LECT.UNIV.DR.

RODICA PISCUPU-DOBRESCU
STUTEND: MORJAN BORLOVEANU NICOLETA DENISA
GRUPA 326, AN II, PIPP

DEZVOLTAREA FIZICĂ - ASPECTE RELEVANTE PRIVIND

DEZVOLTAREA FIZICĂ A COPILULUI PÂNĂ LA ADOLESCENȚĂ

Cu fiecare lună și an de viață, copilul trece printr-o serie de transformări mai mult sau mai puțin pronunțate, atât fizice, cât și mentale, cognitive
și emoționale. Dezvoltarea fizică este un proces dinamic de creștere și maturare biologică a copilului, dată de suma modificărilor ce au loc pe
durata diferitelor perioade ale copilăriei.

Principalii parametri ai dezvoltării fizice sunt greutatea, înălțimea (statura sau lungimea), circumferința craniană, circumferința pieptului și
proporțiile acestor măsurători. Iată care sunt principalele etape de dezvoltare fizică:

1
Perioada 0-12 luni (bebeluș)

La vârsta de 1 an greutatea bebelușului este dublă față de cea de la naștere. Creșterea maximă a lungimii și a greutății are loc înainte de naștere,
în perioada prenatală. Greutatea fătului la 25-42 săptămâni de gestație poate fi calculată conform unei formule: în medie, greutatea unui făt de 30
săptămâni gestaționale este de 1300 g, pentru fiecare săptămână în minus de gestație scade cu 100g, iar pentru fiecare săptămână în plus, crește
cu câte 200 g. În cazul lungimii, un făt de 25-42 săptămâni de gestație are lungimea calculată după formula: L= vârsta gestațională a fătului
(săptămâni) + 10 cm.
De obicei, un nou-născut cântărește 2400-4300 g. O greutate de peste 4000 g se consideră ridicată. Lungimea este de obicei de 46-53 cm,
circumferința craniană de 32-37 cm, iar a pieptului de 32-34 cm.

Nou-născut
Perioada de nou-născut corespunde primelor 28 zile de viață și are câteva particularități:

 creștere rapidă staturo-ponderală; în primele 2-3 zile de la naștere este normală a pierdere în greutate cu aproximativ 10% din greutatea de la
naștere, urmată de o creștere accelerată ulterior – astfel, din a doua săptămână de viață de obicei nou-născutul își recâștigă greutatea de la
naștere;
 temperatura corpului se reglează mai greu;
 fontanelele sunt plate și moi;
 circumferința craniană a nou-născutului e de aproximativ 32-37 cm, crescând cu aproximativ 3 cm în prima lună; de obicei, diferența dintre
fetițe și băieți în ceea ce privește circumferința craniană e de 1 cm, mai mare la cei de gen masculin;

2
 existența unor fenomene caracteristice: scăderea fiziologică în greutate, icterul fiziologic, criza genitală, febra de sete, albuminuria
fiziologică, meconiul;
 slabă dezvoltare a scoarței cerebrale și deci și a funcțiilor de relație cu predominanța centrilor subcorticali;
 importanța imunității transmise transplacentar;
 deficiența funcțiilor de barieră de protecție a pielii și a mucoaselor;
 riscul infecțiilor;
 patologia dominată de malformații congenitale și afecțiuni legate de actul nașterii (traumatisme, infecții).

Sugar
Perioada de sugar (28 zile -1 an) continuă cu următoarele particularități:

 creșterea staturo-ponderală continuă în ritm rapid;

 în perioada 0-3 luni copilul ia în greutate aproximativ 150-200 g/săptămână, 100-150 g/săptămână în următoarele 3 luni și 70-90 g/săptămână
în lunile 7-12;

 în ceea ce privește lungimea, copilul crește în primele 3 luni cu aproximativ 3,5 cm/lună,  cu 2 cm/lună în lunile 3-6 și  cu 1,2-1,5 cm/lună în
lunile 7-12;
 circumferința craniană se dezvoltă cu aproximativ 2 cm pe lună în primele 2 luni, apoi cu 1,5 cm până la 4 luni, cu 1 cm/lună în perioada 7-9
luni și cu  0,5 cm/lună în perioada 9-12 luni;

3
 fontanela posterioară se închide la 4-7 luni și tot atunci se stabilizează culoarea ochilor;
 de la 12 luni se poate închide și fontanela anterioară;
 dezvoltarea treptată a funcțiilor de relație;
 dezvoltarea funcției locomotorii care lărgește sfera de cunoaștere a copilului;
 apariția primului sistem de semnalizare;
 apariția dentiției (primii fiind incisivii centrali inferiori, apoi cei superiori) și dezvoltarea funcției digestive care permit diversificarea
alimentației;
 dezvoltarea imunității active proprii cu reducerea rolului imunității transplacentare;
 patologia dominată de boli ale aparatului respirator, digestiv, ale urechii medii.

