Sunteți pe pagina 1din 10

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA COPILULUI

DEFINITIE
- Transformarea morfofunctionala si psiho-intelectuala la care este supus organismul din momentul conceperii si
pana la maturitate
- Fenomen cu determinare multifactoriala
CRESTEREA IMPLICA :
maturare fizica
multiplicare celulara
acumulare de substante intracelular
= CRESTERE CANTITATIVA
DEZVOLTAREA IMPLICA :
maturare fiziologica
este legata de maturarea si mielinizarea sistemului nervos
modificari psihologice si emotionale
= ESTE CALITATIVA
PRINCIPII ALE CRESTERII SI DEZVOLTARII
1. DIRECTIE CEFALOCAUDALA
2. DIRECTIE PROXIMODISTALA
3. GENERALA SI SPECIFICA
DIRECTIA CEFALOCAUDALA

DIRECTIA PROXIMODISTALA

DE LA GENERAL LA SPECIFIC
Copii folosesc capacitatile cognitive pentru a rezolva problem
La inceput prinde lucruri mari cu 2 maini , apoi cu 1 mana, apoi cu 2 degete poate prinde o margea
La inceput invata litere apoi cuvinte
FACTORII CARE INFLUENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
I.
EXOGENI
II.
ENDOGENI
III.
PRENATALI
IV.
POSTNATALI
FACTORII EXOGENI
1. Alimentatia
mamei in timpul sarcinei

subnutritia dismaturitate
- embriopatii
- fetopatii
alimentatia sugarului in primele 6 luni de viata
- factori de crestere in laptele matern (sufhidroxilaza, taurina, fact. epidermal)
- factori de protectie antiinfectioasa in LM
alimentatia sugarului dupa varsta de 6 luni
- Carente alimentare proteice: tulb. enzimatice,hormonale, edeme
- lipidice
- glucidice
- saruri minerale
- vitamine
- aport excesiv alimentar - obezitate
2.Mediul geografic
- Conditiile de microclimat
- aer
- soare
- lumina
- temperatura
- umiditate
- presiune atmosferica
- raze ultraviolete
- noxe chimice
- radiatii
- Clima excesiva talie mica
- Clima temperata talie normala
3. Factorii socioeconomici
- Conditii de locuit
- Pregatirea profesionala a parintilor
- Venitul parintilor
- Respectarea regulilor de igiena
- Morbiditatea infectioasa si parazitara
- Dinamica sociala
4. Factorii afectiv-educativi
NANISMUL PSIHOSOCIAL
- Climatul familial
- Modul in care copilul este acceptat in familie - leagan
- Interactiunea parinti copil
- Alaptarea : san biberon
- Modul in care familia se preocupa de educarea copilului
- Frecventarea gradinitei
5. Exercitiile fizice
- Masaje
- Gimnastica
Activeaza circulatia
Cresc aportul de O2
II.
FACTORII ENDOGENI
1. Genetici
- ereditatea

- boli cromozomiale
Influenteaza - 80% - se exprima doar in mediu favorabil
Conditiile socioeconomice pot depasi pe cele genetice

Talia finala = Media taliei parintilor + 6,5 cm baieti


- 6,5 cm fete
Diferente etnice
- Greu de explicat
- Diversificarea precoce a alimentatiei

Sd Turner
Boala Morquio
Sd Hurler
Sd Down
Sindrom Klinefelter - 47 xxy
Hipotonia - prezent la 100% din cazuri la natere. Aceasta determin o ntrziere a dezvoltrii motorii, care ns
se poate ameliora cu vrsta.

2. Factorii hormonali ai cresterii


a. Hormonul somatotrop hipofizar (S.T.H.)
- rol n multiplicare celular;
- acioneaz asupra condrogenezei, prin somatomedin, pe cartilagiul seriat;
- hiperfuncia = gigantism;
- hipofuncia = nanism armonic.
b. Tiroxina i triiodotironina
- sunt sub control talamo-hipofizar
- acioneaza: 1 asupra cartilajului de cretere - mineralizare
2 asupra S.N.C.;
3 asupra maturaiei dentare;
- hiperfuncia = hipertiroidie
- hipofuncia = nanism disarmonic (cretinism)
c.

