ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC

Ingrijirea bolnavilor traumatizati incepe inca de la locul accidentului,

masurile de reanimare se continua si in timpul transportului pina la
spital in autosalvarile special amenajate.
Totusi ei ajung in general la spital in stare de soc sau iminenta
de soc traumatic fata palida, cu acrocianoza, transpiratii reci,
scaderea TA, puls frecvent.
Bolnavul periclitat cu stare de soc nu trebuie mobilizat in mod
inutil .
- se iau masurile necesare pentru prevenirea infectiilor
- se vor efectua recoltarile si insamintarile bacteriologice in
vederea administrarii antibioticelor
- se vor lua masurile de profilaxie antitetanica cu anatoxina
tetanica
- in unele cazuri se administreaza si ser antigangrenos
- se asigura maximum de confort
- se utilizeaza paturi osteoarticulare si de terapie intensiva
- se fac mobilizari la pat pentru evitarea aparitiei escarelor
- schimbarea lenjeriei trebuie facuta cu deosebita atentie pentru a
nu provoca dureri bolnavului
- toaleta zilnica a bolnavului se va face prin baia la pat
- din cauza imobilizarilor indelungate se va avea grija de
prevenirea micozelor interdigitale de la membrele inferioare
- se previne constipatia
- alimentatia trebuie sa asigure un aport substantial de calorii
- asistenta sta in permanenta linga bolnav pentru a sesiza
numeroase manifestari ce pot aparesau complicatii, care uneori
se exteriorizeaza numai dupa un anumit interval de timp cum ar
fi
o fenomenele hemoragiei interne cu stare de soc in ruptura
de splina
o dispnee si cianoza in caz de pneumo si hematorace
o tulburari de respiratie
o somnolenta
o tertaplegie cu abolirea sensibilitatii in caz de leziuni
medulare cervicale
o coma sau stupor (lipsa reactiei de a se trezi, doar la
manevre mai puternice) in caz de traumatisme craniene
o varsaturi
o incontinenta sau retentie de urine
o hematurie posttraumatica

pe masura ce starea bolnavului se imbunatateste trebuie

inceputa reabilitarea functionala
Problemele pacientului
- Durere
- discomfort
- diminuarea mobilitatii fizice
- deficit de autoingrijire
- potential de accidente
- perturbarea imaginii de sine
- perturbarea imaginii corporale
- potential de coplicatii
- anxietate
Obiective
- se va tine cont de tipul si de stadiul afectiunii si ceialti factori
care pot influienta realizarea lor
- ele vor viza
o imbunatatirea pozitionarii corpului in timpul activitatii
o minimalizarea efectelor imobilizarii
o mentinerea tonusului muscular
o cresterea tolerantei la efort
o obtinerea independentei in satisfacerea nevoilor
o prevenirea diminuarii conceptului de sine
Interventi
Pacientii cu traumatisme
a. la locul accidentului
- asigurarea unui mediu securitar pentru pacient
- anamneza pentru a afla
o circumstantele traumatismului,
o ora,
o starea pacientului in momentrul producerii traumatismului
- efectuarea bilantului lezional
o examinarea segmentului anatomic afectat
o examinarea celorlalte regiuni in vederea decelarii regiunilor
asociate
o aprecierea starii de constienta
o aprecierea functiilor vitale
- acordarea primului ajutor tinind cont de elementele de gravitate
care pun in pericol viata pacientului

in cazu unei parti amputate , aceasta vi fi recuperata imediat si

introdusa intr-un recipient cu gheata
b. pe timpul transportului
- pozitionare corecta a pacientului in mijlocul de transport
- continuarea masurolor de prim ajutor
- prevenirea si combaterea unor complicatii
- supravegherea pacientului
o starea de constienta
o functiile vitale
o culoarea tegumentelor
o modificari aparute in starea pacientului
o la indicatia medicului instituirea de perfuzii, recoltare de
produse biologice, administrarea tratamentului
medicamentos
- suport psihic al pacientului
c. in spital
- interventiile sunt diferentiate in functie de tipul tratamentului si
de starea pacientului
Pacientii imobilizati in aparat gipsat
-

urmarirea miscarilor si segmentelor distale

observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat
cianoza, paloare
aplicarea masurilor de combatere a masurilor de a efectelor
imobilizarii la pat
educatia pacientului
o exercitii in perioada de recuperare

Pacientii cu extensie. Tractiune

-

verificarea frecventa a dispozitivului de tractiune

verificarea pozitiei membrelor in functie de tractiune
o cablurile sa treaca prin mijlocul rolelor scipetelui
o greutatiile sa atirne libere
o cadrul si barele patului sa nu stinjeneasca aparatul

- urmarirea culorii si temperaturii membrlor

- sesizarea oricaror modificari aparute
- aplicarea masurilor de prevenire a complicatiilor imobilizarii
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale
- suport psihic
Pacientii cu amputatie

suport psihic
o incurajarea pacientului sa-si priveasca bontul
o mod de abordare a implicatiilor psiho-sociale a amputatiei
o existenta posibilitatii de protezare
o existenta fenomenului de membru fantoma care poate fi
ignorat in cazul protezarii
educatia pacientului
o mod de pansare a bontului
o prevenirea contracturii prin pozitionarea corecta a
segmentului

Pacintii cu ruptura musculara

-

imobilizarea regiunii in pozitie relaxanta pentru rupturile

incomplete
ingrijiri pre si postoperatorii la pacientii cu ruptura completa care
necesita tratament chirurgical
administrarea tratamentului simptomatic prescris de medic

Pacientii cu osteoporaza
- administrarea tratamentului prescris de medic
- educatia pacientului
- sa efectueze zilnic miscare
- sa doarma pe un plan dur cu o perna subtire sub cap
- alimentatie echilibrata bogata in calciu , vitamine
Pacientii cu TBC osteo - articular
-

ingrijiri pre si postoperatorii la pacientii cu interventie

chirurgicala
o se practica de obicei la pacientii tineri si in cazul abceselor
reci

administrarea medicamentelor prescrise

o tuberculostatice
o antibiotice
- respectarea masurilor de asepsie in efectuarea tehnicilor
- alimentatie echilibrata, vitamine
- ingrijire riguroasa a tegumentelor
Pacientii cu artropatie deformata
-

tratament simptomatic in vederea alinarii suferintelor si a

tulburarilor organice ce apar in cursul evolutiei bolii
o respiratorii
o cardiace
o renale
incurajarea pacientului sa efectueze exercitii pentru prevenirea
atrofiilor musculare si a rigiditatii articulare
educatia pacientului

Pacientul cu tendinita

Afectarile tendonului achilean includ:

