Perioadele cresterii copilului

Perioadele copilariei
• Copilăria = naştere - adolescenţa
-creştere şi dezvoltare →modificări morfofuncţionale
• COPILĂRIA I: naştere – 3ani ( încheierea erupţiei
dentiţiei temporare)
Etape:- nou născut
- sugar
- copil mic
 1. Perioada de nou-născut = primele 28 zile (include
Perioada perinatală )
• Caracteristici:
 creştere accelerată ponderală şi staturală
 nevoi mari de principii nutritive, posibilităţi limitate de digestie
 alimentaţie exclusiv lactată
 termolabilitate
 activitate nervoasă subcorticală reflexă fără inhibiţie corticală
 imunitatea transmisă transplacentar şi prin laptele mamei - tendinţa
la infecţii generalizate.
 fenomene caracteristice: - scădere iniţială în greutate
- icterul neonatal
- criza genitală
 dependenţa totală de mamă şi de familie
 patologia: malformaţii congenitale, hipoxia neonatală,
hemoragia intracraniană, boala hemoragică, infecţii
 mortalitatea cea mai ridicată

Perioada de sugar (1 lună – 1an)

Caracteristici:
* creştere ponderală şi staturală
* nevoi nutriţionale mari
* maturare progresivă a activităţilor enzimelor digestive +
apariţia dentiţiei temporare → alimentaţie diversificată
* dezvoltare neuropsihică rapidă
* dezvoltarea imunităţii proprii
* patologia: infecţii, anemie, rahitism, malnutriţie
* mortalitate mare

3.Perioada de copil mic (antepreşcolar) – 1-3 ani

Caracteristici:
* încetinirea ritmului de creştere
* diminuarea nevoilor nutritive
* completarea dentiţiei temporare + maturarea activitatii
enzimatice digestive →alimentaţia variată .
* dezvoltare neuropsihica, neuromotorie
* dezvoltarea progresivă a imunităţii proprii întărită de vaccinări.
* patologia: infectii, traumatisme, intoxicatii accidentale, anemie
* mortalitate mică.

COPILĂRIA II ( preşcolar ) - 3-6 ani

(incheierea erupţiei dentiţiei temporare şi apariţia primilor dinţi
definitivi)
Caracteristici:
 creştere staturală şi ponderală lentă dar uniformă
 metabolism bazal scăzut, nevoi nutriţionale reduse
 alimentaţie variată, apropiată adultului
 dezvoltare intelectuală intensă (curiozitatea, capacitatea de
înţelegere, comunicarea)
 patologia: boli infecţioase, imuno-alergice, afecţiuni maligne
 mortalitate redusă

COPILĂRIA III (şcolar) 6 – 16 ani

Perioada de şcolar mic

F 6→10-11 ani B 6→12-13 ani
Caracteristici:
creştere-lentă staturo-ponderală,  înaintea pubertăţii
cresc mai ales toracele, membrele superioare
nevoi nutriţionale mici
apare dentiţia definitivă
dezvoltare intelectuală intensă
imunitate deplină (9-10 ani)
patologia: infecţii (severitate redusă), accidente, boli maligne
Perioada de şcolar mare ( pubertatea )
F 11→14 ani B 13→16 ani

Caracteristici:
 creştere lentă precedată de saltul prepuberal
 modificarea fizionomiei feţei
 caracterele sexuale secundare
 dezv. psihointelectuală; labilitate psihică şi vegetativă
 nevoi nutritive crescute
 patologia: - infecţii minore, tulb. ale stării de nutriţie
ADOLESCENŢA(postpubertate)
F 14→18 ani B 16→21

Caracteristici:
 oprirea creşterii staturale,osificarea cartilajelor de creştere
 desăvîrşire funcţională a tuturor organelor
 patologie: accidente, consum de droguri, tulburari de
nutriţie
 CREŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA
COPILULUI
Creşterea şi dezvoltarea - fenomene strâns legate între ele dar
diferite

 Creşterea - modificare măsurabilă a unor dimensiuni,

mărire cantitativă a celulelor, ţesuturilor şi organelor

 Dezvoltarea - proces calitativ (modificări structurale şi

funcţionale ale organelor şi aparatelor).
 Mecanismul creşterii

La bază - hipertrofia, hiperplazia şi diferenţierea celulară.

