Resurse medicinale din patrimoniul natural: cuisoarele

Scris de Dr. farm. George Dan Mogosanu - S. L. Disciplina Farmacognozie - Fitoterapie, UMF Craioa
Proprietatile citotoxice ale cuisoarelor au fost evaluate pe culturi de celule
endoteliale si pe culturi de celule de cancer mamar si de cancer de colon.
Componentele active responsabile de efectul citotoxic, apoptotic si antiangiogenic
sunt in principal eugenolul, acizii triterpenici pentaciclici si sescviterpenoidele (-
cariofilen).
Ca aromatizant si condiment, cuisoarele sunt utilizate in arta culinara inca din cele
mai vechi timpuri. In medicina traditionala, se recomanda intr-o gama larga de
afectiuni astm, bronsita, dureri dentare, infectii gingivale, colici, dispepsie,
meteorism abdominal, greata, reumatism, hepatita virala, splenopatii, cefalee,
astenie, rani, intepaturi de insecte etc. !leiul volatil de cuisoare este folosit pentru actiunea analgezica si
anestezica, in aplicatii locale, dar si ca aromatizant in industria alimentara. "ugenolul este un fenol activ, cu
proprietati speciale, component principal care imprima actiunea farmacologica cuisoarelor si uleiului volatil de
cuisoare. #e crede ca eugenolul ar favoriza sarcina, lucru inca neverificat. Cuisoarele (Car$oph$lli flos)
reprezinta bobocii florali uscati dupa recoltare de la specia "ugenia car$oph$llus sin. Car$oph$llus aromaticus
sin. #$z$gium aromaticum, arbore de cuisoare (%$rtaceae).
!leiul volatil de cuisoare (Car$oph$lli aetheroleum) se obtine prin hidrodistilarea bobocilor florali.
"ugenia car$oph$llus este un arbore inalt de &'-&( m, originar din Insulele %oluce ()sia de #ud-"st), spontan
in Indonezia, *ili pine, +ietnam, India, #ri ,an-a si cultivat in )frica (.anzibar, %adagascar, /anzania).
!"tinere
Cuisoarele sunt probabil cele mai cunoscute mirodenii. 0atorita formei, au capatat denumirea actuala, care
deriva din limba latina, de la 1clavus1, sau din limba franceza, de la 1clou1. In timpul recoltarii, bobocii florali
sunt alb-verzui, dar prin uscare la temperatura scazuta isi schimba culoarea in brun sau brun-roscat. Pedunculii
florali se separa si sunt supusi distilarii cu apa, cand se obtine 1uleiul volatil din gheare1. In apa, cuisoarele cad
la fundul vasului sau plutesc in pozitie verticala. Cand nu mai contin ulei volatil, plutesc la suprafata apei in
pozitie orizontala.
Compozitie c#imica
Car$oph$lli flos contine &(-2'3 ulei volatil4 &'-&23 tanin catehic4 flavonoide4 cromone sau 2-
metilbenzopirone (eugenina si derivati)4 floroglucinoli (eugenona)4 acizi triterpenici pentaciclici (acid betulinic,
acid oleanolic, acid ursolic)4 rasini4 lipide4 acizi polifenolcarboxilici4 oze4 mucilagii. !leiul volatil este bogat in
eugenol liber sau esterificat (5'-673), insotit de izoeugenol, -cariofilen ((-&83), eugenona. *armacopeea
"uropeana editia a 5-a precizeaza un continut de minim &(3 ulei volatil cu cel putin 98-673 eugenol liber si
esterificat.
$ctiuni si utilizari
:riginare din Insulele %oluce sau 1Insulele %irodeniilor1 ()rhipelagul Indonezian), cuisoarele erau cunoscute de
peste doua milenii din sudul-estul )siei si pana in :rientul Indepartat, in China fiind utilizate pentru
improspatarea si parfumarea respiratiei celor care solicitau audiente la imparat. +alorand mai mult decat
greutatea lor in aur, cuisoarele au fost aduse in "uropa de catre negustorii arabi, in secolul al I+-lea.
