Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
metabolism
As.Univ.Dr.Cerasela Jardan
Boli genetice
Includ afectiuni determinate de mutatii
genetice si anomalii cromozomiale
Genetica medicala include si boli
multifactoriale conditionate genetic sau cu
predispozitie genetica (factorii genetici au o
contributie variabila)
Boli cromozomiale
Produse de modificari in nr si structura
cromozomilor vizibile la microscop
Frecventa anomaliilor prin studii la n.n este de
9-10‰ n.n vii
Anomaliile neechilibrate (prezenta suplimentara
sau absenta unor segmente cromozomiale)
determina sdr plurimalformative
Anomaliile echilibrate (modificarea pozitiei unuia
sau mai multor segmente cromozomiale) nu
modifica fenotipul dar genereaza tulburari de
reproducere
Metode de explorare
Analiza clinica si paraclinica a fenotipului
persoanelor afectate
Studiul familiei in vederea stabilirii persoanelor
afectate, a modului de transmitere a
caracterelor ereditare (autozomal
dominant(AD), autozomal recesiv(AR),
transmitere legata de sex si a ereditatii
multifactoriale)
Analiza cromozomilor
Analiza cromozomilor
Cromozomii = organite nucleare ce fixeaza
intens coloranti bazici si transporta materialul
genetic
Sunt usor de analizat in stadiul de metafaza
al mitozei deoarece se afla in acelasi plan in
“placa ecuatoriala”si sunt bine indizidualizati
In acest stadiu sunt alcatuiti din 2 cromatide
unite la centromer si delimitate la capete prin
telomere
Structura Cromozomilor
Structura Cromozomilor
Structura Cromozomilor
1.Cromatida
2.Centromer
3.Brat scurt (p)
4.Brat lung (q)
Structura Cromozomilor
Benzile cromozomice
sunt specifice fiecarui
cromozom (markeri
citologici ai structurii
interne heterogene a
cromozomilor)
Benzile G -obtinute
prin digestia controlata
cu tripsina si colorate cu
Giemsa; benzile Q
colorare cu quinacrina;
benzile R ( dispozitie
inversa a benzilor G)
Distributia genelor in
benzile G
1. Se poate vedea ca
in benzile G numarul
de gene e mai scazut
ca in interbenzi
2. In regiunea
centromerului lipsesc
gene exprimate
Morfologia cromozomilor
– Metacentric – centromer median
(raportul bratelor este egal : q/p=1,0-1,7)
– Submetacentric – centromerul este
plasat catre unul din capete (raportul
bratelor=1,7-3,0)
– Subtelocentric – centromerul este
situate in regiunea subterminala
(raportul bratelor = 3,0-7,0)
– Acrocentric – centromerul este plasat
aproape terminal (raportul bratelor= 7,0-
infinit)
Metode de obtinere a
cromozomilor
Sisteme de Cariotipare
Citogenetica moleculara
Tehnica FISH: hibridizare prin
complementaritate a unei sonde ADN cu o
anumita regiune a unui cromozom
Pentru a fi evidentiate dupa hibridizare,
sondele sunt marcate cu un fluorocrom(vizibil
la microscopul in UV)
Tehnica M-FISH sau SKY – utilizeaza
combinatii specifice de sonde marcate.
