Puericultura si pediatrie

Notiuni introductive. DEF. Puericultura si pediatria sunt stiinte care au ca obiect comun de studio, copilul de la nastere pana la adolescenta (16, 17ani) Puericultura: se ocupa de copilul sanatos - cuvantul puericultura provine din lb. latina puer copil, cultura crestere Pediatrie: este ramura a medicinei care se ocupa cu descrierea dia!nosticului si tratamentului bolilor copilului de la nastere pana la adolescenta "uvantul pediatrie provine din lb. !reaca pais, paidos copil, tria tratament "opilaria se imparte pe perioade bine delimitate tinand seama de particularitatile de de#voltare si patolo!ia speci$ica $iecarei varste. %e deosebesc: 1. perioada neonatala sau de nou-nascut (prima luna de viata &-'( #ile) '. perioada de su!ar (1luna-1an) ). perioada de anteprescolar sau copil mic (1-) ani) *. perioada de prescolar ()-7ani) +. perioada de scolar (7-16 ani) 6. adolescenta Nou-nascutul la termen normoponderal sanatos pre#inta urmatoarele caractere morfologice: - capul repre#inta o patrime din lun!imea corpului, !atul este subtire, - culoarea te!umentele sunt ro#-rosiatice eritem $i#iolo!ic al nou-nascutului - sunt acoperite cu o substanta !rasa cu rol antiseptic numit verni, caseosa - acoperite cu niste perisori numit lanu!o - toracele este sub $orma de trunc-i de con - membrele sunt e!ale intre ele - un!-iile acopera mar!inile de!etelor - la baieti testiculele sunt coborate in scrot - la $etite labiile mari le acopera pe cele mici - la cranii suturile sunt inc-ise lasand ori$icii numite $ontanele: $ontanela anterioara de *.* cm si $ontanela posterioara - po#itia nou-nascutului in primele este po#itia $etala Caractere antropologice. Intra: - !reutatea ideala ar intre )&&&-)+&&! o intre '+&&-)&&! subponderal (prematurii) o peste *&&&! / macrosomi - perimetrul cranian are o valoarea de *& cm - perimetrul toracic )1 cm. Caractere fiziologice: - ta-icardia - 0 scaun se c-eama meconiu, are culoarea ver#uie, somnul '&-'' ore Ingrijirea nou-nascutului la termen normoponderal: 1. de#obstruarea cailor aeriene superioare de muco#itati cu o sonda Nelaton. Daca aceste secretii se in!-it copilul $ace pneumonie. 1

'. sectionarea cordonului ombilical intre ' pense "o-er, apoi se li!aturea#a ). se curata nou-nascutul de lic-id amniotic cu a1utorul unor comprese sterile muiate in ser $i#iolo!ic caldut *. se transporta pe masa de in$asat +. se aprecia#a scorul 2p!ar %corul 2p!ar are anumite criterii pentru a a1un!e la o notaa la nastere: "304E300 "uloarea te!umentelor Numarul respiratiilor 4onicitatea musculara 7rimase la aspiratie Pulsul & "ianotice 2bsente 2bsenta 2bsente 2bsente 1 5a e,tremitati Nere!ulate 2re miscari limitate Pre#enta !rimaselor ale $etei %ub 1&& batai.min ' 3o#e 3e!ulate 6iscari ale membrelor 4ipa, #biara, stranuta Peste 1&& batai.min