Incepand cu anul &8'', produsul vegetal a intrat in istoria comertului si a descoperirilor geografice. 0in secolul
al ;+I-lea, portughezii au cucerit Insulele %oluce si timp de aproape &'' de ani au detinut monopolul pentru
"uropa in comertul cu mirodenii. ,a vremea aceea, cuisoarele erau foarte scumpe, & -g de produs uscat fiind
echivalent cu 5 g de aur. Insa, incepand cu secolul al ;+II-lea, olandezii au preluat comertul cu mirodenii si au
facut tot ce le-a stat in putinta ca in "uropa sa se mentina cel mai ridicat pret la cuisoare.
In <urul anului &9'', englezii au eliminat monopolul olandezilor, prin plantarea arborilor de cuisoare aproape
peste tot in coloniile din zonele calde (mai ales in )frica). In prezent, .anzibarul este cel mai mare producator
mondial de cuisoare.
$ctiunea analgezica si anestezica locala
!leiul volatil de cuisoare este folo sit ca analgezic si anestezic local in dureri dentare, migrene, dureri
articulare. In medicina dentara, pasta cu eugenat de zinc se foloseste in obturatia de canal (plomba)
provizorie, cu rol de dezinfectie in profunzime si de calmare a durerilor provocate de inflamatia pulpei dentare.
,a contact direct cu tesutul viu, eugenolul poate induce leziuni histologice, fapt ce a determinat ca unii dintre
medicii stomatologi sa renunte la utilizarea lui in cadrul medicatiei intracanaliculare.
$ctiunea antiinflamatoare si antiagreganta plac#etara
)ctiunea antiinflamatoare a eugenolului si a derivatului sau acetilat are la baza inhibitia prostaglandin-
sintetazei si a chimiotactismului leucocitelor, efecte evidentiate dupa administrare p.o., in model experimental
de edem al urechii de sobolan. "ugenolul are si actiune antiagreganta plachetara.
$ctiunea anti#istaminica si antispastica
Cuisoarele sunt utilizate ca ad<uvant in astm si diverse boli alergice, prin faptul ca eugenolul reduce
hipersensibilitatea prin inhibitia eliberarii histaminei din mastocite, atat in vitro, cat si in vivo. 0e asemenea,
eugenolul si acetatul de eugenil prezinta actiune antispastica.
$ctiunea antio%idanta
Cuisoarele sunt antioxidante in principal prin continutul de eugenol si acetat de eugenil. )ctiunea antioxidanta
a fost evidentiata prin teste in vitro si in vivo. In vitro, uleiul volatil de cuisoare are efect antioxidant mai
puternic decat =>) (=ut$lated >$drox$anisole), ?-tocoferol sau trolox (analog hidrosolubil al vitaminei "),
substante antioxidante de referinta.
$ctiunea antitumorala
Pe langa actiunea antioxidanta, de prevenire a formarii si de inactivare a radicalilor liberi, totalul polifenolic din
frunza, tulpina si scoarta arborelui de cuisoare are si actiune antiangiogenica si citotoxica. "fectul
antiangiogenic a fost evidentiat in vitro asupra inelelor aortice de sobolan. "xtractele au prezentat o inhibitie
semnificativa a dezvoltarii microvasculare a explantelor de tesut aortic de sobolan. Proprietatile citotoxice ale
cuisoarelor au fost evaluate pe culturi de celule endoteliale si pe culturi de celule de cancer mamar si de cancer
de colon. Componentele active responsabile de efectul citotoxic, apoptotic si antiangiogenic sunt in principal
eugenolul, acizii triterpenici pentaciclici si sescviterpenoidele (-cariofilen).
$ctiunea antistres-adaptogena
"xtractul hidroalcoolic de cuisoare prezinta actiune antistres-adaptogena, evidentiata in experiment
farmacodinamic, in doza de 2'' mg@-g-corp, p.o., la sobolani mentinuti o anumita perioada in conditii de stres
indus de frig, zgomot, hipoxie.
