PUERICULTURĂ, PEDIATRIE

ȘI NURSING SPECIFIC
PROF. TOPALOV ELENI
 DEFINIREA PUERICULTURII SI PEDIATRIEI
PUERICULTURA SI PEDIATRIA sunt domenii
de activitate si totodata stiinte care au un
obiect comun de preocupare si studiu:
copilul de la nastere la adolescenta (pana la
varsta de 18ani).
PUERICULTURA(lat.puer=copil;cultura=cr
estere)
- se ocupa de copilul sanatos;
- este alcatuita din ansamblul de mijloace
prin care se asigura dezvoltarea somato-
psihica normala si ocrotirea sanatatii prin
masuri profilactice.
 Puericultura antenatala - se ocupa
de dezvoltarea intrauterina normala a
produsului de conceptie pana la
nastere.
PEDIATRIA(gr.pais,paidos═copil;
iatreia=tratament) se ocupa cu
descrierea, diagnosticul si tratamentul
bolilor copilului de la nastere la 18 ani.
 Pediatria
- grupeaza bolile pe aparate si sisteme
- exista boli caracteristice copilariei: malformatii
congenitale, afectiuni legate de momentul
nasterii, rahitismul carential si vitamino-
rezistent, convulsii febrile, boli
infecto-contagioase, etc.
- sunt boli care se intalnesc si la varsta adulta
insa la copil au uneori manifestari si evolutie
diferite : bronsita, pneumonia, insuficienta
cardiaca, hepatita cronica.
 Perioadele copilariei – impartirea pe
perioade bine delimitate tine seama de
particularitatile de dezvoltare, de ritmul in care
se desfasoara acestea si de patologia specifica
fiecarei perioade.
- 1-28 zile – nou-nascut
- 1-12 luni – sugar
- 1-3 ani – anteprescolar sau copil mic
- 3- 6-7 ani – prescolar
- 6-7 -16 ani – scolar
- 16-18 ani – adolescent.
 Morbiditatea infantila reprezinta totalitatea
imbolnavirilor la copii in decursul unei anumite
perioade. Ea difera dupa grupele de varsta, astfel :
> la nou-nascut; afectiuni legate de
traumatisme obstetricale sau incompatibilitate
feto-materna de Rh.
> la sugar: boli acute ale aparatului respirator
sezonul rece in si ale aparatului digestiv in
cald. sezonul
> la anteprescolar: cele de la sugar si boli
infecto-contagioase de etiologie virala.
> la prescolar: creste incidenta bolilor
infecto-contagioase caracteristice
colectivitatilor, apar noi probleme
legate de intoxicatii, accidente. Este
“varsta imprudentei”. Cazurile de
bronhopneumonie devin mai
rare, crescand incidenta
pneomoniilor ca urmare a
imbunatatirii mecanismelor de
aparare antiinfectioasa, procesele
infectioase fiind mai bine delimitate.
• la scolar: patologie mai complexa,
incluzand afectiunile intalnite la
adulti; persista incidenta bolilor
infecto-contagioase, ca rezultat al
contactului din colectivitati, apare
R.A.A., sunt mai frecvente accidentele
de circulatie, se contureaza mai bine
bolile psihice.
Mai bine reprezentata este patologia
renala, hepatica, sangvina.
 Mortalitatea infantila =
nr.decese 0-1 an x 1000/ nr.total
nascuti vii in aceeasi perioada.

Cauzele mortalitatii infantile sunt,

in principal, bolile acute grave ale
aparatului respirator, digestiv, malfor-
matiile congenitale incompatibile cu
viata.
PUERICULTURA ANTENATALA
Fecundarea ovulului de catre spermatozoid
↓
Produs de conceptie( ou, zigot)
↓ diviziuni celulare succesive
Embrion
↓factori teratogeni- determina
malformatii congenitale la nou-nascut
↓
Fat
(dupa 3 luni de viata intrauterina)
↓
Nou-nascut
Daca factorii nocivi actioneaza in perioada de sarcina de la 3 la 9 luni,
pot apare suferinta la nastere, nastere prematura, moartea fatului.
Factorii teratogeni :
- tulburari utero-placentare si hormonale materne;
- infectii virale: rubeola, gripa, hepatita B, polio-mielita, rujeola, herpes, citomegalovirus, HIV,
TORCH.
- infectii bacteriene: sifilis, TBC.
- infectii parazitare: toxoplasmoza.
- factori endocrini: diabetul zaharat
- factori imuni: izoimunizarea Rh si ABO , boli autoimune.
- factori mecanici
- factori iatrogeni: tetracicline, iod, testosteron, progesteron.
- factori chimici
- radiatii X, U.V.