 Hiperplazia celulară - diviziunea celulei→distribuire a
materialui genetic la celulele fiice, celulele somatice -
mitoză, celulele sexuale - meioză. Din unirea
spermatozoidului cu ovulul celula rezultată →46
cromozomi.
 Hipertrofia celulară - mărirea în volum a celulei având la
bază sinteza proteică.
 Diferenţierea celulară - evoluţia celulelor rezultate din
primele diviziuni spre celule specializate → funcţii
specifice fiecărui tip de celulă.
 Influenţa hormonilor asupra creşterii

După naştere - sistemul hipotalamo-hipofizar = centrul

coordonator al creşterii copilului, menţinând un echilibru
între glandele endocrine.

Hipofiza →acţiunea hormonului somatotrop (STH) : sinteza

proteinelor, promovează proliferarea şi diferenţierea
celulară, creşterea în lungime a oaselor.
- hormonul somatotrop stimulează sinteza
somatomedinelor - factori insulinici de creştere “insulin-
like growth factor” (IGF-1, IGF-2) - rol în stimularea
creşterii oaselor şi a ţesutului muscular
Tiroida (tiroxina şi triiodotironina) - stimulează sinteza
proteică, reglează glicogenoliza, produce hipertrofia
condrocitelor de la nivelul cartilajului de creştere a
osului, favorizează mineralizarea oaselor şi creşterea
dinţilor - hormonii tiroidieni potenţează
acţiunea STH-ului.
Glandele suprarenale
 Hormonii glucocorticoizi inhibă creşterea.
- activează catabolismul proteic, diminuează
pătrunderea aminoacizilor în celule, inhibă
proliferarea şi diferenţierea condroblaştilor.
- inhibă acţiunea hormonului somatotrop prin stimularea
inhibitorilor somatomedinelor.
 Hormonii mineralocorticoizi stimulează
sinteza de ADN şi ARNm şi reabsorbţia tubulară a apei
şi sodiului.
Timusul(primele luni de viaţă) -sinergic cu STH-ul.
Pancreasul insulina şi glucagonul.
- Insulina participă la sinteza ARN, favorizează
pătrunderea acizilor aminaţi în celule şi oxidarea
celulară a glucozei cu eliberare de energie
pentru sinteza proteică.
- Glucagonul inhibă creşterea, favorizează
catabolismul proteic şi inhibă gluconeogeneza.
Glandele sexuale intervin prin acţiunea hormonilor
androgeni şi estrogeni.
Hormonii androgeni la pubertate - calcifierea
cartilajului de creştere, dezvoltarea umerilor,
participă la diferenţierea şi maturarea sexuală.
Estrogenii - lărgirea bazinului şi calcifierea
cartilajului de creştere.
 Factorii care influenţează creşterea şi
dezvoltarea
Factorii genetici
 din momentul concepţiei - determinism genetic
(influenţează evoluţia)
 înălţimea părinţilor poate fi folosită pentru a calcula cu
aproximaţie talia finală a copiilor, astfel:
- pentru băieţi: (talie tată + talie mamă + 13cm) / 2
- pentru fete: (talie tată + talie mamă – 13cm) / 2
 gemenii monozigoţi crescuţi în condiţii diferite din
punct de vedere al instruirii, au un coeficient de
inteligenţă apropiat.
• Recombinarea genetică intercrozomică şi intracrozomica
ar explica de ce din părinţi foarte dotaţi pot proveni copii
cu totul nesemnificativi
• Sexul

