Puericultura

PUERICULTURA urmărește dezvoltarea psiho-motorie normală a copilului și profilaxia îmbolnăvirilor încă

din perioada de concepție.
1.Puericultura Preconcepțională se ocupă de starea de sănătate a genitorilor, a părinților. Printr-o
anamneză completă (antecedente heredo-colaterale, antecedente personale) putem depista antenatal
afecțiuni care pot influența dezvoltarea normală a produsului de concepție.
2. Puericultura Prenatală se ocupă cu supravegherea gravidei și dezvoltarea intrauterină a
produsului de concepție.
Supravegherea gravidei cuprinde examene paraclinice (hemoleucogramă, examen sumar de urină,
determinarea grupului sanguin și Rh, testarea pentru sifilis, infecție HIV, infecție cu virus hepatitic B,C,
infecție cu toxoplasma sau citomegalvirus), examen ecografic periodic. Examinarea gravidei se face lunar
până în ultimul trimestru de sarcină apoi de 2 ori/lună. În ultima lună examinarea se face săptămânal.
Dezvoltarea intrauterină a produsului de concepție poate fi afectată de factori genetici, infecții
(rubeola, rujeola, gripa, hepatita; infecția cu herpes virus, citomegalvirus sau HIV; sifilis; TBC;
toxoplasmoză), endocrini (diabet zaharat), imuni (incompatibilitate Rh sau ABO, boli autoimune), factori
medicamentoși sau de mediu (tetracicline, iod, preparate hormonale, clorotiazina, radiații).
3. Puericultura Postnatală cuprinde alimentația, îngrijirea și supravegherea copilului pentru o
creștere și dezvoltare armonioasă.

PEDIATRIA se ocupă cu patologia apărută din perioada de nou născut până la vârsta de 18 ani și
tratamentul bolilor copilului.

DATE DEMOGRAFICE ȘI STATISTICĂ

Natalitate: număr născuți vii la 1000 de locuitori.

Fertilitate: număr născuți vii în cursul unui an, ce revin la 1000 femei de vârstă fertilă (16-40 ani).
Grupa de vârstă 20-24 ani este cea mai indicată pentru procreere.
Nupțialitate: număr de căsătorii la 1000 de locuitori.
Divorțialitate: număr de divorțuri la 1000 de locuitori.
Speranța de viață (durata medie de viață): 68-70 ani.
Morbiditatea este un indicator major de apreciere a stării de sănătate a populației infantile.
Incidența morbidității la copii: număr de cazuri noi de îmbolnăvire raportat la 100 000 de copii.
Mortalitate infantilă: număr de copii 0-1 an decedați raportat la 1000 născuți vii. Reprezintă un
important indicator al stării de sănătate.

CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA

CREȘTEREA se referă la aspectul cantitativ și constă în multiplicarea și creșterea volumului celular. Se

realizează prin 2 mecanisme:
-hiperplazia - proliferarea celulară care constă în diviziunea celulară și creșterea numărului celulelor
-hipertrofia – mărirea volumului celular prin sinteză proteică
DEZVOLTAREA se referă la aspectul calitativ și constă în diferențierea structurală și funcțională a organelor
și aparatelor.

LEGILE CREȘTERII.
Legea antagonismului morfologic și ponderal. În perioada în care creșterea în greutate este mai
intensă, diferențierea morfologică este mai redusă și invers.
Legea alternanței. Segmentele corpului nu cresc toate în același mod (când cresc în lungime nu
cresc și în grosime).
 Legea proporțiilor. Fiecare perioadă a copilăriei are un anumit ritm de creștere. Creștere accelerată
are loc în primii doi ani de viață și în perioada prepubertară.
Legea creșterii inegale. Fiecare segment sau organ are propriul ritm de creștere (de exemplu, în
primul an de viață sistemul nervos are dezvoltare maximă iar la pubertate organele sexuale).
Legea pubertății. În perioada prepubertară are loc creșterea în lungime a oaselor. În perioada
pubertară și postpubertară oasele cresc în grosime și se dezvoltă masa musculară.

FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ CREȘTEREA ȘI DEZVOLTAREA

A.FACTORI EXOGENI
Alimentația influențează creșterea chiar din perioada intrauterină. Dacă alimentația gravidei este
deficitară, copiii vor avea greutate mică la naștere. Pentru o alimentație adecvată trebuie să avem un aport
optim de proteine, lipide, glucide și vitamine. Laptele de mamă este ideal pentru alimentația sugarului în
primele 6 luni de viață. Supraalimentația determină obezitate.
Mediul geografic influențează creșterea prin: temperatură, umiditate, soare, raze ultraviolete,
presiune atmosferică. Clima temperată are acțiunea cea mai favorabilă asupra creșterii. Razele ultraviolete
în doză mare încetinesc creșterea, fiind eficiente în doză moderată. Altitudinea de peste 1500 m, scade
ritmul de creștere datorită hipoxiei. Primăvara este favorizată creșterea în lungime iar toamna-iarna
creșterea în greutate.
Factori socio-economici. Situația materială și profesia părinților influențează calitatea alimentației,
condițiile de igienă și confortul locuinței. Stresul psihic influențează negativ creșterea.
Factori afectiv educativi. Au un rol important în dezvoltarea psihointelectuală a copiilor. Mediul
familial afectuos, cu preocupări educative determină o dezvoltare intelectuală rapidă a copiilor cu
performanțe școlare superioare. Stările conflictuale în familie determină o adaptare socială dificilă și
dezvoltare psihointelectuală întârziată a copiilor.
Activitatea fizică stimulează creșterea, dezvoltarea prin oxigenarea țesuturilor și dezvoltarea
musculaturii.
B.FACTORI ENDOGENI
Factori genetici. Sunt responsabili de caracterele constituționale, individuale ale produsului de
concepție. Anomaliile cromozomice determină modificarea taliei și afectarea intelectului.
Factori hormonali. Intervin intrauterin și postnatal. Hipotalamusul coordonează activitatea
hipofizei.
Hipofiza intervine în creștere prin hormonul somatotrop (STH) care stimulează creșterea în lungime
a oaselor, dezvoltarea musculaturii și sinteza proteică.
Tiroida intervine prin hormonii tiroxină și triiodotironină care stimulează sinteza proteică, produc
lipoliză, cresc metabolismul bazal. Intervine în dezvoltarea creierului, creșterea osoasă, mineralizarea
scheletului. Potențează activitatea STH, deci creșterea și dezvoltarea intelectuală.
Glandele suprarenale. Prin hormonii glucocorticoizi activează catabolismul proteic cu inhibarea
creșterii, inhibă activitatea STH, cresc eliminările de calciu. Prin hormonii mineralocorticoizi stimulează
sinteza ADN și ARN, cresc reabsorbția tubulară de sodiu și apă.
Timusul, cu rol important în primele luni de viață, are acțiune sinergică STH-ului. Are rol în apărarea
antiinfecțioasă.
Pancreasul endocrin influențează creșterea prin insulină și glucagon. Insulina este un hormon
anabolizant care stimulează sinteza proteică. Glucgonul este un hormon catabolizant care inhibă creșterea.
Glandele paratiroide, prin parathormon, intervin în homeostazia calciului și dezvoltarea scheletului.
Glandele sexuale acționează prin intermediul hormonilor androgeni și estrogeni. Hormonii
androgeni au efect anabolizant. La pubertate inhibă creșterea staturală, participă la maturarea sexuală și
determinarea aspectului fizic. Hormonii estrogeni au rol în calcificarea cartilajului de creștere.
Factori patologici. Factori care se referă la gravidă: infecții, intoxicații cronice (alcool, fumat),
subalimentație. Factori care se referă la copil: tulburări cronice digstive, boli congenitale de cord sau
renale, afecțiuni genetice, endocrinopatii (mixedem, nanism hipofiza.r)
 PERIOADELE COPILĂRIEI

PERIOADA INTRAUTERINĂ (PRENATALĂ) – perioada de la fecundație până la momentul nașterii (38-40 de

săptămâni).
• Perioada de zigot cuprinde primele 7 zile
• Perioada embrionară cuprinde:
- embriogeneza (embrionul se formează în primele 14 zile)
- organogeneza (până la 12 săptămâni). În prima lună embrionul are aproximativ 1cm și la
sfârșitul primei luni începe să bată inima. În a doua lună embrionul are 4 cm, organele vitale sunt formate.
În a treia lună organele și sistemele sunt formate.
Între săptămâna 3-a și a 8-a există pericolul apariției malformațiilor congenitale grave.
• Perioada fetală de la 12 săptămâni până la naștere. Între 3-6 luni organele se maturizează.
Primele mișcări apar după 16 săptămâni. Creșterea în lungime este mai accentuată în primele 2 trimestre
iar creșterea în greutate mai accentuată în ultimul trimestru.