•
Durata totala a sarcinii: 280 zile.
Eliminarea produsului de conceptie
- înainte de 6 luni = avort
- 28-37 saptamani = naștere prematur
- 37-40 saptamani = naștere la termen
(eutrofic)
- dupa 280 zile = naștere postmatur.
FACTORI CARE INFLUENTEAZA EVOLUTIA
FATULUI IN VIATA INTRAUTERINA :

• Varsta mamei
• Starea de boala a mamei ( boli acute sau
cronice decompensate )
• Eforturi fizice (trepidatiile repetate, ridica-rea
de greutati )
• Alimentatia (subalimentatia, supraalimen-
tatia, dezechilibrul in principii nutritive );
• Iradierea
• Unele medicamente : tetraciclina, chinina
• Conditiile de igiena ale sarcinii
• Factori psihici, stresul familial sau social
• Factori de mediu
• Ereditatea
• Incompatibilitatea feto-materna de Rh.
 PUERICULTURA NEONATALA
Definitie : nou-nascutul se numeste copilul in primele 4 saptamani de viata.
In aceasta perioada au loc transformari adaptative :
• trecerea de la temperatura intrauterina, constanta, de aprox. 37°,la
temperatura mediului ambiant, mai scazuta si cu variatiuni;
• instalarea respiratiei pulmonare;
• modificarea circulatiei, cu inchiderea treptata a comunicarilor de la cord
caracteristice circulatiei fetale si cresterea debitului circulatiei pulmonare;
• instituirea alimentatiei orale, ca urmare intrarea in functie a aparatului
digestiv;
• aparitia mictiunilor ( in prima ora dupa nastere )
• incetarea functiei cordonului ombilical.
 CARACTERELE
ANTROPOMETRICE

Greutatea nou-nascutului la termen,

normoponderal, se situeaza intre 3000 si 3500 g.
Intre 3000 si 2500 g se vorbeste de nou-nascut
subponderal.
Peste 4000g este macrosom sau gigant.
Lungimea (talia) este 48-52 cm.
Perimetrul cranian are in medie 34 cm, fiind cu
3 cm mai mare decat cel toracic, care masoara 31
cm.
Raport lungime craniu-talie : 1/4 (la adult 1/8).
 CARACTERELE MORFOLOGICE :
• Tegumentele au culoare rosiatica in primele doua, trei zile de viata pana apare icterul
fiziologic neo-natal.(eritrodermie neo -natala).
• Vernix caseosa: este o substanta grasa de culoare alb-galbuie ce acopera tegumentele la
nastere.
• Milium sebaceu :elemente punctiforme de culoare alb-galbuie situate pe tegumentele
aripilor nazale si fetei.
• Lanugo : pilozitate fina, usor detasabila situata pe reg. dorsala, frunte si umeri. Dispare
dupa prima saptamana de viata.
• Pata mongoliana : zona de hiperpigmentare a tegumentelor reg. fesiere si sacro-lombare.
Este prezenta la populatiile hiperpigmentate, in special.
• Prezenta bontului ombilical dupa sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical
dupa nastere. Ulterior se va forma cicatricea ombilicala.
imediat • Tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe fata(bula luio Bichat).
• La craniu : - craniotabes fiziologic ( 10-35% dintre nou-nascuti): oasele calotei sunt moi si
elastice la presiune.
- prezenta fontanelelor( zone neosificate la nastere, situate intre oasele
uturilor)
pe liniile s sunt expresie a mineralizarii incomplete a tesutului osos.

