Sunteți pe pagina 1din 52

REZERVAII NATURALE

CUPRINS
Ce sunt rezervaiile naturale?
Delta Dunrii
Parcul Naional Munii Rodnei
Petera Urilor
Cascada Putnei
Parcul Naional Cheile Bicazului - Hma

CE SUNT REZERVAIILE NATURALE?


Rezervatiile naturale sunt arii naturale protejate prin lege cu
scopul de a proteja si conserva unele zone de habitat natural si a
diversitatii biologice specifice.
Rezervatiile biosferei se intind pe suprafete mari si cuprind un
complex de ecosisteme terestre si/sau acvatice, lacuri si cursuri
de apa, zone umede cu comunitati biocenotice floristice si
faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate
din amenajarea traditionala a teritoriului, comunitati umane a
caror existenta este bazata pe valorificarea resurselor naturale.

Primele preocupri de a ocroti natura dateaz nc din secolul


al XIX-lea, iar n 2008 n Romnia existau 20 de parcuri
naionale i naturale i 927 de arii de protecie, la care se
adaug 58 de specii de plante i 288 de animale.
Pe langa activitatile stiintifice, administratiile rezervatiilor
naturale incurajeaza desfasurarea activitatilor traditionale si a
ecoturismului care sa nu afecteze peisajul natural. Aici nu este
permisa utilizarea resurselor naturale.

CLASIFICARE
Rezervaiile naturale se pot mpri n urmtoarele categorii:
Rezervaii botanice (floristice)
Rezervaii zoologice (faunistice), inclusiv refugiile ornitologice
Rezervaii geologice - geomorfice, paleontologice (puncte sau
locuri fosilifere)
Rezervaii speologice
Rezervaii peisagistice
Rezervaii mixte
Rezervaii de zon umed
Rezervaii de resurse genetice

DELTA DUNRII

Delta Dunarii este cea mai mare rezervatie de tinuturi umede


din Europa. Lnga Tulcea, Dunarea se desparte in trei brate:
Chilia, Sulina si Sfntu Gheorghe, si formeaza multe alte
canele pe cuprinsul Deltei, inundnd in fiecare primavara si
toamna stufarisul, mlastinile si padurile din rezervatie.
Delta Dunarii este de asemenea tinutul cel mai tanar al
Europei - in fiecare an, prin aluviuni, aceasta isi mareste
dimensiunea cu 4 m.

Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de plante, Delta


Dunarii se mandreste cu cea mai bogata fauna ornitologica
(mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de
pelicani) si ihtiologica (ex. : heringul) de pe continent.
Mai mult de 80% din suprafata Deltei o reprezinta apa. In
acest tinut poposesc peste 300 de specii de pasari, unele
dintre acestea venind de la distante foarte mari, respectiv din
China si India.

FAUNA
327 specii de pasari =81% din avifauna Romaniei
141 specii avifauna acvatica
65 de specii de pesti
vidra, nurca, bizamul, iepurele, mistretul, vulpea,
lupul, dihorul, pisica salbatica.
Nisipurile adapostesc broaste testoase, vipere, colonii
de serpi.

FLORA
Delta este un mediu propice dezvoltarii a peste 1.150 de specii
de plante(nuferii galbeni si albi impanzesc apele), aici aflnduse cea mai mare suprafata acoperita cu stufaris din lume. Exista
si o planta carnivora, Aldrovanda, care isi momeste prada cu
nenumarate capcane.

Interesul vizitatorilor este captat de ostroavele acoperite cu


stufaris, de padurile de salcii si plopi, de stejarii iubitori de
caldura, ale caror crengi sunt intretesute de liane si plante
cataratoare, ca in padurile tropicale.
Cele 75 de specii de peste sunt una dintre bogatiile Deltei,
dintre acestea facnd parte crapul, caracuda, stiuca, salaul si
bibanul. In anumite perioade, sturionul, morunul, nisetrul si
cega vin in Delta, din Marea Neagra si Marea Caspica, pentru
a-si depune icrele.

PARCUL NAIONAL MUNII


RODNEI

Parcul Naional Rodna este o arie protejat de interes naional


ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc naional) situat pe
teritoriul administrativ al judeelor Bistria-Nsud, Maramure
i Suceava, n zona central a Munilor Rodnei.
Parcul Naional Munii Rodnei este desemnat internaional ca
Rezervaie a Biosferei de ctre Comitetul UNESCO "Omul i
Biosfera".
n 1990 a fost declarat parc naional datorit inteniei
Ministerului Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului de a
constitui un numr de 13 parcuri naionale printre care i
Parcul Naional Rodna. Parcul Naional Munii Rodnei este cea
mai ntins arie protejat din nordul Carpailor Orientali, avnd
o suprafa de 46.339 ha.

Importana parcului naional se datoreaz geologiei i


geomorfologiei munilor, ct i prezenei a numeroase specii de
faun i flor, endemite i relicte glaciare.
Parcul naional ofer peisaje variate, are 5 complexe
morfologice de un real interes: Ineu, Omu-Grglu, GalatPuzdrele, Pietrosul Rodnei, Btrna. Relieful remarcndu-se
prin numeroase lacuri, vi, circuri glaciare.
Scopul principal al parcului este conservarea biodiversitii,
dezvoltarea activitilor turistice facndu-se de aa manier nct
s nu cotravin obiectivelor de conservare.

FLORA

Specii de plante ocrotite:


tisa (Taxus baccata);
zada (Larix decidua);
bujorul de munte (Rhododendron kotshyi);
zmbru (Pinus cembra);
floarea de col (Leontopodium alpinum);
angelica (Angelica archangelica);
narcisa (Narcissus stellaris);
bulbuci de munte (Trollius europaeus);
crucea voinicului (Hepatica transsilvanica);
ghinur galben (Gentiana lutea);
laleaua pestri (Fritillaria meleagris).