Fetele
- mai scunde (excepţie - debutul pubertăţii)
- dezvoltarea (maturizarea) – cu 2 ani mai repede
- mersul, vorbirea – apar mai repede
- mai temătoare, mai sensibile
- morbiditate, mortalitate – mai reduse
Băieţii
- dezvoltare musculară mai bună
- acuitate vizuală mai bună
- mai puternici, mai agresivi
- morbiditate, mortalitate – mai frecvente: mortalitatea
intrauterină, perinatală, malformatii congenitale, epilepsia,
retardul mental, infecţiile
Factorii de mediu
Alimentaţia
 Calitatea alimentaţiei - influenţă semnificativă asupra
stării de sănătate şi asupra creşterii şi dezvoltării
copilului.
 Consumul de alimente cu un conţinut proteic scăzut în
timpul sarcinii - copii cu greutate mai mică.
 Alimentaţia postnatală prin aportul ei energetic, proteic,
mineral şi vitaminic intervine în sinteza proteinelor, în
multiplicarea şi diferenţierea celulelor.
 Copiii din a căror dietă lipsesc elemente nutritive
esenţiale→ creştere deficitară.
 Copiii supraalimentaţi, devin obezi →dezvoltare
motorie întârziată.
Nivelul socioeconomic
 Situaţia materială a părinţilor se reflectă în calitatea
alimentaţiei, condiţiile de igienă, ambianţă psihică şi
accesul la facilităţile civilizaţiei şi medicinei.
 Apartenenţa la un mediu socioeconomic scăzut este
asociată cu: inteligenţă mai scăzută, nivelul redus al
limbajului, achiziţii şcolare reduse, delicvenţă.
Mediul geografic
 Influenţeaza creşterea prin elementele de microclimat:
soare, aer, lumină, temperatură, umiditate, presiune
atmosferică şi raze ultraviolete.
 Clima excesivă (de deşert sau alpină)→statură mai
mică.
 Razele X şi ultraviolete în doze mici stimulează
creşterea, în doze mari o opresc.
Factorii afectiv-educativi
 Mediul familial calm, afectuos - baza dezvoltării
psihice sănătoase a copilului. Dizarmonia afectează
dezvoltarea personal socială a copilului.
 Problemele comportamentale în adolescenţă mai
frecvente la copiii din medii discordante
Exerciţiul fizic
 Activitatea fizică favorizează dezvoltarea somatica şi
motorie a copilului (activează circulaţia crescând
aportul de oxigen şi substanţe nutritive la ţesuturi).
 Metodele de evaluare a creşterii

Aprecierea creşterii copilului - prin determinarea periodică a

greutăţii, lungimii/înălţimii şi a perimetrelor.
Pentru o evaluare clinică corectă se impune respectarea
următoarelor etape:
• măsurători efectuate cât mai precis
• compararea cu valorile standard pentru vârstă
• evaluarea cât mai corectă a moştenirii genetice
 Creşterea ponderală
 În primele patru luni, creşterea ponderală este în medie de
750g lunar. Creşterea ponderală este mai accelerată în luna 2-a
de viaţă, până la 1000g.
 Între lunile 5 şi 8, creşterea ponderală este mai constantă de
500g lunar.
 În intervalul 9-12 luni sugarul - creştere lunară de 250g.
 După vârsta de 2 ani, creşterea anuală medie este sub 2000g,
cu o accelerare înaintea pubertăţii.
După 2 ani, greutatea ideală a copilului poate fi aproximată cu
ajutorul formulei lui Hermann:
G=2x + 9 (G = greutatea în kg, x = vârsta copilului în ani).
 Creşterea staturală

