Test de evaluare la disciplina

Civilizație europeană, sesiunea de iarnă 2022-2023

Şef ________________________________ Titular curs ______________

Catedra de Istorie și Științe Sociale, 
Larisa NOROC, dr., conf. univ. Lucia SAVA, dr., conf. univ.

Program de studii: ISTORIE ȘI LIMBA ENGLEZĂ

Numele și prenumele studentului, grupa :Costaș Cristina, grupa 402 geografie.fr

I. Definiţi conceptul de identitate europeană (15 puncte).

Pentru a defini în sine conceptul de identitate europeană, e necesar de a percepe însă-și
conceptul de indentitate care în termeni simplificați, este un sentiment mutual de apartenență la
un grup bazat pe interese și experiențe comune.
Conceptul de identitate europeană se bazează pe elemente comune ce unesc popoarele în
spațiul acestui continent. Ea a evoluat din conștiința apartenenței la un popor, preluând
elementele esențiale pentru dezvoltarea unei idei de comunitate transnațională. Astfel, conștiința
europeană pare a fi luat naștere ca o idee comună a popoarelor, conceptul are la bază principiul
unității și diversității popoarelor.

II. Identificați fundamentele civilizației europene (15 puncte)

Crearea unei noi civilizații are la bază dintotdeauna fundamente puternice lăsate în urma
altor civilizații. În constituirea civilizației europene a stat la bază un fundament puternic și
anume civilizația greco-romană care a pus la bază pricipalele aspecte moderne în crearea unei
noi civiilizații moderne.
În crearea și dezvoltarea civilizației europene a stat la bază aspectele culturale, politice,
sociale și religioase ale civilizațiilor greco-romane, bizanțului și occidentului.Ca fundamente în
crearea civilizațiilor se pot evidenția perioadele iluminismului, revoluțiilor, renașterii care au pus
noi temelii și noi viziuni în spațiul european.Aici pot fi evidențiate toate operele noi create , noile
legi politice, culturale, sociale și religioase care au schimbat gândirea civilizației europene.
Toate aceste scimbări și accelerări în dezvoltare reflectă fundamentele lăsate de alte
civilizații pentru una nouă cea europeană.
III. Comparaţi modelele de civilizație urbană și civilizație rurală din Europa (20
puncte).
Societatea, ca orice construct al omului, a cunoscut diverse stadii de dezvoltare, precum
și înalte modalități de organizare. Mereu au existat diferite viziuni asupra modului de viețuire
împreună al oamenilor, iar așezările urbane și rurale sunt și ele un indicator în acest sens. În
dezvoltarea civilizației s-a produs o polarizare între sat și oraș, ambele păstrând în linii generale,
specificitățile, dar având și elemente comune.
La o privire în istorie, indiferent de continent, primele așezări omenești au format satele. 
Modelele celor două civilizații urbane și rurale din Europa au în mare parte elemente
comune , fiind bazate pe fundamentele civilizației greco-romane, însă civilizația urbană reflectă
o accelerare imensă în dezvoltarea infrastructurii, a noilor aspecte culturare precum arhitectura,
scrisul , pictura, a aspectelor politice,sociale și religioase, pe când civilizația rurală păstrează
unele elemente ale arhitecturii moștenite din cadrul altor civilizații și aspectele accelerate ale
creșterii agriculturii în elementul economic al spațiului.
În ciuda dezvoltării urbane, în perioada Evului Mediu, marea majoritate a populației este
formată din țărani. Dar, începând cu secolul al XI-lea, putem vorbi de o dezvoltare urbană ce a
oferit orașelor europene din Occident forma lor actuală sau măcar una apropiată de ceea ce
vedem în prezent. Parisul este unul dintre cele mai reușite exemple urbane pentru că el reflectă
atât noile culturi, dar și mentalul societății urbane. Iar acest lucru s-a datorat comerțului și
construcțiilor civile și religioase.
Comparând aceste două civilizații putem evidenția aspectele comune ale culturii și anume
elemente arhitecturale în construcții rămase în urma civilizației romane dar și aspecte definitorii
unde vedem o accelerare de dezvoltare a spațiului urban din toate punctele de vedere a
dezvoltării unui spațiu european modern.