- Tendinita o afectiune inflamatorie ce se caracterizeaza prin aparitia
unei dureri localizate in timpul sau dupa desfasurarea unui efort. Pe
masura ce boala progreseaza, durerea apare la eforturi din ce in ce
mai mici, pentru ca in final sa apara chiar si in repaus
- Tendinoza este o afectiune degenerativa caracterizata de
microtraumatisme repetate, cu aparitia unor microfisuri la nivelul
tendonului. Poate genera aparitia unui nodul in regiunea posterioara a
piciorului
- Ruptura partiala sau totala a tendonului caracterizata de o durere
violenta, mersul devenind aproape imposibil
Factori de risc
Atletii cu o forma fizica proasta sau cei supraantrenati prezinta cel mai
mare risc de a dezvolta boala.
. Pantofii fara toc obliga astfel tendonul sa se intinda peste limita
obisnuita, cauzand aparitia inflamatiei. Daca pantofii cu toc sunt
purtati in fiecare zi, exercitii de stretching sunt indicate dimineata si
seara pentru a mentine lungimea lui normala
Cauze de aparitie ale bolii
Leziunile tendonului ahilean pot fi cauzate de :
-- Suprasolicitare
- Tulburarile statice ale piciorului piciorul plat, pronatia
accentuata a piciorului, scurtarea tendonului lui Achile sau a
muschilor gambei
- - Incaltamintea necorespunzatoare papuci cu prea mult sau
prea putin suport al boltii plantare
- - Efecte secundare ale unor medicamente: antibioticele din
familia fluorochinolonelor, folosite pentru a trata o gama larga de
infectii bacteriene, administrate in doze mari mai mult de 5 zile ;
perfloxacina are un risc de patru ori mai mare decat norfloxacina
sau ciprofloxacina; infiltratiile cu cortizon efectuate la nivelul sau
in vecinatatea tendonului lui Achile permit unui tendon afectat sa
se intinda sau sa se contracte fara durere, uneori ajungand la

ruptura
- Accidente strivit de corpuri grele, in accident de masina
Simptome si semne
- Durere localizata in spatele calcaiului ce apare in timpul
mersului/alergarii sau la ridicarea pe varfurile degetelor
- Rigiditate ce dispare odata cu incalzirea tendonului
- Prezenta unui nodul retrocalcanean
- Auzul unei trosnituri la mobilizarea tendonului
Exista trei stadii ale durerii, gradate astfel:
1. Durere care dispare la incetarea efortului
2. Durerea reapare in repaus dupa o perioada variabila
3. Durere permanenta
-

repausul regiunii
infiltratii locale
tratament simptomatic pentru ameliorarea durerii si a inflamatiei
observarea aparitiei unor semne legate de limitarea miscarii
educatia pacientului
o evitarea activitatiilor care cauzeaza exacerbarea procesului
inflamator timp de 4 - 6 saptamini
Ingrijirea pacientilor cu fracturi

prin fractura se intelege o intrerupere totala sau partiala a

continuitatii unui os , aparuta in urma unui traumatism
- fractura nu este numai un simplu accident traumatic , cu
repercursiune locala ci un proces patologic complex , care
angajeaza intrg organismul
Fractura poate fi
- Deschisa tegumentul si straturile de sub el au fost lezate , fie
de agentul vulnerant, fie de fracturile osoase si osul ajunge in
contact cu exteriorul
- Inchisa segmentele osoase sunt acoperite integral de piele
Exista fracturi
- Incomplete in care linia de fractura nu intereseaza toata
circumferinta osului
- Complete cu doua sgmente sau mai multe fragmente mari
si mici se numeste comunicative
- Fara deplasare cind nu a avut loc deplasarea fragmentelor
osoase
-

Cu deplasare cind fragmentele osoase sunt deplasate intre

ele
Semne si simptome
Semne de probabilitate
- Durere aparuta odata cu traumatismul
- Poate avea sediul in focarul de fractura sau pot aparea fracturi
reflectante dureri la genunchi la pacientii cu leziuni primare
ale soldului
- Unde este fractura durerea este mai vie
- Se exacerbeaza odata cu palparea
- Deformarea segmentului fracturat
- Scurtarea membrului datorita deplasarii in sens convergent a
segmentelor fracturate
- Impotenta functionala
- Echimoza pot fi comune si in entorse, luxatii
o Apar tirziu
- Subfuziunile sanguine aparute la 24-48 ore
Semne de certitudine
- Mobilitate anormala a segmentului fracturat
- Crepitatia osoasa palpata si auzita in timpul miscarilor
anormale
- Lipsa transmiterii miscarilor dincolo de fractura
- Intreruperea continuitatii unui os
- Radiografia segmentului fracturat stabileste definitiv
existenta sau lipsa fracturii
Fracturile sunt insotite adesea de socul traumatic.
Ingrijirile de urgenta primul ajutor
- Se incep la locul accidentului
1. combaterea socului
o suprimarea durerii
o se face exclusiv de medic prin injectare de Morfina si
infiltrarea focarului de fractura cu Novocaina
o asistenta are obligatia sa pregateasca materialele necesare
seringi de 2 si 10 ml
solutie Novocaina 1% fara Adrenalina
fiole de Morfina 1%
o se anunta telefonic spitalul
o in lipsa medicului se va incerca calmarea durerii cu alte
medicamente
algocalmin
antinevralgic
sedalgin
2. evitarea infectiei
-

o in cazul fracturilor deschise

o prin aplicare de pansamente sterile
o in lipsa pansamentelor se poate utiliza o pinza alba
o important este modul cum a luat nastere fractura deschisa
3. imobilizare provizorie
7
o se face inainte de a misca bolnavul de pe loc
o se uitlizeaza atele de sirma, lemn, tabla
o lungimea atelelor trebuie sa fie mai lunga decit segmentul
fracturat
4. pregatirea pentru transport

Fracturile deschise
- sunt fracturile in care segmentele osoase fracturate comunica direct
cu exteriorul
- se produc si leziuni de diferite grade a partilor moi care devin poarta
de intrare pentru microbi
desi nu comporta un risc vital imediat infectia osoasa este cea mai
redudabila complicatie a fracturilor deschise datorita dificultatii
deosebite pe care le ridica in calea vindecarii
deschiderea focarului se face odata cu producerea discontinuitatii
osoase
Primul ajutor
- este o urgenta care trebuie rezolvata integral in primele 6 ore de ;a
accident
- indepartarea complicatiilor generale si locale care ameninta viata
o stop cardiorespirator
o embolii
o hemoragii externe
- imbracamintea sau incaltamintea vor fi taiate
o plaga va fi inspectata
- toaleta fizica si chimica a plagii
o se indeparteaza toate impurtatiile
o se curata plaga prin stergere cu solutie de iod
o in caz de impregnari cu impurtati se poate curata cu ser
fiziologic
o nu se pudreaza plagile cu antibiotice
- se aplica comprese sterile

o in caz de hemoragii se face hemostaza cu pansament

compresiv
infasarea se facfe in mod diferit in functie de regiunea anatomica
ranita
imobilizarea provizorie
se face profilaxia antitetanica
cind functiile vitale nu sunt afectate si cind nu exista un
traumatism abdominal vor fi administrate antalgice (algocalmin,
mialgin im)
transportul la spital in cele mai bune conditii
toate manevrele se vor face cu maximum de menajare a
traumatizatului
bolnavul nu va putea fi operat in primele 4 -5 ore de la accident
in mod normal acesti bolnavi trebuie operati imediat
o toaleta riguroasa a plagii fiind facuta de chirurg in sala de
operatii cu un timp operator esential, premergator fixarii
osului fracturat