$ctiunea #ipoglicemianta si #ipolipemianta
!leiul volatil de cuisoare moduleaza raspunsurile fiziologice la sobolanii cu diabet indus prin streptozotocina.
)dministrarea p.o. de cuisoare, in doza echivalenta cu &'' mg@-g-corp@zi eugenol, la sobolani masculi rasa
#prague-0aAle$, cu diabet provocat cu streptozotocina, a condus la normalizarea valorilor glicemiei si a redus
peroxidarea lipidica prin refacerea nivelelor normale de enzime antioxidante. #tudiul a demonstrat, astfel,
efectul protector in vivo al cuisoarelor la nivelul organelor interne si al tesuturilor (cristalin, miocard, mai putin
pentru ficat si deloc pentru rinichi), in hiperglicemia cronica. )ctiunea moderat hipoglicemianta a cuisoarelor ar
putea fi datorata continutului de eugenol si acetat de eugenil.
$ctiunea anti"acteriana si antimicotica
In concentratii mici (&'-2-&'-B m%@ l), eugenolul este bactericid si fungicid, activ
asupra unui mare numar de specii patogene. "ugenolul creste permeabilitatea
membranelor biologice si prezinta actiune antibacteriana asupra "scherichia coli,
#taph$lococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa, ,isteria monoc$togenes,
#almonella enterica, #. t$phi, >elicobacter p$lori.
!leiul volatil de cuisoare si eugenolul actioneaza asupra unor bacterii periodontopatogenice *usobacterium
nucleatum, Porph$lomonas intermedia, P. gingivalis. 0atorita caracterului sau lipofil, eugenolul penetreaza
membrana bacteriilor Cram(-), alterand structurile intracelulare. In plus, prin efectul sau chemoatractant fata
de #almonella t$phi, eugenolul ar putea fi utilizat in profilaxia si tratamentul febrei tifoide. )ctiunea
antibacteriana a eugenolului este favorizata de un p> alcalin, prin urmare substanta activa este mai eficienta la
administrare in vivo.
$ctiunea antiirala
"xtractul apos din cuisoare, Car$oph$lli aetheroleum si eugenolul inhiba replicarea virusului herpes simplex
(>#+ - >erpes simplex +irus) si a virusului hepatitei C (>C+ - >epatitis C +irus). "ugenolul prezinta actiune
antivirala mai intensa decat uleiul volatil sau extractul apos din cuisoare.
$ctiunea antiparazitara
!leiul volatil de cuisoare si eugenolul inhiba cresterea parazitului Ciardia lamblia, prin inducerea de numeroase
alterari morfologice modificari ale formei celulare, aparitia de precipitate in citoplasma, vezicule autofage,
internalizarea flagelilor si a discului ventral, rupturi ale membranelor etc. Inhibitia aderentei trofozoitilor este
esentiala pentru controlul infestarii cu giardia. !leiul volatil induce modificari ale viabilitatii si aderentei
trofozoitilor de giardia in timpul incubatiei. )derenta a fost inhibata inca din prima ora de incubatie, iar dupa
sapte ore liza trofozoitilor s-a observat pentru cca. ('3 din celule. "ugenolul a inhibat aderenta dupa trei ore
de la incubatie, dar nici dupa sapte ore nu a indus liza celulara. Dezultatele evidentiaza ca, in afara
eugenolului, uleiul volatil de cuisoare mai contine si alte componente active responsabile de distrugerea
precoce a trofozoitilor.
&n#i"itia sintezei de melanina
"xtractul metanolic din cuisoare a fost evaluat din punctul de vedere al inhibitiei sintezei de melanina, pe
culturi celulare de melanom de soarece (linia =&7). "ugenolul (&'' Eg@ml) si acetatul de eugenil (2'' Eg@ ml)
au inhibat sinteza de melanina cu 7'3, si respectiv cu 8'3, prezentand o toxicitate scazuta la concentratiile
sus-mentionate. -Cariofilenul din compozitia uleiului volatil de cuisoare nu inhiba sinteza de melanina, dar in
schimb este citotoxic. Cercetarile ulterioare ar putea confirma utilizarea eugenolului si a acetatului de eugenil,
in aplicatii locale, pentru decolorarea cicatricelor hiperpigmentate si a pistruilor.