6. %e $ace pro$ila,ia o$talmiei !onococice, instilarea in $iecare $und de sac con1unctival a 1-' picaturi de nitrat de 2! &,+-18 sau "olar!ol. 7. Nou-nascutul este cantarit, masurat, e,aminat medical, in$asat si transportat in salonul de nou-nascuti Incidentele fiziologice din perioada de adaptare a nou-nascutului: - involutia cordonului ombilical - icterul $i#iolo!ic al nou-nascutului / coloratie anormala a te!umentelor in !albena a oc-ilor, scaunului, tine 7, 1* #ile pana la ) saptamani. Daca depaseste este vorba de icter patolo!ic. - scaderea $i#iolo!ica in !reutate- intre +-1&8 din !reutatea de la nastere. Peste 1& 8 este o patolo!ie. - cri#a !enitala - aparitia la $etite a unei secretii vulvare serosan!vinolente si la baieti din tume$ierea testicolelor, la ambele se,e se produce !inecomastie - descuamarea $i#iolo!ica - $ebra tran#itorie in 0 #ile poate aparea o $ebra pana la )( " care este normala si se notea#a in F9 Ingrijirea ulterioara a nou-nascutului: - se $ace controlul temperaturii dimineata si seara si se notea#a valorile in F9 - urmarim temperatura din camera sa nu depaseasca '' " - umiditatea e $oarte importanta 6&-7&8. 5ipsa umiditatii usuca mucoasele nou-nascutului si are sen#atia de su$ocare. - cantarirea nou-nascutului #ilnic, se $ace proba suptului - sc-imbarea pansamentului ombilical - cu o #i inainte de e,ternare se $ace vaccinarea :"7 - 0 baie completa a nou-nascutului se $ace dupa 1-' #ile dupa caderea ombilicului. Alimentatia nou-nascutului sanatos: Poate $i de ) $orme: - naturala - arti$iciala - mi,ta 1. alimentatia naturala: e,clusiv la san, la ) ore, 7 supturi.#i. 5aptele matern $urni#ea#a o ratie alimentara ec-ilibrata, asi!ura o protectie antiin$ectioasa si antivirala prin anticorpi, imuno!lobuline 072 070. Permite adaptarea imediata la nevoile unui nou-nascut pe lan!a le!atura a$ectiva. "ompo#itia laptelui de mama pre#inta in !eneral ) $orme. - pana la * #ile laptele se c-eama "959%43; (bo!at in proteine, slab in !rasini si lacto#a) este cel mai bine tolerat. '

- laptele de tran#itie dupa ', ), * #ile tine pana la o luna de #ile, se modi$ica din p.d.v. c-imic si imunolo!ic (creste concentratia de lacto#a si vitamine din !r. <, $os$or si scade concentratia de proteine si saruri minerale. - laptele matur cand compo#itia laptelui este intr-o continua modi$icare in $unctie de ce mananca mama. 2. Alimentatia artificiala: consta din utili#area di$eritelor preparate din lapte pra$. 3. Alimentatia mixta: su!arul alimentat la san si la $ormula din lapte pra$. "opilul se alimentea#a la o masa la ambii sani. Di ersificarea consta in introducerea altor alimente incepand de la varsta de 6 luni in $unctie de !radul de de#voltare al su!arului . !egulile pe care trebuie sa le urmarim cand incepem diversi$icarea sunt: 1. diversi$icarea incepe cand su!arul este in per$ecta stare de sanatate 2. introducerea unui aliment nou se va $ace intotdeauna pro!resiv prin testatea tolerantei di!estive 3. alimentele se vor administra intotdeauna cu lin!urita ". daca copilul re$u#a alimentul respectiv nu se va insista (pt ca putem sa-i instalam anore,ie psi-o!ena). Copilul prematur si postmatur D#$. Prematurul este nou-nascutul viu, care are !reutatea la nastere Clasificare: prematuritate in ) !rade - prematur !r. 0 prematuritate usoara - '+&&-'&&&! - prematur !r. 00 prematuritate medie - '&&&-1+&&! - prematur !r. 000 prematuritate !rava- 1+&&-1&&&! sau mai mica de '+&& !

Cauzele prematuritatii - cau#e mecanice: traumatismele (e$ortul $i#ic mare al mamei) - cau#e morbide materne: dis!ravidia (mama are =42, edeme), anemia mamei, in$ectii acute si cronice - cau#e morbide $etale: to,oplasmo#a, viro#ele transmise de la mama la $at in viata intrauterine - cau#e to,ice: alcoolismul matern, into,icatii - cau#e carentiale: -ipovitamino#ele - cau#e socio /economice (cu nivel sca#ut de trai) "aractere antropometrice ale prematurului: - !reutatea sub '+&&! - lun!imea intre *7 sau sub *7 cm - perimetrul cranian cu cca * cm mai mare ca cel toracic "aractere morfologice ale prematurului: - pielea: rosiatica, subtire, lasa sa se vada venele super$iciale - tesutul celulo adipos subcutanat absent - lanu!o (perisorii ce apar pe spate, $ata, brate si dispar dupa cateva luni) este abundent - testicolele nu sunt coborate in scrot - un!-iile nu a1un! pana la mar!inea libera a $alan!elor %arile deficiente functionale ale prematurului: 1. de$iciente $unctionale respiratorii: - -ipoventilatie pulmonara din cau#a musculaturii respiratiei slabe - lipsa re$le,ului de tuse - cri#e de apnee si ciano#a '. de$iciente $unctionale circulatorii: - insu$icienta cardiaca - insu$icienta circulatorie peri$erica (colaps) )

