Rezervația

științifică
Pădurea
Domnească
Realizat: Costaș Cristina
Verificat: Țîcu Lucia
 Cuprins:
1. Poziția fizico-geografică
2. Scopul
3. Obiectivele
4. Relieful
5. Clima
6. Solurile
7. Flora
8. Fauna
9. Statut de protecție
10.Turismul
 1.Poziția fizico-geografică
Rezervația naturală Pădurea
Domnească este o arie protejată din
Republica Moldova, situată în zona
localităților Cobani, Balatina,
Bisericani, Cuhnești, Moara
Domnească, din raionul Glodeni și
Chetriș, Călinești, Hâncești, Drujineni
și Pruteni din raionul Fălești.Din punct
de vedere geografic rezervația este
așezată în lunca inundabilă a Prutului
între râul Prut și Camenca.
Rezervația „Pădurea Domnească” are
ca vecinătăți limitele și hotarele
următoare:
 la nord ocolul silvic Râșcani-liziera
pădurii;
 la est ocolul silvic Glodeni-râul
Camenca;
 la sud ocolul silvic Fălești-liziera
pădurii;
 la vest România-râul Prut.
Suprafața rezervației este de 5735.2
ha.Întinderea silvica îmbracă valea
Prutului în haina verde pe o
distanță de aproximativ 40
km.Înălțime absolute variază între
20 și 200 m, însă pe întreg teritoriul
rezervației predomină înălțime de
40-60 m. Altitudinea luncii Prutului
variază între 43 și 64 m.
2.Scopul

Rezervația „Pădurea Domnească” este

unică prin biodeversitatea ei, tipurile de
soluri și vegetație, relief. Scopul ei
principal este păstrarea celor mai
reprezentative păduri de luncă și
conservarea unor specii și comunități de
plante și animale rare, restabilirea
biodeversității celor mai caracteristice
fitocenoze. Este cea mai bătrână pădure
din ținut și una din cele mai vechi
păduri de lunca din Europa.
 3.Obiectivele

 1) respectarea regimului de rezervaţie şi asigurarea pazei teritoriului cu toate

complexele şi obiectele naturale, aflate în această zonă;         
 2) menţinerea integrităţii complexului natural caracteristic landşaftului silvic, celui
de luncă, de mlaştini şi baltă;           
 3) menţinerea complexelor naturale de floră şi faună, restabilirea speciilor de
plante şi animale rare şi celor aflate pe cale de dispariţie, păstrarea obiectelor
geologice, bazinelor de apă, apelor freatice, altor componenţi naturali ai luncii
Prutului;       
 4) efectuarea cercetărilor privind monitoringul populaţiilor speciilor rare şi altor
specii de animale şi plante în condiţii ferite de impactul antropic;         
 5) efectuarea evidenţei structurii arboretelor, a faunei şi florei şi a
speciilor de animale şi plante aflate sub protecţie de stat;           
 6) studierea evaluării proceselor naturale pe teritoriile intacte ale
Rezervaţiei;           
 7) propagarea principiilor de bază ale activității Rezervaţiei, metodelor de
protecţie şi folosire rațională a resurselor naturale, contribuirea la
instruirea specialiștilor în problemele protecţiei naturii şi la educația
ecologică.
4.Relieful

Teritoriul Rezervației științifică Pădurea

Domnească este reprezentat printr-un
relief deluros puternic dezmembrat de
văile râurilor și de vâlcele. Profilul
geologic este redat de rocile
sarmațiene.Solurile sunt cenușii de
pădure, succedându-se cu
cernoziomurile.Rezervația este localizată
pe câmpia Prutului de Mijloc.
 5.Clima

Tipul climei temperat-

continentală așa cum
predomină pe întreg teritoriul
Republicii Moldova.
 6.Solurile