PERIOADA EXTRAUTERINĂ (POSTNATALĂ)

1.PRIMA COPILĂRIE cuprinde perioada de la naștere până la vârsta de 3 ani.
Perioada de nou născut cuprinde primele 28 de zile de viață și se caracterizează prin:
- creștere rapidă staturo ponderală
- slabă dezvoltare a scoarței cerebrale și a funcției de relație
- imunitate transmisă transplacentar și prin laptele de mamă
- funcția de barieră a tegumentelor și mucoaselor deficitară, termolabilitate
- alimentație exclusiv lactată
- incidente fiziologice (scăderea în greutate, icter fiziologic, criza genitală)
- patologie legată de actul nașterii, malformații congenitale, infecții.
Perioada de sugar de la 28 zile până la vârsta de 1 an. Se caracterizează prin:
- creștere rapidă staturo ponderală
- dezvoltare psihomotorie importantă, cu dezvoltarea afectivității și a limbajului
- dezvoltă imunitate proprie
- apariția dentiției care permite alimentația diversificată
- patologia este dominată de infecții respiratorii, digestive.
Perioada de copil mic (antepreșcolar) 1 – 3 ani. Se caracterizează prin:
- ritm de creștere mai lent
- dezvoltarea continuă a funcției motorii, psihoafective și a vieții de relație
- dezvoltarea imunității proprii, întărită de vaccinări
- maturarea activității enzimatice digestive și completarea dentiției temporare permite
alimentație diversificată asemănătoare adultului
- patologia este dominată de boli infecto contagioase, intoxicații accidentale, traumatisme
2. A II-A COPILĂRIE (PERIOADA DE PREȘCOLAR) 3 – 6 ani, este delimitată de încheierea erupției dentiției
temporare și apariția primilor dinți definitivi. Caracteristici:
- dezvoltarea staturo ponderală este mai lentă, cu accentuare spre vârsta de 6 ani
- dezvoltarea psihică, intelectuală este importantă: capacitate de memorare, atenție distributivă,
conturarea personalității și a aptitudinilor artistice
- crește capacitatea de apărare antiinfecțioasă, continuă vaccinarea
- patologia este dominată de boli infecto contagioase, infecții respiratorii și digestive
3. A III-A COPILĂRIE 7 -21 ani se împarte în:
Perioada de școlar mic (prepubertară) până la 10-11 ani la fete și 11-12 ani la băieți. Caracteristici:
- creștere lentă staturo ponderală, cu accelerare înaintea pubertății
- apariția dentiției definitive
- dezvoltare intelectuală intensă
- patologia este dominată de infecții acute respiratorii, hemopatii maligne, afecțiuni imun
alergice
Perioada de școlar mare (pubertate). La fete 9-14 ani, la băieți 11-16 ani.
- creștere lentă staturo ponderală, precedată de saltul prepubertar
- apar caracterele sexuale secundare
- dezvoltare intelectuală, labilitate psihoemoțională
Adolescența: 14-18 (21)ani la fete, 16-21(24) ani la băieți. La sfârșitul adolescenței creșterea și dezvoltarea
sunt încheiate, individul fiind considerat adult.

CRITERII DE EVALUARE A DEZVOLTĂRII SOMATICE A COPILULUI

PARAMETRII ANTROPOMETRICI
1.Greutatea corporală (G).
La naștere, nou născutul cântărește în medie 3200 g, cu limite 2800-4000g.
În primele 5 zile după naștere se realizează o scădere fiziologică în greutate de aproximativ 5-10%
din greutatea de la naștere, revenind la greutate după 14 zile de la naștere.
În primul an ritmul de creștere în greutate este următorul:
- primele 4 luni crește în greutate cu 750 g/lună
- în perioada 5-8 luni crește în greutate cu 500 g/lună
- în perioada 9-12 luni crește în greutate cu 250 g/lună
La vârsta de 4 luni dublează greutatea de la naștere iar la 1 an triplează greutatea de la naștere. În
al 2-lea an crește în medie cu 250g/lună, astfel încât la vârsta de 2 ani are 12 kg.
După vârsta de 2 ani formula de determinare a greutății este:
G = 9 + 2xV V= vârsta în ani
2. Lungimea/Înălțimea este distanța măsurată îbtre vertex și plante.
Nou născutul la termen are o lungime medie de 50 cm, cu limite 47-55 cm.
În primul an crește cu 20-25 cm, astfel încât la vârsta de 1 an lungimea este de 70-75 cm.
Creșterea în lungime în perioada de sugar este următoarea:
-prima lună 4 cm
-în a 2-a și a 3-a lună cu câte 3 cm
-în luna a 4-a cu 2 cm
-între 5-12 luni crește cu 1 cm/lună
În al doilea an lungimea/înălțimea crește cu 10-12 cm, ajungând la 80-85 cm.
După vârsta de 2 ani lungimea/înălțimea se calculează astfel:
L (Înălțimea) = 80 cm + 5xV (V=vârsta în ani)
În al treilea an spor anual de 10 cm, ajungând la 90-95 cm.
La vârsta de 4 ani dublează înălțimea de la naștere. La 6 ani înălțime de 116-118 cm.
La pubertate se înregistrează un spor anual de 12 cm. La 15-16 ani setriplează înălțimea de la
naștere.
3. Perimetre.
Perimetrul cranian (PC) sau circumferința fronto-occipitală, indică dezvoltarea encefalului. La
naștere este de 35 cm. În primul an de viață se poate calcula astfel:
PC(cm) = Lungimea (cm) : 2 + 10
La 1 an este de 45-47 cm. La vârsta de 7 ani este de 50 cm.
Perimetrul toracic (PT) se măsoară în dreptul mameloanelor și subscapular posterior. La naștere
este de 30-32 cm. La vârsta de 1 an de 45 cm, la 4 ani 50 cm și la 6 ani de 55 cm. Acest parametru este
important pentru calcularea raportului PC/PT care este supraunitar sub vârsta de 1 an și subunitar peste
această vârstă.
Perimetrul abdominal nu utilizează repere fixe osoase, este variabil și nu se folosește în practică. La
naștere este de 38 cm și la vîrsta de 1 an de 45 cm.
Perimetrul mediu al brațului se măsoară la jumătatea distanței între olecran și acromion. Evaluează
țesutul adipos și masa musculară. La naștere măsoară 10 cm și la 1 an 15 cm. O valoare sub 13 cm peste
vârsta de 1 an este considerată semn de malnutriție.
INDICI ANTROPOMETRICI
Indicele ponderal (IP) reprezintă raportul între greutatea actuală a copilului examinat și greutatea
ideală pentru vîrsta respectivă. La copilul eutrofic IP între 0,90 și 1,1
IP = 0,89-0,76 malnutriție gradul I; deficit ponderal de 10-25%
IP = 0,75-0,61 malnutriție gradul II; deficit ponderal de 25-40%
IP = sub 0,60 malnutriție gradul III; deficit ponderal de peste 40%

Indicele statural (IS) reprezintă raportul între lungimea (înălțimea) actuală și lungimea (înălțimea)
ideală pentru vârstă. O reducere a lungimii în raport cu vîrsta indică un proces cronic de instalare a
malnutriției.
IS = 0,95-0,90 malnutriție gradul I
IS = 0,89-0,85 malnutriție gradul II
IS = sub 0,85 malnutriție gradul III

Indicele nutrițional (IN) reprezintă raportul între greutatea reală a copilului și greutatea
corespunzătoare lungimii (înălțimii). La copilul eutrofic IP între 0,90 și 1,1.
IN = 0,89-0,81 malnutriție gradul I
IN = 0,80-0,71 malnutriție gradul II
IN = sub 0,70 malnutriție gradul III

Indice de masă corporală (IMC sau BMI-Body Mass Index) este raportul între greutatea actuală
exprimată în kg și pătratul înălțimii exprimat în m². IMC normal 18-24 kg/ m². IMC poate fi folosit de la
vârsta de 2 ani. Este un indicator predictiv pentru instalarea obezității.
Copil supraponderal IMC = 25-29 kg/m²
IMC = 30-35 kg/m² obezitate gradul I
IMC = 36-40 kg/m² obezitate gradul II
IMC = peste 40 kg/m² obezitate morbidă
Actual se utilizează metoda percentilelor care indică status-ul unui copil, în evoluție și în relație cu
alți copii de aceeași vârstă. Curba medie este la percentila 50-a, variațiile normalului înscriindu-se între a 3-
a și a 97-a percentilă. În acest spațiu (între a 3-a și a 97-a percentilă) supramedian este culoarul copiilor cu
risc de supraponderabilitate și submedian este culoarul copiilor cu risc de eșec al creșterii. Spațiul peste
percentila a 97-a cuprinde culoarul copiilor cu obezitate. Spațiul sub percentila a 3-a cuprinde culoarul
copiilor cu malnutriție.
Somatograme(in PDF)

DENTIȚIA
Dentiția temporară are 20 de dinți. Cronologia apariției este următoarea:
- 6-8luni apar incisivii mediani inferiori (2).
- 8-10 luni apar incisivii mediani superiori (2)
- 10-12 luni apar incisivii laterali (4)
- 12-18 luni apar primii molari (4)
- 18-24 luni apar caninii (4)
- 24-30 luni apar molarii II (4)
Dentiția definitivă are 32 dinți, cu următoarea apariție:
- 6 ani apar incisivii mediani inferiori (2).
- 6 ani jumătate apar incisivii mediani superiori (2)
- 7 ani apar incisivii laterali (4)
- 6-7 ani apar incisivii laterali (4)
- 9-13 ani apar caninii (4)
- 9-12 ani apar premolarii I (4)
- 10-14 ani apar premolarii II și molarii II (câte 4)
- 18-24 ani apar molarii III (4).
 NOU-NĂSCUTUL LA TERMEN

Nou-născutul la termen are vârsta gestațională cuprinsă între 37-42 săptămâni și greutatea la
naștere de aproximativ 3200g. Alte caracteristici: lungimea la naștere 50 cm (48-52 cm), perimtrul cranian
34-35 cm, perimetrul toracic 31-32 cm.

EVALUAREA NOU-NASCUTULUI DUPĂ NAȘTERE

Se realizează prin Scorul APGAR care se calculează la 1,5,10 minute după secționarea cordonului
ombilical, pe baza a 5 criterii notate fiecare cu nota 0-1-2. Scorul APGAR 10 indică nou-născut normal la
naștere. Scorul 0 corespunde unui făt născut mort. 8-10 nou-născut normal, 5-7 nou-născut cu asfixie
albastră, 1-4 nou-născut cu asfixie albă.