Diferentele sunt la captura imaginii
(secventiala in M-FISH sau captura unica si
analiza semnalului capturat)
Tehnica CGH – analiza variatiilor numarului de
copii ale unor segmente ADN
FISH
FISH
Deletia de 5q
detectata de 5p
(verde) (control) si
5q (rosu) proba
specifica
Del 5q
Whole cromosome paint
Translocatiile=
transferul de segmente
cromozomiale intre doi
cromozomi
Rearanjamente
cromozomiale echilibrate
Inversiile=ruperea
cromozomului in doua
puncte urmata de
rotirea fragmentului
intermediar cu 180º si
reunirea fragmentelor
Anomalii neechlibrate
Deletia=pierderea unui
fragment cromozomial
Consecintele fenotipice
a) consecintele anomaliilor cromozomiale
neechilibrate
-dezechilibrul genetic determina o serie de semne :
tulburari de crestere prenatala si postnatal, dismorfism
craniofacial, anomalii congenitale majore multiple, displazii,
dermatoglife anormale, alterari ale SNC, tulburari ale functiei
gonadale
b) anomalii echilibrate
-fenotip normal – consecinte reproductive serioase (3-6%
cupluri sterile sau cu avorturi spontane AV)
Afectiuni pediatrice
datorate anomaliilor
cromozomiale
A) Boli cromozomiale autozomale
-trisomiile autozomale
-sindroamele cu deletii autozomale
-sindroame cu microdeletii si microduplicatii
Analiza citogenetica:
Testul cromatinei X (testul Barr)
Analiza cromozomiala obligatorie
Evolutie/prognostic:depistarea precoce permite
folosirea unei terapii eficace cu hormoni de
crestere si prepubertar cu estrogeni.
Pot apare:tiroidite autoimune, HTA, DZ, obezitate
Sindromul Turner
Etiopatogenie:
-2% din sarcini prezinta monosomie X
-cauzele monosomiei nu se cunosc
-AV spontane a 95% din embrionii cu
monosomie X se datoreaza probabil
haploinsuficientei
-nu se stie explicatia ca desi letalitatea in
utero a monosomiei X este mare, n.n cu
aceeasi anomalie supravietuiesc fara probleme
majore
Sindromul Turner
Sindromul Klinefelter
Trisomia XXY (trisomie gonosomala)
Incidenta 1/1000 n.n de sex masculin
Simptomatologie:
copilarie: statura inalta, aspect gracil, dificultati de
adaptare scolara
pubertate: talie inalta pe seama mb inferioare,
testicule de mici dimensiuni, absenta spermatogenezei si a
secretiei de testosteron, ginecomastie, intelect la limita
inferioara, tulburari de invatare
Analiza citogenetica : 47,XXY (85%); mozaicuri
(46,XY/47,XXY)
Sindromul Klinefelter
Bolile monogenice
Sunt afectiuni produse de mutatii ale unei
singure gene; aceste mutatii se transmit
mendelian: AD, AR sau legate de X = boli
mendeliene ( repertoriate in catalogul
Mendelian Inheritance of Man (MIM)
Metode de explorare
Diagnostic molecular = noi tehnologii de diagnostic
care au drept obiect de studiu ADN-ul si ARN-ul
celular, urmarind identificarea mutatiilor si
polimorfismelor genice implicate in producerea
bolilor
Tehnici de baza:
-izolarea ADN
-sectionarea cu enzime de restrictie
-separarea fragmentelor prin electroforeza (EF) in
gel
-amplificarea in vitro a secventei ADN (PCR)
-hibridizarea acizilor nucleici (metoda de transfer
Southern)
Izolarea ADN-ului genomic
Din tesuturi sau culturi celulare, cel mai des se
utilizeaza sange periferic
Metoda de izolare consta in inlaturarea
proteinelor (cu ajutorul detergentilor si
proteinazei K); a lipidelor (prin extractia fenol-
cloroform), a ARN-ului (prin tratare cu RN-aza)
Sectionarea cu enzime de
restrictie
grad inalt de
DN-ul si se opresc
nucleotidica
e
tr-un numar
ductibil de
Separarea fragmentelor
ADN prin electroforeza
Datorita gruparilor fosfat incarcate negativ, in
prezenta unui camp electric, fragmentele vor