Parathormonul:
- controleaz homeostazia Ca;
- intervine n calcificarea scheletului.
d.
Insulina: - n sinteza proteinelor, ac. grai, glicogen.
e.
Cortizonul:
- efect negativ: scade numrul de celule;
- efect pozitiv: favorizeaz maturaia enzimelor.
f. Hormonii androgeni testosteronul :
- iniial activeaz creterea;
- n adolescen: o limiteaz, accelernd maturarea scheletic.
- actioneaza pe cartilajul de crestere , stimuleaza masa musculara
g.
Estrogenii i progesteronul: - calcifierea cartilajului de cretere.

Factori hormonali intrauterini


hormoni fetali - STH influenta redusa
hormoni materni influenta mai mare
H. Placentari
H. care traverseaza placenta
Gonadostimuline
STH
Prolactina STH
glucocorticoizii
mineralocorticoizii
insulina
H. tiroidieni
3. Factori patologici
Boli genetice
Boli metabolice
Boli malformative
Boli infectioase cronice
Boli cronice renale
cardiace
hepatice
sindroame de malabsorbtie
mucoviscidoza

FACTORI PRENATALI

Malnutritia materna
Infectiile materne
Substantele de abuz consummate de mama
Boli materne
Hormonii materni
Diverse

FACTORI POSTNATALI

Potentialul de crestere
Nutritia
Bolile copilului
Factori de mediu
Influente culturale
Socioeconomici

Factori climaterici
Jocurile si exercitiile
Rangul de nastere al
copilului
Inteligenta
Factori hormonali

ALTI FACTORI CARE INFLUENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA


SOMN
-

: se fie respectat !!!!


in timpul somnului profund se secreta STH si prolactina
In timpul somnului paradoxal cu vise si miscari oculare, cand se produce o paralizie a corpului
Bazele unui somn bun la varsta adulta se pun in primii 2 ani de viata
In timpul vietii intrauterine somnul fetusului nu se sincronizeaza cu al mamei.
La varsta de 9 luni somnul se apropie de al adultului cu somn profund in prima parte a noptii si perioade de
somn superficial cu treziri scurte in a doua parte a noptii.
- 6-12 ani somn prodund cu terori nocturne, enuresis , somnambulism
- Adolescentul : modificari de somn prin modificari hormonale si de comportament
Legile cresterii
Observarea caracteristicilor generale normale ale creterii a stabilit legi generale:
a) Legile alternanei: se refer la alungirea, urmat de ngroarea oaselor.
b) Legile proporiei: de la natere la maturaie, fiecare segment al corpului are modul su propriu de
comportament fa de nime.
c) Legile pubertii:
- nainte de pubertate, talia crete n special pe seama membrelor inferioare;
- ulterior pe seama trunchiului;
- n prepubertate este mai intens alungirea;
- ulterior urmeaz ngroarea corpului.
ETAPELE DEZVOLTARII COPILULUI
1. INTRAUTERINA: embrionara, fetala
2. EXTRAUTERINA
- prima copilarie
- p. neonatala: 0-28 zile
- p. sugar: 29 zile- 1 an
- p. anteprescolar: 1-3 ani
- a II-a copilarie - p. prescolar: 3-7 ani
- a III-a copilarie
- p. scolar mic = prepubertate: 7-11 ; 7-13 ani
- p. scolar mare=pubertate: 11-14 ; 13-15 ani
- p. adolescenta: 14- 18-20
Ritmul de scretere de la nastere pana la varsta adulta