'roduse farmaceutice
Produsele Car$oph$lli flos si Car$oph$lli aetheroleum nu mai sunt oficinale in *armacopeea Domana editia a ;-
a. )tunci cand se prescrie Car$oph$lli aetheroleum se poate elibera eugenol pur. !leiul volatil de cuisoare face
parte din compozitia unor solutii sau creme cu efect revulsiv, analgezic si anestezic local, in dureri musculare
sau articulare, migrene. Ca aromatizante si antiseptice, in concentratie de &-(3, uleiul volatil de cuisoare si
eugenolul intra in compozitia unor ape de gura, paste de dinti, sapunuri.
Pentru obstructiile provizorii de canal, in mod obisnuit se utilizeaza pansamentul cu eugenat de zinc -
eugenolat de zinc sau .:" (.inc :xide "ugenol), respectiv chelatul care se formeaza intre doua molecule de
eugenol si un atom de .n. "ugenatul de zinc se asociaza cateodata cu /inctura =enzoe, pentru a modifica
timpul de intarire al pastei.
$lte utilizari
Cuisoarele sunt folosite pe scara larga in arta culinara. In industria alimentara, uleiul volatil de cuisoare este
aromatizant si conservant (antioxidant, antimicrobian). 0e exemplu, in preparatele din carne si in branzeturi
actioneaza contra bacteriei ,isteria monoc$togenes, responsabila de aparitia listeriozei. !leiul volatil de
cuisoare a fost testat impotriva microorganismelor responsabile de alterarea produselor alimentare, mai ales in
prezenta umiditatii. Conform normelor *ood and 0rug )dministration (*0)), daca se utilizeaza in concentratie
de maxim &('' ppm, in toate tipurile de produse alimentare, uleiul volatil de cuisoare este 1in general,
considerat ca sigur1. In plus, Comitetul de "xperti in )ditivi )limentari din cadrul :rganizatiei %ondiale a
#anatatii a stabilit ca doza zilnica de ulei volatil administrata la om nu trebuie sa depaseasca 2.( mg@-g-corp.
In industria chimica, eugenolul este materie prima pentru diverse semisinteze organice, dar mai ales pentru
obtinerea vanilalului.
"ugenolul este folosit si in piscicultura, pentru sedarea pestilor, fiind sigur, eficient si relativ ieftin.
Inca din anul &99', in Indonezia, cantitati mari de cuisoare se consuma in amestec cu tutunul, sub forma de
tigari 1-rete-1, invelite in panusi. In folclorul indonezian se crede ca prima tigara din cuisoare a fost fumata in
incercarea de a atenua durerile de piept cauzate de astmul bronsic. (Prin arderea tigarilor se elibereaza o
cantitate mare de eugenol, cu efect analgezic si anestezic local). /ot in Indonezia, cuisoarele sunt mestecate
frecvent in asociere cu nuca de betel.
(o%icitate
In doza mare, uleiul volatil de cuisoare este toxic in special la copii, provocand deprimarea sistemului nervos
central, necroza hepatocelulara, convulsii si@sau tulburari ma<ore de coagulare. %etabolizat si excretat rapid, in
principal con<ugat si in cantitate foarte mica epoxidat, eugenolul nu este carcinogen4 in schimb, la administrare
externa, in doze mari este caustic la nivelul pielii si al mucoaselor. !tilizat ca atare, pur, in odontologie, uleiul
volatil de cuisoare poate determina iritatii ale mucoasei gingivale. In uleiul volatil este prezenta si o substanta
cu efect narcotic, inca nestudiata (probabil eugenina), dar care nu provoaca efecte secundare de tip greata,
cefalee, depresie respiratorie.