Grupa 4201

Balut Patricia-Maria
Dinu Iulia-Andreea
Isleam Neida
Matei Oana Valentina
 Factorul cheie in mentinerea sanatatii este
alimentatia.Prin materia si energia pe care le
furnizeaza, alimentatia contribuie la dezvoltarea si
buna functionre a corpului uman.
Nevoia de hrana este unanim recunoscuta ca fiind
o nevoie fundamentala a omului. Renumitul
psiholog american Abraham Maslow plasa nevoia
de hrana la baza piramiei nevoidol, printre nevoile
fiziologice, alaturi de nevoia de a respira, de a bea,
nevoia de somn, etc.
 Intrebarea de inceput este aceasta: Cat din
comportamentul nostru alimentar este determinat de
biologic si in ce masura alimentatia noastra are
radacini culturale? De ce ne place cafeaua,
dulciurile, condimentele?
 De fapt, alimentatia umana este rezultatul unei
interactiuni complexe dintre nevoile umane de
hranire, ecologie, logica umana sau lipsa ei si al
accidentelor istorice. Oamenii au facut mancarea dar
nu doar ca au facut-o ci le-a si placut. Oamenii si-au
construit alimentatia in limitele puse de biologie,
economie si psihologie. Exista un numar infinit de
regimuri de dieta dar nici un regim nu poate fi
sustinut timp indelungat daca nu asigura proteine,
carbohidrati, grasimi, vitamine si mineralele
necesare.
Nevoile noastre nutritionale, si unele preferinte foarte
generale sunt determinate biologic. Mediul
inconjurator poate modifica nevoile noastre intr-o
numita masura, dar nu poate in totalitate schimba
fundamentul biologic – avem nevoie de proteine,
vitamina C, indiferent de ce credem sau gandim.
Preferintele in schimb sunt influentate puternic de
cultura si fortele sociale.
 Alimentaţia este un act voluntar, datorat senzaţiei
de foame, pentru care căile de satisfacere sunt
influenţate de apetit şi încheiat când apare saţietatea,
stare cu durată redusă.
Foamea şi setea reprezintă suma senzaţiilor
determinate de nevoia fizică de alimente şi apă.
Foamea reprezintă o senzaţie de disconfort,
concomitentă cu o activitate specifică cerebrală care
determină o conduită de căutare a alimentelor,
ingestia alimentară scăzând senzaţia de disconfort şi
aducând pe plan afectiv o bunăstare.
 Foamea se prezintă în două forme:
 Foamea globală – este senzaţie unică, provocată de
necesităţile plastice şi energetice, are influenţă
asupra comportamentului general şi se manifestă
prin semne obiective bine definite.
 Foamea calorică – senzaţie care reglează aportul
alimentar total în funcţie de necesităţile energetice
ale organismului.
 Este foarte greu de spus ce este in fapt saţietatea,
săturarea. Este o senzaţie euforizantă, vagă, de
uşurare, de bunăstare psihică, o senzaţie greu de
descris şi localizat, care apare când s-au ingerat
suficiente cantităţi de alimente.
Instalarea sa este dinamică, o frână a ingestiei
acţionând în timp: încetinirea vitezei de ingestie,
reducere numărului de înghiţituri şi a volumului
acestora.
 Există în acest sens mecanisme genetic
programate:
 Saţietatea orală este alterarea rapidă a naturii
plăcute a gustului unui aliment înainte ca, la nivel,
gastric captorii să inducă saţietatea; perceperea
gustului este o primă treaptă în instituirea saţietăţii.
 Aliestezia este modificarea rapidă, tranzitorie şi
reversibilă, a componentei afective alimentare în
funcţie de starea nutriţională a subiectului.
 Variaţiile glicemiei, asociate cu foamea sau cu
saţietatea, modulează de asemenea aprecierea
alimentelor.
 Apetitul reglează atât ingestia calitativă cât şi cea
cantitativă a hranei.
Apetitul este determinat de parametri
multipli organizaţi într-o „cascadă de
saţietate”.
Intervin în reglarea apetitului factori
genetici, factori endocrini multipli, factori legaţi
de sistemul nervos autonom, factori
psihologici.
 Deosebim:
 Apetitul specific care adaptează aportul alimentar
trebuinţelor latente. Se datorează proprietăţilor
nutriţionale ale alimentelor cât şi stimulării unor
receptori interni sau externi. Pentru om apetitul
specific joacă un rol minor, fiind mascat de obiceiuri
alimentare tradiţionale, al căror conţinut se bazează
pe amestecuri variate de produse, prin care se obţine
o raţie alimentară echilibrată.