METODE DE APRECIERE A DEZVOLTARII FIZICE A COPILULUI


Determinarea periodica a :
greutate : normal, prematur, dismatur
investigatii biologice (paraclinice)
talie
criterii functionale :
perimetre
toleranta digestiva
pliuri cutanate
toleranta infectioasa
circumferinta bratului
dezvoltarea psihomotorie
indici antropometrici
dentitie
CRESTEREA IN GREUTATE
Percentile
Formule de calcul
BMI dupa varsta de 5 ani
BMI = greutatea / talie
30 = obezitate
< 15 = malnutritie
N = 18,5 29,9
La nastere: greutatea normala 3000 g (medie); 2750 4000 g
>4000 g = supraponderal = paratrofic - posibil diabet zaharat matern
2750 - 2500 g = subponderal
2500 2000 g = prematur grad I
1500 2000 g = prematur grad II
1000 1500 g = prematur grad III
<1000 g = prematur grad IV
Lunile 1 4: copilul creste cu 750 g/luna *
Lunile 4 8: creste cu 500 g/luna
Lunile 8 12: creste cu 250 g/luna
La 8 luni: 8 kg
1 an: 9 kg chiar daca a fost prematur, trebuie sa recupereze pana la 1 an
> 1 an: creste cu 3 kg/an 2 ani: 12 kg; 3 ani: 15 kg

Greutatea corespunzatoare varstei:

2 x VARSTA + 9

- pentru copiii mai mari, se accepta pana la pubertate


* Exceptie: Luna 1 scadere fiziologica in greutate pana la 10% din G initiala (din cauza aportului alimentar ,
pierderilor prin transpiratie, emisie de scaune, urina)poate creste in prima luna cu 500 g
CRIZELE FIZIOLOGICE ALE NOU-NASCUTULUI
1. Scaderea fiziologica in greutate
2. Icterul fiziologic
3. Criza genitala
PERIMETRUL CRANIAN masuram cu centimetrul in zona cea mai mare a craniului imp in primii ani de viata
Perimetru cranian la nastere: 35 cm
Luna 1 3: cu 2 cm/luna
Luna 3 6: cu 1 cm/luna
Luna 6 12: cu 0.5 cm/luna
Inchiderea fontanelei
- Hidrocefalie
- Microcefalie

Palparea fontanelei normala normotensiva


deshidratare hipotensiva (ca o gropita)
sindrom de hipertensiune craniana bombarea fontanelei: febra (40 grade C), meningita
reevaluam dupa scaderea temperaturii
Fontanela anterioara cea mai mare, intre oasele parietale si osul frontal
normal: 2/4 cm
inchidere intre 9-18 luni
TALIA
La copil mic masuram cu pediometru
La copil mare taliometru
La nastere: 50 cm 2 cm
Luna 1: + 5 cm
1 an: 75 cm
2 ani: 85 cm
In primii 3 ani, creste cu 10 cm/an, apoi cu 5-6 cm/an
3 ani: 95 cm
Pubertate: 10-15 cm in cateva luni

Talia corespunzatoare varstei: 5 x VARSTA + 80

PERIMETRUL TORACIC
- La nastere este < 2 cm ca PC
- La 1 an = cu PC
- La 5 ani > cu 5 cm ca PC
Dentitia - Incidente in eruptia dentara
TEMPORARA
Incisivi med. inf
6 - 8 luni
Incisivi med. sup
8 10 luni
Incisivi laterali
10 -12 luni
Molari I
18 24 luni
Canini
8 24 luni
Molari II
24 30 luni
Molari I
Molari II
Molari III

DEFINITIVA
6 - 8 ani
6 - 8 ani
7 9 ani
10 12 ani
9 11 ani
10 13 ani
6 7 ani
12 13 ani
17 - 22 ani

DEZVOLTAREA NEUROPSIHICA A COPILULUI


Nou-nascut reflexe:
Reflex Moro simetric: daca o mana nu face paralizie de plex brahial
spontan: extensia si abductia bratelor, extensia membrelor inferioare
provocat

Reflex de apucare plantara flexia


degetelor de la picioare la atingerea
talpii cu degetul

Reflex Babinski

Tonicitate musculara

Reflex de cautare

Reflex de pasire

Reflex de catarare

Reflexul tonic al cefei intors cu


capul intr-o parte isi flecteaza
mana opusa directiei fetei

Reflex de suctiune

Reflexul de pasire:
- la < 4 luni
- la 6 luni: incepe sa se ridice
de reflexul de mers

