Uniunea Europeana.Intre deziderat si realitate.

V Michi

Sibiu,2012

Dincolo de prezentarea arhitecturii si istoriei Uniunii Europene, incerc sa arat masura in care acest organism politic reuseste sa isi indeplineasca obiectivele, efectele pe care apartenenta la UE le-a produs asupra comunitatii statale ,societatii si individului ca cetatean,cat si telurile sale pe viitor.

I.Repere istorice II. Obiective III. Pilonii Uniunii Europene IV. Viata democratica a Uniunii Europene V. Deziderate VI.Constituia Uniunii Europene

I.Repere istorice
Se cunoate faptul c Uniunea European, n forma n care se gsete astzi, nu a luat natere dintr-o dat, ci n mai multe etape istorice, fiecare ocupnd un loc aparte i binemeritat n definitivarea acestei puteri economice i politice mondiale. Mai mult, este important de amintit c originea ideii de Europa Unit se pierde n umbra istoriei, expresii de acest gen existnd n operele unor mari filosofi, scriitori, istorici, juriti, politicieni i oameni de tiin de pe btrnul continent ncepnd chiar din antichitate. Cele zece etape istorice,importante in procesul dezvoltarii Uniunii, au fost: 1. La 9 mai 1950 Declaraia Schuman propunea instituirea Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului (CECO) care a devenit realitate prin Tratatul de la Paris din 18 aprilie 1951. Acesta a creat o pia comun a crbunelui i a oelului ntre cele ase state fondatoare (Belgia, Republica Federal Germania, Frana, Italia, Luxemburg i rile de Jos). Scopul, n urma celui de-al doilea rzboi mondial, era de a asigura pacea ntre popoarele europene nvingtoare i cele nvinse i de a le apropia, facilitndu-le colaborarea de pe poziii egale n cadrul unor instituii comune.
2

2. La data de 25 martie 1957, prin Tratatul de la Roma, cei ase au hotrt s instituie Comunitatea Economic European (CEE) bazat pe o pia comun mai extins, incluznd o gam larg de bunuri i servicii. Taxele vamale ntre cele ase state au fost eliminate n totalitate la data de 1 iulie 1968, iar n cursul anilor 60 au fost create politici comune, n special n domeniul comerului i al agriculturii. 3. Acest proiect a avut un succes att de mare, nct Danemarca, Irlanda i Regatul Unit au decis s se alture Comunitii. Prima extindere, de la ase la nou membri, a avut loc n 1973. n acelai timp s-au aplicat noi politici sociale i de mediu , iar n 1975 s-a nfiinat Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR). 4. n iunie 1979, s-a realizat un pas decisiv pentru Comunitatea European prin organizarea primelor alegeri prin sufragiu direct pentru Parlamentul European. Aceste alegeri se organizeaz o dat la cinci ani. 5. n 1981, Grecia s-a alturat Comunitii, urmat de Spania i Portugalia n 1986. Astfel a fost consolidat prezena Comunitii n Europa de Sud, urgentnd nevoia de extindere a programelor de ajutor regional. 6. Recesiunea economic mondial de la nceputul anilor 1980 a adus cu sine un val de europesimism. Cu toate acestea, sperana a renscut n 1985 cnd Comisia European, sub preedinia lui Jacques Delors, a prezentat Cartea alb privind calendarul pentru realizarea pieei unice europene pn la data de 1 ianuarie 1993. Acest el ambiios a fost inclus n Actul Unic European semnat n februarie 1986 i intrat n vigoare la data de 1 iulie 1987. 7. Structura politic a Europei s-a schimbat categoric odat cu cderea zidului Berlinului n 1989. Aceasta a condus la unificarea Germaniei n octombrie 1990 i democratizarea rilor Europei Centrale i de Est prin eliberarea de sub controlul sovietic. Uniunea Sovietic a ncetat s existe n decembrie 1991. 8. Acest nou dinamism european, precum i schimbarea situaiei geopolitice a continentului au determinat alte trei noi state Austria, Finlanda i Suedia s adere la UE la 1 ianuarie 1995. 9. Pe atunci, UE era pe calea spre cea mai spectaculoas realizare a sa, crearea monedei unice . Moneda euro pentru tranzacii financiare (sub alt form dect numerar) a fost introdus n 1999, n timp ce bancnotele i monedele au fost emise trei ani mai trziu n cele 12 state ale spaiului euro (cunoscut sub numele de zona euro). n prezent, euro este o moned important pentru pli i depozite la nivel mondial, alturi de dolarul SUA.