migra spre anod
O data cu esantionul ADN se pun sa migreze
si markeri ADN cu marime cunoscuta; ofera
posibilitatea calcularii lungimii moleculelor din
esantion
EF in gel de agaroza -separa fragmente ADN 0,1-
20kb
Ef in gel poliacrilamida-(3,5%) frg 1000-2000kb sau
(20%) 6-100 nucleotide
EF in camp electric pulsatil -frg 5Mb
Clonare acelulara a ADN
(PCR)
Amplificare exponentiala a ADN-ului pornind de la
cantitati mici
Principiul extensiei unei amorse (primer sau
amplimer)
2 oligonucleotide care reproduc o secventa de 15-
25 nucleotide situate la capatul 3' a celor doua
catene ale segmentului de ADN; declanseaza
sinteza ADN dupa “matrita” fragmentului
Tehnologie automatizata in 3 etape:
I denaturarea ADN la (95º C)
II pozitionarea/hibridizarea primer-ului (50-60º C);
III polimerizarea nucleotidelor sub actiunea ADN-
polimerazei termostabile (72º C)
PCR
Metoda Southern blot
Extragerea ADN genomic
Fragmentarea prin clivare cu ER
Separarea fragmentelor in gel de agaroza
Denaturarea in mediu alcalin a frg bicatenare
Transferarea moleculelor monocatenare pe un suport
solid(filtru de nitroceluloza sau nylon)
Hibridizarea frg cu o sonda monocatenara specifica unei
gene sau marker genotipic , marcata radioactiv
Spalarea: heteroduplexul puternic fixat pe filtru
Punerea in evidenta a duplexului dupa contactul filtrului cu un
film foto (autoradiografie)
Evidentiaza 2 tipuri de mutatii : deletii sau insertii genice >
50-100pb; mutatii punctiforme
Metoda Southern blot
Valoarea tehnicilor de
biologie moleculara
Permit detectarea mutatiilor
Mutatia = orice modificare in secventa sau
aranjarea nucleotidelor din ADN
Mutatiile au consecinte genotipice (asupra
expresiei genei)– depind de tipul si localizarea in
structura genei (la nivelul transcriptiei, procesarii
mARN, al translatiei)
Mutatiile au efect fenotipic (asupra proteinelor)-
mutatiile in diferite regiuni din structura genei
produc o modificare a structurii proteinei
( pierderea functiei, castigul functiei, achizitionarea
unor proprietati noi de catre proteina mutanta)
Bolile monogenice
Boli enzimatice (erori innascute de
metabolism)
Boli prin anomalii ale moleculelor de transport
Boli prin anomalii ale proteinelor structurale
(DMD)
Boli prin anomalii ale proteinelor implicate in
comunicarea intercelulara si controlul
dezvoltarii (neurofibromatoza)
Boli ale proteinelor implicate in controlul
homeostaziei extracelulare (hemofilia)
Fenilcetonuria (PKU)
Boala AR a metabolismului fenilalaninei
Mutatia genei PAH (localizata pe cromozomul
12q 24.1) codifica pentru ezima fenilalanin
hidroxilaza ce transforma fenilalanina in
tirozina
Incidenta: 1:15 000 n.n
Fenilcetonuria
Fenilcetonuria
• Clinic: pigmentatie cutanata redusa (par blond, ochi
albastri) – determinata de deficitul de tirozina si un
precursor al melaninei; tulburari neurologice, retard mental;
mirosul particular al urinei (“de soarece”)
• Genetica: gena PAH a fost descoperita in
1986; are mare heterogenitate alelica (mutatii
diferite in acelasi locus care produc fenotipuri asemanatoare clinic);au
fost descrise peste 400 de mutatii, 6 fiind
responsabile de 2/3 din cazuri
Fenilcetonuria
Patogenie: deficitul PAH determina incapacitate de
transformare a fenilalaninei in tirozina si acumularea
fenilalaninei si a unor metaboliti ai acesteia (acid fenilpiruvic;
acid fenillactic) producand leziuni SNC; excluderea din
alimentatie a fenilalaninei previne aparitia acestora
1/3 din cazurile cu hiperfenilalaninemie prezinta
deficit ale unor enzime implicate in