Scorul 0 1 2
Respirația absentă rară, neregulată, < 10 ritm respirator
respirații/min normal, aprox.50/min
Frecvența cardiacă absentă < 100/min >100/min
Tonusul muscular flasc ușoară flexie a mișcări active ale
membrelor membrelor
Reflex de iritabilitate absent grimasă tuse, strănut, țipăt
viguros
Culoarea cianoză, paloare extremități cianotice, rozat în întregime
tegumentelor corp roz

INCIDENTE FIZIOLOGICE ALE PERIOADEI DE NOU-NĂSCUT

1. Icterul fiziologic apare în a 3-a, 4-a zi de viață, atinge un maxim în a 5-a zi și dispare la 10-14 zile.
Patogenic: insuficiență tranzitorie a glucuronoconjugării hepatice determinată de activitate scăzută a
glucuronil transferazei hepatice (face imposibilă producerea bilirubinei directe în cantitate suficientă) și
hiperhemoliză neonatală. Clinic: colorație icterică a tegumentelor și mucoaselor, fără hepatomegalie,
scaune și urini normal colorate, stare generală bună. Paraclinic: bilirubină serică totală crescută prin
bilirubina serică indirectă (3-5 mg%), urobilinogen urinar normal. Nu necesită tratament. În formele
prelungite, intense, se administrează Fenobarbital ca inductor enzimatic sau fototerapie.
2. Scăderea fiziologică în greutate. În primele 3-4 zile apare o scădere progresivă în greutate, cu maxim în
a 5-7 zi, cu revenire la greutatea inițială după 10-14 zile după naștere. Nou-născuții cu greutate la naștere
mai mare scad mai mult. Scăderea fiziologică în greutate este determinată de pierderile de lichide prin
urină, meconiu, perspirație care nu sunt compensate de aportul alimentar insuficient din primele zile.
3. Criza genitală apare între ziua 2-4 de la naștere, durează 4-5 zile, maxim 2 săptămâni. Patogenie: în
momentul expulziei, prin contracția uterului se transferă hormoni (estrogeni, prolactină) din circulația
maternă în circulația nou-născutului. Se manifestă prin: tumefacția glandei mamare, cu secreție
asemănătoare colostrului; tumefacția labiilor mari cu secreție vaginală albicioasă, uneori sanguinolentă
asemănătoare menstruației; tumefacția testiculelor sau edem al penisului. Nu necesită tratament, numai
respectarea igienei nou-născutului.
4. Febra tranzitorie apare la unii nou-născuți la 3-4 zile după naștere. Apare datorită pierderii lichidelor în
primele zile, necompensate de aport. Clinic, apare febră care durează 12-24 ore.
PARTICULARITĂȚI ALE NOU-NĂSCUTULUI LA TERMEN