Europenii trebuie s fac fa globalizrii. Noile tehnologii i utilizarea tot mai extins a internetului transform economiile. Aceste transformri implic ns provocri, att pe plan social, ct i cultural. n martie 2000, UE a adoptat strategia de la Lisabona n vederea modernizrii economiei europene, astfel nct aceasta s devin competitiv pe piaa mondial alturi de ali mari actori, precum Statele Unite i statele nou industrializate. Strategia de la Lisabona include ncurajarea inovaiei i a investiiilor n afaceri, precum i adaptarea sistemelor educaionale europene, astfel nct acestea s corespund cerinelor societii informaionale. n acelai timp, omajul i creterea costurilor privind pensiile exercit presiune asupra economiilor naionale, fcnd reforma cu att mai mult necesar. Alegtorii cer tot mai mult guvernelor lor s gseasc soluii practice la aceste probleme. 10.Extinderea UE la 25 de state a avut loc la 1 mai 2004 cnd 10 dintre cele 12 ri candidate au aderat la Uniune. Bulgaria i Romnia au urmat la 1 ianuarie 2007.

II. Obiective
Obiectivele pe care Uniunea Europeana si le asuma in prezent se refera la: garantarea pcii, a prosperitii i a stabilitii pentru cetenii Europei; consolidarea reunificrii continentului; asigurarea securitii pentru cetenii si; promovarea unei dezvoltri economice i sociale echilibrate; soluionarea provocrilor globalizrii i prezervarea identitii popoarelor europene; favorizarea valorilor europene, precum dezvoltarea durabil i protecia mediului, respectarea drepturilor omului i a economiei sociale de pia Proiectul de Tratat pentru Constitutia Europei arata chiar din primul articol ca aceasta este o entitate inspirata din dorinta cetatenilor si a statelor Europei de a construi un viitor comun si ca acesteia statele membre ii ofera competente pentru atingerea obiectivelor comune.Prin urmare, Uniunea, care este investita cu personalitate juridica, va fi cea care va coordona politicile statelor membre pentru atingerea acestor obiective.

III. Pilonii Uniunii Europene

1.Comunitatile europene:Comunitatea Europeana a Carbunelui ,Comunitatea Economica Europeana, Comunitatea Europeana a Energiei Atomice. Acest prim pilon reprezinta,de altfel,cea mai dezvoltata forma a comunitarismului,institutiile Uniunii Europene putand adopta acte aplicabile direct in statele membre,cu prioritate in fata dreptului intern1. In spatiul Uniunii Europene se afla Piata Interna Unica, cu cele 4 libertati: libertatea de circulatie a persoanelor,libertatea de circulatie a marfurilor, libertatea de prestare a serviciilor, libertatea de circulatie a capitalurilor si platilor. 2.Politica externa si de securitate comuna Prin tratatul de la Maastricht asupra UE,s-a convenit realizarea progresiva a politicii externe si de securitate comuna, vizand apararea intereselor comune fundamentale si a independentei uniunii,consolidarea securitatii membrilor, promovarea cooperrarii internationale,apararea drepturilor si a libertatilor fundamentale2. Deciziile in privinta acestei politici se iau in baza metodelor cooperarii clasice dintre statele membre. 3.Cooperarea politiei si cooperarea judiciara. Este pilonul in cadrul caruia se urmareste realizarea unei actiuni comune in materia prevenirii si a luptei impotriva criminalitatii,rasismului si xenofobiei, oferind cetatenilor un spatiu de libertate,securitate si justitie. Pentru implinirea acestui obiectiv s-a infiintat Europol, Oficiu European de Politie,care functioneaza pe baza cooperarii in domeniul judiciar. Uniunea, intr-o societate caracterizata prin pluralism,toleranta, justitie,solidaritate si nediscriminare, se bazeaza pe urmatoarele valori care sunt comune statelor membre si trebuie respectate: demnitatea umana, libertate, democratie, egalitate, statul de drept, drepturile omului. Uniunea Europeana respecta identitatea nationala a statelor sale membre in ceea ce priveste structurile lor fundamentale politice si constitutionale,inclusiv in ceea ce priveste autonomia locala si regionala, si respecta functiile esentiale ale statului. In temeiul principiului cooperari loiale,Uniunea Europeana si statele membre se respecta si se asista reciproc in indeplinirea misiunilor ce decurg din Constitutie.Statele membre sunt obligate sa faciliteze indeplinirea de catre Uniune a misiunii sale si sa se abtina de la orice masura carea ra putea pune in pericol realizarea scopurilor enuntate in Constitutie.
1 2