IMOBILIZAREA
SCOPUL ORICAREI IMOBILIZARI
De a impiedica miscarile active si pasive , pentru a pune in
repaus organele si tesuturile traumatizate
De a mentine axarea corecta a membrului atunci cind
fragmentele nu sunt deplasate
De a diminua durerile
De a evita complicatiile pe care le poate provoca mescarea in
focar a unui fragment osos rupt si devenit taios
o Sectionari ale unor vase si nervi
o Sfisierea musculaturii din jurul osului
o Perforarea tegumentului
o Transormarea fraturii inchise intr-una deschisa
Suprimarea sau atenuarea relexelor
ameliorarea unor tulburari functionale
PRINCIPIILE UNEI IMOBILIZARI CORECTE
asigurarea functiilor vitale
se va cauta obtinerea unei axari relative a segmentului de
imobilizat prin tractiuna atraumatica
pentru a avea siguranta ca fractura nu se deplaseaza
imobilizarea trebuie sa prinde obligatoriu articulatiile situate
deasupra si dedesubtul focarului de fractura
sa fie adaptatat feliefului anatomic al regiunii accidentate
sa fie simplasa nu fie compresive

MANEVRE INAINTE DE IMOBILIZAREA PROVIZORIE

eliberarea sau degajarea membrului accidentat
executarea la nevoie a manevrelor de prim ajutor de importanta
vitala
o resuscitare cardio-respiratorie
o aplicarea garoului
o indepartarea imbracamintii
ATENTIE!
se dezbraca intii membrul sanatos si se imbraca membrul bolnav
intii
cind dezbracarea este dificila se prefera sacrificarea
imbracamintii
Cind este accidentat membrul superior , indiferent de nivelul
traumatismului trebuie scoase inelele
Daca inelul se afla pe degetul fracturat se taie inelui cu aprobarea
bolnavului
o primul ajutor in fracturile costale simple nu urmareste
imobilizarea ci obtinerea unei analgezii
o in fracturile costale si ale sternului imobilizarea cu bandaje
circumtoracice este inutila si chiar contraindicata, deoarece
accentueaza durerea, jeneaza expansiunea plaminului
sanatos si deci respiratia
ENTORSELE
-

provocarea unei miscari a oaselor care compun o articulatie

dincolo de gradul de libertate pe care il asigura elementele
anatomice care o delimiteaza determina fie o entorsa , fie o
luxatie
entorsele pot fi
o usoare
grave semne clinice
o durere
foarte intensa
se concentreaza pe un punct fix
dupa citeva ore de la traumatism
la locul insertiei capsulo-ligamentare
o impotenta functionala relativa
o edem
o echimoze

o pozitie antalgica caracteristica articulatiei

marirea volumului complexului articular este data de
revarsatele interstitiale si de cele intraarticulare
hidartroza prezenta de lichid seros in
cavitatea articulara
hemartroza prezenta de singe in cavitatea
articulara
10
masuri de urgenta
- combaterea durerii
o antalgice
o novocainizare
- imobilizare articulatiei cu atele
- unele entorse usoare pot beneficia de siplul repaus regional
- masajul, caldura si mobilizarea fortata sunt sunt
contraindicate
- in entorsele usoare se aplica comprese locale cu apa rece sau
ghiata
- masajul, caldura si mobilizarea fortata sunt contraindicate
- Masuri ulterioare
- fasa elastica sau ciorap elastic 1-2 saptamini, nu prea strins
- ciorapul se inlatura seara la culcare
- roengenterapie in edemele masive
- in hidrartrozele mari sau hemartroze masive se efectueaza
punctie articulara degajatoare in conditii de asepsie riguroasa
- cele complexe necesita interventie chirurgicala
- dupa perioada de imobilizare incepe recuperarea functionala
-

Luxatiile
daca extremitatiile osoase care alcatuiesc o articulatie sunt
indepartate de la raporturile lor normale si sunt mentinute
permanent in aceasta situatie luxatie
Simptomatologie
durere care se mareste odata cu tentativa de miscare
impotenta functionala
edem tumefierea regiunii
deformarea regiunii
hemartroze
echimoze subcutane

 diagnosticul se pune radiologic

Primul ajutor
se pot administra calmantenumai pe cale injectabila
se face imobilizarea
luxatiile deschise vor fi pansate
profilaxia antitetanica
transportul la sectia de ortopedie
efectuarea controlului radiologic
reducerea pe cale ortopedica sau chirurgicala
Sectionareea miinii
-

beneficiaza refacere prin tehnici de microchirurgie

conservarea miinii
mina taiata zboara adesea la distanta de locul
accidentului si trebuie cautata, curatata si conservata
se spala cu apa de la robinet
se inveleste intr-o compresa curata
se introduce intr-un sac de plastic si se inchide
ermetic
acest sac se plaseza in alt sac de plastic ce
contine gheata
nu este permis ca gheata sa fie in contact
direct cu mina
este contraindicata plasarea miinii taiate direct
in ser , in alcool

