Surse de poluare,si consecintele poluarii in PARCUL NATIONAL CALIMANI

Parcul National Calimani are o suprafata totala de 24.041 ha si cuprinde urmatoarele zone:

Rezervatia Stiintifica de Jnepenis cu Pinus cembra, categoria Ia I.U.C.N.( International Union for Conservation of Nature) Rezervatia Lacul Iezer din Calimani, categoria IV I.U.C.N.
Rezervatia geologica 12 Apostoli categoria IV I.U.C.N.

Lacul Iezer

Fragmente de lava cimentata, Rezervatia 12 Apostoli

Rezervatia de jnepenis cu Pinus cembra

 Rezervatia de Jnepenis cu Pinus cembra se intinde

pe o suprafata de 384,2 ha. In afara de peisaj, rezervatia prezinta o deosebita importanta stiintifica prin aceea ca aici se gaseste un arboret natural in amestec intim de molid si zambru, unic in tara si foarte rar in Europa. Rezervatia 12 Apostoli adaposteste multe figuri zoomorfe si antropomorfe, "sculptate" de intemperii in decursul vremurilor, constituite din fragmente de lava cimentata. Cuprinde o suprafa de 200,00 ha. Rezervaia peisagistic mixt Iezerul Climanului, lac de baraj natural, n interiorul unor populaii de jneapn, ienupr pitic i bujor de munte, cu o suprafa de 322,0 ha

Date politico-administrative:
Localizare parc: NE Romniei, Carpaii Orientali (irul vulcanic), pe teritoriul a 4 judee: Suceava, Mure, Bistria i Harghita. Suprafaa parcului: 24.041 ha, din care 16.211 ha fond forestier, 7.517,3 ha pune, 14,5 ha fnee, 297,7 ha perimetru minier, 0,5 ha construcii - teren administrativ. Structura de proprietate: 57% stat;41% primrii;1% persoane fizice;1% Ministerul Economiei Sediul administrativ: oraul Vatra Dornei Administrator: Parcul Naional Climani, subunitatea a D.S. Suceava - Regia Naional a Pdurilor - Romsilva.

Caracteristici fizico-geografice:
Munii Climani sunt parte integrant a Carpailor Orientali fiind, precum tot lanul carpatic, muni tineri, formai n orogeneza alpino-carpato-himalayan, acum aproximativ 70 - 85 de milioane de ani. Parcul Naional Munii Climani Sud se afl n regiunea vulcanic cea mai important din ar, importan care rezid att din ntinderea sa ct i ca amploare - volum de roc precum durata n timp a erupiilor

 Muntii Calimani alcatuiesc impreuna cu Muntii Oas,Gutai,Tibles,Gurghiu,Harghita cel mai intins lant vulcanic,stins in prezent,din Europa.Masivul Calimani detine si recordul celui mai mare crater din tara noastra,cu un diametru de cca 10 km. Au inaltimii medii in raport cu lantul carpatic ,energia reliefului se concretizeaza in jurul valorilor de 500800m,altitudinea maxima atingand 2100 m in varful Pietrosu Cailmani

Fauna:
Mamifere:lupi(Canis lupus L.),ursi(Ursus arctos L.),rsi(Lynx lynx L.),cerbi (Cervus elaphus L),cpriori (Capreolus capreolus L.), cpriori (Capreolus capreolus L.),mistrei (Sus scrofa). Dintre reptile, specia care intr-adevar poate fi un pericol este vipera (Vipera berus L.), a carei muscatura este otravitoare, chiar mortala. Mai sunt prezente specii de soparle: (Lacerta agilis L.) soparla cenusie,( Lacerta vivipara Jacq.) soparla de munte si (Anguis fragilis L.)naparca, specii de triton (Triturus alpestris Laur., T. vulgaris L., T. montandoni Bouleng.)

Croitorul alpin

Buhaiul de balta cu burta galbena Vipera cu corn

 Pasari:codrosul (Phoenicurus ochruros Gmel.), corbul

(Corvus corax L.), vinderelul (Falco tinnunculus L.), pitulicea (Phylloscopus collybita Vieillot), mierla gulerata (Turdus torquatos L.), pantarusul ( Troglodytes troglodytes L.), macaleandru (Erithacus rubecula L.), fasa de padure (Anthus trivialis L.), brumarita de padure (Prunella modularis L.), eretele (Circus cyaneus L.), soimul calator (Falco peregrinus Tuns.), uliu porumbar (Accipiter gentilis L.), acvila tipatoare mica (Aquila pomarina Bhrem) , sorecarul comun (Buteo buteo L.).

Sorecarul comun

Soimul calator

Eretele sur

Acvila tipatoare mica

Cocosul de munte

Cocosul de mesteacan Sigla Parcului National Calimani

Vegetatia:
Vegetaie natural este reprezentativ pentru munii Carpai, cu 25 de endemisme carpatice i numeroase rariti, fondul forestier este dominat de pduri natural fundamentale (91%). Vegetaia este variat, cu o pregnant not de originalitate cuprinzand ecosisteme diferite: paduri de amestec de molid si fag - in defileul Muresului, paduri de molid in bazinul Neagra, paduri de molid in amestec cu zambru (Rezervatia stiintifica), jnepenisuri si ienuparete, iar la peste 1900 m, pajistile alpine.