A. Fuerea,Institutiile Uniunii Europene, Ed. Universul Juridic,Bucuresti,2002, p.29 S. Scaunas, Uniunea Europeana, ,Ed. All Beck, Bucuresti,2005,p.60

IV. Viata democratica a Uniunii Europene

Intreaga activitate a Uniunii Europene are la baza principii democratice, care repezinta,alaturi de metoda supranationala,temeiul acestei constructiiu ,cu urmatoarele principii: -principiul egalitatii democratice,in virtutea caruia se respecta egalitatea cetatenilor,care vor beneficia de o atentie egala din partea Uniunii, -principiul democratiei reprezentative,pe baza caruia cetatenii sunt reprezentati direct la nivelul Uniunii,in Parlamentul european. -principiul democratiei participative, semnifica faptul ca institutiile Uniunii acorda cetatenilor si institutiilor reprezentative posibilitatea de a-si face cunoscute opiniile si de a face schimb de opinii in mod public,in toate domeniile de actiune, mentinandu-se astfel un dialog deschis cu acestea si cu societatea civila. Tot pentru asigurarea vietii democratica Uniunii sunt protejate datele cu caracter personal.

V. Deziderate
Pe viitor,se doreste atingerea urmatoarelor obiective: -o mai mare eficientizare si transparenta,ca urmare a aplicarii deciziilor cu unanimitate intr-un numar cat mai mic de domenii ,delimitarii mai precise a competentelor Uniunii si simplificarii instrumentelor de lucru ale institutiilor sale,participarii publicului la activitatea legislativa a Consiliului. -o viata democratica mai intensa,datorita cresterii rolului Parlamentului European,adoptarii Cartei fundamentale ca parte a Constitutiei Europei,acceptarii initiativei legislative a cetatenilor. -un rol mai important in arena internationala ,prin personalitate juridica unica a Uniunii,infiintarea unei presedintii stabile a Consiliului european,cooperarea mai intensa in domeniul politicii externe si de securitate. In realitate,apar diverse probleme de perspectiva atunci cand se vorbeste despre extinderea Uniunii,intrucat un numar mare de state aflate pe nivele de dezvoltare foarte diferite cer unghiuri variate de abordare pentru o integrare reusita. Sunt prefigurate mai multe scenarii3: -Europa a la carte,care presupune alegerea politicilor comunitare in functie de interesul imediat al statelor membre,aceasta solutie implica reducerea rolului pe care-l joaca institutiile comunitare,in favoarea unei cooperari interguvernamentale. -Europa cu mai multe viteze,in care exista niveluri diferite de integrare a statelor membre.
3

Dacian Cosmin Dragos- Uniunea Europeana, Ed. C.H.Beck,Bucuresti,2007,pg.42

-Europa cu nucleu tare presupune formarea unui nucleu federal de state care sunt dispuse si capabile sa continue integrarea,in timp ce relatiile lor cu celelalte state raman flexibile.