Capul reprezintă ¼ din lungime. Pavilioanele urechilor sunt normal conformate și implantate. Gâtul este
scurt. Toracele este aproape cilindric. Abdomenul este globulos, cu tonus muscular scăzut și depășește
rebordul costal. Membrele inferioare sunt scurte. Coloana vertebrală este aproape rectilinie.
Craniul prezintă:
- Fontanela anterioară (FA, bregmatică) formată la intersecția suturilor sagitală, coronară și
metopică. Are formă romboidă, dimensiuni ¾ cm la naștere și se închide în jurul vârstei de 18
luni.
- Fontanela posterioară (FP, lambdoidă) formată la intersecția suturii sagitale cu cea lambdoidă.
Dacă este deschisă, are formă triunghiulară, dimensiuni 0,5/0,5 cm și se închide la 3-4
săptămâni de la naștere. În majoritatea cazurilor este închisă la naștere.
Tegumentul. Culoarea roz a tegumentului, numită eritrodermie sau eritem fiziologic este datorată
epidermului subțire, vascularizației bogate a dermului și lipsei pigmenților. Eritemul alergic este o erupție
micropapuloasă, urticariformă, care apare în primele 3-4 zile de viață și dispare spontan.
Vernix caseosa este un înveliș grăsos, alb gălbui care acoperă tegumentul, mai abundent la plici. Este
secretat de glandele sebacee. Conține colesterol, glicogen, acizi grasi și proteine. Are rol de protecție
termică și bactericid.
Lanugo este un păr fin, cu aspect mătăsos, de puf, care acoperă tegumentul, în special pe frunte și pe
spate.
Pe tegumente mai pot apare: nevi vasculari care nu dispar la presiune și nu sevindecă spontan; pata
mongoliană, albastru violacee în regiunea sacrolombară, fără semnificație patologică; nevi materni, dilatații
capilare la nivelul pleoapei superioare, bazei nasului, cefei, care dispar după câteva luni.
Glandele sebacee sunt bine dezvoltate. Pe față și aripile nasului se observă puncte alb gălbui numite
milium facial.
Unghiile prezintă striații longitudinale, lungimea lor atingând vârful degetelor la picioare și o depășește la
mâini.
Cordonul ombilical este format din două artere ombilicale și o venă cuprinse în gelatina Wharton. După
secționare și ligaturare trece în faza de mumificare, se formează șanțul de eliminare și se detașează în ziua
a 5-7-a. Căderea bontului ombilical lasă în loc plaga ombilicală care se cicatrizează și se epidermizează
treptat de la periferie spre centru. Vindecarea completă are loc la 3-4 săptămâni după naștere. Din cauza
retracției vaselor ombilicale fibrozate, cicatricea ombilicală se înfundă.
Țesutul celular subcutanat este prezent la față, slab reprezentat pe membre și lipsește pe abdomen.
Sistemul muscular. Nou născutul prezintă hipertonie musculară fiziologică, cu predominența flexiei
datorită incompletei maturări a centrilor corticali și căilor nervoase. Musculatura cefei este hipotonă și nu
permite susținerea cefei.
Aparatul respirator.
Fosele nazale sunt înguste, sinusurile maxilare sunt mici.
Laringele este situat în poziție înaltă. Stridorul laringian congenital se manifestă printr-un zgomot
laringian în timpul inspirației, fără dispnee, care dispare către vârsta de 1 an.
Toracele este aproape cilindric, coastele sunt orizontalizate. Nou născutul are o respirație
abdominală. Frecvența respiratorie este de 60-70/min în prima zi și 50/min din a 3-a zi de viață, cu ritm
neregulat. La vârsta de 1 lună 45 respirații/min.
Declanșarea primei respirații se produce printr-un mecanism complex. Dioxidul de carbon acumulat
în sânge după întreruperea circulației feto-placentare, stimulează direct centrii respiratori. Pensarea
cordonului ombilical, contactul tegumentului cu aerul rece, traversarea canalului pelvi-genital, diferența
între presiunea intrauterină și cea atmosferică stimulează pe cale reflexă centrul respirator. Mărirea de
volum a toracelui și vidul pleural produce o aspirare de aer în căile respiratorii. Aerul pătruns în alveole
produce un reflex expirator.
După instalarea respirației, se produce ventilarea părților superioare și anterioare ale plămânilor,
apoi a regiunii posterioare, paravertebrale și bazale.
Surfactantul menține presiunea intraalveolară, scade efortul respirator și crește irigația pulmonară.
Aparatul cardiovascular.
Imediat după ligatura cordonului ombilical, presiunea vasculară periferică crește brusc și presiunea
din aortă ajunge să o egaleze pe cea pulmonară. Presiunea din cavitățile cardiace stângi devine superioară
celei din cavitățile drepte. Când presiunea din atriul stâng este superioară, se în chide foramen ovale. În
chiderea funcțională a canalului arterial este urmată de închiderea anatomică la vârsta de 1 an.
La nou născut, șocul apexian se percepe în spațiul III-IV intercostal, la 1-2 cm în afara liniei
medioclaviculare. Zgomotele cardiace sunt embriocardice. Frecvența cardiacă este de 140-160/minut la
naștere și 120/minut la vârsta de 1 lună. Tensiunea arterială (TA) este 75/40 mmHg la naștere și 85/50
mmHg la 15 zile de viață.
Circulația periferică este lentă, extremitățile sunt reci și uneori cianotice deși concentrația
oxigenului arterial este normală. Nou născutul prezintă fragilitate capilară și permeabilitate vasculară
crescută.
Aparatul digestiv.
Reflexul de deglutiție este prezent. Amilaza salivară are o activitate normală, la naștere.
Stomacul are o poziție orizontală, musculatură hipotonă, cu excepția pilorului care are o activitate
sfincteriană bine dezvoltată. La naștere, pH-ul gastric este neutru sau alcalin și devine acid după 24 de ore.
Intestinul are mucoasa permeabilă și ușor penetrabilă de substanțe toxice, microorganisme. Funcția
enzimatică are activitate normală. Absorbția intestinală a aminoacizilor și glucidelor este bună iar absorbția
lipidelor este redusă.
Ficatul prezintă marginea inferioară la 2 cm sub rebordul costal. Activitatea de detoxifiere, sinteza
proteinelor serice, a colesterolului, lipoproteinelor sunt eficiente la naștere. Avem o deficiență a factorilor
coagulării (II,VII, VIII).
Tractul digestiv este steril la nastere, popularea microbiană realizîndu-se în decurs de 3-4 zile pe
cale descendentă și ascendentă. Colonizarea descendentă începe în momentul nașterii prin trecerea
capului prin canalul pelvigenital. Colonizarea ascendentă se face de pe tegumentele perianale (stafilococ,
enterococ, coli). Ulterior, colonizarea este dependentă de alimentație (în alimentația naturală predomină
bacilul bifidus).
Meconiu este denumirea scaunului nou-născutului în primele 2-3 zile. Are culoare verde închis,
consistență vâscoasă și este format din celule epiteliale digestive, bilă, colesterol și secreții ale tubului
digestiv. Din ziua a 3-a apar scaunele de tranziție semilichide cu conținut lactat, apoi scaunele tipice de
lapte (4-6/zi).
Aparatul urinar.
La naștere activitatea renală este deficitară: filtratul glomerular este scăzut, permeabilitatea
membranei filtrante crescută, reabsorbția tubulară crescută, capacitatea de diluție și puterea de
concentrare sunt insuficiente, excreția electroliților și a valențelor acide este scăzută.
Nou-născutul are tendința de a reține sodiul, clorul și apa cu risc de edeme.
Diureza este de 100 ml/kg corp cu 6-8 micțiuni/zi.
Aparatul genital.
La fete, labiile mari acoperă pe cele mici și clitorisul.
La băieți, testiculele sunt coborâte în scrot și apare frecvent fimoza.
Sistemul nervos.
Măduva, bulbul, centrii vegetativi sunt mielinizați. Scoarța cerebrală, fasciculul piramidal, căile
extrapiramidale, nervii cranieni se află la inceputul mielinizării. Incompleta mielinizare a căilor piramidale
se traduce prin reflexe osteotendinoase mai ample și reflex Babinski pozitiv în flexie dorsală. Receptorii
tactili, termici, dureroși și vestibulari sunt dezvoltați la naștere.
Nou născutul are o activitate subcorticală, reflexă. Starea de veghe este foarte scurtă, iar durata
somnului este apreciată la 17-19 ore/zi, trezindu-se datorită senzației de foame.
În perioada de nou născut sunt caracteristice reflexele arhaice. Absența sau persistența acestora
peste vârsta de 3 luni are semnificație patologică. Asimetria lor indică o afecțiune a SNC sau leziuni
periferice (paralizie de nerv brahial). Principalele reflexe arhaice:
• Reflexul Moro. Când tragem brusc cearceaful de sub nou născut, se produce extensia și abducția
membrelor superioare, urmată de adducție și flexie.
 • Reflexul punctelor cardinale. La atingerea tegumentelor peribucale cu indexul, își deviază capul de
partea excitată și își conformează buzele și limba pentru supt.
• Reflexul oculo-palpebral. Iluminarea bruscă a ochilor produce mioză și extensia capului până la
opistotonus
• Reflexul de apucare, agățare. La excitarea palmei sau plantei nou-născutului cu indexul nostru,
are loc flexia mâinii sau a degetelor de la picioare cu agățare.
• Reflexul de apărare. Retragerea bruscă prin flexie a membrului inferior, la atingerea plantei.
• Reflexul de redresare a capului. Tracționarea de antebrațe a nou-născutului, până ce este adus în
șezut, va determina căderea posterioară a capului urmată de aducerea lui înainte.
• Reflexul de redresare verticală. Nou născutul ținut vertical, cu spatele la examinator, cu coapsele
imobilizate de mâna examinatorului, trunchiul va cădea anterior după care se va redresa vertical.
• Reflexul automat de mers. Nou născutul ținut sub axilă, vertical, cu plantele în contact cu plan
dur, schițează pași.
• Reflexele tonice cervicale:
-Reflexul tonic asimetric al gâtului. La flexia și menținerea laterală a capului nou născutului aflat în
decubit dorsal, se produce flexia membrului superior și inferior opus
-Reflexul tonic simetric al gâtului. Flexia anterioară a capului și gâtului va produce flexia membrelor
superioare și extensia celor inferioare.
Organele de simț.
Ochii. Nou-născutul vede la naștere, dar vederea este necoordonată. Mecanismul de acomodare
nematurat nu permite formarea unei imagini clare pe retină. La naștere, la trecerea prin canalul
pelvigenital, ochii sunt supuși infecțiilor (gonococică).
Auzul este prezent la naștere. Nou-născutul reacționează la stimuli puternici prin reflexe acustico
palpebrale.
Gustul și mirosul sunt prezente la naștere. Nou-născutul răspunde prin grimase la gustul acru, amar
sau la substanțe puternic odorante.
Termoreglarea.
Nou-născutul la termen prezintă o reglare termică bună într-un ambient cu temperatură de 22-
25ᵒC. Există o termolabilitate datorată controlului neadecvat al centrilor termoreglării, pierderilor de
căldură prin suprafața cutanată mare, țesutului celular subcutanat redus și termogenezei insuficiente.
Hematologic.
Volumul sanguin la nou-născut este de 95 ml/kg corp. Secționarea tardivă a cordonului ombilical,
după încetarea pulsațiilor, crește volumul prin aport suplimentar de sânge.
La naștere, nou-născutul prezintă poliglobulie compensatorie la hipoxia intrauterină. Eritrocite 5-6
mil/mm³, Ht 55%, hemoglobină (Hb) 20g%. La vârsta de 1 lună ertrocite 4-5 mil/mm³, Ht 45%, hemoglobină
(Hb) 15g%.
Leucocitele sunt 15000-18000/mm³ la naștere, apoi 8000-10000/mm³. Inițial neutrofilie apoi
limfocitoză (65%).
Trombocitele sunt 100000-300000/mm³ la naștere.
Adaptarea imunologică.
• Apărarea nespecifică este realizată de tegumente, mucoase și sistemul fagocitar.
Apărarea cutanată este deficitară. Apărarea mucoaselor se realizează prin Ig A secretorii.
Permeabilitatea crescută a mucoaselor, apariția IgA secretorii peste vârsta de 2 săptămâni definesc bariera
slabă a mucoaselor. Lizozimul din secreția salivară are rol în bacterioliză.
• Apărarea specifică.
Imunitatea celulară are ca substrat limfocitul T. Asigură apărarea organismului față de
microorganismele cu localizare intracelulară, de boli autoimune, neoplasme.
Imunitatea umorală este reprezentată de imunoglobuline. Ig G trec bariera placentară și scad în
primele 3 luni de viață. Ig A nu trec bariera placentară și încep să se sintetizeze după 2-3 săptămâni de la
naștere. Ig M nu traversează placenta și încep să se sintetizeze la 5-6 zile după naștere. Ig E nu traversează
placenta.
ÎNGRIJIREA ȘI SUPRAVEGHEREA NOU-NĂSCUTULUI
1.ÎNGRIJIRI ACORDATE LA NAȘTERE, în sala de naștere.
Vizează: termoreglarea, respirația, circulația, profilaxia infecției gonococice, profilaxia bolii
hemoragice a nou născutului, aprecierea adaptării, examenul clinic.
• Termoreglarea este insuficientă la nou-născut. Acesta va fi preluat în câmpuri sterile, calde, vor fi
șterse tegumentele cu comprese sterile. Se va asigura o temperatură de 24-25ᵒC.
• Permeabilitatea căilor aeriene superioare este asigurată prin aspirarea secrețiilor cu o sondă de
aspirație. Cu ajutorul unei comprese sterile vor fi îndepărtate secrețiile din cavitatea bucală.
• Circulația feto placentară este întreruptă prin secționarea cordonului ombilical. Secționarea se
efectuează după încetarea pulsațiilor în cordonul ombilical pentru a permite trecerea unei cantități
suficiente de sânge de la mamă la făt, prevenind anemia. Secționarea cordonului ombilical se face imediat
după expulzia fătului în caz de incompatibilitate Rh. Se secționează la 3 cm de peretele abdominal al nou-
născutului. Urmează ligaturarea, tamponarea bontului ombilical cu alcool iodat 1%, pansament cu
comprese sterile și alcool.
• Profilaxia oftalmiei gonococice se realizează prin instilații în sacul conjunctival de soluție Nitrat de
Argint 1%, 1-2 picături
• Aprecierea adaptării la viața extrauterină prin scorul Apgar evaluat la 1,5,10,15 minute după
naștere.
• Examenul clinic general se face rapid pentru depistarea eventualelor malformații congenitale care
necesită tratament de urgență sau leziuni legate de actul nașterii.

2.INGRIJIREA ȘI SUPRAVEGHEREA NOU-NĂSCUTULUI ÎN SALON

• Examen clinic. Nou născutul va fi așezat în pat încălzit, în decubit lateral. Se aspiră eventualele
secreții nazofaringiene și va fi controlată cavitatea bucală. Se vor urmări eventualele malformații
congenitale neexteriorizate (atrofie esofagiană, imperforație anală, malformații uretrale) și va fi urmărită
funcția respiratorie, cardiocirculatorie. Se va menționa prezența reflexelor arhaice, obligatorii la naștere.
• Curba ponderală va fi urmărită prin cântărire zilnică
• Temperatura va fi măsurată de 2 ori/zi
• Se vor urmări funcțiile fiziologice și fenomenele particulare perioadei de nou-născut:
- diureza,
- emisia scaunului în primele 24 -48h (meconiu) apoi scaunele de tranziție. Absența scaunului
indică malformații digestive.
- evoluția plăgii ombilicale, pansament zilnic (comprese sterile cu alcool)
- descuamația fiziologică, eritemul alergic cu asigurarea igienei tegumentare
- icterul fiziologic
- criza genitală
- scăderea fiziologică în greutate
• Alimentația precoce, la sân, va fi supravegheată prin aprecierea modalității suptului și urmărirea
lactației mamei. Număr de mese/24 ore – 7 (la interval de 3 ore).
Necesar hidric: primele 4-5 zile 60-80 ml/kg/zi ; după vărsta de 1-2 săptămîni 100-120 ml/kg/zi.
În primele zile după naștere, calculul rației alimentare/zi se face cu formula: (n-1)x70(80)
70 pentru nn cu greutatea sub 3250 g; 80 pentru nn cu greutatea peste 3250 g; n=nr.zile de viață
• Vaccinarea BCG a nou-născutului cu greutate peste 2500 g se face în ziuz 3-4 după naștere
• Vaccinare antihepatitică
• Profilaxia rahitismului începe din a 7-a zi de la naștere cu vitamina D3 500-1000u/zi
Externarea nou-născutului la domiciliu se face în ziua a 5-7-a după naștere în următoarele condiții:
-nou născut clinic sănătos
-curbă ponderală ascendentă
-greutate peste 2500 g
La domiciliu se vor urmări curba ponderală, incidentele fiziologice, evoluția plăgii ombilicale,
aspectul scaunelor. Baia generală se va face după cicatrizarea plăgii ombilicale.
 PREMATURITATE

Prematurul este nou-născutul cu vârsta gestațională sub 37 săptămâni, greutate sub 2500 g și
lungime sub 47 cm. Greutatea și lungimea sunt corespunzătoare vîrstei gestaționale.