- $ra!ilitate capilara accentuata (cu risc de -emora!ii) ). de$iciente $ct. di!estive: - capacitate !astrica mica - re$le, de supt slab sau absent - re$le, de de!lutitie slab *. de$iciente $ct. -epatice: - de$icit in e,cretia sarurilor biliare - de$iciente de termore!lare din cau#a tesutului celuloadipos absent +. de$icite $ct. renale: - retentie cloruro-sodica (aparitia de edeme) 6. De$iciente -ematolo!ice: - de$icit de $ier ceea ce duce la anemie $eripriva (de la cateva luni la cateva #ile) 7. de$iciente metabolice - -ipo!licemia - -ipocalcemia (. de$iciente imunitare: - lipsa $ebrei in ma1oritatea in$ectiilor >. de$iciente la nivelul sistemului nervos - au reactivitate sca#uta - -ipotonie musculara - re$le,e slabe Ingrijirile imediate ale copilului prematur: 1. protectia termica: in incubatoare la o temperatura optima-)6 !rade '. umiditatea cailor respiratorii 7&-(&8 ). o,i!enarea optima pana la *&8, *. suprave!-erea continua: e,tremitatile, culoarea te!umentelor, respiratia, cantarirea #ilnica +. i#olarea $ata de sursele de in$ectie Alimentatia prematurului - in primele 1' - de la nastere prematurul ca $i per$u#at, iar la '* - i se va da lapte - in !eneral prematurii de !rad 0 avand re$le, de supt vor $i pusi la san - prematurii de !rad 00 care nu au re$le, de supt dar care au de de!lutitie vor $i -raniti cu lapte matern muls cu lin!urita si pipeta - prematurii de !rad 000 vor $i alimentati prin !ava1 Cresterea si dez oltarea copilului "resterea consta in multiplicarea celulara si cresterea volumului celulei, iar de#voltarea ca si de$initie este un proces normal care priveste $ormarea de celule noi, maturatia en#imatica si per$ectionarea $unctionala. $actorii care influenteaza cresterea si dez oltarea 1. potentialul !enetic '. materialele necesare proceselor de crestere, vitaminele, substantele ener!etice ). $actorii -ormonali - -ormonul somatotrop -ipo$i#ar de care depinde multiplicarea celulara - insulina $avori#ea#a cresterea *. $actori de importanta secundara - activitatea $i#ica, conditiile se#oniere, $actori emotionali *

"resterea si de#voltarea copilului tine cont de anumite criterii& 1. criterii antropometrice: - inaltimea varia#a cu varsta, se,ul, de conditiile de viata - ritmul normal de crestere pana la varsta de 1 an este * cm in prima luna, ) cm in a '-a si a )-a luna, 'cm in a *-a luna si dupa + luni cate 1 cm pana la 1 an. - !reutatea: su!arul in primele * luni de viata ia in 1ur de 7+& !. luna, in urmatoarele * luni cam '+&!.luna perimetrul cranian, toracic - de#voltarea dentitiei la 6 luni apar incisivii mediani in$eriori, la (-1& luni apar incisivii mediani superiori, la 1&1' luni incisivii laterali superiori, la 1'-1* luni incisivii laterali in$eriori, caninii apar la 1 ? -' ani, primii molari la ' /' ? ani - de#voltarea osoasa a copilului. 9si$icarea oaselor lun!i apare din viata intrauterina, la nivelul $emurului si -umerusului - $ontanela anterioara este desc-isa si se va inc-ide in 1urul varstei de 1 an. - de#voltarea caracterelor se,uale secundare undeva la pubertate apare si de#voltarea pilo#itatii pubiene si a,iala - la $ete !landele mamare - la baieti se sc-imba vocea

