipient pentru colectarea materialelor folosite.
Efectuarea procedurii
- se verific nc odat prescripia medical;
- se identific copilul;
- se alege locul: treimea medie a feei externe a coapsei (muchiul vast lateral) mai rar faa anterioar.
Muchiul gluteal posterior unde se fac de obicei injecii intramusculare este foarte puin dezvoltat la
sugar i foarte aproape de nervul sciatic, nu se recoman la loc pentru injec ie;
- se dezinfecteaz locul;
- cu o mn se fixeaz piciorul copilului;
- cu o miscare rapid se neap muchiul, acul fiind u or orientat oblic;
- se verific poziia acului i se injecteaz soluia;

23

- dupa injectare se aplic un tampon cu soluie dezinfectant i se retrage acul;

- se colecteaz materialele folosite conform precauiilor universale.
ngrijirea copilului dup procedur
- se linitete copilul;
- se aeaz ntr-o poziie comod;
- se observ locul.
Administrarea medicamentelor pe cale oral la copil
Este introducerea n organism pe cale oral unei cantiti de medicamente care s acioneze general
sau local.
Materiale necesare
- pahare de unic folosin;
- pipet, sticul picurtoare;
- medicamente prescrise;
- ap, ceai, alt lichid recomandat;
- lingur, linguri;
- apstor de limb;
- tav sau masu mobil;
- mnui de unic folosint.
Pregtirea copilului
- se folosete metoda de joac pentru a obine cooperare;
- se informeaz copilul c va primi un medicament i nu bomboane;
- se informeaz asupra efectului i reaciilor adverse;
- se explic prinilor rolul medicamentului, importana administrrii, aciunea i eventualele reacii
adverse;
- se asigur o poziie corespunztoare n raport cu starea copilului;
- se verific dac sunt ndeplinite condiiile pentru administrare;
- dac nu exist nici o contraindicaie se nlocuiete apa cu un alt lichid, de preferat dulce (suc, ceai).
Nu se folosesc alimente sau lichide preferate de copil deoarece le-ar putea refuza mai tarziu!
Efectuarea procedurii
- se aeaz materialele pe o tav sau crucior pentru tratament;
- se verific prescripia medical: numele medicamentului, doza, modul de administrare, calea de
administrare;
- se indentific fiecare medicament pe care-l primete pacientul: eticheta ambalajul;
- se pun dozele ce trebuie administrate: ntr-un phrel din material plastic;
- se verific numrul salonului i numele pacientului;
- se aduce tvia/masua cu medicamentele n salon;
- se explic pacientului/prinilor ce medicament primete, aciunea acestuia, dac are gust neplcut;
- se aeaz pacientul n poziie eznd dac nu e nici o contraindicaie, sau o poziie comod n care
s poat bea lichidul n funcie de starea acestuia;

24

- se servete pacientului doza unic;

- se zdrobete sau se fragmenteaz tabletele pentru a fi mai uor de ingerat i n mod deosebit la copii
mici;
- se folosete o cantitate mai mic de lichid pentru a coopera mai uor.
La sugari se procedeaz astfel
- se zdrobete medicamentul i se pune ntr-o linguri cu ceai;
- se introduce linguria n gura copilului se apas uor limba i se rstoarn coninutul;
- se ateapt pn cnd copilul nghite i apoi se retrage linguria.
Supravegherea copilului dup administrare
Copilul nu trebuie lsat singur.
- se urmrete aspectul tegumentului, pot apare erupii, caz n care se anun medicul;
- la apariia tulburrilor respiratorii se administreaz oxigen, ori se anun medicul. Se pregtete
trusa de urgen;
Msuri n cazul unor reacii aprute dup administrarea medicamentelor la copil
Dac acuz senzaie de grea i vom
- se aerisete ncperea;
- se cere copilului s inspire profund (dac este la o vrst la care poate n elege);
- se st cu copilul pn cnd se simte bine;
- dac este cazul, se anun medicul;
Dac vars o parte din medicament
- se anun medicul;
Dac are reacie alergic sau anafilactic
- se oprete administrarea medicamentului;
- se anun urgent medicul;
- se pregtesc medicamente antihistamice.
Dac reacia este sever:
- se aeaz copilul n decubit cu capul puin ridicat;
- se evalueaz semnele vitale din 15 n 15;
- se urmrete dac prezint hipotensiune sau are dificultate n respiraie;
- dac are dificulti respiratorii se administreaz oxigen pe masc, 6l/min;
- se pregtete o trus de urgene (la ndemn);
- se asigur suport psihologic copilului pentru a reduce anxietatea;
- se noteaz tipul i evoluia reaciei alergice.

25