 Se măsoară cu pediometrul (poziţie culcată) în primii 2 ani iar

ulterior cu taliometru / statimetrul (ortostatism).
 Creşterea staturală lunară este de 4 cm - prima lună de viaţă, 3
cm - lunile a 2-a şi a 3-a, 2 cm în luna 4-a, din luna 5-a - 1 an,
1 cm pe lună.
 În al doilea an de viaţă - 10-12 cm/an
 După vârsta de 2 ani - 5-6 cm/an
 Peste vârsta de 2 ani - formula lui Geldrich: Î=80+5x
 La debutul pubertăţii- salt statural de 10 cm anual.
 Creşterea seculară = tendinţa de creştere progresivă, cu fiecare
generaţie, a valorilor medii ale înălţimii, instalarea mai precoce
a pubertăţii şi îndepărtarea vârstei menopauzei.
 Perimetrul cranian
 Perimetrul sau circumferinţa craniană uneşte bosele
frontale cu protuberanţa occipitală.
 Măsoară la naştere 34-35 cm
 Creşte cu 2 cm în fiecare lună în trimestru I, un cm
lunar în trimestrul II şi 0,5 cm între 6 luni şi un an.
 Circumferinţa craniană ajunge la vârsta de 1 an la 45
cm, la 5 ani la 50 cm şi la 55 cm la 15 ani.
 Diferenţele dintre sexe de 0,8-1,2 cm de la naştere, în
favoarea băieţilor, se menţin pe tot parcursul copilăriei
 Înregistrarea grafică a măsurătorilor
După măsurarea greutăţii, lungimii / înălţimii şi a perimetrului
cranian, valorile acestora sunt înregistrate pe hărţi de creştere
corespunzătoare, în funcţie de vârsta şi sexul copilului
Există hărţi speciale pentru copiii cu tulburări de creştere
(sindr. Down, Turner, acondroplazie etc).
Fiecare hartă cuprinde 7 curbe-percentile reprezentând
distribuţia greutăţii, înălţimii sau a perimetrului cranian pentru
o anumită vârstă (percentila 5-10-25-50-75-90-95 sau 3-10-25-
50-75-90-97).
Vor fi urmărite creşterea în greutate, lungime sau înălţime
până la vârsta de 20 ani şi cea a perimetrului cranian până la 3
ani.
Percentila 50 este mediana sau valoarea standard, 50% dintre
valorile înregistrate fiind mai mari şi 50% mai mici faţă de
aceasta.
 50% dintre copii vor avea valorile greutăţii, taliei şi ale
perimetrului cranian cuprinse între percentilele 25 şi 50,
80% între percentilele 10 şi 90 iar 90% între percentilele 3
şi 97.
 În primele 36 luni de viaţă - hărţile de creştere pentru
greutate, lungime, perimetru cranian în funcţie de vârsta
copilului şi greutatea raportată la lungime.
 Între 2 şi 20 ani - greutatea, înălţimea şi indicele de masă
corporală (IMC) în raport cu vârsta.
 La un copil sănătos, valorile obţinute prin măsurarea
greutăţii, taliei sau a perimetrului cranian se menţin în
interiorul a unu maximum două culoare de creştere
(excepţie de-a lungul primilor 2 ani de viaţă).
 Pentru nou-născuţii prematuri - se poate evita diagnosticul
eronat de faliment al creşterii prin folosirea vârstei
gestaţionale corectate
În cazul adolescenţilor - variabilitate normală în ceea ce
priveşte momentul apariţiei puseului de creştere
Analiza aspectului curbei de creştere ponderală oferă
informaţii esenţiale pentru stabilirea diagnosticului de
faliment al creşterii (când greutatea copilului se află sub
percentila 5 sau când coboară brusc două percentile).
Greutatea raportată la înălţime, situată sub percentila 5
este cel mai sigur indicator al malnutriţiei.
Statura mică
= Înălţimea sub percentila 3 sau 5
 Statura mică familială:
- determinată genetic (părinţi mici de statură)
- la nivelul percentilei 3 sau 5 – ritm normal de creştere
- vârsta osoasă în concordanţă cu cea cronologică →adulţi
mici
 Hipostatura constituţională:
- statura mică cu ritm normal de creştere
- debut tardiv al pubertăţii
- vârsta osoasă mult sub cea cronologică →adult de talie
normală
 Deficitul creşterii staturale trebuie privit întotdeauna şi ca un
eventual simptom al unei boli cronice, mai ales în sfera
gastrointestinală.
 În afara deficitului hormonului de creştere, există şi alte cauze
endocrine care pot cauza o creştere staturală nesatisfăcătoare
 Alţi indicatori ai creşterii