2 luni
- Pozitie mai relaxata, pedaleaza pe rand cu
picioarele
- Ridica umerii si capul
- Gangureste
- Tipa de foame, durere, bucurie, oboseala,
indispozitie
- Zambeste la 2 luni
- Exprima placere nemultumire
3 luni
- Pozitie mai relaxata
Sustine capul
Vede obiecte la 30-40 cm
Este sensibil la vocea mamei
Rade zgomotos
4 luni
- Se joaca cu mainile
- Priveste lateral
- Tine o jucarie cu 4 degete
- Emite vocale izolate
5 luni
- Intinde ambele maini dupa o jucarie
- Deosebeste persoanele straine de cele
apropiate
- Ridica singur capul de pe planul patului

6 luni
- Sta in fundulet

7 luni
8 Luni
-

2 ani
3 ani
-

Pronunta clar silabe izolate


Exprima bucuria si tristetea
Imita persoanele din jur
Merge de-a busilea

urca si coboara scarile tinut de maini


mazgaleste cu creionul
control sfincterian diurn
aduce un obiect la cerere
Cunoaste 3 pozitii spatiale
Stie poezii simple
Repeta 3 cifre dupa examinator
Limbaj construit gramatical

VORBIREA LA SUGAR SI COPIL


1 luna
2 luni

Zambet reflex la stare de confort


Este atent la vorbirea celor din jur

3 luni

Il localizeaza cu privirea pe cel care vorbeste


si ii priveste fata

Emite doua silabe

4 luni

Se intoarce in directia de unde aude zgomot


sau vorbire
Raspunde la voci suparate prin tipat si la
voci placute prin zambet
Pare a intelege sensul tonului vocii
(prietenos sau suparat)
Pare a intelege cateva cuvinte: nu, mama,
tata, numele sau
Este atent la vorbirea celor din familie
Reactioneaza la Pa, pa! / Hopa, sus!
Este atent cand e salutat, precum si la alte
fraze care ii sunt familiare

Repeta 4-5 silabe


inlantuite

9 luni

Raspunde prin actiuni la cererile verbale


(deschide gurita!). intelege interdictiile si
numele sau.

3-4 silabe diferite in


lant

10 luni

Intelege pa, pa si face cu mana. Raspunde


prin actiuni la cereri verbale (unde sunt
papucii copilului?). La unele intrebari,
scutura capul afirmativ.

Spune silabe care


se aseamana cu
cuvinte: ma-ma

5 luni
6 luni

7 luni
8 luni

Are un tipat diferit atunci cand ii e foame


Incepe sa gangureasca
Scoate multe sunete ~ cu cele ale vorbirii
Vocalizeaza cu placere la stimuli sociali
(persoane)
Vocalizeaza singur si se joaca, vocalizand, cu
sunetele
Isi imita propriile zgomote
Incep lalatiile. Emite tipare de intonatie
Isi directioneaza sunetele si gesturile catre
obiecte
Incearca sa repete secvente de sunete
Vocalizeaza emotional satisfactii sau
disconfort
Vocalizeaza silabe diferite
Are exprimari prin interjectii si exprimari
verbale ale recunoasterii celor din jur
Ecolalii. Incearca varietati de note inalte. Ii
place sa faca diferite zgomote cu buzele.
Copiaza tiparele melodice ale frazelor care ii
sunt familiare.
Incearca sa numeasca obiecte familiare

11 luni

Diferentiaza persoanele straine de cei din


familie. Intelege multe verbe.

Este varsta medie a


primului cuvant

12 luni

Raspunde prin actiuni la comenzile verbale


care i se dau. Ii plac poezii si cantece simple.
Intelege semnalele de plecare si sosire.
Pare a intelege tonurile emotionale cand i
se vorbeste. Se uita la poze care ii sunt
denumite, pana la 2 minute.
Aduce obiectele cerute din alta incapere.
Recunoaste numele unor parti ale corpului
Executa doua comenzi consecutive.
Identifica doua obiecte familiare din 4 care
ii sunt aratate. Arata imaginile unor obiecte
familiare
Arata mai multe parti ale corpului pe
imaginile pe care le priveste
Identifica 8-10 imagini ale unor obiecte sau
animale. Poate urmari doua directii.

5-6 cuvinte (mama,


tata, papa, etc)

24 luni

Intelege cand incepe si cand se termina


fraza. Recunoaste numele a numeroase
obiecte si persoane familiare

50-75 de cuvinte,
75% substantive.
Maj sunt formate
din silabe repetate.
L frazei 1,5 cuv.