'IP()I*A%I+(,#-# .I A)I*A%I+(,#-# Def. 2bsenta totala sau partiala a vit. din ormanism determina tulburarile numite -ipo- sau avitamino#e. 9r!anismul copilului poate sinteti#a $oarte putine vit. E,. vit. D) se sinteti#ea#a la nivelul pielii, unele vit. din !rupa < se sinteti#ea#a la niv. intestinului. ;n nou-nascut nu are $lora intestinala bine de#voltata. Carente in it. /iposolu0ile 0n ac. cate!orie intra: - vit. 2, -ipo- si avitamino#a 2 :it. 2 se !aseste in alimente de ori!ine animala sub $orma de retinol ($icat, !albenus de ou, mar!arina, unt), alimente de ori!ine ve!etala sub $orma de caroten ( morcov, spanac, piersici, s$ecla). In cazul /ipo itaminei apar: - tulb. de crestere in lun!ime si in !reutate, anore,ie, scadrea re#istentei la in$ectii. - 4e!umente cu aspect cenusiu In a itaminoza A - cea mai mare parte modi$icari oculare (=E6E3259P0E tulburare a vederii in perioada amur!ului, %E39F425602 con!estia con1unctivei. - 5acrimare, $oto$obie, edem al pleoapelor si al corneei. Profilaxia si tratamentul /ipo- si a itaminozei - 2limentatia bo!ata in caroten si retinol - :it. 2 administrata per oral intre +&&& si 1& &&& unit..#i 'ipo- si a itaminoza it. # 1*ocoferol2 - %e !aseste in lapte, !albenus de ou, #ar#avaturi, $aina inte!rala - 2ceasta se depo#itea#a in $icat si la niv. muscular - 0ntervine in $unctionarea normala a !landelor se,uale - 2re rol antio,idant - Do#a #ilnica a vit. E este asi!urata pt. copil, din lapte 'ipo- si a itaminoza )it. 3 1'iposolu0ila2 it. anti/emoragica - Poate $i de ori!ine / e,o!ena (din alimente) - endo!ena (sinteti#ata de catre bacterii la niv. intestinal) - se !aseste in spanac, var#a, morcovi, $icat, carne de porc, !albenus de ou - contribuie la $ormarea protrombinei in $icat, $ormand procesul de coa!ulare al san!elui - lipsa :it. @ din or!anism duce la sindroame -emora!ice - administrare prelun!ita 5a nou-nascuti e,ista avitamin. :it. A $i#iolo!ica datorita lipsei sinte#ei de vit. A la niv. intestinal. Formele clinice ale avitamino#ei :it. A 1. 2ceasta produce boala -emora!ica a nou-nascutului mani$estata prin -emora!ii spontane ale viscerelor (poate produce -emateme#a, melena), poate produce -emora!iiale te!umentelor si ale mucoaselor (e,. epista,is, -emora!ii la niv. rinic-ilor, ale or!anelor !enitale sau ale retinei '. =emora!ii din ca#urile rare de to,iin$ectie, e,plicate prin absorbtia intestinala de$icitara (e,. diaree / pierdem saruri, minerale) 4rupul it. 'idrosolu0ile "omple,ul < )itam 51 (<1 / iamina) se !aseste in boabe de cereale, in paine nea!ra inte!rala, in carne de porc, in cantitati mici in !albenus de ou si $icat) 6

2re rol in metabolismul lipidelor si !lucidelor 3ol in toni$ierea sist. nervos 3ol in procesele en#imatice 3ol in transaminarea A itaminoza it. 51 - Produce boala <eri-<eri, este raspandita in !eneral in 2sia, datorita consumului mare de ore# decorticat, caeasta produce tulburari in metabolismul !lucidelor si al sist. nervos central (duce la nervo#itate, oboseala, tulb. de somn, ameteli) - 4ulburari de nutritie, cardiace si circulatorii si scaderea re#istentei la in$ectii 4ratam.: administrarea per-oral sau in1ectabil )it. 52 1ri0ofla0ina2 - %e !aseste in spanac, lapte, oua, $icat, rinic-i, dro1die de bere) - 2re rol imp. in metabolismul !eneral, in special al proteinelor si $ierului A itaminoza )it. 52 determina - 6ani$estari cutanate (c-eilita comisurala #abaluta) - 5e#iuni ale aripilor nasului (descuamari, roseata) - 0n$lamari ale mucoasei bucale cu sen#atia de usturime (!losita $oarte crapata, bra#data de santuri) - 4ulburari nervoase, oboseala, dureri ale membrelor superoare, scaderea re#istentei la in$ectii - 5a copii avitamino#a vit. <' poate incetini cresterea )it. PP 1niacina sau it. 53 pelagro pre enti a2 - %e !aseste in dro1dia de bere, lapte, $icat, carne de pasare, var#a, cereale, $ructe - 2re rol $oarte imp. in respiratia celulara - 3ol vasodilatator A itaminoza it. PP duce la boala numita Pelagra sau boala celor 3D (dementa, dermatita, diaree) - la su!ari aceasta boala se mani$esta prin anemie, tulb. di!estive, scad. in !reutate, intar#ieri de crestere, insomnie )it. 56 1Piridoxna2 - o !asim in mere, cereale, lapte, !albenus de ou - are rol imp. in metabolismul lipidelor, !lucidelor si proteinelor A itaminoza nu se intalneste la om 'ipo itaminoza vit. <6: le#iuni ale pielii, in 1urul oc-ilor, bu#elor, limbii, pielea este iritata, cade parul, poate produce tulburari nervoase, ameteli, la su!ari anemie Acidul folic 1)it. 572 - se !aseste in $run#ele ver#i, $icat, rinic-i - are rol important in metabolismnul nucleo proteic care intervine in procesul de crestere iar de$icienta sa duce la anemie me!aloblastica )it. 512 ("Bancobalamina, $actorul antianemic) - contine "obalt, Fos$or si 2#ot - este sinteti#ata de catre $lora intestinala - se !aseste in $icat, bran#a, ou, carne, peste, morcov, spanac A itaminoza it. 512 - produce anemia percinoasa $orma de anemie: limba rosie, dureroasa, tulburari nervoase, tulburari !astrointestinale )it. C 1acidul ascor0ic2 - se !aseste in #ar#avaturi, $ructe crude, are rol in procesul de o,idoreducere (antio,idant) 7