metabolismul tetrahidrobiopterinei (BH4) un
cofactor al PAH
Excluderea fenilalaninei din alimentatie nu este
eficienta deoarece BH4 este cofactor pentru
enzime ce intervin in sinteza unor
neurotransmitatori; necesita suplimentarea cu
L-DOPA
Fenilcetonuria
Diagnostic: fenilalanina plasmatica >20mg/dL; eliminare
urinara de acid fenilpiruvic/ortohidroxifenilacetic; tirozina
plasmatica scazuta; important ca diagnosticul sa se
precizeze la n.n deoarece dieta restrictiva in fenilalanina
previne instalarea leziunilor neurologice
Screening: testul Guthrie de inhibitie bacteriana; cateva
picaturi de sange recoltate de regula din calcai la 2-3 zile
de la nastere sunt plasate pe o hartie de filtru speciala;
esantion din picatura de sange uscat este plasata pe o
placa de agar si incubata cu o linie de Bacillus subtilis care
necesita fenilalanina pentru crestere; masurarea cresterii
bacteriene permite determinarea cantitativa de fenilalanina
Fenilcetonuria
Tratament:
- reducerea aportului de fenilalanina
- momentul initierii cat mai precoce
- valoarea pentru fenilalanina sa se mentina
intre 2-10mg/dL (preferabil 6mg/dL)
Mucopolizaharidoze(MPZ)
Boli cu evolutie progresiva
Majoritatea se transmit autosomal recesiv(AR)
exceptie MPZ II- transmitere legata de X
Cauza: acumularea intralizozomala in exces a
MPZ acide datorita deficitului unor enzime
lizozomale
MPZ acide ( glicozaminoglicani) se leaga de
proteine formand proteoglicani (constituienti ai
tesutului conjunctiv)
Enzimele lizozomale degradeaza aceste
macromolecule in componenti mai mici: heparan
sulfat, dermatan sulfat, keratan sulfat (produsi ai
unui proces de degradare incompleta –
acumularea acestora interfera cu functia celulei)
Aspecte clinice
• SNC: hidrocefalie, retard mental, instabilitate
atlantoaxiala
• Cardiac: angina (secundar aterosclerozei);
disfuntii valvulare, HTA, insuficienta cardiaca
• Pulmonar: boala obstructiva, trahee/cai bronsice
inguste; apnee in somn
• Oftalmologic: opacifiere corneeana, scaderea
acuitatii izuale, glaucom, papiloedem cronic,
degenerare a retinei
• ORL : surditate de conductie, neurosenzoriala;
infectii, deformari ale oaselor mici
• Musculoscheletal: statura mica, blocarea
articulatiilor/hiperlaxitate; sdr de tunel carpian
MPZ I (Hurler si Scheie)
• Deficit de α-L-iduronidaza; urinar se
detecteaza dermatan si heparan sulfat
• Sanatosi la nastere; diagnosticul se
contureaza la 6-24 luni
• Clinic: hernie inghinala/ombilicala,hepatosplenomegalie,
opacifieri corneene, deformitati scheletale (dysostosis
multiplex); trasaturi faciale ingrosate , statura mica,
pierdere auz, Retard mental
• Deces in jurul varstei de 10 ani
• MPZ I (Scheie) - debut la varsta de 5 ani;
statura normala; inteligenta normala, speranta
de viata normala
Mucopolizaharidoze(MPZ)
MPZ II (Hunter)
• Deficit de iduronat sulfataza; urinar se
detecteaza dermatan si heparan sulfat
• Debut la 2-4 ani
• Transmitere ereditara legata de X
• Forma severa:
Clinic: leziuni ale pielii, neurodegenerare
progresiva (RM, comporament agresiv);
degenerare a retinei, deformitati ale
scheletului, trasaturi faciale grosolane
Deces 10-15 ani
• Forma usoara: rata progresiei mai scazuta;
inteligenta normala; deces 16-17 ani
MPZ II (Hunter)
MPZ III (Sanfilippo)
• Deficit de heparan N-sulfataza; in urina se
pune in evidenta heparan sulfatul
• Debut 3-6 ani
• Clinic: implicare severa a SNC; trasaturi
grosolane,hirsutism,usoara
hepatosplenomegalie,hidrocefalie; devin
agresivi; profund retardati
• Deces:20-30 ani
MPZ IV (Morquio)