Perioada 1-3 ani (copil mic)

Prima copilărie este caracterizată printr-o funcție de nutriție intensă ce explică creșterea accentuată și dependentă de mediul înconjurător, și care
determină necesitatea unor îngrijiri speciale. Perioada de copil mic (antepreșcolar) 1-3 ani are următoarele caracteristici în ceea ce privește
dezvoltarea fizică:

 încetinirea ritmului de creștere;

 greutatea copilului crește cu aproximativ 2-3 kg/an, copilul crește în lungime cu 12 cm/an, iar circumferința craniană se mărește cu
aproximativ 3 cm/an;
 fontanela anterioară este aproape închisă în totalitate la 18 luni; de obicei la 1,5 ani este complet închisă;

4
 circumferința pieptului este mai mare decât cea craniană;
 modificarea proporțiilor dintre cap, trunchi și membre;
 completarea primei dentiții;
 desăvârșirea funcției motorii;
 formarea reflexelor condiționate.

Perioada 3-6 ani (preșcolar)

În această perioadă aspectele caracteristice sunt:

 copilul ia în greutate aproximativ 2 kg/an, crește în înălțime cu 3-7 cm/an și circumferința craniană crește cu aproximativ 1 cm/an;
 dentiția de lapte este complet apărută - încep să apară primii dinți definitivi;
 dezvoltarea complexă a sistemului nervos central și implicit a gândirii, vorbirii, locomoției, ceea ce duce la creșterea independenței copilului;
 itm de creștere mai lent;
 patologia dominată de boli contagioase, apar unele boli noi ca reumatismul articular acut, cardiopatiile câștigate, tuberculoza osteo-articulară.

Perioada 6-12 ani (școlar)

 copilul de 10 ani are în medie 30 kg - anual ia în greutate aproximativ 2 kg, crește în înălțime anual cu aproximativ 6 cm, la vârsta de 13 ani
având în general de 3 ori înălțimea de la naștere;

5
 apar și modificări hormonale din perioada pubertății - astfel, fetele de 10-14 ani pot lua în greutate anual 4 kg și cresc cu 16 cm, iar băieții de
 11-16 ani iau 4 kg și cresc 20 cm;
 maturizarea zonelor corticale ale creierului;
 încetinirea creșterii în prima parte a perioadei urmată de o accelerare în perioada prepubertate;
 apar primii dinți definitivi;
 boli contagioase rare datorită imunizării spontane (îmbolnăvire) sau provocate (vaccinări).

Perioada 13-18 ani (adolescent)

Între 10 și 17 ani are loc o creștere accelerată, mai exact perioada pubertății. De obicei la fete pubertatea începe între 8-13 ani și la băieți între
9-15 ani. Fetele rețin mai multă grăsime subcutanată decât băieții, iar dezvoltarea musculară este mai intensă la băieți.

Glanda pituitară eliberează o serie de hormoni ce duc la dezvoltarea diferită a anumitor zone din corp, în funcție de gen. Pubertatea însumează
acele modificări care se petrec în corp la trecerea de la stadiul de copil la cel de adult. Apar modificări hormonale ce duc la dezvoltarea corpului,
inclusiv a organelor sexuale, modificarea proporțiilor corporale, se declanșează apariția menarhei la fete, crește pilozitatea corporală, băieților li
se îngroașă vocea.

Această perioadă de tranziție presupune atât modificări la nivel fizic, cât și modificări la nivel de comportament și personalitate. Adolescentul
devine mai preocupat de propria imagine și de poziția sa în raport cu cei din jur (grupul de prieteni, colegii de școală). În același timp, copilul
adolescent tinde să se îndepărteze de părinți, în încercarea de a fi independent și de a decide pentru el însuși. Nevoia părinților de control și de
supraveghere devine incongruentă cu noile nevoi de dezvoltare și comunicare ale copilului, iar conflictele devin sursa permanentă a

6
neînțelegerilor între aceștia. Pentru a depăși dificultățile de relaționare, este util ca părinții să-și stabilească strategii de comunicare în
relaționarea cu copii bazate pe empatie și înțelegerea nevoilor, încredere și respectarea intimității și a spațiului privat.