calotei,
masoara 4x4 cm.Poate persista pana la maxim 18 uni
Fontanela anterioara( bregmatica) este prezenta la toti nou-nascutii, este larg
0,5-1 cm. Persista 1-2 luni. l
deschisa si Fontanela posterioara (lambdoida) este prezenta la 25-33% dintre nou-nascuti
si masoara
• La baieti testiculele sunt coborate in scrot.
• La fetite labiile mari acopera pe cele mici.
 CARACTERELE FIZIOLOGICE :
• Rapid dupa nastere copilul tipa si se instaleaza respiratia
pulmonara cu o frecventa de cca. 40/min. Tipatul este viguros.
• Ritmul cardiac este foarte rapid : 120-140 b/min.
• In prima ora dupa nastere copilul urineaza.
• In primele 24 ore are primul scaun numit meconiu care este o masa
verzuie-negricioasa, lucioasa, semiconsistenta.
• Musculatura membrelor este hipertona.
• Somnul ocupa cea mai mare parte a zilei: 20-22 ore din 24.
• Activitatea cordonului ombilical inceteaza la cateva min. dupa
nastere, cand si pulsatiile lui se opresc. Toate functiile indeplinite
de acesta in viata intrauterina vor fi preluate de aparatele si
organele nou-nascutului care intra in activitate.
 “CRIZELE FIZIOLOGICE” ALE NOU-NASCUTULUI :
1. Involutia cordonului ombilical – consta din uscarea treptata a bontului ombilical ligaturat
care se detaseaza si cade singur dupa 7-10 zile de la nastere. Bontul va fi pansat cu
comprese sterile îmbibate in alcool 70°.
2. Icterul fiziologic al nou-nascutului – apare la 2 – 3 zile dupa nastere prin virarea culorii
tegumentelor spre icter (coloratia galbena ). Urina si scaunele nu sunt modificate, nu apar
tulburari digestive insotitoare, starea generala se mentine buna. Durata- 5-14 zile, max.
21 zile.Este un icter ce apare prin imaturitate hepatica functionala tranzitorie; este cu BI
crescuta. Nu necesita tratament.
3. Scadera fiziologica in greutate – datorita aportului redus de lichide si calorii si a eliminarii
de meconiu din primele ore si zile dupa nastere. Se pierde pana la max. 10% din greutatea
de la nastere. Din ziua a 4-5a reincepe sa creasca, ajungand la greutatea initiala in ziua a 8
-10a de la nastere.
4. Criza genitala – aparitia la fetite a unei secretii vulvare sero-sangvinolente si la baieti-
tumefierea testiculelor. La ambele sexe- tumefierea glandelor mamare.
5. Descuamatia fiziologica a nou-nascutului – descuamatie fina, furfuracee ce are loc in
prima saptamana dupa nastere.
6. Febra tranzitorie a nou-nascutului – datorita aportului scazut de lichide din primele zile
de viata. Este o ascensiune termica de 1-3 zile, moderata, nedepasind 38°. Ca tratament:
adm. de ceai cu lingurita. Este rar intalnita azi.
 EXAMENUL CLINIC AL NOU-NASCUTULUI :

Se vor nota in foaia de observatie:

• scorul Apgar in primele minute dupa nastere;
• starea generala ulterioara a nou-nascutului;
• aspectul cordonului ombilical;
• tegumentele: culoare, leziuni, modificari ( cianoza, echimoze, edeme, pete);
• craniul : suturile si fontanelele; leziuni posibile( bosa sero-sangvina,cefalhematomul);
• restul sistemului osos cu eventuale malformatii ( polidactilie , sindactilie, picior
stramb congenital).
• toracele, respiratiile, ascultatia pulmonului;
• exam. cordului;
• exam. abdomenului, limitele ficatuluisi ale splinei;
• eliminarea meconiului;
• exam. organelor genitale externe;
• exam. sistemului nervos : tipat, reactivitate,
unele reflexe arhaice prezente in mod normal
numai in primele luni de viata;
• exam. cavitatii bucale :malformatii, ulceratii ale
mucoasei bucale;
• exam. ochilor si urechilor : malformatii, cataracta
congenitala.
 PARTICULARITATI FUNCTIONALE ALE NOU-
NASCUTULUI
 APARAT RESPIRATOR: N.N ARE RITM RESPIRATOR NEREGULAT,TAHIPNEE(60
RESP/MIN.),RESPIRATII SUPERFICIALE,FACE TULBURARI DE VENTILATIE SI INSUFICIENTA
RESPIRATORIE.