 Apetitul preferenţial influenţează alegerea unor
anumite alimente producătoare de senzaţii plăcute
sau datorate amintirii unor asemenea senzaţii.
Apetitul preferenţial depinde de informaţiile primite
de la alimente şi de informaţii interne.
 Cultura geto-dacilor constituie un fenomen
foarte complex prin radacinile sale istorice, prin
varietatea formelor si prin teritoriul in care s-a manifestat.
Reconstituirea sa este un proces anevoios, pe de o parte
datorita complexitatii fenomenului, imposibil de cuprins
in toate amanuntele sale, iar pe de alta parte datorita
saraciei izvoarelor scrise si marturiilor arheologice.
La nivelul inceputului de secol II e.n., alimentatia
dacilor era bazata, in special, pe cereal si legume ,dar si pe
lapte, asemeni multor zone ale Europei acelor vremuri.
 Dintre legume, cele mai apreciate de catre daci se
pare ca au fost mazarea, lintea, bobul si usturoiul,
consumate, de multeori, in amestec cu unele cereale,
dupa cum atesta o serie de descoperiri, precumcele
de la Piscul Crasani sau Gradistea de Munte. Din
linte, mazare si bob mai erau preparate si supe, fie
folosindu-se un singur ingredient de baza, fie in
combinatie cu altele. Dintre fructele care intrau in
alimentatia acestora am putea aminti strugurii,
merele, fragii, afinele, prunele,
zmeurasimurele.Dintre plantele uleioase autohtone,
pot fi amintite mustarul si macul.
 Odata cu navalirea romanilor ,populatia s-a retras
in muntii pentru a nu fii subjugate , unde acestia
isi cresteau oile , de unde provine si imaginea
ciobanului roman . Cum nu se putea trai numai
din laptele si carnea oilor pe care acestia le cresteau
prin munca lor in varfu lmuntilor, stramosii nostrii
au inceput sa cultive. Ei nu puteau cultiva grau
,deoarece terenurile nu erau favorabile pentru
asemenea culture , asa ca , ei au gasit alternative ,
meiul . Acesta s-a mentinut pana la aparitia
porumbului din America in secolul al XVII-lea.
 Pe langa lapte si produsele derivate din acesta ,romanii de alta data se
hraneau cu turte preparate din mei .Carnurile , fie ele de porc , vita ,
capra sau oaie , erau mancaruri ocazionale , exceptionale sau alimente
conservate pastrate pentru iernat.
Prof. univ .dr. Gheorghe Mencinicopschi a afirmat faptul ca untul de
primavera pe care il preparau stramosii din zonele subalpine , era ca un
medicament , deoarece oile de la care provenea laptele se hraneau cu
vegetatie alcatuita in mare parte din plante medicinale.
Aparitia porumbuluisi ulterior a cartofului a fost momentul important
din alimentatia poporului roman , deoarece porumbul a scapat taranimea
de o foamete cumplita si de o criza economica care ar fi reprezentat o
mare problema. Meiul , a fost inlocuit de porumb petru faptul ca avea
gustul mai bun si productivitatea acestuia era mai mare. Totusi
,alimentatia unilaterala cu porumb era o problema , care genera boala
pellagra- boala caracteristica populatiilor sarace.
Pe langa mamaliga pregatita din faina de malai , stramosii nostril
consumau si varza , usturoi , linte , bob , ouale , carnea si laptele obtinute
de la animalelepe care le cresteau fiind destinate comertului . Mai mult
decat atat , in trecut , laptele era atat de putin incat taranii nu isi
permiteau sa il bea , ci sa il foloseasca mai degraba pe post de
medicament.
 Desi in Transilvania se consuma la un moment
dat lapte acru ,cas , smantana ,etc. marele istoric
George Baritiu aminteste in una din scrierile
acestuia de marea foamete din Ardeal , cand pana
si papusoi de coceni , se taiau se macinau si se
foloseau la obtinerea mamaligii.
Pescuitul reprezenta o alta sursa de hrana,
activitatea fiind confirmata de o serie de descoperi
ce au scos la lumina unelte specific ei: carlige sau
greutati folosite la plasele de pescuit. Vanatoarea,
de asemenea, era practicata la scara larga pe
teritoriul Daciei. Animalele salbatice care
reprezentau sursa de hrana pentru daci erau
iepurii, cerbii, castorii, mistretii, bourii, ursii, dar si
unelepasari.