TRAUMATISMELE VASELOR SI HEMOSTAZA PROVIZORIE

NOTIUNI ELEMENTARE
In functie de locul unde se scurge singele se deosebesc
hemoregia interna
o cind singele se varsa intr-o cavitate seroasa (hemotorax,
hemoperitoneu) sau prin fracturarea unor oase
hemoragia externa
o cind singerarea se face in afara organismului
hemoragia exteriorizata
o cind hemoragia se face intr-o cavitate (stomac, intestin) ,
iar eliminarea are loc dupa ceva timp (epistaxis, melena,
hematurie)
B. In functie de felul vasului care singereaza, hemoragiile pot fi

hemoragii arteriale
o cele mai periculoase
o deoarece singele se evacueaza rapid in cantitate mare
o are urmatoarele caracteristici
tisneste din rana in jeturi intrerupte (sincron cu
sistola cardiaca)
culoare rosie aprinsa
hemoragii venoase
o singele iese in jet continuu
o are culoare inchisa
hemoragii capilare
o singerarea este difuza
o apar echimoze sau hematoame
hemoragii mixte
o arterio-veno-capilare
o apar in cazul unui traumatism cind se rup toate deodata
C. In functie de cantitatea de singe pierdut deosebim
hemoragii
o mici
o mijlocii
o grave
Hemoragii interne
Simptomatologie
hemoragiile interne se insotesc de tulburari din partea intregului
organism
o paloare din cauza vasoconstrictiei
o ameteli
o vijiituri in urechi
o lipotimii
o extremitati reci
o sete intensa
o gura uscata
o puls accelerat 100-120 batai/minut
o TA scazuta
o Respiratie accelerata superficiala
o Semne in functie de cavitatea in care a avut loc hemoragia
Hemotorax
Hemoperitoneu
Stabilirea indicelui de soc
- este foarte important ca inca de la locul accidentului sa fie
precizat

poate constitui un indiciu pretios in vederea aprecierii

volumului de singe pierdut
- permite evaluarea starii ranitului, facind un simplu raport
intre frecventa pulsului si valoarea tensiunii arteriale
maxime
Valoarea raportului P/TA max Indice Singe pierdut Starea ranitului
de soc
Deficit
70/140
0,5
Normovolemie
100/100
1
Deficit 20Soc potential
30%
120/80
1,5
Deficit 30Soc manifest
35%
140/70
2
Deficit 50%
Soc grav
140/60
2,5
Deficit >50%
Soc termial
-

starea accidentatului nu evolueaza intotdeauna paralel cu

intensitatea hemoragiei
orice ranit care a avut o singerare este amenintat de soc
hipovolemic, chiar daca imediat dupa hemoragie nu s-a
prabusit tensiunea arteriala

Prim ajutor
Se aseaza in pozitia in care centrii nervosi cerebrali , rinichii,
ficatul, organe foarte sensibile la lipsa de oxigen sa primeasca
cantitate suficienta de singe
Membrele inferioare ridicate la 30-40 grade

Orizontal, pe spate cu membrele inferioare ridicate

Capul plasat sub nivelul corpului
Daca este inconstient se aseaza in pozitie laterala de securitate

Se vor punctiona venele cit acestea nu sunt colabate

Se va recolta singe pentru grup sanguin
Se monteaza perfuzii cu solutii macromoleculare
Controlul functiilor vitale
Reanimare imediata in caz de stop cardiorespirator
Scoaterea vestimentatiei
Supravegherea in timpul transportului
DE RETINUT
1. va fi miscat cit mai putin
2. nu se vor administra apa sarata sau alte lichide, varsaturile
declansate periclitind in plus viata bolnavului

3. nu se injecteaza vasoconstrictoare la un traumatizat care

singereaza
Hemoragiile externe
Simptomatologie
provenienta singelui arteriala, venoasa in hemoragiile
externe se stabileste in functie de caracteristicile singelui
aratae culoare, jet
- hemoragiile externe fiind insotite de tulburari din partea
intregului organism, semnele generale de anemie sunt
asemanatoare
DE RETINUT
cantitatea de singe existenta in corpul omenesc reprezinta ~
1/13 parte din greutatea corpului, adica o medie de 5-8 litrii la
un adult
organismul poate sa suporte 1/10 maxim din cantitatea totala
fara tulburari importante
la pierderi mai mari apar tulburari acute, soc hemoragic prin
hipovolemie (20-30 %)
Prim ajutor
se intinde la orizontala
se face hemostaza provizorie realizabila pe mai multe cai
o compresiune manuala sau digitala
artera ranita va fi comprimata numai daca apasarea
se exercita in regiunile in care ea trece in apropierea
unui plan osos
in functie de calibrul vasului si de profunzimea la
care se afla apasarea va fi executata cu degetul
mare , cu celelalte degete ale miinii sau cu pumnul
compresiunea digitala se foloseste de prima urgenta
pina s-a procurat materialele necesare pentru
obtinerea hemostazei provizorii
locurile de electie pentru realizarea compresiunii
trebuie bine cunoscute de cei care aplica metoda
-

o pansament compresiv
in cazul oaselor capului fracturate hemostaza
provizorie se va face prin pansament compresiv
o aplicarea garoului
este indicat in plagile arteriale sau venoase de
calibru mare si mijlociu de la membre

se poate aplica peste imbracaminte sau peste

pansament si se va stringe pina la disparitia
singerarii
este bine ca intre garou si tegument sa se fixeze un
rulou de fasa pe traiectul arterei
aplicarea garoului se face inaintea toaletei si pansarii
ranii
daca rana continua sa singereze inseamna ca garoul
nu a fost aplicat corect
garoul va fi plasat deasupra plagii cind hemoragia
provine dintr-o artera rupta si sub rana cind este
sectionata o vena
in realitate in practica aceasta diferentiere intre
hemoragia arteriala si cea venoasa nu este foarte
importanta pentru ca in cazul in care garoul este
aplicat corect la radacina membrului se opreste atit

15
hemoragia arteriala cit si cea venoasa
dezavantajul principal al aplicarii garoului consta in
faptul ca nu poate fi mentinut mai mult de o ora sau
o ora si jumatate
daca este mentinut peste acest interval exista riscul
aparitiei unor leziuni ireversibile , fapt care poate
solda la amputarea membrului
o pensarea vasului singerind
se face cu pensa Pean sau Kocher
capetele vaselor sectionate singerinde se prind in
virful penselor
pensa va fi lasata in plaga pe vasul prins , aplicinduse peste ea un pansament aseptic si se tarnsporta
bolnavul la spital
se va urmari sa nu se desfaca pensele
Prevenirea sau combaterea socului posthemoragic
dupa refacerea hemostazei provizorii se va proceda astfel
o se aseaza pe targa in decubit dorsal, orizontal sau decliv
( nu se pune decliv in caz de traumatism cerebral)
o se pregateste trusa de perfuzie si se racordeaza la un
flacon sau punga cu solutii perfuzabile
o se punctioneaza vena
o daca hemoragia este grava si se afla in stare de colaps se
vor ridica membrele la verticala si se mentin ca atare astfel
se obtine un volum de circa 1000 ml de singe