IV. Argumentaţi unitatea și diversitatea civilizației europene (20 puncte).

Ideea unei Europe Unite s-a conturat de-a lungul epocii moderne, fiind o reacţie a
intelectualităţii faţă de rivalităţile şi conflictele desfăşurate. În secolul al XIX-lea preocuparea
pentru ideea de unitate a Europei s-a aflat pe plan secundar în principal din cauza unor concepte
care au dominat acest secol: naționalismul și imperialismul.
Astăzi, din cele 47 de state ale Europei, 27 formează Uniunea Europeană. Deviza
U.E., Unitate în diversitate, evidenţiază unitatea politică şi economică şi diversitatea culturală a
statelor membre. Unitatea presupune aderarea tuturor statelor la aceleaşi principii politice şi
economice, alegerea unor instituţii comune de conducere, desfiinţarea graniţelor. Diversitatea
culturală se referă atât la respectarea tradiţiilor culturale ale fiecărei ţări cât şi la respectarea celor
ale tuturor comunităţilor şi etniilor din fiecare ţară.
Uniunea Europeană se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii,
democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a
drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor.
Un aspect al unităţii europene îl constituie drepturile pe care le au cetăţenii europeni.
Aceste drepturi sunt menţionate pentru prima dată în Tratatul de la Maastricht, apoi şi în celelalte
tratate şi documente elaborate de UE. Articolul 8 din Tratatul de la Maastricht definea astfel
conceptul de cetăţenie europeană: „este cetăţean al Uniunii orice persoană care deţine
naţionalitatea unui stat membru”.

V. Mini-eseu: Perspective de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (20

puncte)

Republica Moldova reprezintă o țară cu perpective stabilite în scopul aderării acesteia la

Uniinea Europeană , aceste perspective își i-au naștere odată cu dorințele poporului la abordarea
unui stat democrat și liber.
Integrarea europeană este o noţiune apărută în vocabularul politicienilor din Republica
Moldova imediat după proclamarea independenţei statului moldovenesc. Luând în considerare
criteriile istorice, politice, culturale şi geografice, aceasta apare ca un lucru destul de firesc. Mai
mult, propunându- şi în calitate de obiectiv strategic crearea unui stat de drept, bazat pe valorile
democratice, aspiraţia Republicii Moldova de a se integra în această structură este destul de
întemeiată, deoarece Uniunea Europeană (UE) este un exemplu al democraţiei, stabilităţii
politice, bunăstării sociale şi economice. Astfel, avantajele apropierii Moldovei de UE ţin de
sfera politicii, economiei şi vieţii sociale. Din punct de vedere politic, aceasta, semnifică
continuarea procesu- lui democratizării, creşterea gradului de securitate a ţării şi a cetăţenilor ei;
din punct de vedere economic - accesul la piaţa europeană, la fondurile europene de dezvoltare,
investiţii şi noi tehnologii; în aspect social - apropierea de standardele europene educaţionale,
protecţia muncii, etc.
Prin urmare, Uniunea Europeană este atractivă, prin gradul de dezvoltare, nivelul de trai
al populaţiei, prin standardele de civilizaţie atinse şi nu în ultimul rând prin posibilitatea de
realizare a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Şi integrarea europeană oferă o şansă istorică
societăţii moldoveneşti şi, în special, noii ei generaţii.
Cu toate acestea, relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană se dezvoltă foarte
lent, situaţie creată, inclusiv, din cauza nivelului culturii politice foarte scăzute, a cunoaşterii
insuficiente de către societate, dar şi de către clasa politică, a fenomenului “Uniunea Europeană”
şi a procesului complex de integrare în această structură.
Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană reprezintă, sau mai bine zis ar
reprezenta, un proces foarte dificil, care necesită o abordare profundă şi multidimensională. Este
important de conştientizat că în acest proces ar fi implicaţi doi actori: Uniunea Europeană şi
Republica Moldova. Prin ur- mare este necesar de luat în calcul disponibilitatea, eforturile şi
poziţia ambilor în această perspectivă.
Totuși Republica Moldova are perspective decisive pentru aderarea la Uniunea
Europeană și un semn al acestor perspective sunt următoarele evenimente :
 La 3 martie 2022, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE.
 La 17 iunie 2022, Comisia Europeană și-a emis avizul cu privire la cererea
de aderare la UE.
 La 23 iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova
statutul de țară candidată. Consiliul European a invitat Comisia Europeană să transmită
Consiliului un raport cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute în avizul
Comisiei privind cererea de aderare. Consiliul va decide cu privire la următoarele etape
de îndată ce vor fi îndeplinite pe deplin toate aceste condiții.

Orice stat are dreptul la o schimbare, la fel și Republica Moldova tinde spre schimpare
evidențiind perspective la aderare la UE.

Barem de evaluare:
100-90 puncte – nota 10
89-80 puncte – nota 9
79-70 puncte – nota 8
69-60 puncte – nota 7
59-50 puncte – nota 6
49-40 puncte – nota 5

Se acordă 10 puncte din oficiu