Realizat de: Costaș Cristina

grupa 402 geografie.fr

Eseu:,,Schimbările din Europa ca rezultat al mișcărilor iluministe”

Asemeni Renașterii, Iluminismul a reprezentat un moment cheie în istoria
universală, marcând secolele XVII-XVIII, perioadă cunoscută și sub numele de
“Epoca Luminilor”. Într-o societate în care cunoașterea pe baza experiențelor proprii
era o noutate, acest curent a căpătat o mare amploare, inovând toate palierele
societăţii.
Iluminismul cunoscut și ca Epoca luminilor, este o mișcare ideologică și
culturală manifestată în secolul al XVIII-lea în mai multe țări Europene, care pune
accentul pe ideea luminării maselor. Apărut ca urmare a crizei feudalismului,
iluminismul a evaluat mai târziu în țările în care s-a dezvoltat mai rapid noua clasă
dinamică, burghezia (Anglia și Franța) și mai târziu în sud estul Europei. Lupta de
emancipare a acestei clase aflate în ascensiune a avut caracter antifeudal, antidespotic
și antidogmatic prin cultul vieții intelectuale, al națiunii, științei și umanismului.
Punctul de plecare al iluminismului poate fi considerat ,,Declarația drepturilor
omului” (1688 ) primul act legislativ care confințește suveranitatea poporului și
implicit, libertatea de gândire și acțiune a omului, contribuind decisiv la întemeierea
unei noi ordini sociale și spirituale.
Principalele direcții ale iluminismului european:
1. Combate iraționalitatea gândirii și orânduirea feudală;
2. Militează pentru gândirea rațională și egalitatea naturală a
oamenilor;
3. Acționează pentru luminarea maselor prin cultură și educație;
4. Contribuie la dezvoltarea gândirii critice
5. Luptă împotrivă prejudecăților și a superstițiilor;
6. Susține afirmarea libertății individului;
7. Pledează pentru încrederea în științe, progres și educație;
8. Sprijină ideea că forma ideală de organizare statală este
Republica.
Reprezentanții de seamă ai iluminismului european au fost personalități
marcante ale culturii și literaturii, rămași pentru totdeauna în istoria valorilor spirituale
universale: Voltaire, Rousseau,Montesquieu în Franța; Herder, Kant, Lessing, Goethe
în Germania; John Locke, Hume în Anglia; Carlo Goldi în Italia, Lomonosov în
Rusia. Operele lor au un caracter preponderent științific și filosofic de aceea
iluminismul are și caracter laic și anticlerical.
O lucrare importantă pentru consolidarea și evoluția iluminismului a fost
“ Enciclopedia franceză”, “Enciclopedia sau dicționarul rațional al științelor,
artelor și meseriilor” realizată în 17 volume, sub redacția lui Diderot și D’Albert
apărută între 1751-1780 în Franța.Ideile iluministe privind metodele pedagogice
pentru instruire și educarea tinerei generații au fost ilustrate de Jean Jaque Rousseau în
lucrarea devenită celebră “Emile, sau despre educație”.
 Opere reprezentative ale iluminismului

 Pierre Beaumarchais – Bărbierul din Sevilia;

 Daniel Defoe – Robinson Crusoe;
 Henry Fielding – Tom Jones;
 Carlo Goldoni – Gondolierul;
 Louis de Montesquieu – Scrisori Persane;
 Jean-Jacques Rousseau – Noua Eloiză;
 Jonathan Swift – Călătoriile lui Gulliver;
 François Voltaire – Candid.

Schimbări în gândirea politică

Războiul de 30 de ani (1618-1648) a zdruncinat Europa pe toate planurile, însă după

pacea de la Westfalia situaţia politică se remediază. Astfel, acest avânt intelectual
înlocuieşte modelul societăţii în care cunoaşterea izvora din dogmele religioase, cu o
societate a spiritului filosofic.

Marii gânditori francezi precum Montesquieu (1689-1755), şi Jean-Jacques Rousseau

(1712-1778) au inovat sistemul politic. Montesquieu aduce în discuţie trei forme de
guvernare:republici, monarhii şi despotismul. Doar acestea garantau respectarea
principiului separării puterilor în stat, respectiv puterea executivă, puterea legislativă
şi puterea judecătorească. Ca o completare, Jean-Jacques Rousseau prezintă in
lucrarea sa „Contractul social” (1762), modelul statului de drept, bazat pe libera voinţă
a cetăţenilor, exprimată prin legi.

Ca o concluzie, Epoca Luminilor s-a tradus print-o perioadă în care oameni având o
raţiune „de nezdruncinat”, au căutat să descopere principii valabil universale care să
guverneze umanitatea, natura și societatea, și să acționeze în baza acestora.