FAUNA

Animale ocrotite:
capra neagr (Rupicapra rupicapra);
marmota (Marmota marmota);
ursul carpatin (Ursus arctos);
rsul (Lynx lynx);
acvila de stnc (Aquila chrysaetos);
acvila mic (Hieratus penatus);
ciuful pitic (Otus scops);
buha (Bubo bubo);
cucuveaua (Athene noctua);
barza alb (Ciconia ciconia);
strcul cenuiu (Ardea cinerea);
corbul (Corvus corax);
cocoul de munte (Tetrao urogallus);
cocoul de mesteacn (Lyrurus tetrix).

PESTERA URSILOR

Petera Urilor este una dintre principalele obiective turistice


ale Munilor Apuseni, ea aflndu-se n judeul Bihor.

A fost descoperita pe 17 septembrie 1975 cnd golul subteran a


fost deschis artificial prin dinamitarea poriunii de la intrare, n
timpul lucrrilor de exploatare a calcarului.
Cu toate ca la momentul descoperirii pesterii s-a incercat
distrugerea acesteia pentru ca exploatarea miniera sa poata
continua, pana la urma s-a reusit salvarea, conservarea si
amenajarea pesterii pentru ca aceasta sa poata fi vizitata de turisti.

Numele peterii se datoreaz numeroaselor fosile de uri de


cavern Ursus spelaeus ,vechi de peste 100.000 de ani,
descoperite aici.
In urma cercetarilor efectuate s-a stabilit ca pestera a fost locuita
doar de aceasta specie de urs. Cu cca 17.000 ani in urma, dupa
un cutremur puternic, probabil, singura intrare in pestera s-a
inchis iar ursii aflati in acel moment in interior au ramas captivi,
acestia murind de foame.

Pestera Ursilor este structurata pe 3 galerii vizitabile si o


"Rezervatie Stiintifica".
Galeria Oaselor din Pestera Ursilor este sectiunea din pestera care
se afla la intrare, fiind astfel denumita datorita numeroaselor oase
ale ursilor de Caverna, gasite in acest loc.
Galeria Emil Racovita este cea mai mare galerie din portiunea
amenajata a pesterii; ea contine formatiuni calcaroase
spectaculoase, stalactite, stalacmite, coloane, care au diferite forme
si marimi.
Galeria Lumanarilor din Pestera Ursilor, si-a primit numele dupa
numeroasele stalactite care seamana cu niste lumanari.

Galeria Oaselor

Galeria Emil Racovita

Galeria Lumanarilor

CASCADA PUTNEI

Cascada Putnei (Sritoarea Putnei) este situat


n judetul Vrancea, fiind o rezervatie naturala in
miniatura.

Importana Cascadei Putnei const n caracterul


peisagistic i hidromorfologic.

PARCUL NAIONAL
CHEILE BICAZULUI HMA

Amplasarea Parcului Naional Cheile Bicazului - Hma

Parcul Naional Cheile Bicazului-Hma este o arie


protejat de interes naional aflat n Romnia, n Munii
Hma, pe teritoriul administrativ al judeelor Harghita i
Neam.
Are o suprafaa de 6575 ha, incluznd o zon de conservare
special.

Parcul este localizat n Munii Hma, situai n grupa


central a Carpailor Orientali. Parcul se afl n zona centralnord-estic a Romniei, pe raza judeelor Harghita i Neam.
n acest parc sunt incluse mai multe rezervaii naturale,
printre care:
Lacul Rou, un lac de baraj natural din Romnia.
Cheile Bicazului
Masivul Hmau Mare - Piatra Singuratic
Avenul Lica

Vegetatia parcului Cheile Bicazului Hasmas este formata in


proportie de 95% din paduri de molid care imbraca versantii
masivului Hasmas. Mai intalnim paduri de rasinoase cu fag,
pajisti montane intinse, varfuri cu vegetatie subalpina sau
specifica dar si multe raritati floristice. Speciile de plante
declarate monumente ale naturii si ocrotite in Cheile
Bicazului sunt: Papucul doamnei, Floarea de colt, Sangelevoinicului, Tisa, etc.

Fauna parcului Cheile Bicazului Hasmas cuprinde o


varietate de specii rare, verigi importante pentru existenta
unui ecosistem echilibrat, si anume: amfibieni si reptile ca
broasca cu burta galbena, broasca mare de lac, tritonul de
munte, tritonul carpatic, tritonul cu creasta, salamandra,
broasca raioasa, broasca roie de munte, soparla de munte,
vipera comuna, sarpele de alun, pasari ca fluturasul de stanca,
ciocanitoarea de munte, presura de munte, corbul, cocosul
de munte, huhurezul mare, acvila de munte si mamifere,
cerbul carpatin, capra neagra, ursul, rsul, lupul.

CHEILE BICAZULUI

SANGELE
VOINICULUI

FLOARE DE
COLT

BROASCA CU BURTA
GALBENA

CAPRA NEAGRA

Bibliografie:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rezerva%C8%9Bie_natural%C4%8
3
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C8%99tera_Ur%C8%99ilor
http://www.pesteraursilor.net/index.html

Au prezentat:
Acatrinei Roxana Georgiana
Anghelu Petru Iulian
Boanc Estera
Chelban Isabella Diana
Ciubotariu Andrei
Damian Alice
Damian Cristina Daniela

Diac Sabina Ana


Diac Lorena Elena
Enachi Diana
Enea Cezara Maria
Guzg Mihi
Horghidan Elena Lorena
Ioni Ctlina