CLASIFICARE
Gradul I 2500-2000 g ; vârsta gestațională 34-37 săptămâni
Gradul II 2000-1250 g ; vârsta gestațională 30-34 săptămâni
Gradul III 1250- 950 g ; vârsta gestațională 26-30 săptămâni
Gradul IV sub 950 g ; vârsta gestațională sub 26 săptămâni

ETIOLOGIE
1.Cauze materne:
• Obstetricale: uter infantil, malformații uterine, retroversie uterină, fibromatoză uterină, placenta
praevia, dezlipire precoce de placentă, hemoragii retroplacentare, ruptură prematură de membrane
amniotice
• Factori sociali și de mediu: carențe alimentare, consum de alcool, droguri, fumat, traumatisme
fizice, efort fizic prelungit, emoții puternice, vârsta (sub 16 ani, peste 35 ani)
• Patologice: infecții (gripa, hepatita, rubeola, rujeola, toxoplasmoza, TBC, sifilis); boli cronice
renale, cardiace, pulmonare; hipertensiunea arterială; endocrinopatii; diabet zaharat.
2. Cauze fetale : boli congenitale cardiace, hepatice, renale; izoimunizarea gr ABO, Rh; boli genetice.

PARTICULARITĂȚI SOMATICE

Capul reprezintă 1/3 din lungime cu aspect de megacefalie (dg diferențial cu hidrocefalia!).
Fontanele larg deschise și suturi dehiscente.
Fața mică, triunghiulară, aspect „bătrân” (fără depozit grăsos). Pavilioanele urechilor jos
implantate, cartilaj insuficient dezvoltat.
Torace mic, cilindric, cu musculatură hipotonă. Abdomen voluminos, cu hipotonie musculară și
frecvență mare a herniei ombilicale și inghinale. Ombilic jos inserat, spre simfiza pubiană. Membre subțiri,
scurte.
Tegumente transparente, prin lipsa țesutului adipos, cu eritrodermie fiziologică. Vernix caseosa este
în cantitate mică sau lipsește. Lanugo abundant pe față, membre și regiunea posterioară a toracelui.
Descuamație fiziologică care persistă aproape 2 săptămâni.
Unghii subțiri, nu acoperă pulpa degetelor. Păr subțire, rar.
Icterul fiziologic apare la 2-3 zile de la naștere și persist 2-3 săptămâni. Plaga ombilicală are o
cicatrizare dificilă și este un punct de plecare pentru infecții.
Țesutul celular subcutanat este absent. Musculatura slab dezvoltată, hipotonă.
Aparatul respirator.
Torace mic, musculatura respiratorie slab dezvoltată. Respirație neregulată, superficială. Ritm
respirator 50-60/minut.
La prematurii sub 34 de săptămâni, lipsa surfactantului determină boala membranelor hialine.
Surfactantul este sintetizat la nivelul epiteliului alveolar începând din săptămâna 22 de gestație.
Surfactantul scade tensiunea superficială și împiedică colabarea alveolelor.
Imaturitatea centrilor respiratori determină apariția crizelor de apnee cu cianoză. Există, de
asemenea, riscul pneumoniei de aspirație.
Aparatul cardiovascular.
Ritm embriocardic. Frecvența cardiacă 140-160/minut.
Tendință la hipotensiune, hipovolemie.
 Fragilitate vasculară, tendință la hemoragii (hemoragie intracraniană, în special). Se administrează
profilactic vitamina K.
Aparatul digestiv.
În funcție de gradul prematurității, reflexul de supt și deglutiție este afectat, impunându-se
alimentația prin gavaj.
Capacitatea gastric redusă impune administrarea de mese în cantitate mică și frecvente.
Toleranța digestivă este scăzută. Digestia și absorbția proteinelor și glucidelor este normal. Digestia
și absorbția lipidelor este deficitară.
Musculatura netedă intestinală este hipotonă, peristaltism lent, favorizând meteorismul și
constipația.
Sinteza proteinelor serice și a factorilor de coagulare este deficitară. Există riscul producerii de
edeme și hemoragii. Activitatea redusă a glucuronil transferazei este responsabilă de icterul neonatal
intens și prelungit.
Aparatul urogenital.
Prematurul prezintă funcție de excreție, funcție tubular și capacitate de diluție/concentrare
deficitare, filtrare glomerulară redusă. Cantitatea de urină este redusă. Apare o insuficiență renală
tranzitorie. Eliminarea sodiului este redusă, determinând apariția edemelor.
Tendință la acidoză metabolică.
Organele genital externe sunt incomplete dezvoltate. La băieți, testiculele nu sunt coborâte în scrot
iar la fete labiile mari nu acoperă labile mici.
Sistemul nervos.
Există o imaturitate a cortexului. Reflexele arhaice sunt abia schițate sau absente. Activitatea de
control a funcțiilor vitale este redusă.
Termoreglare
Există imaturitate a centrilor hipotalamici de reglare, cu termogeneză deficitară și termoliză
crescută. Prematurul are tendință la hipotermie. Va fi asigurată o temperatură a camerei de 24-26ᵒC.
Prematurii cu greutate sub 2000 g vor fi plasați la incubator.
Hipocalcemie, care se poate manifesta prin convulsii.
Hipoglicemie asimptomatică sau manifestată prin convulsii, hiperexcitabilitate neuromusculară.
Apărare împotriva infecțiilor deficitară, deoarece:
- nu au imunoglobuline de la mamă, transferul transplacentar făcându-se, de obicei în ultimul
trimestru de sarcină
- sinteza proprie de imunoglobuline apare cu întârziere
- ineficienței funcției de apărare la nivelul tegumentelor și mucoaselor.

INCIDENTE FIZIOLOGICE
• Scăderea fiziologică în greutate este mai mică dar proporțional crescută raportată la greutatea cu
care se naște. Revenirea la greutatea inițială este lentă. Ritmul creșterii staturale și ponderale la prematur
este mai accentuat. La 2-3luni dublează greutatea de la naștere. La 6 luni triplează iar la 1 an greutatea
depășește de 4-6 ori greutatea de la naștere. La 8-9 luni prematurul are lungimea identică cu nou-născutul
la termen.
• Icterul neonatal este intens și prelungit. Apare riscul producerii icterului nuclear.

RISCURILE PREMATURITĂȚII
- detresă respiratorie prin deficit de surfactant; creize de apnee prin imaturitatea centrilor
respiratori
- hipovolemie, hipotensiune, persistență de canal arterial
- enterocolită ulceronecrotică; edeme hipoproteice
- imaturitatea funcției renale; producerea edemelor
- hemoragie meningocerebrală; risc de hemoragii
- hipocalcemie, hipoglicemie, hiperbilirubinemie indirectă cu icter nuclear
- tendință la hipotermie
 - infecții nozocomiale
- retinopatie
- pe termen lung: malnutriție, anemie, rahitism carențial, retard mental.