se absoarbe usor in san!e, depo#itandu-se la nivelul !landelor suprarenale creste re#istenta la in$ectii A itaminoza )it. C - determina boala numita %corbut sau boala lui <arloC (durere, -emora!ii spontane !in!ivale) A.*%8- 5!(+.IC I+$A+*IEste o a$ectiune respiratorie de natura aler!ica mani$ectata prin cri#e de dispnee e,piratorie paro,istica. 2pare in $orma atipica dupa varsta de ' ani. 5a copiii sub ' ani vorbim de bronsita asmati$orma. #tiologia este data de in-alarea diverselor particule ce pot da reactii aler!ice (pra$, polen, deter!enti), $ra!mente de acarienii, produsele cosmetice, lana, pu$ul, penele. ;n rol important il au aler!enele bacteriene din $ocarele de in$ectie ale or!anismului (rinoadeinoiditele, ami!dalitele) .imptomatologie. <oala se mani$esta prin cri#e paro,istice care pot dura intre 1'-*( ore - debutul cri#ei este brusc, in cea mai mare parte in timpul noptii - tusea este seaca la inceput, apoi devine productiva - in $ormele prelun!ite apare ciano#a periorala - poate aparea $ebra cand avem etiolo!ie in$ectioasa - s$arsitul cri#ei este brusc *ratamentul - se administrea#a preparate din corticosteroi#i in-alabile (pu$uri: :entolin, %abutamol) - desensibili#area speci$ica dupa toate testele $acute in laborator - balneo$i#ioterapia: curele de la salina, aerosoli cu 6io$ilin 5!(+'(P+#8%(+IA 2$ectiune pulmonara acuta !rava, intalnita pana la varsta de ) ani. "aracteri#ata de aparitia multiplelor $ocare, centrali#ata pe o bron-ie pulmonara si in mod special pe ambii plamani Cauzele - in$ectia pulmonara aero!ena cu pneumococ, cu -aemop-ilus in$luen#ae, Alebsiella si mai rar sunt !ermenii bacterieni - cau#ele $avori#ante sunt varsta, se#onul rece, re#istenta sca#uta la in$ectii .imptomatologia - debut brusc cand copilul este in per$ecta stare de sanatate sau in urma unei in$ectii ale cailor aeriene superioare. - Febra ridicata pana la *& " - apare dispnee marcata, !eamat e,pirator, tira1 intercostal, ciano#a periorona#ala - starea !enerala a copilului sau su!arului este $oarte alterata - privirea este an,ioasa - $acies su$erind - anore,ie mani$estata prin re$u#ul sanului sau biberonului, in ca#uri !rave se poate asocia cu o insu$icienta cardiaca (prin 4a-icardie, edeme peri$erice) "omplicatiile <P sunt: - insu$. "ardiaca - convulsiile $ebrile - menin!ita - diareea insotita de varsaturi Evolutie i pro!nosticul bolii - netratata poate duce la moartea subita a su!arului sau copilului (