o se monteaza tensiometrul, se masoara la intervale

prestabilite si se consemneaza
o daca punctionarea nu reuseste se incearca la jugulara sau
femurala de cadrul competent
o se evita manevrarea traumatizatiilor
o se administreaza oxigen
La spital
transfuzie de singe si plasma
orice transfuzie va fi izo grup si Rh cu determinarea
compatibilitatii
flacoanele se vor incalzii la temperatura corpului
Hemoragii exteriorizate
Simptomatologie
semnele locale apar in functie de organul cavitar din care s-a
produs exteriorizarea
cele mai frecvente sunt
o epistaxis singerare pe nas
o hemoptizie hemoragie din arborele respirator
rosu
aerat
spumos
eliminat prin tuse
o hematemeza eliminare prin cavitatea bucala a singelui
provenit din stomac
o melena exteriorizarea prin defecatie
o metroragie hemoragie care provine din uter in afara
ciclului
o hematurie singerare care provine din arborele urinar
in functie de cantitatea de singe pierdut si viteza cu care se
pierde semnele generale sunt cele de la hemoragia interna
Prim ajutor
se va pastra nemiscat in pozitie laterala sau semisezinda in
functie de sediul hemoragiei
se interzice orice efort fizic
hemostaza provizorie
se aplica punga cu gheata deasupra zonei presupusa suferinda
aplicarea tratamentului general
POLITRAUMATISMELE

sunt afectiuni traumatice in care leziunile periferice sunt

asociate cu leziuni viscerale ce pot determina tulburari ale
functiilor vitale
masuri de urgenta la locul accidentului
crearea unui baraj de securitate pentru a putea
acorda primele ingrijiri in conditii cit mai bune
evaluarea rapida a situatiei printr-o prima
examinare, pentru aprecierea functiilor vitale si
inventarierea leziunilor
stabilirea prioritatilor de prim ajutor
in functie de numarul ranitilor se face un triaj primar
si se hotaresc masurile ce trebuie luate [entru fiecare
caz in parte
ierarhizarea gesturilor de prim ajutor este
urmatoarea
pe primul loc se situeaza resuscitarea
cardiorespiratorie
in cazul in care exista mai multi accidentati se
actioneaza simultan
de regula se considera ca prioritatile de interventie in
ordinea urgentei vitale
combaterea insuficientei respiratorii acute
insuficientei cardiocirculatorii
a starilor grave de soc
dupa masurile de prim ajutor intreprinse se face o a
doua examinare si trierea urgentelor
cuprinde
urgenta I
o stopul cardiorespirator
o hemoragiile mari nu pot fi oprite cu
garou hemoragiile organelor interne
urgenta II
o hemoragiile arteriale care pot fi oprite cu
garou
o amputatiile de membre
o plagile mari abdominale
o traumatizatii care si-au pierdut
cunostiinta
urgenta III
o traumatismele craniocerebrale
o traumatismele vertebomedulare si de
bazin

o fracturi deschise, plagi profunde

urgenta IV
o ceilalti traumatizati constienti
o cei cu leziuni superficiale, fracturi ale
membrelor toracice
o alte fracturi care se pot imobiliza
provizoriu si se pot temporiza
transportul politraumatizatilor
se va afla in permanenta supraveghere a cadrului
mediu
citeva precizari
rapiditatea si competenta cu care se intervine si se
transporta bolnavul pot contribui mult la scaderea
mortalitatii
stabilirea prioritatiilor la acordarea primului ajutor ,
ca si la organizarea si executarea transportului spre
unitatiile sanitare este de mare importanta
atit la locul accidentului cit si in camera de garda
reanimarea politraumatizatiiilor se desfasoara in 2
etape
prima
o asigurarea schimburilor gazoase
pulmonare prin manevrele de resuscitare
respiratorie
o restabilirea si mentinerea functiei
cardiocirculatorii
o oprirea hemoragiei
a doua
o cuprinde actiunile care pot fi executate
dupa restabilirea in limite normale a
functiilor respiratorii si hemodinamice
bilantul leziunilor se va face din principiu evitind
gesturile intempestive care pot agrava leziunile
initiale
inventarul lezional al politraumatizatului se face prin
inspectie
palpare
la nevoie vesmintele vor fi taiate pentru a evita
mobilizarea inutila
la spital
se va aprecia mai exact gravitatea leziunii

executarea interventiilor chirurgicale de

urgenta
o hemostaza chirurgicala
o repararea sau inlaturarea viscerelor rupte
o rolul cadrului mediu de la camera de
garda este de a asigura prompt in
continuare toate masurile de urgenta
luate pe timpul transportului si cele
indicate de medicul de garda
o va urmarii functiile vitale si vegetative
o va recolta singe pentru examenele de
laborator indicate de medic
in sectiile unde au fost internati
terapie intensiva
traumatologie
chirurgie
va supraveghea permanent bolnavul
necesita o monitorizare atenta
clinic se va urmari
facies
o paloarea
o cianoza
o roseata exagerata
o uscarea buzelor
limba uscata denota o hidratare deficitara
semnele subiective
o durerea
localizare
caracteristica
intensitate
o greturi, varsaturi
alimentare
fecaloide
sangvinolente
o tulburari ale auzului, vazului
TRAUMATISMELE CRANIO- CEREBRALE

sunt totalitatea fenomenelor clinice sau paraclinice care apar ca

urmare a actiunii unui agent traumatic asupra cutiei craniene
poate fi

o inchis
o deschis
TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE INCHISE
COMOTIA CEREBRALA
se caracterizeaza prin
o abolire brusca a cunostiintei
o survine imediat postimpact
o insotita sau nu de modificari ale functiilor vitale si
vegetative
TA
Tahicardie
Scurta apnee
fenomenul este de scurta durata citeva minute si e reversibil
PRIMUL AJUTOR
in repaus culcat
transport cu autosanitara
atentie = exista riscul instalarii unei come
TRATAMENTUL ULTERIOR
daca fenomenele sunt toatal reversibile fara tratament necesita
doar repaus fizic si psihic
daca e vorba de un labil psihic
o se pot administra sedative sau tranchilizante la indicatia
medicului si somnifere 2-3 zile
20
ATENTIE!!!!
POT APARE UNEORI MANIFESTARI DUPA CITEVA ZILE, TREBUIE
ATENTIONAT PACIENTUL CA LA APARITIA UNEI CEFALEE
PERSISTENTE, VERTIJ, VARSATURI SA SE PREZINTE DE URGENTA LA
MEDIC
CONTUZIA CEREBRALA
afectiune cranio-cerebrala traumatica
poate fi de diferite grade
o minora (una sau citeva ore)
o moderata (pina la 24 ore)
o grava (alterari profunde de lunga durata)
simptomatologie
o abolirea sau alterarea starii de constienta
o modificari tranzitorii
in contuzia minora

o
o

puls
respiratie
TA
varsaturi
in contuzia moderata
dispnee
tahicardie
rar oscilatii a TA
in contuzia grava
domina perturbarile respiratorii cu incarcare
traheo-bronsica
dispnee de tip Cheyne Stokes, Kussmaul
hipertermie
tahicardie
varsaturi
puseuri de hipertensiune
deglutitie dificila sau abolita in contuzii grave
semne neurologice
contuzie minora
modificari de reflexe
abolire de reflex plantar
contuzie moderata
redoarea cefei
asimetrie de reflexe miostatice
extensia halicelui
pareze oculomotorii
contuzie grava
sindrom bipiramidal gal sau inegal
crize convulsivante generalizate
rigiditate prin decerebrare
semne oftalmologice
midriaza bilaterala
mioza
miscari pendulare ale globilor oculari
lcr
poate fi
rozat sau clar in contuzia minora
sangvinolent sau rozat incontuzia moderata
intens sangvinolent in contuzia grava
alte semne
cefalee

ameteli
vertije
varsaturi

GRADUL DE CONTUZIE SE IDENTIFICA PE BAZA PROFUNZIMII COMEI.