În anumite perioade nivelul apelor crește și afectează

orizonturile inferioare ale solului. Regimurile hidrice ale
solurilor din lunca Prutului în ultimele decenii sunt influențate
de barajul Costești-Stânca. În asociațiile cu esențe de plop,
situate pe niveluri mai joase, sunt răspândite soluri aluviale
carbonatice. În apropierea albiei râului cresc de salcie, în care
predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influențate de
apele freatice ale căror nivel este determinat de râu. În mare
parte predomină solurile cenușii de pădure.
7.Flora

Pe teritoriul rezervației s-au au format trei tipuri de vegetație: forestieră,

pajiști de luncă și vegetație acvatică.
Vegetația forestieră:
Ocupă o suprafață de 4976,8 ha. Structura principalelor specii de arbori se
prezintă în felul următor: stejar (Quercus) - 1793 ha (36%), plop (Populus)
– 1622 ha (33%), salcie (Salix) – 400 ha (8%), arțar (Acer) – 270 ha (5%),
frasin (Fraxinus) – 105 ha (2%), ulm (Ulmus) – 25 ha (0,5%), conifere –
25 ha (0,5%).
Vegetația pajiștelor:
Unele dintre ele cresc în zonele inundabile ale luncii. Printre
acestea se numără: stuful sau trestia, păpurica, mana de apă,
rogozul sau ţipirigul, papura, iarba-fiarelor sau laptele-
cîinelui-de-baltă, sînzienele de apă, răchitanul, rogozul, iarba
cîmpului, raigrasul englezesc, pirul tîrîtor, iarba de sărătură,
pirul gros sau iarba-cîinelui. Alte plante preferă mai mult
colinele și locurile uscate, printre acestea se numără: firuţa
sau rourica, golomăţul, fragul de pădure, iarba-şarpelui,
scrîntitoarea, sulfina, izma de pădure, sovîrful, salbia, talpa
gîştei sau asprişoara, creţişorul sau vindeceaua, timoftica.
Vegetația acvatică:
Ocupă suprafețele mici și este slab
exprimată. Cel mai mare bazin acvatic din
rezervație este lacul „La Fontal” s.Cobani,
cu suprafața de 24,4 ha. Fitocenozele
acvatice din rezervație reprezintă forme
destul de variate.
 8.Fauna
Fauna rezervației „Pădurea Domnească” este
bogată și variată. Starea bogată și variată
creează condiții pentru dezvoltarea și
înmulțirea mamiferelor, în special a
copitatelor.
În rezervaţie pot fi întâlnite, 49 de specii de
mamifere, dintre care vom numi: zimbrul,
mistrețul sălbatic, căpriorul, pisica sălbatică,
nurca europeană, jderul de pădure, chițcanul
cu abdomen alb.
Deosebit de bogată este, însă, fauna rezervaţiei
datorită păsărilor. Aici se întîlnesc 159 de specii
de păsări, dintre care 52 de specii sunt călătoare,
iar 107 sedentare. Cele mai rare dintre ele sunt:
lebăda cucuiată, ciocănitoarea neagră, lopătarul,
barza neagră și 3 specii de stîrci: stîrcul cenuşiu,
stîrcul de noapte şi stîrcul alb sau egreta mică.
Trebuie să menţionăm neapărat că zimbri sunt 4 la
număr în prezent în Moldova ‒ 1 zimbru adult, 1 femelă
matură și doi viței. Alți doi pui de zimbri au fost călcați
în picioare de un zimbru adult.Cîndva zimbrii trăiau în
pădurile din Moldova și cele din Carpați, ultimul zimbru
a fost văzut ultima oară prin aceste locuri în secolul al
XVIII-lea, apoi aceștia au dispărut. Acest lucru s-a
întâmplat din cauza valorificării rapide a teritoriului
pentru nevoile omului, dar şi din cauza defrişării
pădurilor. Căci, fiecare zimbru are nevoie de cel puțin 4-
6 hectare de pădure pentru a se întreţine.
9.Statut de protecție
Republica Moldova
GUVERNUL HOTĂRÂRE Nr. 409 din 02-07-1993
Cu privire la crearea Rezervaţiei naturale de stat "Pădurea
Domnească„
Publicat : 30-07-1993 în Monitorul Parlamentului Nr. 7 art. 228         
  