ÎNGRIJIREA PREMATURULUI
1.În sala de naștere
- inițierea respirației, dezobstrucția căilor respiratorii
- oxigenoterapie cu presiune pozitivă continuă în caz de cianoză ± reanimare
- aprecierea funcției cardiocirculatorii
- administrarea de Surfactant în scop profilactic sau în caz de detresă respiratorie la prematurii
gradul III, IV.
- protecție termică, imediat după expulzie (temperatura camerei 24-26ᵒC, scutece calde, incubator
pentru cei cu greutate sub 2000 g)
- profilaxia infecțiilor (măsuri de igienă, nu antibiotic)
- prevenirea hemoragiei prin administrarea de vitamină K 1 mg/kg/zi
- diagnosticul eventualelor malformații.
2. În salon de nou născuți prematuri
• Supravegherea funcțiilor vitale: respirația (tip, ritm respirator, eventuale crize de apnee cu
cianoză), frecvența și ritmul cardiac, apariția convulsiilor
• Profilaxia infecțiilor prin igienă strictă, sterilizarea incubatoarelor
• Prevenirea hemoragiilor prin administrarea de vitamină K
• Protecție termică: temperatura camerei 24-26ᵒC, incubator la temperatura de 31-34ᵒC pentru cei
cu greutate sub 2000 g și termometrizare la 6 ore.
• Controlul constantelor biologice: proteine serice, calcemie, glicemie, bilirubină. Combaterea
hipoglicemiei prin administrarea de glucoză 10%
• Se urmărește evoluția plăgii ombilicale, scăderea fiziologică în greutate, icterul fiziologic,
eventualele edeme.
• Supravegherea alimentației: observarea reflexului de supt, deglutiției, starea de lactație a mamei,
comportamentul prematurului în timpul suptului (eventuala cianoză). Se acceptă alimentația precoce la 4-8
ore de la naștere care ar combate hipoglicemia, hiperbilirubinemia și catabolismul excesiv.
Alimentul ideal este laptele matern care poate fi suplimentat cu formule nutritive fortifiante...........
Numărul mese/24 ore va fi în funcție de greutatea prematurului:
- 2500-2000 g » 7 mese
- Sub 2000 g » 10 mese sau 8 mese
- Sub 1500 g » 10 mese
Necesar de lichide, în medie 120 ml/kg/zi. Cantitatea/24h = 0,02 x greutatea la naștere x vârsta în zile.
Deoarece suptul nu este eficient, la prematurii cu greutate mică alimentația se va administra prin gavaj.
La prematurii cu greutate mică, până să primească alimentația enterală va fi necesară nutriția
parenterală. Dar, asociat nutriției parenterale, toți prematurii vor primi mici cantități de lapte, 10 ml/kg/zi
fracționat din a 2-a zi de naștere.
Administrarea parenterală de lichide și electroliți poate fi necesară datorită pierderilor crescute și
imaturității funcției renale. Se administrează glucoză 10% 120 ml/kg/zi. După apariția diurezei se adaugă
NaCl sol 5,8% (Na 2 mEq/kg/zi), KCl sol 7,4% (K 1 mEq/kg/zi), calciu gluconic 10% (calciu 2 mEq/kg/zi).
La prematurii cu greutate mică la naștere se administrează nutriție parenterală cu sol glucoză,
electroliți, vitamine, soluții de aminoacizi (1g/kg/zi crescând progresiv la 3 g/kg/zi), emulsii de lipide (inițial
0,5 g/kg/zi crescând progresiv la 2-3 g/kg/zi).
• Vaccinare BCG la prematurii cu greutate peste 2500 g.
3. Externare cu greutatea peste 2500 g, clinic sănătos. La domiciliu:
• profilaxia infecțiilor
• supravegherea alimentației și a curbei ponderale
• administrarea vitaminei D3 și terapia cu preparate cu fier.
 DISMATURITATE

Dismatur este nou-născutul cu greutatea mică pentru vârsta gestațională.

DEFINIȚIE. Nouănăscut cu vîrsta gestațională între 37-40 săptămâni dar cu greutate sub 2500 g. Are
greutate mai mică cu 2 DS (deviații standard) față de greutatea corespunzătoare vârstei gestaționale sau
sub percentila 10.

ETIOLOGIE
1.Cauze materne:
• subnutriție
• statură mică (înălțime sub 153 cm)
• consum alcool, droguri; fumat
• boli cronice (diabet zaharat, cardiace, pulmonare, hepatice, renale, hipertensiune arterială)
• anomalii uterine
• factori placentari (placenta praevia, infecții, malformații)
2. Cauze fetale: boli genetice, infecții intrauterine (TORCH), malformații.
Dacă factorul care determină dismaturitatea acționează precoce, în perioada de multiplicare a
celulelor fetale, este vorba despre distrofie „armonică” care influențează proporțional toți parametrii de
dezvoltare ai fătului (greutate, lungime, perimetre).
Dacă acționează în ultimele săptămâni de gestație, în care predomină creșterea volumului cellular
va fi o distrofie „dizarmonică”. Ritmul de dezvoltare al diferitelor organe fiind diferit, gradul lor de afectare
va fi diferit. Dezvoltarea creierului, cordului nu va fi afectată, cu prognostic neuropsihic mai bun.

ASPECT CLINIC
Dismaturul are aspect de copil „deșirat”, emaciat.
Tegumentele sunt subțiri, uscate, fisurate, cu descuamație persistent în lambouri. Păr friabil, unghii
subțiri care acoperă pulpa degetului.
Țesutul celular subcutanat și musculature este slab dezvoltată.
Risc de asfixie la naștere (prin aspirare de meconiu) și hemoragie pulmonară (datorită hipoxiei
severe perinatale)
Apar frecvent malformații cardiace.
Toleranță digestivă mai bună decât prematurul. Are nevoi calorice mai mari. Din ziua 3-a putem da
40-45 ml/masă.
Reflexele arhaice și osteotendinoase sunt accentuate. Reflex de deglutiție present. Comportament
vioi, dinamic.
Termoreglarea este mai bună. Rezistă mai bine la hipotermie datorită cantității de grăsime brună.
Apărarea antiinfecțioasă este eficientă, gestația mai lungă permițând trecerea transplacentară a Ig
G de la mamă.
Risc de hipoglicemie mai mare decât prematurul. Hipocalcemie.
Policitemie secundară hipoxiei cronice intrauterine.
Acidoză mixtă, predominant metabolică.

ÎNGRIJIREA DISMATURULUI
- Prevenirea pneumoniei de aspirație de meconiu prin aspirația traheală
- Asigurarea temperaturii optime
- Administrarea de glucoză 10% pentru prevenirea hipoglicemiei care este mai accentuată la
dismatur
- În condițiile acidozei administrăm Bicarbonat de sodium 2 mEq/kg/zi
- Supraveghere cardiovasculară, respiratorie; profilaxia infecțiilor
 POSTMATUR

DEFINIȚIE. Nou născut cu vârsta gestațională peste 42 de săptămâni. Până la vârsta de 42 săptămâni au o
evoluție normal intrauterină. După această vârstă apare deficit ponderal evident. Lungimea și perimetrul
cranian sunt normale.

ASPECT CLINIC
Tegumente încrețite, descuamate, fisurate, mâini “de spălătoreasă“.
Țesut celular subcutanat slab dezvoltat, până la tegumente largi, în falduri.
În cazurile avansate tegumente impregnate în meconiu.

RISCURI
- Aspirare de meconiu
- Hipoglicemie
- Malformații cardiac
- Suferință intrauterină

TRATAMENT
Prenatal. Stabilirea cu exactitate a vârstei gestaționale. Indicație de operație cezariană dacă vârsta
gestațională depășește 42 de săptămâni.
La naștere. Monitorizarea funcțiilor vitale, aspirarea de meconiu pentru a preveni pneumonia de
aspirație. Glucoză 10% pentru hipoglicemie..

PERIOADA DE SUGAR

Perioada de sugar cuprinde primul an de viață, de la vârsta de 1 lună la 1 an. Prima lună este
reprezentată de perioada de nou-născut.

CARACTERISTICI GENERALE
• creșterea staturală și ponderală are ritmul cel mai rapid în primul an de viață
• adaptare progresivă a tuturor organelor și sistemelor
• alimentația exclusiv lactată până la 5-6 luni este înlocuită cu alimentația diversificată, odată cu
erupția dentiției temporare
• dezvoltarea neuro-psihică, motorie, intelectuală și afectivă este rapidă, necesită supraveghere și
apreciere periodică
• începe dezvoltarea și sinteza proprie de imunoglobuline, în jurul vârstei de 3-4 luni. La 3 luni
apare hipogamaglobulinemie fiziologică cu epuizarea Ig transmise transplacentar.
• în această perioadă predomină patologia respiratorie și digestivă
• este perioada preponderentă a imunoprofilaxiei prin vaccinări.

PARTICULARITĂȚI MORFOLOGICE ȘI FUNCȚIONALE ALE SUGARULUI

Facies vioi, privire vie, strălucitoare, zâmbește, se joacă.
Tegumente alb-rozate, elasticitate normală.
Țesutul adipos subcutanat se apreciază prin pliul cutanat pe abdomen, torace. Măsoară la vârsta de 6-8
luni 1,5-2 cm grosime. Turgorul este bun, rezistența la palpare a țesuturilor este fermă (se apreciază pe
coapse).
Musculatura este normotrofă, tonus muscular normal.
Fontanela anterioară se închide la vârsta de 18 luni. Coloana vertebrală a sugarului se modelează odată cu
dezvoltarea motorie. La naștere, coloana vertebrală este rectilinie. La vârsta de 3 luni, când sugarul își ține
capul, se formează prima curbură (lordoza cervicală), la 6 luni când stă în șezut se formează a doua curbură
(cifoza dorsală), la 1 an când merge, apare a treia curbură (lordoza lombară).
Aparatul respirator.
La sugar, diametrul anteroposterior al toracelui este mai mic decât diametrul transversal. Coastele
sunt orizontalizate, respirația este de tip abdominal. Odată cu dezvoltarea motorie și poziția verticală a
corpului, coastele devin oblice și tipul de respirație toraco-abdominal la băieți, costal-superior la fete.
Ritmul respirator/minut este de 40 respirații la 3 luni și 30 respirații la 1 an.
Aparatul cardio-vascular.
La sugar, inima are o poziție orizontală, este globuloasă și șocul apexian se percepe în spațiul IV
intercostal stâng, linia axilară anterioară. Odată cu creșterea cordul tinde să se verticalizeze. După vârsta
de 2 ani șocul apexian se percepe în spațiul V intercostal pe linia medioclaviculară.
Frecvența bătăilor cardiace/minut: 140 la nou-născut; 120 la 1 an; 110 la 2 ani; 100 la 5 ani; 90 la 8
ani; 80 la 14 ani.

Aparatul digestiv.
Cavitatea bucală este adaptată suptului. Funcția și activitatea amilazei salivare este normală.
Apariția dentiției temporare începe la 6-8 luni, astfel încât la vârsta de 1 an copilul va avea 6-8 dinți.
Eructația (aerul care a fost înghițit este expulzat din stomac) și regurgitația (se elimină, odată cu
aerul și o cantitate mică de lapte).
Scaunele sugarului alimentat la sân sunt galben-aurii, cu miros acrișor, 1-4/zi. Scaunele sugarului
alimentat artificial sunt galben-gri, 1-2/zi.
Aparatul urogenital.
Diureza sugarului este de 70-100 ml/kg/zi. Frecvența micțiunilor variază mult de la 10-20 în 24 ore.
Când apare controlul vezicii devin mai rare, 6-8 în 24 ore.
Urina sugarului alimentat la sân are un pH de 6,8-7,8 iar la cel alimentat artificial este acidă, cu pH
de 5.