Dezvoltarea corectă a adolescenților se bazează pe stimularea mai multor arii în strânsă legătură cu activitatea lor. Un adolescent echilibrat alege
activități care contribuie la dezvoltarea caracterului, creșterea încrederii în sine, dezvoltarea abilităților de socializare, identificarea pasiunilor și
luarea deciziilor. Părinții trebuie să încurajeze dorința tinerilor de a-și descoperi propriul talent, fiindcă vârsta adolescenței este potrivită pentru a
începe o carieră în domeniul ales.

 Fiecare copil este unic și are propriul ritm de creștere și dezvoltare. Acest ritm este influențat de factori genetici, biologici sau de mediu.
Astfel factorii care influențează dezvoltarea țin de:
-genetică: gen, ereditate în ceea ce privește dimensiunea corporală și tip, boli genetice;
-stil de viață: aport alimentar, supra-alimentare, sport, dificultăți de alimentare;
-influențe biologice: boli, infecții, medicație, greutatea de la naștere, gestație, funcții motorii afectate;
-mediu: boli intrauterine, status socioeconomic, tulburări psihosociale, condiții de mediu, practici culturale.

O serie de aspecte de reținut și luat în vedere de către părinți privind dezvoltarea fizică a copiilor lor:
 mai mare nu înseamnă mai sănătos, deoarece obezitatea are numeroase aspecte negative asupra sănătății;
 părinții scunzi au de obicei copii de aceleași dimensiuni și invers – părinții înalți au copii înalți;
 copiii cu greutate mică la naștere au de obicei tendința de a rămâne cu dimensiuni mai reduse decât cei născuți cu greutate mai mare;

7
 multivitaminele și tonicele nu conferă rezistență și nici nu cresc greutatea sau înălțimea - sunt indicate doar pentru deficiențele de vitamine
sau minerale, iar unele tonice pot conține alcool, care este dăunător pentru copii;
 nu-i administrați copilului medicamente pe bază de ciproheptadină pentru stimularea apetitului sau creșterea greutății, deoarece pot avea
efecte negative din cauza conținutului de  steroizi anabolici;
 hormonii de creștere pentru creșterea în înălțime trebuie administrați doar la recomandareamedicului endocrinolog.

8
PROIECT DIDACTIC
DLC

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Grădinița cu P.P ,, Castelul fermecat’’

DATA: 07.01.2014
GRUPA: MICĂ
EDUCATOARE: STANCIU CRISTINA-IONELA
TEMA DE STUDIU ANUALĂ: „CÂND , CUM ŞI DE CE SE ȊNTÂMPLĂ?”
TEMA SĂPTĂMÂNALĂ: „ANIMALE MARI ŞI MICI ,ȊN OGRADĂ LA BUNICI!’’
DOMENIUL EXPERIENŢIAL: DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE
CATEGORIA DE ACTIVITATE: ACTIVITATE PRACTICĂ / EDUCAREA LIMBAJULUI
TEMA ACTIVITĂŢII: „Căţeluşul”
TIPUL DE ACTIVITATE: Predare - învăţare
MIJLOCUL DE REALIZARE:  MEMORIZARE
DURATA: 30-35 minute / 15 minute

9
SCOPUL ACTIVITĂŢII: 
 Consolidarea capacităţii de exprimare orală corectă din punct de vedere fonetic, sintactic şi lexical;
 Exersarea funcţiilor memoriei şi educarea calităţilor ei ,prin memorarea unei poezii.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
1. Cognitive
-Să se orienteze în spațiul de lucru; / -Să asculte cu atenţie textul poeziei
-Să reţină titlul poeziei ;

-Să-și îmbogățească vocabularul cu unele cuvinte și expresii din text.

-Să recite corect , logic , expresiv poezia , respectând intonaţia , pauza , ritmul şi tonul vocii ;

2.Psihomotorii:

- Să coopereze cu ceilalți colegi în timpul activității / - Să se orienteze în spațiul de lucru

-Să respecte poziţia corectă a corpului faţă de masă în vederea unei mai bune coordonări oculo-motori.