 Painea alba ,figura ca un fel de prajitura
pentru copii , cand acestia erau bolnavii.
Cozonacii ,placintele , prajiturile fiind pregatite
numai in zile de sarbatoare precum ar fii
Craciunul s iPastele. Din ce cauza ?Graul era
folosit numai de oraseni si de romanii avuti
,deoarece era o cereal exportata , vinzandu-se
la preturi pe care nu oricine putea sa le
plateasca.
 Concluzia acestui scurt istoric este ca ,desi pe
vremuri mancarurile nu erau la fel de aromate
si de bine placute papilelor gustative , acestea
erau mult mai sanatoare. Cei ce traiau acum 30-
40 ani pot confirma ca starea lor de sanatate era
una mult mai buna pe acea vreme ,deoarece
mai totul era pregatit in casa , produsele
alimentare nefiind la fel de procesate ca in
zilele noastre.
 Bucătăria românească este denumirea pe care o poartă rezultatul
sintetizării, în timp, a gusturilor și obiceiurilor gastronomice specifice
poporului român. Ea este diversă, cuprinde nenumărate obiceiuri și
tradiții culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite
prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiții ale altor popoare, cu
care poporul român a intrat în contact dealungul istoriei. Bucătăria
românească cuprinde atât bucate de zi cu zi cât și preparate speciale de
sărbătoare. Poporul român fiind creștin încă de la începuturile formării
sale, Bucătăria românească cuprinde numeroase bucate de praznic
rânduite în funcție de anotimpul și sărbătoarea pomenită. Bucatele
românești sunt alcătuite atât din legume, cereale, uleiuri vegetale, lapte,
produse lactate cât și din carne și subproduse din carne. Un loc aparte în
Bucătăria românească îl au dulciurile, plăcintele, dulcețurile.
 Prin intersectarea culturilor, Bucătăria românească a fost influențată
de bucătăria balcanică, de germană, sârbească,italiană, turcă, și maghiară,
dar nu numai, știut fiind faptul că diversitatea gusturilor și rafinamentul
preparatelor din toate țările lumii sunt apreciate de marii cunoscători ai
tradițiilor popoarelor.
 Painea –reper simbolic:
 In gandirea traditionala ,painea si colacul concentreaza o simbolica in
totalitate benefica:bucurie,rodnicie,belsug,fertilitate si puritate.Inscrise
intr-o axa comuna,aceste semnificatii se acumuleaza intr-o energie
simbolica pe care omul se straduieste s-o capteze.
 In obiceiurile populare traditionale,paine este adesea simbol al
divinitatii ,ceea ce o detaseaza intr-o posibila ierarhie a reperelor
simbolice in cultura populara.
 Putem presupune practica de reprezentare prin aluatul de paine a unor
divinitati ca fiind anterioara crestinismului ,care a identificat painea cu
trupul lui Iisus Hristos ,precizand clar simbolismul ei.
 Sosurile de usturoi sunt raspandite in toata lumea asa ca s-au ratacit si pe
la noi vreo doua-trei variante.
 Atat usturoiul de toamna ,cat si cel de iarna il intrebuinteaza femeile in
diferite leacuri,descantece si vraji.Insa cel de toamna,dupa cum afirma
femeile stiutoare ,e cu mult mai bun la leacuri si vraji.
 Magiunurile se fac in intreaga Europa,din prune,caise sau corcoduse foarte coapte ca in
principiu sa nu se puna zahar.
 Gustul rafinat il dau miejii de sambure,mai ales cel de caisa si de zarzare.
 La noi în tară, de când se cunosc , prunele se consumă în alimentatia omului atât în
stare proaspată cât si prelucrate sub formă de compot , marmeladă , dulceată , magiun sau
conservate prin uscare , afumare sau ca umpluturi în diverse sortimente de patiserie.
 Încă din cele mai vechi timpuri , în zona Topoloveni – Arges , în fiecare gospodărie se
făcea prin această metodă traditională magiun din prune ,respectiv fierberea pulpei de
prune în vase deschise sub agitare continuă cu palete din lemn.
 În anul 1981 a fost transferată la „Intreprinderea de prelucrarea si industrializarea
legumelor si fructelor Topoloveni”.