1.SUGARUL MIC (PÂNĂ 4 LUNI).

• Ritmul de creștere ponderală este intens, 750g/lună astfel încât la 4 luni un sugar eutrofic
dublează greutatea de la naștere. Creșterea în lungime este mai accentuată în prima lună 4-5 cm și de 2-3
cm în următoarele luni, astfel încât la 4 luni, talia este de 60-64 cm.
• Perimetrul cranian și toracic cresc cu 1-1,5 cm/lună
• Reflexele arhaice se șterg treptat și lasă loc formării reflexelor condiționate
• Dezvoltarea motorie: după vârsta de 2 luni își ține capul; la 3 luni culcat pe burtă ridică bine capul;
la 4 luni ține bine capul deasupra planului corpului.
• Dezvoltare neuro-psihică și afectivă intensă: primele reacții de bucurie, surîs în prezența mamei
apar încă din luna 2-a; la 3 luni gângurește; la 4 luni rîde, mișcare vioaie a mâinilor și picioarelor.
• Alimentația este exclusiv lactată. Necesar caloric la sugarul alimentat natural: 100-110
cal/kgcorp/zi iar la cel alimentat artificial 110-120 cal/kgcorp/zi.
Aport de lichide 120-180 ml/kg corp/zi, 7 mese cu pauză nocturnă după 2-3 luni.
• Vitamina D de la vârsta de 7 zile, 500-1000 u /zilnic.
• programul de vaccinări corespunzător vârstei: la vârsta de 2 luni (HBV,DTP, VPI), la vârsta de 4 luni
(DTP,VPI)

2.SUGARUL DE VÂRSTĂ MIJLOCIE (4-8 LUNI)

• Ritmul de creștere ponderală este de 500g/lună iar pentru creșterea în lungime 1 cm/lună. La vârsta
de 8 luni va avea greutatea de 8 kg și lungimea de 70 cm.
• Perimetrul cranian la 6 luni va măsura 43cm
• Curburile coloanei vertebrale: lordoza cervicală la 4 luni, cifoza dorsală la vârsta de 8 luni.
• În jurul vârstei de 6 luni începe apariția dentiției temporare
 • Dezvoltarea neuro-psihică și motorie este importantă: la 5 luni apucă obiectele, urmărește cu
privirea obiectul; la 6 luni stă în șezut singur; se întoarce de pe spate pe burtă și invers; după 6 luni devine
sugar „târâtor”.
• Se inițiază alimentația diversificată. La sugarul alimentat natural la vârsta de 5-6 luni, la cel
alimentat artificial la 4luni1/2-5 luni. Nevoi calorice: 100-110 cal/kg/zi. Necesar de lichide: 150 ml/kg/zi.
• Vitamina D se va administra zilnic.
• De la vârsta de 6 luni se face profilaxia anemiei cu preparate de fier 1 mg/kg/zi.
• Se continuă schema de vaccinări corespunzătoare vârstei: la 6 luni (HBV,DTP,VPI)
3.SUGARUL MARE (9-12 LUNI)
• Ritmul de creștere este mai lent față de etapele anterioare: creștere ponderală 250g/lună.,
creștere în lungime 1 cm lunar. La vârsta de 12 luni triplează greutatea de la naștere (va avea 9 kg) și o
lungime de 72-75 cm.
• Perimetrul cranian măsoară 45-46 cm. Fontanela anterioară se va închide la 18 luni
• Continuă erupția dentiției temporare, astfel încât la 1 an copilul are 6-8 dinți.
• Dezvoltarea psiho-motorie se perfecționează: se ridică, se așează, stă în picioare sprijinit, apoi
singur. Este perioada formării limbajului, pronunță inițial silabe apoi primele cuvinte (mama, tata, papa). La
1 an face primii pași singur.
• Nevoi calorice: 80-100 cal/kgcorp/zi. Necesar de lichide: 120-150 ml/kgcorp/zi. Alimentația
diversificată se îmbogățește iar alimentele se vor oferi mărunțite.
• Se continuă profilaxia rahitismului și vaccinările conform schemei naționale.

PERIOADA DE COPIL MIC (1-3 ANI)

Cuprinde perioada 1-3 ani, când se încheie erupția dentiției temporare.

Ritmul creșterii ponderale și staturale este mai lent.
Creșterea ponderală: în al 2-lea an cu 200 g/lună, astfel încât la 2 ani are greutate de 12 kg ; în al 3-lea an
cu 150-200g/lună.
Creșterea staturală: în al 2-lea an cu 1 cm/lună, astfel încât la 2 ani are înălțimea de 82 cm; în al 3-lea an cu
6-9 cm pe an.
Țesutul osos se dezvoltă, cu apariția a 27 puncte de osificare. Fontanela anterioară se închide la 12-18 luni.
Lordoza lombară se consolidează odată cu mersul copilului.
Trăsăturile și expresia feței capătă caracterul specific de copil.
Paniculul adipos este în regresie. Are loc o importantă dezvoltare a sistemului muscular.
Dentiția temporară este completă (20 dinți) la vârsta de 3 ani.
Dezvoltarea psiho-motorie duce la perfectionarea motricității, dezvoltarea limbajului, memoriei și atenției.
Nevoi nutritive: 100 calorii/kgcorp/zi; lichide 125 ml/kgcorp/zi.
Profilaxia rahitismului cu vitamina D 500-1000u/zi până la vârsta de 18 luni, apoi în lunile septembrie-
aprilie 500 u zilnic.
Se va respecta calendarul vaccinarilor.
 DEZVOLTAREA PSIHOMOTORIE A COPILULUI 0-3 ANI

Vârstă Postură şi Coordonarea Comportament Limbaj

locomoţie mişcărilor adaptiv
1 lună Uşoară hipertonie Reflex de apucare Ţipă de foame şi Emite mici
musculară a prezent se calmează când sunete laringiene
flexorilor. În decubit este luat în braţe
dorsal poziţie
laterală a capului.
2 luni Ţinut vertical îşi Reflexul de agăţare Fixează cu privirea Gângureşte
ridică capul câteva se menţine persoanele străine
momente. În
decubit ventral îsi
ridică umerii şi
capul câteva
momente
3 luni Se sprijină pe Îsi ţine mâna Zâmbeşte. Râde sau emite
antebraţ şi îşi ridică deschisă in somn. Întoarce capul la sunete voioase.
capul când este Se agaţă de haine, zgomote. Reacţionează la
culcat pe abdomen obiecte. oameni sau
obiecte
cunoscute.
4 luni Stă sprijinit scurt Ţine jucăria cu 4 Zâmbeste Tendinţa de
timp degete şi palma, o persoanelor modulare a vocii
scutură. Schiţează familiale. Priveste
miscarea de activ in jur.
apucare.
5 luni Stă sprijinit mai În decubit ventral îşi Deosebeste Emite grupe de
mult timp ridică toracele. Ţine persoanele străine sunete cu ritm
mâinile pe biberon. de cele familiale rapid
6 luni Îşi ridică capul când Mută jucăria dintr-o Întinde mâinile Gângureşte. Se
este culcat pe mână în alta. pentru a fi ridicat. teme de vocea
spate. Se întoarce Strânge în pumn Îşi amnifestă ridicată.
de pe spate pe obiecte mici. simpatia şi
burtă. antipatia.
9 luni Poate sta in şezut Apucă obiectele cu Îşi tine singur cana Înţelege nu şi pa-
fără sprijin, se ţine două degete. Se sau biberonul. Se pa
de mobilă poate hrăni cu două joacă bau-bau sau
degete (cu unele pa-pa.
alimente).
12 luni Merge singur sau Aruncă jucăriile. Dă Cooperează la Înţelege şi
ţinut de mână. Se jucăria (obiectul) ce îmbrăcare. Ştie altceva decât da,
răsuceste când este i se cere. când este strigat. mama. Mişcă din
aşezat. cap nu.
18 luni Merge pe scări cu Poate întoarce 2-3 Are un lexic de 6 Imită unele
ajutor. Poate pagini la o carte, cuvinte. Arată ce acţiuni ale
arunca o jucărie din deodată. Începe doreşte adultului. Îi plac
picioare fără să (încearcă) să se jocurile cu alţi
cadă. hrănească singur cu copii.
lingura.
24 luni Fuge fără să cadă. Întoarce câte o Cere oliţa. Se Vorbeşte in mici
Urcă şi coboară singură pagină la joacă cu alţi copii. propozitii.
singur scările carte. Îşi scoate Utilizează mie,
pantofii singur. ţie, al meu, al
tău.
30 luni Sare cu ambele Deschide nasturii. Îşi spune numele Foloseşte
picioare de pe Tine un creion ca întreg. Merge să pluralul şi
podea. Aruncă o adultul. bea singur, fără trecutul.
minge din mână. ajutor. Utilizează eu
corect în
majoritatea
cazurilor.
36 luni Poate pedala pe un Îşi şterge mâinile Împarte cu Povesteşte
triciclu. Merge pe dacă i se spune. Se altcineva propriile scurte istorii din
scări alternând îmbracă şi se jucării. Se joacă experienţa
picioarele. dezbracă, încheind bine cu alţi copii. proprie. Îşi
şi descheind Se învârteşte. cunoaşte sexul.
nasturii din faţă.