VI.Constituia Uniunii Europene

Tratatul care instituie Constituia European (TCE), n mod obinuit denumit Constituia European, este un tratat internaional care are ca scop creearea unei Constituii pentru Uniunea European. Acest Tratat a fost semnat n 2004 de ctre reprezentani ai Statelor Membre, dar dou dintre acestea l-au respins ulterior prin referendum. Principalele sale scopuri au fost nlocuirea suprapunerilor existente n actualele tratate (vezi Tratatele Uniunii Europene) care alctuiesc actuala "constituie" a Uniunii, s dea o formul comprehensiv drepturilor omului pe teritoriul UE, i s fluentizeze procesul de luare a deciziilor n actuala organizaie de 25 de State Membre. TCE a fost semnat de ctre reprezentani ai Statelor Membre pe 29 Octombrie 2004, i a fost supus procesului de ratificare de ctre Statele Membre pn cnd, n 2005, votanii francezi (29 Mai) i olandezi (1 Iunie) l-au respins n cursul referendumurilor. Eecul nregistrat de constituie n a ctiga sprijinul popular n aceste dou ri a fcut ca i alte ri s amne sau s opreasc procedura de ratificare, iar actualmente viitorul Constituiei este foarte incert. Dac ar fi fost ratificat, Tratatul ar fi intrat n vigoare pe 1 Noiembrie 2006. ncepnd din Mai 2006 Tratatul Constituiei Europene este ratificat n urmtoarele ri: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia i Spania. Constitutia europeana reprezinta un pas important in constructia europeana. Este gandita sa raspunda provocarilor unei lumi in schimbare, provocari cu care se confrunta o Uniune care traverseaza cea mai mare extindere si, nu in ultimul rand, a unei Europe unite cu peste 450 de milioane de locuitori. Constitutia europeana trebuie sa creeze cadrul pentru democratie, libertate si transparenta, pentru o Europa eficienta care lucreaza mai aproape de fiecare cetatean. Constitutia Europeana inlocuieste tratatele existente cu un text unic Constitutia Europeana coexista cu constitutiile nationale si institutiile tarilor europene, in nici un caz nu le inlocuieste. Constitutia asigura continuitatea legala a Comunitatilor, simplificand instrumentele legale si adaptand procesul decizional la provocarile actuale. Constitutia europeana este impartita in patru parti. Prima parte defineste ce este Uniunea Europeana, care ii sunt valorile, obiectivele, prerogativele, procedurile decizionale si institutiile. Partea a II-a contine Carta Drepturilor Fundamentale.
7

Partea a III-a descrie politicile i modul de funcionare a Uniunii Europene. Partea a IV-a contine prevederile finale, inclusiv procedurile de revizuire si adoptare a Constitutiei. Principalele modificari. Principiile fondatoare ale Uniunii Valorile si obiectivele Uniunii sunt consacrate formal de dreptul comunitar, la fel ca si drepturile cetatenilor europeni, datorita includerii Cartei Drepturilor Fundamentale in Constitutie. Uniunea dobandeste personalitate juridica prin fuziunea Uniunii Europene cu Comunitatea Europeana Competentele (exclusive, partajate si de coordonare) si repartizarea lor intre state membre si Uniune sunt definite in mod clar si irevocabil. Pentru prima data statele membre se pot retrage din Uniune datorita introducerii clauzei de retragere voluntara. Instrumentele de actiune legislativa ale Uniunii sunt simplificate, numarul lor fiind redus de la 15 la 6. Acelasi lucru se intampla cu terminologia, prin introducerea legii europene si a legii cadru europene. Institutiile Fotoliile din Parlamentul European sunt distribuite n mod degresiv si proportional. Incepand cu urmatorul mandat, adica din 2009, Constitutia prevede minimum 6 fotolii parlamentare pentru statele membre. Numarul maxim de fotolii parlamentare pe care un stat membru le poate avea este 96. Textul prevede ca o decizie privind compozitia Parlamentului European pentru mandatul 2009-2014 sa fie luata de Consiliul European la propunerea Parlamentului, prin vot unanim. Numarul parlamentarilor nu va depasi 750. Consiliul European, care va fi prezidat de un presedinte ales pentru doi ani si jumatate, este recunoscut formal ca institutie europeana. Se renunta la presedintia semestriala a Consiliului european. Presedintele Comisiei va fi ales de catre Parlamentul European pe baza unei propuneri de la Consiliul European. Este creata functia de Ministru al Afacerilor Externe care preia sarcinile Comisarului pentru Relatii Externe si a Inaltului Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate Comuna, fiind subordonat Consiliului. Ministrul de Afaceri Externe prezideaza si Consiliul de Ministri reunit in formatia care trateaza probleme de politica externa.