Raportul dintre diferite segmente ale corpului

 La naştere, capul şi trunchiul copilului sunt relativ mari,
urmând apoi o creştere progresivă a lungimii membrelor mai
ales în perioada pubertăţii.
 Proporţionalitatea poate fi apreciată prin măsurarea
segmentului inferior al corpului (distanţa dintre pube şi podea)
şi a celui superior (diferenţa dintre înălţime şi segmentul
inferior).
 Raportul dintre segmentul superior şi inferior al corpului este
de 1,7 la naştere, 1,3 la 3 ani şi 1 după vârsta de 7 ani
Maturarea scheletului
 Vârsta osoasă - se stabileşte pe baza unei radiografii de pumn
 Aprecierea vârstei osoase are la bază numărul, mărimea, forma
şi densitatea nucleilor epifizari.
 Vârsta osoasă se corelează bine cu etapa de dezvoltare
pubertală şi poate fi utilă în estimarea înălţimii finale.
Dezvoltarea dentiţiei
– Dentiţia copilului parcurge două etape importante: dentiţia
temporară (primară) urmată apoi de dentiţia permanentă
(secundară).
– Procesul de dezvoltare a dentiţiei cuprinde mineralizarea,
erupţia şi exfolierea.
 Mineralizarea începe în al 2-lea trimestru de sarcină şi continuă
până la vârsta de 3 ani pentru dentiţia primară şi până la vârsta de
25 ani pentru dentiţia secundară.
 Erupţia începe în jurul vârstei de 6-8 luni cu incisivii centrali
inferiori, progresând înspre părţile laterale→ setul complet al
dinţilor primari în jurul vârstei de 2,5-3 ani.
- Primul dinte permanent care erupe, la vârsta de 6-7 ani, este
primul molar. Erupţia dinţilor permanenţi se încheie în intervalul
17-22 ani, cu erupţia celui de-al treilea molar.
 Exfolirea ( caderea dintilor ) începe în jurul vârstei de 6 ani şi se
continuă până la 12 ani.
– Erupţia dentiţiei permanente poate urma imediat după exfoliere,
sau după un interval de 4-5 luni.
• Etapele dezvoltării dentiţiei se corelează destul de slab cu
celelalte procese ale creşterii
 Se consideră că erupţia dentară este întârziată atunci
când dentiţia nu este prezentă la vârsta de 13 luni
(hipotiroidismul şi hipoparatirodismul).
 Întârzierea erupţiei dentare poate fi şi de cauză
familială sau idiopatică.
 Tulburările metabolice şi de nutriţie, bolile cronice şi
unele medicamente (tetraciclina)→ decolorări sau alte
anomalii ale smalţului dentar.
 Metode de evaluare a dezvoltării copilului
- Cunoaşterea modelului de dezvoltare normală a sugarului şi
copilului preşcolar este o necesitate pentru fiecare pediatru.
- Evaluarea gradului de inteligenţă a copilului şcolar →
problemă mai complexă.

Aprecierea dezvoltării sugarului şi copilului preşcolar

- Test screening de evaluare a dezvoltării copilului de la naştere
până la vârsta de 6 ani→ testul Denver II (se poate realiza o
evaluare a copilului prin cuprinderea celor patru domenii
importante ale dezvoltări: personal-social, motilitatea fină-
adaptativă, limbajul şi motilitatea grosieră).
- Observarea copilului într-o anumită perioadă scurtă de timp,
poate indica nivelul de dezvoltare atins de copil la un moment
dat comparativ cu media copiilor de aceeaşi vârstă.
Aprecierea gradului de inteligenţă la şcolari
- Inteligenţa = capacitatea de gândire abstractă, de adaptare la
situaţii noi şi de a beneficia de pe urma experienţei proprii.
- Coeficientul de inteligenţă = raportul dintre vârsta mentală şi
cea cronologică:
QI=vârsta mentală/vârsta cronologică X 100
- Trebuie depistate tulburările de văz şi de auz, acestea fiind
adesea principala cauză a problemelor şcolare.
Dezvoltarea psihomotorie a copilului
La sfarsitul primei luni
• Ridica capul pentru scurte perioade de timp.
• Misca capul dintr-o parte in alta
• Prefera o fata umana in locul altor forme
• Vede bine modelele in alb si negru
• Face miscari sacadate cu bratele
• Aduce manutele la fata
• Are miscari de reflex puternice 
• Focalizeaza un obiect aflat la 20-30 cm departare
• Se intoarce catre sunetele si vocile familiare
• Raspunde la sunete puternice
• Clipeste la lumini puternice
La sfarsitul lunii a doua dezvoltarea
bebelusului este caracterizata de

• Zambeste
• Urmarirea obiectele cu ochii
• Face si alte zgomote in afara de plans
• Poate repeta vocale ca "ah" sau "ooh"
• Poate face mini genuflexiuni
La sfarsitul lunii a treia

• Ridica capul si pieptul cand este intins pe burtica

• Ridica capul la 45 de grade
• Loveste si intinde picioarele cand este intins pe spate
• Deschide si inchide manutele
• Impinge din picioare cand este asezat pe o suprafata tare
• Se intinde catre obiectele care atarna
• Apuca si scutura jucariile tinute in manuta
• Urmareste obiectele cu privirea
• Incepe sa imite suntele
• Recunoaste obiectele familiare si persoanele, chiar si la
distanta
• Recunoaste persoanele dupa miros
• Incep sa dezvolte un suras social
• Se dezvolta coordonarea mana-ochi
• Poate sa-si impreuneze manutele
• Este interesat in modele circulare sau spiralate
• Loveste energic cu picioarele
• Isi poate tine capul drept
La sfarsitul lunii a patra
• Poate dormi chiar si 6 ore noaptea inainte de a se trezi
• Se rostogoleste (de obicei de pe burtica pe spate )
• Sta in fundulet cu ajutor
• Tine capul drept la 90 de grade
• Poate urmari un obiect care face o miscare de arc de 180 de
grade
• Gangureste si se amuza singur cu sunete noi
• Raspunde la toate culorile si formele
• Exploreaza toate obiectele cu ajutorul gurii
• Face diferenta dintre biberon si san
• Comunica durerea, frica, singuratatea si discomfortul prin plans
• Raspunde la un zanganit sau un clopotel
La sfarsitul lunii a cincea dezvoltarea
bebelusului este caracterizata de