I+.8$ICI#+*A CA!DIACA De$. 0ncapacitatea cordului de a asi!ura debitul san!uin necesar or!anelor si tesuturilor corpului 0n $unctie de sediul de producere avem insu$icienta stan!a si dreapta si insu$icienta !lobala cardiaca (le cuprinde pe cele ') Cauzele insu$icientei: 1. cau#e cardiace - cardiopatiile con!enitale - endocarditele - miocarditele - valvulopatiile inimii in stadiile avansate de evolutie - aritmiile '. cau#e vasculare - =42 din !lomerulone$rite - Fistulele arteriovenoase peri$erice ). "au#e pulmonare si pleurale - <ron-opneumoniile - Pneumoniile lobare - Pleure#iile - =42 pulmonara *. "au#e endocrine - =ipertiroidismul +. "au#e san!vne - 2nemiile severe .imptomatologia insu$. " di$era de sediu D 0n insu$. card. stan!a apare - Dispneea initial la e$ort apoi in repaus - 4usea este seaca la inceput apoi devine productiva, tuse cardiaca - "iano#a periorona#ala - %cade 42 - %e instalea#a ta-icardia, poate apare edemul pulmonar acut cardio!en D 0n insu$. cardiaca dr. - 2par edemele la !ambe sau la niv. or!anelor !enitale e,terne - =epatome-alie dureroasa la palpare - :arsaturi - 4a-icardie - %cad. 42 D 0n insu$. cardiaca !lobala sunt cuprinse simptomele insu$. st!. si dr. 0nvesti!atii paraclinice - E,amenul radiolo!ic - EA7 - Ecocardio!ra$ia - =57 *ratamentul - 3epaus strict la pat - Po#itia optima este cea semise#anda, cu picioarele in 1os - "u Di!o,in, Furosemid - 9,i!enoterapie de protectie (la indicatia medicului) - 2limentatia va $i redusa, se va alimenta per$u#abil >

- 3e!im -idro#a-arat si lacto$ainos ve!etarian $ara sare, in cantitati mici si reduse Ingrijirea copilului cu gastroenterita si enterocolita %e numeste termenul e !astroenterita acuta daca e,ista o asociere de scaune diareice cu varsaturi numeroase, pana la intoleranta !astrica pentru o perioada de timp limitata intre 1 si ) saptamani .imptomatologia - scaune modi$icate semilic-ide sau lic-ide uneori mucosan!vinolente, - varsaturi, - apetit diminuat sau disparut in cele mai multe ca#uri - colici abdominale - uneori $ebra - stare !enerala buna in 0 $a#a, in ca#uri !rave stare !enerata alterata - pierdere in !reutate Pro0e de la0orator in gastroenterita - coprocultura - =57 - 0ono!rama serica in $orme !rave !olul asistentei in ingrijirea copilului cu gastroenterita sau enterocolita 1. ;rmarirea evolutiei mani$estarilor di!estive '. %tabilirea planului de realimentare pro!resiva. 0 $a#a de re$acere ). 3ecoltarea probelor de laborator *. 5a indicatia medicului o per$u#ie endovenoasa +. E$ectuarea tratamentului si urmarirea evolutiei pe toata perioada spitali#arii. Infectiile tractului urinar Pot e,ista in$ectii inalte ale tractului urinar / pielone$rite acute si cronice - in$ectii 1oase (pielone$rite si cistite) Cauza insu$icientei urinare - Patrunderea !ermenilor bacterieni pe caile urinare in cea mai mare parte date de E. "oli, Alebsiella, Proteus streptococ - "au#ele $avori##ante: mal$ormatiile con!enitale ale tractului urinar, se,ul (mai ales la $ete) $ri!ul, litia#a urinara, in$ectiile intestinale repetate sau prelun!ite .imptomatologia - 2pare $ebra - Durerile repetate in re!iunea lombara sau abdominala - 4ulburari di!estive: diaree, varsaturi - Fenomene ve#icale: disuria, mancarimile, urina tulbure - 2pare enure#isul - 6ai rar -ematuria In estigatiile - %umarul de urina - Proba 2ddis (arata numarul de -ematii, leucocite, dada depaseste peste '&&&). ;rinare la * dimineata, intr-un interval de ) ore se recoltea#a alta proba. - ;rocultura - =57, :%= - Eco. De rinic-i - 3!. 3enala (cu substanta de contrast) *ratament - 2ntibiotice 7-1& #ile - 0n in$ectii urinare 1oase: bai calde de se#ut 1&

4ratament antiin$lamator

11