Procesul decizional S-a convenit asupra unui nou sistem de majoritate calificata: 55% dintre statele membre reprezentand 65% din populatie; Majoritatea calificata in Consiliul de Ministri se aplica pentru alte 20 de domenii existente si alte 20 nou create; Adoptarea in comun a legilor si legilor cadru europene de catre Parlamentul European si Consiliu devine norma (procedura legislativa ordinara); Sunt create cateva clauze pasarela pentru facilitarea extinderii ulterioare a aplicarii votului cu majoritate calificata si trecerea la procedura legislativa ordinara; De acum inainte, atat Parlamentul European cat si Consiliul de Ministri sunt obligate sa tina sedinte publice cand analizeaza si adopta o propunere legislativa (transparenta procedurilor). Politicile Uniunii Trebuie ameliorata coordonarea politicilor economice ale tarilor care fac parte din zona euro iar rolul informal al Grupului Euro trebuie sa fie recunoscut; Pilonii sunt desfiintati prin includerea celui de-al doilea pilon (Politica externa si de securitate comuna) i a celui de-al treilea pilon (Justitie si Afaceri Interne) in cadrul comunitar. Aceste domenii erau reglementate anterior prin metoda interguvernamentala; Este prevazuta crearea unei zone de libertate, securitate si justitie prin implementarea planificata a politicilor comune in domeniul azilului, imigratiei, controlului frontierelor externe, al cooperarii politienesti si judiciare, prin extinderea actiunilor Europol si Eurojust si crearea unui Birou al Procurorului European. Ce ofera Constitutia cetatenilor europeni? Este introdus dreptul la initiativa civica pentru cetateni (la cererea a cel putin un milion de cetateni dintr-un anumit numar de state membre, Comisia poate fi determinata sa inainteze o propunere legislativa conform doleantelor semnatarilor); Constitutia consolideaza politica regionala a Uniunii, o politica bazata pe solidaritate si proximitate fata de cetateni. Politica regionala promoveaza coeziunea si solidaritatea economica, sociala si teritoriala intre statele membre. De acum inainte, solidaritatea si coeziunea reprezinta obiectivul principal al Uniunii Europene. Aceasta inseamna ca de solidaritatea UE, mai concret, de asistenta financiara, beneficiaza acum toate regiunile dezavantajate sau regiunile in dificultate;

In concluzie, cred ca in Uniunea Europeana tind sa apara problema legate de extinderea rapida si numarul mare de state mai putin dezvoltate decat media statelor membre,si e necesara o mai buna intarire din punct de vedere legislativ si metodologic a acestei mari entitati politice in intregul ei,pentru a putea face fata problemelor exterioare si a oferi cetatenilor sai avantajele promise. Bibliografie: Ana Maria Dobre,Ramona Coman-Romania si integrarea europeana,Institutul European,2005 Dacian Cosmin Dragos- Uniunea Europeana, Ed. C.H.Beck,Bucuresti,2007 Stelian Scaunas-Uniunea Europeana,Ed.All Beck Bucuresti 2005 Referinte web:
http://europaindirect.ecosv.ro/constitutia.htm

10