Profunzimea Comei Se Apreciaza In Functie De Precizarea Abolirii
Timpilor De Deglutitie
prim ajutor
o se face examen riguros si rapid
o asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii
o pozitionarea in decubit lateral sau ventral cu fruntea
sprijinita pe antebrat

o in timpul transportului trebuie urmarite orice modificare

astfel
TA normala plus bradicardie indica compresiune
cerebrala
TA plus tahipnee si hipertermie indica o leziune
cerebrala profunda
TA normala cu stare de obnubilare si cu midriaza
unilaterala plus pareza indica un hematom extradural
sau subdural
Daca starea de coma se accentueaza progresiv se
suspecteaza un hematom subdural sau
extraduralcare difuzeaza rapid interventie
chirurgicala de urgenta
tratamentul in stationar
o se interneaza in terapie intensiva
o intubatie orotraheala
o intubatia nu se mentine mai mult de 36-48 de ore
o daca fenomenele de insuficienta respiratorie persista se
practica traheostomia
o in caz de stop respirator ventilatie artificiala
o oxigenoterapie
o combaterea hipotermiei inveliri in cearceafuri umede
o combaterea edemului cerebral glucoza 33%
o combaterea hipertoniilor
o rehidratare
o tratament chirirgial la nevoie
o in contuziile minore si moderate tratamentul este
simptomatic
antalgice

mici doze de tranchilizante

repaus la pat 7-15 zile (contuzie minora)
2 -3 saptamini (contuzie moderata)

DILACERAREA CEREBRALA
o este o leziune distructiva
o cu lipsa de continuitate a substantei cerebrale
o survine in traumatisme cranio-cerebrale deschise (glont)
o simptomatologie
o in functie de sediul leziunii
hemipareza sau hemiplegie
afazie
hemianopsie (modificare de cimp vizual)
in traumatismele inchise dilacerarea este asociata cu
contuzie si edem cerebral
o tratament
o in cele deschise al plagii
o in cele inchise explorare chirurgicala
TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE DESCHISE
o pot fi
o plagi cranio-cerebrale nepenetrante intereseaza
partile moi
oasele craniului
o plagi cranio-cerebrale penetrante si perforante sunt cele
care au depasit dura mater si ajung in profunzime
o conduita de urgenta
o mobilizarea va fi redusa la minim
o transportul se face cu mare grija
o tratament neurochirurgical
FRACTURILE BAZEI DE CRANIU
o sunt fracturi grave
o simptomatologia
o scurgere de LCR , singe sau chiar de substanta cerebrala
prin nas, gura , urechi
o deosebirea dintre epstaxis si o singerare data de o rana a
urechii sa face prin faptul ca singele provenit din fractura
este amestecat cu LCR, este apos, nu coaguleaza , curge
in continuu
o stare de coma

 superficiala
profunda
o echimoze la pleoape
o leziuni nervoase, paralizii
o diagnosticul se pune prin punctie rahidiana sau prin
radiografie
Puncia lombar (rahidian)
Metod de recoltare i investigare a lichidului cefalorahidian (LCR) prin
ptrunderea n spaiul subarahnoidian cu un ac adecvat (se efectueaz
n spital).
Indicaii:
diagnostic: msurarea presiunii LCR, prelevarea LCR pentru
examen bacteriologic, chimic i citologic n caz de meningit,
encefalit,
hemoragie meningo-cerebral,
injectarea
de
substane de contrast (mielografie);
terapeutic: scderea presiunii intracraniene n caz de
hidrocefalie
a
nou-nscutului,
introducerea
n
spaiul
subarahnoidian de substane medicamentoase (citostatice n
caz de leucemii)
- Contraindicaii:
o edem papilar,
o instabilitatea cardio-respiratorie,
o coagulopatie,
o contuzia coloanei sau infecia tegumentelor n regiunea
unde se va efectua puncia,
o refuzul categoric al pacientului,
o hipertensiune intracraniana,
o edem cerebral,
o tratamentul antiagregant si anticoagulant
- trombocitopenii sau coagulopatii
Material necesar:
- ace de puncie lombar, tvi renal, pense hemostatice
- lidocain 1%,
- mnui, pansamente i cmpuri sterile,
- antiseptic: betadin / alcool iodat,
- leucoplast,
- sering de 2 ml (pentru anestezia local),
- 3 recipiente colectoare (sticlue) sterile pentru recoltarea LCR,
- medicaie (anestezice, antibiotice)
Tehnica:
nainte de efectuarea punciei lombare se va recurge la examen
neurologic i FO. Incidente i accidente:

durere la locul punciei,

cefalee post puncie,
parestezii tranzitorii n timpul punciei,
hematom peridural.

o prim ajutor
o in cazul fracturilor de baza cu leziuni cerebrale
tratamentul contuziilor grave
o in contuziile simpla va fi mentunut in repaus
TRAUMATISMELE VERTEBRO-MEDULARE
o simptome in fracturi
o daca este constient, ne poate informa despre
prezenta durerii
contractura si rigiditatea grupurilor de musch din
zona segmentului fracturat
tumefactie locala
echimoza locala
crepitatii ososase depistate la palpare
departarea a 2 apofize spinoase
in regiunea cervicala se mai adauga citeva semne
specifice
capul aflat in pozitie de flexiune este sustinut
cu ambele miinichiar de acesta
pozitia de torticolis in fracturile de atlas
tulburari de respiratie de diferite grade
o simptome in fracturi vertebrale cu sectiune totala de maduva
o paralizia si pierderea sensibilitatii in regiunile subiacente
focarului focarului de fractura
o daca sediul leziunii este la coloana cervicala accidentatul
va avea toate extremitatile paralizate (tetraplegie)
o daca mai respira greu leziunea e localizata la primele
vertebre cervicale
o paraplegia cind apare corespunde vertebrei C6C7
o se va insista asupra nivelului de sensibilitate tactila si
dureroasa
o tulburari sfincteriene
retentie de urina
incontinenta de fecale
o abolirea reflexelor osteo-tendinoase
o tulburari respiratorii si cardiace