 Plante endemice din Carpati: Centaurea

phrygia, Dyanthus tenuifolius(garofita de munte), Hepatica transsilvanica(crucea voinicului);

Plante vulnerabile: Angelica

archangelica(angelica) ,Viola dacica(unghia pasarii );

Crucea voinicului

Unghia pasarii

Garofita de munte

Centaurea phrygia

 Specii rare: Bupleurum longifolium , Cephalanthera longifoliaburuiana de junghiuri, Epipactis atrorubens-mlastinita, Epipactis helleborine, Festuca porcii-paiusul, Festuca carpatica, Gentiana punctata-ghintura, Gymnadenia odoratissima, Listera cordata-buhai, Listera ovata, Luzula pallescens, Filipendula ulmaria-cretusca(cu actiuni terapeutice), Geranium sylvaticum, Melampyrum saxuosum, Minuartia verna, Orchis ustulata-poroinic, Pedicularis exaltata, Phyteuma tetramerum, Phyteuma wagneri, Platanthera bifolia, Pleurospermum austriaca, Potentilla tabernaemontani, Ranunculus carpaticu-galbenele de muntes, Salix bicolor, Scorzonera purpurea, Senecio aquaticus ssp. barbareifolius, Senecio fluviatilis, Soldanella montana-potiras, Thymus comosus-cimbrisor, Thymus glabrescens, Traunsteinera globosa, Trifolium lupinaster, Trollius europaeusbulbucii de munte.

Cretusca

Ghintura

Bulbucii de munte

Cimbrisor de munte

Buruiana de junghiuri

PROBLEME DE MEDIU, Surse de poluare si consecintele poluarii in PARCUL NATIONAL CALIMANI

 Pe langa defrisarile ilegale,efectuate de oamenii din zona,vanat in perioadele de prohibitie,braconaj,problemele majore cu care se confrunta rezervatia sunt cauzate de existenta resurselor de sulf din zona. Nu doar frumusetea bogatiilor naturale,ii confera unicitate Parcului National Calimani ci si incinta fostei Exploatari Miniere Calimani a carei peisaj selenar pierde pe zi ce trece in lupta sa cu natura, vegetatia din zona acaparand aici, treptat, metru cu metru dezastrul natural produs de inconstienta umana.

Poluarea cu oxizi de sulf,consecinte si posibile pericole:

Dintre toti oxizii sulfuluiSO2 este pedeparte cel mai cunoscut si de temut datorita trecerii rapide in forma de acid. Timpul de stationare n atmosfera al SO2 este scurt, de 2-4 zile, apoi el se transforma n H2SO4. ntr-o prim faz, SO2 da nastere acidului sulfuros (H2SO3), iar apoi prin oxidare sub actiunea radiatiei solare si a umiditatii ia nastere acidul sulfuric. Actiunea poluatoare a H2SO4 se exercit sub forma ploilor acide, principalul factor generator al mortii padurilor.

Zacaminte de sulf nativ

Efecte asupra sanatatii populatiei

In functie de concentratie si perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sanatatii umane. SO2-ul este o substanta toxica, care isi face simtita prezenta prin miros, incepand de la 2-5 mg/mc, si actiunea iritant asupra mucoaselor cailor respiratorii, incepand de la 6-13 mg/mc. La concentratii ridicate, de 50 mg/mc ncep s se produc intoxicatii, iar la concentratia de 1g/mc efectele sunt mortale.Sunt afectate in special persoanele cu astm, copiii, varstnicii si persoanele cu boli cronice ale cailor respiratorii. Expunerea la o concentratie redusa de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infectii periculoase ale tractului respirator. n contact cu sangele, SO2 formeaz sulfhemoglobina, care impiedica circuitul normal al oxigenului n organism, dand o coloratie rosu-brun sangelui. Deasemea sulful in forma sa de acid poate provoca arsuri puternice,rani la contactul cu pielea.

Efecte asupra plantelor

Dioxidul de sulf afecteaza vizibil multe specii de plante, efectul negativ asupra structurii si tesuturilor acestora fiind sesizabil cu ochiul liber. SO2-ul are efecte distructive asupra vegetatiei, careia ii provoaca coroze si necroze, manifestate prin caderea prematura a frunzelor, acoperirea cu pete brune,intrzieri n ritmul de crestere pana la uscarea lor completa. In lungul raului Neagra Sarului poluarea a fost atat de intensa incat si in prezent pe tot parcursul raului pe o latime de 2,3 m de o parte si cealalta a apei vegetatiei ii este imposibila supravietuirea,arbori par carbonizati alcatuind un peisaj dezolant. Pagubele cele mai importante provocate de SO2 plantelor se petrec ziua, cand activitatea fotosintetica este maxima, actiunea fitotoxica a SO2 constand n distrugerea clorofilei,la concentratii ridicate clorofila este distrusa complet. Lichenii si muschii sunt foarte sensibili la actiunea SO2 putand fi folosti ca bioindicatori ai poluarii cu SO2.

Efecte asupra mediului

In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice asupra vegetatiei si solului. Modificrile n compoziia apei i a solului au ca rezultat tulburri de dezvoltare a plantelor, o scdere a produciei de mas lemnoas, respectiv a produciei i calitii fructelor. Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea metalelor, din cauza formarii acizilor. Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria, vopselurile , fibrele, hartia , pielea si componentele electrice.

Fostul oras al minerilor, astazi numitOrasul fantomelor

Casa de vacanta a tovarasului Nicolae Ceausescu

Neagra Sarului

Marea alpina