:
APARAT CARDIO-VASCULAR AV=130-150 B/MIN.
TA=70-80 MMHG.
 APARAT DIGESTIV: MECONIUL
APARAT URINAR: PRIMA MICTIUNE-IN PRIMELE 24 ORE DUPA
NASTERE.  SISTEM HEMATOLOGIC: POLIGLOBULIE, LEUCOCITOZA.
TERMOREGLAREA: SE FACE CU DIFICULTATE.
 EXAMENUL NEUROLOGIC AL NOU-NASCUTULUI

Cuprinde :
1. Aprecierea starii de alerta
2. Examinarea nervilor cranieni
3. Examinarea motilitatii
4. Examinarea reflexelor primare
5. Examinarea sensibilitatii.
1. Starea de alerta: arata integritatea anumitor segmente ale SNC. Este influentata de
varsta gestatiei si de factori externi.
N.n cu v.g. peste 37 saptamani prezinta alternanta somn-veghe. In perioada de
veghe, n.n tipa viguros.
2. Examinarea motilitatii: la n.n la termen- tonusul muscular al grupelor flexoare este
crescut la toategrupele.
 EXAMINAREA REFLEXELOR PRIMARE, TRANZITORII:
Sunt raspunsuri complet stereotipe, innascute.
Se produc intotdeauna in acelasi fel.
Ele informeaza despre functia generala a SN.
A. Reflexe de pozitie si miscare:
1. Reflexu l MORO: se aseaza n.n in decubit dorsal pe masa de examinat. Se
executa
bratelor,o flexia
miscare brusca scutecului
antebratelor. pe are
(REFLEXaDE sta asezat n.nLa Apare
cIMBRATISARE). . sfarsitreflexul
copilulinemite
2
timpi: abductia bratelor, extensia ntebratelor si degetelor; apoi adductia
Estetipat
un prezent la n.n la termen.Persista pana la 3luni.
viguros.
Prezenta lui peste 5luni- intarziere in dezvoltarea SN.
Absenta lui la nastere- suferinta cerebrala.
2. Reflexul de apucare palmara: se plaseaza un obiect in palma n.n.
Acesta flecteaza degetele si cuprinde cu putere obiectul oferit. Poate ramane

Absenta lui
suspendat la nastere-
cateva minute. leziune nervoasa periferica sau centrala.
Presistenta peste 4luni- hemiplegie infantila.
3. Reflexul de apucare plantara: excitarea plantei duce la flexia tuturor degetelor. Dispare la
aparitia mersului.
4. Reflexul tonic al cefei: arata ca modificarea pozitiei capului fata de trunchi duce la deplasari
sau variatii ale tonusului membrelor n.n. Reflexul este maxim la 2luni si dispare la 5-6 luni.
Se executa astfel: copilul este culcat pe spate;umerii sunt fixati pe planul mesei de examinat.
Examinatorul induce pasiv miscare de rotatie a capului n.n intr-o parte. Ca urmare se
produce extensia bratului si membrului inferior de partea spre care e intoarsa fata
copilului; flexia bratului si a membrului inferior de parte opusa.
5. Reflexul de pasire: n.n se sustine de axile.Va schita miscari alternante de mers cand plantele
ating planul mesei de examinat. Aceste miscari sunt reflexe.
6. Reflexul de sprijin: n.n se sustine de axile; fata dorsala a piciorului vine in contact cu
marginea mesei de examinat. Copilul ridica piciorul, pune in contact fata plantara a
piciorului cu planul mesei si are loc extensia membrului inferior.
Este prezent in primele 2luni de viata.
Absenta lui- leziuni senzitivo-motorii.
7. Reflexul LANDAU: copilul e asezat in decubit ventral, pe mana examinatorului: capul,
trunchiul si picioarele sunt in extensie. Daca se flecteaza capul copilului acesta va flecta
membrele inferioare.

B. Reflexe auditive:
1.Reflexul de clipire: nn clipeste la zgomot.
2. Reflexul de orientare: intoarcerea capului la zgomot.
 C. Reflexe optice:

iluminarea brusca a ochilor nn determina aruncarea

Reflexul tonic optic:
catre inapoi a capului, cu opistotonus.
D. Reflexe alimentare:

1. Reflexul de suctiune: atingerea

buzelor sau obrazului in apropierea gurii e
urmata de declansarea miscarilor de supt.
Este prezent la nastere si pana la 1an. Peste 1an-disfunctie
corticala.Este absent la marii prematuri sau la nn cu suferinta de
truchi cerebral.
se atinge obrazul nn : acesta va intoarce capul
2. Reflexul de fixare pentru supt:
in directia stimulului si va deschide gura.
Este prezent de la nastere si pana la 7luni.
 EVALUAREA NOU-NASCUTULUI LA NASTERE
CUPRINDE:
 EVALUAREA STARII N.N LA NASTERE;
 APRECIEREA GRADULUI DE MATURITATE IN FUNCTIE DE DURATA GESTATIEI
 IDENTIFICAREA N.N CU RISC.
EVALUAREA STARII N.N LA NASTERE:
1. SCORUL APGAR
2. GREUTATEA LA NASTERE
3. GRAD DE MATURITATE (IN FUNCTIE DE DURATA GESTATIEI)
4. ELEMENTE ANAMNESTICE SI CLINICE CARE INCADREAZA COPILUL IN CATEGORIA DE
“N.N CU RISC”.
SCORUL APGAR

PRIMA EVALUARE MEDICALA A N.N ARE LOC

LA 60 DE MINUTE DUPA EXPULZIE CHIAR IN
SALA DE NASTERI SI CUPRINDE URMATORII
PARAMETRII:
-RESPIRATIA SPONTANA
-FRECVENTA CARDIACA
-CULOAREA TEGUMENTELOR
-EXCITABILITATEA REFLEXA
-TONUSUL MUSCULAR.
IN FUNCTIE DE SIMPTOMATOLOGIA PE CARE
O PREZINTA, N.N PRIMESTE O NOTA (SCOR).
 SISTEMUL SCORULUI APGAR:
• Ritm cardiac: -absent = 0
-sub 100 b/min.= 1
-peste 100 b/min. = 2
• Efort respirator: -absent = 0
-slab (neregulat) = 1
-respira spontan, tipa viguros = 2
• Tonus muscular: -hipotonie = 0
-usoara flexie a extremitatilor = 1
-miscari active ale membrelor = 2
• Excitabilitate reflexa: -lipsa de raspuns = 0
-grimasa = 1
-tuse, tipat = 2.
• Culoarea tegumentelor: -cianotice sau palide = 0
-corp rozat, extremitati cianotice = 1
-roz-generalizat = 2.
Scorul Apgar a fost propus de Virginia Apgar in 1953 ca o modalitate de evaluare masurabila
a starii nn in sala de nastere.
Scorul Apgar se apreciaza imediat dupa expulzie, la 5,10,15 min. dupa nastere daca este
necesar ( pana depaseste nota 6 ).
 In functie de valoarea scorului Apgar, nou-nascutii se impart in 4 grupe:
1. Scor Apgar 8-10:
-respira spontan
-ritm cradiac peste 100 b/min.
-tegumentele au curand culoarea roz-generalizat.
Acest scor il au 90% din nn la nastere.
2. Scor Apgar 5-7:
-apnee primara, respiratia se reia doar dupa manevre tactile( frictiuni usoare pe plante sau
regiunea interscapulara)
-ritm cardiac peste 100b/min.
- culoarea tegumentelor ramane cianotica.
3. Scor Apgar 3-4:
-nn nu respira spontan in ciuda stimularii tactile
-ritmul cardiac este sub 100 b/min.
4. Scor Apgar 0-2:
-nn care –nu respira
-nu are batai cardiace audibile
-este hipoton
-este cianotic
-nu reactioneaza reflex la dezobstructia cailor aeriene.
 Peste 50% din prematurii cu varsta
gestationala cuprinsa intre 25-26 saptamani au
scor Apgar 0-3, dar raspund foarte bine la
resuscitare.
Prelungirea unui scor Apgar cu valoare
scazuta la 5-10-15 min.dupa nastere indica un
viitor neurologic sumbru.
Scor Apgar 0-3 la 10-15-20 min. indica risc de
mortalitate crescuta,iar daca acesti copii
supravietuiesc au risc de paralizie cerebrala.
 NOU-NASCUTUL CU RISC
ESTE ACEL NN CARE ESTE IN PERICOL DE MORBIDITATE SI CHIAR
MORTALITATE MAI RIDICAT DECAT CEILALTI COPII DE ACEEASI VARSTA.
IMPORTANT:-ANAMNEZA CORECTA
-MASURI DE SUPRAVEGHERE DIFERENTIATA A
NASTERII,INCLUSIV INTERNAREA MAMEI INAINTE DE EXPULZIE IN
SERVICIUL CU POSIBILITATI SUPERIOARE DE ASISTENTA
MEDICALA(UNITATI MEDICALE DE TIP TERTIAR).
EXISTA O SERIE DE CONDITII CARE POT PUNE IN STARE DE ALERTA
PERSONALUL MEDICAL DE NEONATOLOGIE SI OBSTETRICA ASUPRA
UNOR POSIBILE EVENIMENTE PATOLOGICE CE POT APARE IN
EVOLUTIA ACESTEI CATEGORII DE NN.
 CAUZE DE APARITIE A NN CU RISC:

• Cauze materne:
- varsta mamei: -peste 40 ani
- sub 16 ani.
- factori personali: -nivel socio-economic scazut
-fumat
-consum de alcool
-consum de droguri
-subalimentatie
-traumatisme fizice.
-activitate profesionala a mamei (stress, activitate fizica prelungita si grea).
- boli ale mamei: -diabet zaharat, boli renale,infectii urinare,boli cardiace, pulmonare,
hta(eclampsie),anemie,izoimunizare,trombocitopenie,medicatie cronica(anticonvulsivanta),
anamneza obstetricala patologica, infertilitate,hipertermie,sangerari in al 3-lea trimestru de
sarcina,alte nasteri premature, ruptura prematura de membrane amniotice.
• Cauze fetale:
-gestatii multiple
-sdr. de insuficienta placentara
-macrosomie
-pozitii fetale anormale
-boli congenitale de cord
-aritmii supraventriculare cu debut intrauterin sau la nastere
-acidoza
-polihidramnios(anencefalie, tulburari neuro-musculare, atrezie de esofag,chilotorax,hernie
diafragmatica, omfalocel,anemie, hidrops,infectie intrauterina).
-oligohidramnios( postmaturitate,insuficienta placentara,agenezie renala,hipoplazie
pulmonara).
Conditii legate de nastere si expulzie:
-prematuritate
-febra,hipertensiune materna
-travaliu precipitat
-prolabare de cordon
-prezentatie anormala
-tetanie uterina
-lichid amniotic contaminat cu meconiu
-operatie cezariana
-analgezie obstetricala
-anomalii de placenta(mica,mare,vase previa).
Conditii imediate perinatale:
-prematuritate,postmaturitate
-scor Apgar mic la 1min. si la 5min. dupa nastere
-paloare
-soc neonatal
-infectia lichidului amniotic.
In functie de varsta gestationala si greutatea la
nastere, nn cu risc se clasifica astfel:

PREMATUR: este nn viu cu GN sub 2500g si

varsta gestationala sub 37 saptamani.
DISMATUR: nn viu cu GN sub 2500g dar
nascut la termen.
POSTMATUR: nn la o varsta a sarcinii peste 40
saptamani.
MACROSOM: nn cu GN peste 4000g.
 PREMATURITATEA
• Definitie: este acel nn viu cu GN mai mica sau
egala cu 2500g si VG sub 37 saptamani.
• Clasificare:
- gradul I - GN 2500-2000 g
- gradul II – GN 2000-1500 g
- gradul III – GN 1500-1000 g
- gardul IV – GN sub 1000 g.
• Etiologie: aceleasi cauze discutate la nn cu risc.
Caractere antropometrice ale
prematurului:

- greutate: egala sau mai mica de 2500 g.

- lungime: egala sau mai mica de 47 cm.
- perimetrul cranian: cu aprox. 4 cm. mai
mic decat cel toracic.
- capul reprezinta 1/3 din lungimea totala
a corpului.
• Caractere morfologice:
- Pielea este rosiatica, subtire si lasa sa se vada prin
transparenta venele superficiale; lanugo abundent.
- Tesut adipos subcutanat neformat;
- Fontanelele larg deschise si suturile craniene
dehiscente
- Unghiile nu ajung la marginea libera a falangelor
- La baieti, testiculele nu sunt coborate in scrot
- La fetite, labiile mari nu le acopera pe cele mici
- Frecvent- hernii ombilicale si inghino-scrotale.
- Pavilioanele urechilor au aspect si structura membranoasa; sunt aproape plisabile
(nu au scheletul cartilaginos format).
- La prematurii gravi, din cauza absentei bulei lui Bichat, faciesul este triunghiular, cu
fruntea incretita (aspect de batran).