În scopul păstrării celui mai reprezentativ complex natural silvic de
luncă și mlaştini, situat în sectorul de mijloc al rîului Prut.
10.Turism

Rezervaţia ,, Pădurea Domnească" ÎS împreună cu Consiliul

raional Glodeni în anul 2008 au iniţiat traseul turistic ,, Pe un
picior de plai pe-o gură de rai" care este vizitat de turişti din
diferite țări ale lumii.Anual rezervaţia este vizitată de circa 6-7
mii de turişti în mare parte elevi ai liceelor din Republică şi
studenți ai Instituţiilor de Învăţămînt superior, în special
facultățile de geografie, biologie, silvicultură care în afară de
asta își desfășoară practica de teren pe teritoriul rezervaţiei.
Rezervaţia include obiecte de valoare
unicală din zona Prutului de Mijloc care
sunt introduse în diferite categorii al ariilor
naturale protejate de Stat. Rezervaţia
peisagistică ,, Suta de Movile"; Defileul,,
Cheile Buteştiului"; Reciful coralier ,,
Cobani"; Reciful ,, Stînca Mare; Colonia de
Stîrci,, Ţara Bîtlanilor"; Stejarii seculari.
Rezervaţia peisagistică ,, Suta de Movile"
reprezintă un fenomen unic în spaţiul
dintre Nistru şi Prut.  Reprezintă o
porţiune a traseurilor rîului Prut cu o
suprafaţă  de peste 1600 hectare,
acoperite cu peste 3500 movile de diferite
forme cu o înălţime de peste 30m, şi cu o
lungime de la zeci pînă la sute de metri.
Teritoriul dintre movile este completat de
zeci de lacuri pitorești, izvoare cu apă
cristalină.  Şi pînă azi origine movilelor
rămâne deocamdată o enigmă.
Defileul ,, Cheile Buteşti":  O poveste în piatra a veţii
pe pămînt, ce este situată lîngă satul Buteşti pe o
suprafaţă de 110 ha, rîul Camenca sapă un difileu
pitoresc prin şirul de toltre. Dintre ele se remarcă ,,
Uriaşul" cu lungimea de peste 2000 metri, lăţimea de
125 metri  şi înălţimea de 40 metri. Înconjurat din trei
părţi de Camenca şi de afluentul său Camencuţa.
Stînca este străpunsă de grote şi peştere care au servit
drept adăpost pentru animale în perioada glaciară şi
pentru om în perioada preistorică. În peşterele de aici
au fost descoperite fosile de urşi de cavernă, tigri, lei,
mamont, zimbrii.
Reciful ,, Stînca Mare" o fortăreaţă a naturii.  Este cel mai
sudic recif reprezintativ din Brîul Coralier al Prutului de
Mijloc. Este situat la sud de satul Cobani avînd o lungime
de peste 1000 metri, lăţimea 100m şi înălţimea relativ 40
m. rîuleţul Camenca înbrăcişează reciful din trei părți.
Această ,, fortăreaţă" naturală a fost populată de oameni în
epoca de piatră.  În prezent aici şi-au găsit refugiul plante
de stepă primară, animale rare. A fost salvată de distrugere
în 1988 prin intervenția ecologiștilor.
Colonia de stîrci,, Ţara Bîtlanilor".  O înpărăţie
a păsărilor, este o colonie unică de păsări de
baltă ce cuibăresc pe stejari. Se află pe teritoriul
rezervaţiei în apropiere de satul Balatina.
Colonia reprezintă peste 1000 de exemplare
formate din stîrcul cenuşiu(Aedea cinerea),
stîrcul de noapte(Nycticorax nycticorax), egreta
mică(Egreta garzetta).
Stejarii seculari se află pe teritoriul
rezervaţiei în apropiere de satul Moara
Domnească. Reprezintă câteva parcele
cu o suprafaţă totală de 123 ha cu
stejari seculari, ce depăşesc vârsta de
peste 250 de ani, unii din ei atingând
şi recordul la înălţime de peste 35m.
Vă mulțumesc pentru atenție!