3. Afective:

-Să-şi exprime starea sufleteasca creata;

10
 -Să realizeze corect sarcinile de lucru; / Să comunice cu ceilalți colegi pe parcursul activității

-Să se implice activ in activitate;

Metode şi procedee didactice: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, aprecieri verbale / exerciuțiul

Materiale didactice folosite:Imagini cu un câine ,un câine din pluş.

Forma de organizare: frontala, individuala;
LOC DE DESFĂŞURARE: sala de grupă
MATERIAL BIBLIOGRAFC:
 Curriculum pentru invatamantul presolar , M.E.C.T. ,2008;
 Aplicarea noului curriculum pentru educatie timpurie ,Ed. Diana ,2009;

EVENIMENTUL CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE

DIDACTIC
Metode şi Mijloace de Forma de (instrumente
procedee învăţământ organizare şi indicatori)

1. Moment Se asigură un climat educaţional favorabil

organizatoric
prin : aerisirea sălii de grupă; aranjarea
mobilierului; pregătirea materialelor didactice.

2.Captarea Este prezentată sub forma unei surprize , un Surpriza

atenţiei căţel de pluş care doreşte să intre la noi în

11
 clasă . Aprecieri
- Ce animal credeţi că este acesta ?; verbale .
Conversaţia Frontal
- Voi aveţi un câine acasă ?
Observarea
- Haideţi să căutăm un nume pentru acest capacitatii de
căţel ! exprimare
Copiii vor da mai multe nume câinelui . orala
Educatoarea propune numele de ,,Pluto ” .
3. Enunţarea - Astăzi , vom învăţa o poezie care se Conversaţia Observarea
temei şi a numeşte ,,Căţeluşul” , scrisă pentru voi,cei care Comportamen-
obiectivelor Explicaţia Frontal tului copiilor .
iubiţi animalele.
activităţii
La sfârşitul activităţii noastre , va trebui să
recitaţi corect şi frumos întreaga poezie .Cei Explicaţia
mai buni vor fi lăudaţi şi recompensaţi .
4. Reactualizarea Înainte de începerea activitatea, copii vor
cunoştinţelor trebui să răspundă la o serie de întrebări
anterioare Conversaţia Frontal Observarea
referitoare la aniamlele domestice învăţate: sistematică
-Ce animale domestice vă mai amintiţi?
-Ce înseamnă animal domestic”?
-Despre ce animal domestic am vorbit noi?
-Cum face câinele ?
-Ce mănâncă câinele?

12
 Observarea
capacităţii de
Se va desfăşura activitatea de educare a
concentrare a
5. Dirijarea limbajului folosindu-se ca metodă copiilor pe
învăţării memorizarea . Demonstraţia Frontal parcursul
Educatoarea recită model poezia : recitării

Căţeluşul
“Căţeluşul zice: -Ham!
Mâncărică nu mai am,
Am avut un pic de os
Şi l-am terminat de ros
Daţi-mi, daţi-mi de mâncare
Să mă fac voinic şi mare,
Dinţii să mi-i întăresc,
Frontal
Şi de hoţi să vă păzesc !”
Educatoarea explică conţinutul poeziei , Explicaţia
folosindu-se de imagini reprezentative .
Ȋn timpul expunerii conţinutului poeziei sunt
explicate expresiile si cuvintele din text :ros, Exerciţiu
voinic,hoţ.
Educatoarea recita înca o dată poezia , după
care reia primul fragment . Se verifica
felul in care
copiii
memoreaza

13
 versurile
Se continuă memorarea celorlalte fragmente poeziei ,
Frontal respectarea
logice de către fiecare copil ,la început cu
intonaţiei ,
6.Obţinerea ajutorul educatorului apoi, singur , de fiecare Pe grupe
accentual ,
performanţei şi dată reluându-se şi fragmentele memorate Exerciţiul pauzele .
asigurarea
transferului
anterior .
Vor fi antrenaţi cât mai mulţi copii , fiind
stimulaţi de educatoare . 2-3 copii vor recita
în întregime poezia singuri , apoi cu întreaga Aprecieri
grupă. verbale
Frontal

Aplauze
Educatoarea propune concursul ,, Cine ştie
7. Asigurarea câştigă !”, unde copii vor recita pe doua grupe
conexiunii inverse Aprecieri
şi evaluarea şi vor fi recompensaţi cu aplauze.
performanţei verbale
Conversaţia
La sfârşitul activităţii se fac aprecieri generale
fixându-se tilul poeziei şi tematica abordată.
8.Ȋ ncheierea
activităţii

14
15
16
17