Magiunul natural de prune Topoloveni se încadrează foarte bine într-un sistem care
protejează denumirea produsului, respectiv IGP, bazându-se pe calitatea specifică a
produsului, de conservabilitate datorită metodei specifice de obtinere si reputatiei sale
legată de această zonă geografică.
 Tara friguroasa,prea putin temperata,dar foarte
continentala,Romania si-a gasit, ca finlandezii ori norvegienii cu
berea lor clocotita,incalzitoare interioare “rapide”.
 Tuica,care numai de prune poate fi un rachiu nemaipomenit
,ramane de la Dunare pana sub dealurile argesene,de treizeci de
grade.
 La constructia unei case ,in ramura verde se pune si o sticla de
rachiu,pe masa ursitoarelor se pune,alaturi de sticla cu vin ,una de
rachiu,moasei I se ofera ,in chip ritual,o sticla de rachiu.
 Tuica fiarta este una din bauturile pe care romanii o servesc cu
placere in perioada iernii.
Se spune ca poate vindeca raceala de sezon si scade riscul de a
face pneumonie, dar o puteti consuma si inainte de masa – in
cantitati mici!
 Iarna s-a instalat în sfârşit în România. Chiar dacă autorităţile sunt
luate mereu prin surprindere de anotimpul alb, nu lasă frigul să te
învăluie cu părţile sale negative: răceli.
 Vinul roşu este cunoscut în toată lumea beneficiile pe care le
aduce sănătăţii consumatorilor moderaţi. Este o sursă de
antioxidantţi, flavonoide şi compuşi fenolici.
 Numeroase studii arată că resveratrolul conţinut de strugurii roşii
în sâmburi, în coajă şi de vinul roşu are puteri anti-aging,
protejează sănătatea celulară, protejează inima. S-a constatat că
persoanele ce consumă câte un pahar de vin ocazional, au o dietă
mai sănătoasă decât cei care consumă bere.
 Sarmaua este un preparat culinar din carne tocată (de obicei
de porc, dar și de vită, oaie, pasăre sau chiar pește),
amestecată cu orez și cu alte ingrediente, învelită în foi de
varză (proaspătă sau acră), de viță sau de stevie etc.
 Acest produs culinar este cunoscut, cu aceeași denumire,
în mai multe țări, din apropierea bazinului răsăritean
al :Turcia,Romania,Ungaria ,Bulgaria,Serbia.
 Oamenii din epoca de piatră au inventat, odată cu oala de
lut, şi o serie de alte noi modalităţi de preparare a
mâncărurilor, inclusiv a cărnii. Deci inventarea oalei în care
se fierbea carnea a fost primul pas către diversificarea
felurilor de mâncare. Aşa cum arată unele picturi rupestre
foarte vechi, oamenii îşi înveleau bucăţile de carne în diferite
frunze comestibile. Astfel, se poate spune că primele sarmale
ar fi fost inventate de oamenii primitivi.
 Mămăliga este un preparat tradițional de mâncare
din România. Consideratămâncare a țăranilor, este des
folosită ca substitut pentru pâine sau ca aliment de bază în
perioadele de vară când munca grea efectută la câmp nu mai
permite prepararea pâinii de casă și în zonele rurale sărace.
În perioada modernă, preocuparea pentru alimentația diversă
și sănătoasă făcând obiectul a numeroase cercetări, știința
alimentației consideră mămăliga ca având un aport bogat de
vitamine, aceasta fiind recomandată mai ales persoanelor
suferinde de boli de plămâni, afecțiuni ale căilor respiratorii,
anemicilor, etc. La ora actuală mămăliga și alte preparate pe
baza ei, au devenit feluri de mâncare disponibile și în
restaurantele selecte, fiind apreciate de gurmanzi.

 Papanașii sunt un fel de desert realizat
din brânză dulce de
vaci, ouă, făină, griș, pesmet și zahăr. În mod
normal sunt serviți cusmântână și dulceață sau gem,
dar se servesc și presărați cu zahăr.
Papanașii sunt un desert tradițional. Este posibil ca
acest cuvânt să provină din latinescul papa, care
înseamnă (printre altele) „mâncare de copii”.[1]
-Radu Anton Roman – Mese si obiceiuri romanesti
-http://ipa12013.wblog.ro/files/2011/12/Curs-6.1-
Psihologia-alimentatiei-umane.pdf
-www.wikipedia.ro
-P.D.Ouspensky-Psihologia evolutiei posibile a omului
-Dr. Ion Claudian-Lucrarea “Alimentatia poporului
roman” 1939