o conduita la locul accidentului

o se va evita orice tentativa de ridicare a traumatizatului
o se va cerceta daca nu are o leziune medulara prin intepare
usoara a extremitatiilor
o daca e constient e pus sa faca miscari ale membrelor
o prin interogatorii se poate afla daca prezinta parestezii
amorteli
furnicaturi
intepaturi
o imbracamintea va fi inlaturata prin taiere cu foarfeca la
cusaturi
o examinarea se face in pozitia in care a fost gasit
o daca sunt necesare rotiri se face de mai multe persoane
o este important ca la orice accident , nici o victima sa fie
ridicata de umeri si picioare si nici sa fie dezbracata pina
nu sau stabilit leziunile
o nu se exercita tractiuni pe membre
o prim ajutor
o remedierea tulburarilor generale
o permeabilizarea cailor respiratorii
o la nevoie oxigenoterapie
o asezarea traumatizatului pe brancard
o va fi asezat cu fata in sus
o se aseaza linga accidentat targa
o se pregateste targa
o se acopera cu o patura
o
o
o
o
o
o

se vor aseza in genunchi linga accidentat

introduc miinile sub accidentat
la un semn ridica toti odata
un altul impinge taga
se aseaza pe targa
va fi legat cu traverse
26

fixarea capului si gitului intre 2 paturi rulate pentru transportul unui

accidentat cu fractura de coloana cervicala
o daca transportul dureaza mai mult de 4-6 ore va fi sondat

o in cazuri exceptionale cind este imposibil sa se asigure o

targa tare trasportul este admis
TRAUMATISMELE BAZINULUI
-

fracturile bazinului includ fracturile oaselor care il compun

o coxal
o fundul cotilului
o ramurile ilio si ischiopubiene
o sacrul
o coccisul

o
o

o
o
o
o
o

- Diagnosticul de prezumtie
Evidentierea durerilor locale
Contracture muschilor abdominali
Poate fi reprezentata ca un semn reflex sau datorita
hematomului retroperitoneal
Poate fi semnul unei rupturi de viscer abdominal
Vezica urinara
Uretra
Colon
intestin
Prezemta contracturii abdominale trebuie apreciata
ca un element de gravitate
Vor fi urmarite
Puls
TA
Aparitia semnelor clinice de anemie
Aspectul urinei
Posibilitatea mictiunii spontane
Poate prezenta impotenta functionala relative a membrelor
inferioare
Mobilizarea coapselor este dureroasa
Fracturle de cotil se pot complica cu luxatia centrala a
capului femoral
In fracturile inelului pelvian pot sa apara scurtarea
aparenta
In fracturi de disjunctie pubiana se constata largirea
bazinului

Primul ajutor

Sedarea bolnavului nu opiacee

combaterea starii de soc
transportul se face pe targa
este interzis transportul cu patura
nu se recomanda sondajul uretral decit la spital
nu se vor face clisme
Tratamentul in spital
diagnosticul de certitidine se stabileste in urma examenului
radiologic
in functie de gravitate tratamentul poate fi chirurgical sau
conservator
in fracturile fara deplasare sau cu deplasare moderata consta in
imobilizare la pat 20-30 zile , cu incepere precoce a recuperarii
functionale la pat
in fracturile cu deplasare ale centurii pelviene se va face
reducerea fracturilor sau a disjunctiilor
disjunctia simfizei pubiene mai mare de 3 cm are indicatie
chirurgicala
Tratamentul complicatiilor
necesita interventia corelata a ortopedului si urologului
in ruptura uretrei se incearca cu prudenta introducerea unei
sonde uretrale, daca nu se reuseste se face cistotomie
suprapubiana si se monteaza o sonda tip Pezzer
ruptura vezicii urinare impune laparatomie de urgenta, sutura
vezicii si istalarea uei sonde
rupturile altor viscere abdominale impun de asemenea
laparatomie de urgenta si repararea chirurgicala
in paralel se face tratamentul starii de soc
INGRIJIREA PLAGILOR

Plaga est rezultanta unui traumatism in urma caruia se produc

distrugeri ale tesuturilor , interesand intotdeauna pielea. Agentii pot fi
mecanici , termici sau chimici.
Atunci cand trauma nu a produs distrugerea pielii este contuzie.
Clasificarea plagilor

In functie de natura agentului traumatic:

- mecanic - taiere, intepare, muscatura, impuscare, interventie
chirurgicala sau accidentala
- termic - arsura, degeratura
- chimic - arsura chimica
- electric - electrocutare, trasnet.
In functie de regiunea anatomica interesata:
- cap (scalp, fata, etc.)
- gat
- membre
- trunchi (abdomen, torace, pelvis).
In functie de profunzime si complexitate:
- plagi superficiale - limitate la tegument si tesuturile subiacente; nu
depasesc fasciile de invelis
- plagi profunde: nepenetrante (nu patrund in cavitati seroase): oarbe,
in seton (deasupra fasciei superficiale), transfixiante (simple sau
complexe); penetrante (fara/cu leziuni viscerale).
In functie de timpul scurs de la trauma:
- plagi recente (pana la 6 ore de la accident, fara semne de infectie)
- plagi vechi (peste 6 ore de la accident)
In functie de circumstantele producerii accidentului:
- traumatism de circulatie, de munca, domestic, etc.
In functie de gradul contaminarii si prognoza ratei de infectii:
- plagi curate - incizii chirurgicale pe tegumente dezinfectate, fara
patrundere in tractul digestiv (hernii, etc.); risc de infectie existent - in
jur de 2%
- plagi cu contaminare minima (din tractul digestiv, respirator sau
genitourinar); rata de infectie - in jur de 4%
- plagi contaminate (contaminare majora a plagii): abordarea
terapeutica corecta duce la risc de infectie - in jur de 8%
- plagi infectate (presupun o infectie preexistenta: peritonita
apendiculara, etc.); risc de infectie de pana la 40%.