27 luni

Poate arata cu degetul anumite parti ale


corpului (parti mici: ochii, nasul etc)
Actiuni raspuns la cereri verbale (inchide
usa!). Distinge in de sub. Asculta povesti
simple.

14 luni

16 luni
18 luni

20 luni
22 luni

30 luni

33 luni
36 luni

3 ani

Identifica verbe (actiuni) comune in imagini.


Intelege adjective comune
Intelege f multe verbe si comenzi. Intelege
cam 3 propozitii. Asculta povesti mai lungi si
mai complicate. Intelege cuvinte care
exprima timpul. Intelege diferente
semantice intre cuvinte
Vorbire destul de clara. Tot mai frecvent
sunt pronuntate corect si ultimele consoane

3,6 ani

Vorbeste tot mai mult si mai bine

4 ani

98% din vorbire este inteligibila. Omisiuni si


substitutii tot mai rare. Voce controlata.
Capata un ritm de vorbire de adult. Mai
prezinta unele blocaje, dar repetitiile se
reduc.
Rastoarna ordinea sunetelor in cuvinte si se
amuza. Foloseste intonatia mamei. Isi
incepe exprimarile cu Immm...

4,6 ani

Cuvantul-fraza

Limbaj rudimentar. Isi reclama nevoile


biologice si satisfactiile psihologice. Vorbeste
cu sine cand se priveste in oglinda.
Inceputul vorbirii cu scop de a comunica
Vorbire-jargon, copiind tiparele prozodice ale
limbii
Foloseste unele cuvinte corecte amestecate
cu jargonul lui
Apar tot mai multe cuvinte
Repeta cuvintele pe care le aude in jur

10-20 cuvinte

272 cuvinte
38,6% verbe

446 cuv. Propozitii


cu o lungime medie
de 3,1 cuvinte.

896 cuv. Fraze de


3,4 cuv.

Intreaba si face
afirmatii. 1200 cuv;
fraze de 4,3 cuv.
Gramatica mai
complexa
Incee sa foloseasca
fraze complexe,
compuse. Fraze de
4,2 cuv. 1500 cuv
Fraze complexe,
compuse.
Rastoarna silabe,
ordinea cuvintelor.
Gramatica mai
corecta. Foloseste
conjunctii. 1800
cuv. Foloseste
expresii colocviale

Imita masina, aspiratorul, diferite animale, in


joc. Imita fraze de doua si trei cuvinte
Incepe combinarea a doua cuvinte.
Povesteste ce s-a intamplat, amestecand
cuvinte cu jargon.
Prevaleaza interjectiile. Imita segmente de
vorbire, spune frecvent pa-pa, comunica
tragand de persoana si aratand cu degetul

Foloseste fraze de 2-3 cuvinte. Incepe


utilizarea pronumelor personale.
Vorbire egocentrica. Pune intrebari simple.
Numeste o culoare. Numeste sau descrie
obiecte din ambient. Spune aia, asta. Tot mai
multe adjective si adverbe.
Stie ca este fata sau baiat. Iti spune ce a
desenat (mazgalit)
Continua vorbirea egocentrica. Numeste
corect. Recita 1-2 poezii de copii. Numeste 5
imagini. Foloseste eu si al meu, 2-3 propozitii.
Pronunta destul de corect.
Pune intrebari. Vorbire egocentrica frecventa
in joc (vorbeste singur). Stie doua culori. Isi
spune numele si sexul. Verbalizeaza cand
trebuie sa mearga la toaleta.
Comunica tot mai mlt. Cere, ordona,
ameninta. Intreaba de ce?. Face asociatii
intre diferite experiente pe care le-a avut.
Spune poezii. Numeste culorile primare.
Numara.
Fraze complete. Exprimari la persoana I si
realiste. Incepe si sa fantazeze. Se refera la
persoane si intamplari care nu sunt in
vecinatate. Vorbeste mult, spune povesti,
numara pana la 3 obiecte, ameninta.
O comunicare sociala tot mai adaptata. Leaga
intamplari prezente de cele trecute.
Defineste unele cuvinte simple. Incearca sa
utilizeze cuvinte noi, nu intotdeauna insa in
mod corect.