• Acorda atentie obiectelor mici

• Experimenteaza conceptual cauza - efect
• Poate vedea pana la capatul incaperii
• Incepe sa utilizeze manutele intr-un mod
amuzant pentru a aduce jucariile mai
aproape
La sfarsitul lunii a sasea dezvoltarea
bebelusului este caracterizata de

• Tine capul drept cand este asezat in fundulet

• Scoate sunete de genul vocalelor
• Sta singur in fudulet cu suport minim
• Deschide gurita cand vede lingurita
• Se intinde si apuca obiectele
• Se rostogoleste de pe burtica pe spate si invers
• Bea din canuta cu ajutor
• Poate tine o sticla
• Copiaza expresii faciale
• Scoate sunete din doua silabe
La sfarsitul celor 7 luni dezvoltarea
bebelusului este caracterizata de

• Poate manca cu degetelele

• Scoate sunete de genul “prrrrrrr”
• Se intoare in directia de unde vine sunetul
• Se joca de-a v-ati ascunselea
• Poate imita o serie de sunete
• Deosebeste emotiile dupa sunetul vocii
La sfarsitul celor 8 luni
• Se intinde dupa ustensile cand i se da de mancare
• Intoarce capul cand a terminat de mancat
• Poate dormi intre 11 si 13 ore noaptea si motaie in cursul zilei
• Se rostogoleste pe toate partile
• Sta in fundulet fara ajutor
• Se sprijina pe manute si genunchi pentru a merge taras
• Plange specific in functie de nevoi
• Gangureste entuziasmat
• Da drumul obiectelor atunci cand sta pe un scaun inalt pentru a
testa gravitatia
• Raspunde la propriul nume cand este strigat
• Are diferite reactii pentru diversi membrii ai familiei
• Este nelinistit cand este despartit de parinte
La sfarsitul celor 9 luni dezvoltarea
bebelusului este caracterizata de

• Se intinde dupa jucarii

• Scapa obiectele intentionat si incepe sa le caute
• Doreste sa apuce lingurita atunci cand este hranit
• Se poate ridica in fundulet direct de pe burtica
• Aduna obiecte mici
• Se identifica in oglinda
La sfarsitul celor 10 luni dezvoltarea
bebelusului este caracterizata de

• Intelege conceptul de obiect permanent

• Se supara daca i se ia jucaria
• Transfera obiectele dintr-o manuta in alta
• Sta in picioare sprijinindu-se de cineva / ceva
• Se trage pentru a se ridica
La sfarsitul celor 11 luni dezvoltarea
bebelusului este caracterizata de

• Spune mama si tata fara discriminare

• Intelege “NU”
• Bate din palme
• Face “La revedere” 
La sfarsitul celor 12 luni

• Poate motai de doua trei ori in cursul zilei 

• Loveste doua cuburi unul de altul
• Pune obiectele in cutie dupa care le scoate din nou
• Da drumul obiectelor voluntar
• Stie sa isi miste capul pentru a zice “NU”
• Se distreaza deschizand si inchizand usile dulapurilor
• Se taraste foare bine
• Se urca pe mobile
• Merge cu ajutorul unui adult
• Spune mama si tata
• “Danseaza” pe muzica
• Este interesat de carti si poate identifica anumite lucruri /
obiecte
• Poate intelege simple comenzi
• Ii este frica de straini
• Imparte jucariile dar le vrea inapoi
• Se poate atasa foarte tare de un anumit obiect
• Te impinge atunci cand nu vrea
• Prefera sa impinga, sa traga si sa arunce lucrurile
• Trage caciulita din cap si sosetelele din picioare
• Intelege uzul diverselor obiecte
• Testeaza reactia parintilor la diverse comportamente
• Intinde mainile si picioarele cand il imbracati