PERIOADA PREȘCOLARĂ (3-6 ANI)

Perioada de preșcolar este cuprinsă între apariția completă a dentiției de lapte și erupția primilor
dinți definitivi.
Creștere mai lentă: anual aproximativ 2 kg și în talie 5-6 cm; la 4 ani dublează talia de la naștere.
Creșterea capacității de apărare imună.
Nevoi nutritive mai reduse: calorii 80-90/kgcorp/zi; lichide 100 ml/kgcorp/zi.
Dezvoltare psihomotorie accentuată: memorie, imaginație, acumulare de informații, cunoaștere și
comunicare.

PERIOADA ȘCOLARĂ

Cuprinde 2 etape:
• Școlar mic, marcată de apariția dentiției definitive.
Dezvoltarea oaselor masivului facial determină modificarea fizionomiei feței.
Ritm lent de creștere, accentuat la pubertate.
Dezvoltare intelectuală intensă prin procesul instructive-educativ. Se formează deprinderi,
înclinații, se consolidează comunicarea prin scris, citit.
Nevoi nutritive: calorii 70-80/kgcorp/zi; apă 15 ml/kgcorp/zi.
• Pubertatea, declanșată între 10-13 ani la fete și 11-14 ani la băieți.

PUBERTATEA

Presupune creșterea secreției de GnRH (gonadothrophin releasing hormone) din hipotalamus,

creșterea răspunsului hipofizar la GnRH, creșterea secreției de gonadotropine (LH hormone luteinizant, FSH
hormone foliculostimulant), maturare gonadală, creșterea producției de steroizi sexuali. Creșterea
concentrației steroizilor sexuali induce dezvoltarea caracterelor sexuale secundare, accentuarea ratei de
creștere și fertilitatea.
Debutul pubertății este influențat de factori genetici, factori socio economici, alimentari, de climă,
rasă și factori de patologie.
Durata medie a pubertății este de 3-4 ani.
La fete, vârsta de apariție a caracterelor sexuale secundare este de 10-13 ani iar la băieți de 11-14
ani.
La fete:
-dezvoltarea sânilor (telarha) este semnul inițial al dezvoltării sexuale secundare (în jurul vîrstei de
11-12 ani). Este influențată de estrogenii ovarieni
-dezvoltarea pilozității pubiene (pubarha), în jurul vârstei de 11 ani, fiind influențată de androgenii
suprarenali
-accelerarea creșterii apare după vârsta de 11 ani cu viteza de creștere de aproximativ 8 cm/an. La
18 ani încetează creșterea.
-menarha apare în jurul vârstei de 13 ani. La 14-15 ani apar cicluri menstruale ovulatorii și este
posibilă gestația.
-paraclinic apare un nivel seric al estradiolului circulant peste 10 pg/ml și o secreție pulsatilă de
gonadotropine.
Stadii Tanner:
a) Dezvoltarea sânilor :
Stadiul 1 – prepubertar
Stadiul 2 – mamelonul începe să proemine deasupra areolei, lărgirea areolei.
Stadiul 3 – lărgirea înregului sân
Stadiul 4 – dezvoltarea areolei și papilei
Stadiul 5 – configurație adultă a sânului, cu protruzia mamelonului.
b) Dezvoltarea pilozității pubiene:
Stadiul 1- fără pilozitate pubiană
Stadiul 2 – pilozutate la nivelul labiilor
Stadiul 3 – pilozitate pigmentată, cu dispoziție tipică, în cantitate redusă
Stadiul 4 – pilozitate tip adult dar mai redusă cantitativ
Stadiul 5 – aspect de pilozitate tip adult
La băieți:
-creșterea dimensiunilor testiculare sub acțiunea FSH, care stimulează spermatogeneza, în jurul
vârstei de 11-12 ani
-dezvoltarea pilozității pubiene și a penisului de la vârsta de 12-13 ani. La 15-16 ani schimbarea
vocii, creșterea deplină a penisului și testiculilor, cu spermatozoizi maturi.
-ritm accelerat de creștere în înălțime (aproximativ 9 cm/an) cu vârf în jurul vârstei de 14 ani și
fuziunea epifizelor și oprirea creșterii la 18-21 ani.
-paraclinic:creșterea testosteronului circulant peste 50 ng/dL, secreție pulsatilă de gonadotropine și
LH crescut
Stadii Tanner: dezvoltarea genital și a pilozității pubiene
Stadiul 1- fără pilozitate pubiană
Stadiul 2- mărire de volum a scrotului și testiculilor, apariția pilozității pubiene (baza penisului),
puțin pigmentată
Stadiul 3- penisul crește în lungime, pilozitatea pubiană este pigmentată
Stadiul 4- creștere a penisului, dezvoltarea glandului, pilozitate de tip adult
Stadiul 5- testiculi de dimensiunea adultului, pilozitate pubiană tip adult.

• PUBERTATEA PRECOCE
Reprezintă dezvoltarea caracterelor sexual secundare înainte de vârsta de 8 ani la fete și de 9 ani la
băieți.
Clasificare:
Pubertate precoce adevărată/central (secreție gonadotropine hipofizare)
-idiopatică
-neurogenă (patologie SNC): hamartom hipotalamic, leziuni înlocuitoare de spațiu
(astrocitom,gliom,tumori), suferință cerebral secundară (malformații SNC, radioterapie,
chirurgie,traumatism,meningită,encealită),hidrocefalie.
Pseudopubertate precoce/periferică (steroizi sexuali independenți de hipofiză):
-tumori secretoare de androgeni/estrogeni (ovariene, testiculare)
 -hiperplazie suprarenală congenital
-adenom, carcinom de suprarenală
-steroizi sexuali exogeni
-tumori producătoare de gonadotropine
Sexualizare precoce incompletă:
-Telarhă prematură, fără alte semne de pubertate. Este necesară evaluare ultrasonografică a
ovarelor, uterului și supraveghere atentă. Nu necesită tratament.
-Adrenarhă prematură. Apariția timpurie a pilozității pubiene, axilare. Efecte ale androgenilor
suprarenalieni.
Evaluăm:
-ritm de creștere staturală și ponderală
-dezvoltare sexuală cronologică, stadializarea
-observăm organele genitale
-eventuale manifestări SNC sau cutanate caracteristice (pete café au lait)
-examen pelvi genital
Dacă dezvoltarea fizică este concordant cu pubertatea, este vorba despre pubertate
adevărată/central, realizată prin stimulare hipotalamo-hipofizo-gonadică.
Paraclinic:
-hemoleucograma completă; examen sumar de urină
-cariotip
-LH,FSH, estradiol (fete), testosteron (baieți)
-Prolactina, hormonii tiroidieni
-Teste de stimulare cu GnRH (în pubertatea precoce adevărată apar niveluri bazale crescute ale
FSH, LH și răspuns exagerat al acestora la GnRH
-Profilul secreției LH, FSH: secreție pulsatilă în pubertatea adevărată/centrală și nivel scăzut în
pubertatea precoce periferică
-Vârsta osoasă
-RMN sistem nervos central, în special la băieți. La fete, dacă există semne neurologice
-Ecografie pelvină: ovar polichistic
-17 hidroxi progesteron, androgeni, atunci când apare virilizare.
Tratament
Majoritatea fetelor cu pubertate precoce, ating înălțimea adultă finală normală, fără intervenție
terapeutică.
Dacă se găsește o cauză pentru pubertatea precoce centrală și este posibil va fi înlăturată.
În pubertatea precoce centrală se pot administra analogi potenți ai GnRH care desensibilizează
hipofiza la stimularea endogenă a GnRH cu scăderea eliberării de gonadotropine și a secreției de steroizi
sexuali gonadici.

• PUBERTATEA ÎNTÂRZIATĂ
Pubertatea este clinic întârziată dacă maturarea sexuală nu a devenit evident la 14 ani (băieți) și 13
ani (fete). Acest diagnostic clinic include absența menarhei în primii 5 ani ai debutului pubertar.
Etiologie
1.Pubertate întârziată constituțională (frecventă la băieți):
- istoric familial de pubertate întârziată
- fără evidența unei endocrinopatii sau boli organice
- vârstă osoasă întârziată
- prognostic bun: talia și maturizarea sexuală nu sunt afectate
2.Hipogonadism hipogonadotropic – defect la nivel hipotalamic/hipofizar, defect de secreție
gonadotropine/GnRH.
- deficit izolat de gonadotropine: sindrom Kallman, asociat cu sindrom Noonan sau sindrom Prader-
Willi (hipogonadism, statură mică, obezitate, micropenis, criptorhidism, hipoplazia labiilor mari și clitoris)
 - deficite hormonale hipofizare/hipotalamice: idiopatice sau boli ale SNC (tumori, traumatisme, boli
invazive, malformații congenitale, iradiere)
- deficit funcțional de gonadotropine: boli cronice, malnutriție, hipotiroidism,hiperprolactinemie.
3.Hipogonadism hipergonadotropic (defect primar al gonadelor) – nivel seric de gonadotropine crescut, în
special FSH.
- insuficiență testiculară primară: sindrom Klinefelter, sindrom Noonan.
- insuficiență ovarian primară: sindrom Turner, insuficiență ovarian de a răspunde la FSH,LH
(secundară radiațiilor sau chimioterapiei, boli autoimune, trisomia 21, galactozemie).

Întârzierea pubertară constituțională se asociază cu talie mică iar hipogonadismul hipogonadotropic cu

înălțime normală.
Tratament
În retardul constituțional: evaluarea dezvoltării, support emoțional, terapie hormonală temporară (3-4
luni).
În restul formelor: tratament hormonal substitutiv (fete – estrogeni, progesteron; băieți – analogi GnRH,
testosteron).