Ingrijirea unei plagi trebuie sa realizeze urmatoarele:

- sa se suprime durerea
- sa se efectueze hemostaza provizorie/ definitiva

- sa se trateze plaga in functie de cauza si intindere

Pansamentul este actul chirurgical prin care o plaga se aseptizeaza ,
se trateaza si se protejeaza pentru a-i usura cicatrizarea
Efectuarea corecta a unui pansament trebuie sa raspunda
urmatoarelor principii fundamentale:
1. sa se lucreze in conditii de asepsie perfecta; instrumentele si
materialele folosite sa fie sterile iar mainile celui ce exercita sa
fie dezinfectate la atingerea tegumentlui din jurul plagii.
2. sa se asigure abosrbtia secretiilor cu o compresa de tifon
acoperita cu vata hidrofila.
3. Sa se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunzatoare cadrului
de evolutie.
4. Protejarea plagii fata de agentii termici, mecanici, climatici si
infectiosi ai mediului inconjurator.
5. Asigurarea repusului sau imobilizarea regiunii lezate pt a grabi
cicatrizarea.
Aceste principii constituie in acelasi timp obiectivele pansamentului.
Efectuarea pansamentului- protector, compresor si absorbant
Scop: protejeaza plaga de factorii nocivi , asigura o buna absorbtie a
secretiilor , un repaus perfect al regiunii lezate si favorizeaza
cicatrizarea.
Materiale necesare:
- trusa cu intrumente sterile
- 1,2 pense hemostatice
- 1,2 pense anatomice
- 2 foarfece
- 1 casoleta cu comprese si tampoane de tifon si vata , sterile ; vata
hidrofila sterila taiata in dreptunghiuri.
- Tavita renala

- Musama si adeziv in functie de regiune

o Solutii antiseptice: alcool 70%
o alcool iodat si tinctura de iod 2%
o permanganat de potasiu
o nitrat de argint 1-2%
o acid boric 4%
o bromacet 1%
o rivanol 1%
o apa oxigenata
o unguenti si pulberi cu antibiotice
o sulfacide
o fesi de diferite masuri
o leucoplast
Tehnica pansarii plagii la locul accidentului
-

toaleta si dezinfectia tegumentului

o cind plaga se afla intr-o regiune paroasa

se incepe cu tunderea regiunii paroase

spalarea tegumentului in jurul plagii cu apa si sapun,

apoi degresarea cu eter si benzina

dezinfectia in jurul plagii cu tinctura de iod, apoi cu

alvcool, prin miscari circulare, din jurul plagii spre
exterior

toaleta plagii

curatirea plagii prin turnare in jet cu apa sterila , ser

fiziologic, antiseptice neiritante apa oxigenata 3%

tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon

sterile

nu se face tamponare cu vata

nu se toarna nici un fel de substanta in plagile

penetrante, perforate in organe si cavitati naturale

se poate face o tamponare superficiala a plagii cu

tampoane de tifon umezite in substante antiseptice
neiritante

dezinfectia din nou a tegumentului din jurul plagii

o se face din nou cu tinctura de iod, apoi cu alcool
o aceste dezinfectante sa nu intre in plaga

acoperirea plagii
o se face cu comprese sterile care trebuie sa depaseasca
marginile plagii cu 2-3 cm
o compresele vor fi astfel manevrate incit sa nu se atinga cu
miinile suprafetele ce vin in contact cu plaga

fixarea pansamentului
o se face cu galifix, leucoplast sau prin infasare

DE RETINUT
-

primul ajutor in ingrijirea plagilor va urmari prevenirea infectarii

acestora

este necesara spalarea pe miini inaintea inceperii manevrelor

respectarea cu strictete a masurilor de asepsie constituie

succesul vindecarilor rapide fara complicatii

inaintea efectuarii pansamentului se administreaza antalgice ,

eventual si sedative pentru calmarea durerilor si linistirea
bolnavului

CE NU SE FACE
-

nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de

instrument

nu se scot fragmentele osoase in cazul fracturilor deschise

nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata

pericol de hemoragie

Etape de executie:
1. pregatirea materialelor si instrumentelor necesare se
pregateste si se transporta langa bolnav
2. pregatirea fizica si psihica a bolnavului- se explica necesitatea
efectuarii pansamentului si se aseaza in pozitie cat mai comoda ,
sezanda sau decubit dorsal in functie de regiunea in care este
situata plaga.
3. Efectuarea tehnicii
- spalarea pe maini cu apa si cu sapun
- dezinfectarea cu alcool medicinal
- examinarea plagii si a tegumentului din jur.
- Daca plaga a fost pansata inainte se desface fasa si se ridica
pansamentul cu multa blandete pt a nu produce dureri prin dezlipire ;
daca nu se desface se inmoaie cu apa oxigenata si apa si se ridica
pansamentul. Se indeparteaza eventualele secretii prin tamponare cu
compresii sterile uscate si se runca fiecare compresa sterila in tavita
renala. Se folosesc 2 pense anatomiced din trusa sterila pentru
indepartatea pansamentului vechi; cu o pensa port tampon se se ia o
compresa sterila si cu ajuto rul celei de-a doua se efectueaza o

tamponare cu un tampon imbibat cu apa oxigenata- apa oxigenata se

toarna din sticla.
Se toarna in palga apa oxigenata , avand rol dezinfectant, hemostatic
si de indepartare a sectetiilor. Se curata marginile plagii de cateva ori ,
la fiecare stergere folosind un alt tampon. Marginile plagii se sterg cu
un tampon uscat.
- tegumentul din jurul plagii se dezinfecteaza cu tinctura de iod sau
alcool iodat. Plaga se curata cu tampoane sterile.
- Se acopera plaga cu 2-3 comprese sterile care sa depaseasca
marginile plagii cu 1-2 cm , uscate sau imbinate in solutii antiseptice
- Peste pansament se aseaza vata sterila cu rol absorbant si apoi
pansament.se fixeaza cu leucoplast sau prin bandajare.
- se spala pe maini cu apa si sapun si se dezinfecteaza cu alcool
- Plagile mari, care au marginile taiate, se prind cu agrafe Michel
INGRIJIREA BOLNAVULUI DUPA EFECTUEAREA TEHNICII
- Bolnavul se aseaza in pat comod
- Regiunea lezata se tine in repaus pentru a reduce durerea si a grabi
vindecarea
Reorganizarea locului de munca
- se strang materialele folosite in tavita renala , se curata , se spala si
se dezinfecteaza instrumentele
- se pregatesc pentru sterilizare
- se aeriseste salonul
-

rahicenteza se
efectueaz de

Incidente i accidente:
- durere
la
locul
punciei,
- cefalee post puncie,
- parestezii
tranzitorii
n timpul punciei,
- hematom
peridural.
o prim ajutor
o in cazul
fracturilor de
baza cu leziuni
cerebrale
tratamentul
contuziilor grave
o in contuziile
simpla va fi
mentunut in
repaus
TRAUMATISMELE
VERTEBRO-MEDULARE
o simptome in fracturi
o daca este
constient, ne
poate informa
despre
prezenta
durerii
contractur
a si
rigiditatea
grupurilor
de musch
din zona
segmentul
ui
fracturat
tumefactie
locala
echimoza
locala
crepitatii
ososase
depistate
la palpare
departarea
a 2 apofize
spinoase
in
regiunea

ctre medic care va fi servit cu cele necesare de ctre cadrul

mediu
-