Sistemul institutional al UE (institutiile si rolurile - general)

Consiliul Uniunii Europene si Consiliul European Consiliul Uniunii Europene (sau Consiliul de Ministri) este principala institutie de decizie al Uniunii. Reprezinta guvernele nationale, are putere legislativa, adopta bugetul si incheie acordurile internationale negociate in prealabil de catre Comisie. Parlamentul European - reprezinta cetatenii Europei Controleaza din punct de vedere politic activitatile Uniunii si participa la procesul legislativ. De asemenea, parlamentul European imparte cu Consiliul responsabilitatea privind adoptarea bugetului Uniunii. Acesta dispune de puterea de a demite Comisia prin adoptarea unei motiuni de cenzura cu o majoritate de doua treimi. De asemenea, supravegheaza gestionarea politicilor UE prin intrebari orale si scrise adresate Comisiei si Consiliului. Comisia Europeana - reprezinta interesele comune ale UE Comisia este al treilea element al triunghiului institutional care administreaza si conduce Uniunea Europeana. Comisia este responsabila in fata Parlamentului, care ii poate cere, printro motiune de cenzura, sa demisioneze colectiv. "Gardian al tratatelor", Comisia vegheaza la aplicarea regulamentelor si a directivelor adoptate de Consiliu si Parlament si poate recurge la calea contencioasa in fata Curtii de Justitie in caz de neaplicare a dreptului comunitar. In calitate de institutie executiva al Uniunii, Comisia pune in aplicare deciziile luate de Consiliu in domenii ca politica agricola comuna. Ea dispune de o putere mare in gestionarea politicilor comune, al caror buget ii este incredintat: cercetare si tehnologie, ajutor pentru dezvoltare, dezvoltare regionala etc. Alte institutii Curtea de Justitie Rolul Curtii de Justitie este de a asigura respectarea legislatiei europene, precum si interpretarea corecta si aplicarea tratatelor. Curtea de Conturi Rolul sau este de a verifica incasarea tuturor veniturilor, precum si legalitatea si regularitatea utilizarii fondurilor, urmarind buna gestionare a bugetului Uniunii. Comitetul Economic si Social European Consiliul si Comisia consulta Comitetul Economic si Social European (CESE) in luarea de decizii in anumite domenii politice. Comitetul Regiunilor In temeiul tratatului ( tratatul privind UE ), CR este consultat de Consiliu si Comisie in probleme relevante privind regiunile respective, dar poate emite avize si din proprie initiativa.

 Banca Europeana de Investitii

Banca Europeana de Investitii (BEI), cu sediul la Luxemburg, acorda credite si garantii care sprijina regiunile mai putin dezvoltate ale Uniunii si competitivitatea intreprinderilor. Banca European de Investiii aparine celor 27 de state membre. Sarcina sa este de a lua bani cu mprumut de pe pieele de capital i de a acorda credite cu dobnd sczut pentru proiecte privind mbuntirea infrastructurii, furnizarea de electricitate sau ameliorarea normelor de mediu att n ri din UE ct i n ri vecine sau n ri curs de dezvoltare.
Rol

Banca European de Investiii sprijin proiecte n rile UE i investete n viitoarele state membre i n rile partenere. n general, ia bani cu mprumut de pe pieele de capital pentru a nu apela la bugetul UE. Aceti bani sunt acordai n condiii favorabile proiectelor care se nscriu n linia obiectivelor politice ale UE. n anul 2008, BEI a strns suma de aproximativ 60 de miliarde de euro. Banca nu activeaz n scopul obinerii de profit, ci acord credite la o rat a dobnzii apropiat de costul la care au fost mprumutai banii. Servicii mprumuturi : acordate unor programe sau proiecte viabile, att din sectorul public ct i din cel privat. Destinatarii pot fi foarte diferii, de la mari corporaii pn la municipaliti i ntreprinderi mici. Asisten tehnic : furnizat de o echip format din economiti, ingineri i experi pentru a veni n completarea facilitilor de finanare. Garanii : pentru un numr mare de organisme, de exemplu bnci, societi de leasing, instituii de garantare, fonduri mutuale de garantare, vehicule investiionale. Capital de risc : solicitrile de capital de risc trebuie adresate direct unui intermediar. Acordarea de mprumuturi n UE Aproximativ 90% din mprumuturi merg ctre programe i proiecte elaborate n UE. BEI acord credite n funcie de ase obiective prioritare, enumerate n planul de afaceri al Bncii: Coeziune i convergen Sprijin pentru ntreprinderile mici i mijlocii (IMM-uri) Durabilitatea mediului Implementarea Iniiativei Inovare 2010 (i2i) Dezvoltarea reelelor transeuropene de transport i energie (TEN) Surse de energie durabile, competitive i sigure n afara UE BEI sprijin aplicarea politicilor UE de dezvoltare i cooperare cu rile partenere. Mandatul actual vizeaz: Europa Central i de Est Politica de vecintate o Vecintatea mediteraneean o Rusia i vecintatea estic rile vizate de politica de dezvoltare i cooperare: o Africa, Caraibe, Pacific (i teritoriile de peste mri)

Africa de Sud o Asia i America latin Structur i organizare Acionari cele 27 de state membre al UE Guvernan Consiliul guvernatorilor, Consiliul directorilor, Comitetul de audit i Comitetul de conducere Control i evaluare garantarea integritii i viabilitii operaiunilor Bncii Organizare personal repartizat pe departamente

Fondul European de Investiii

Fondul European de Investiii (FEI) a fost creat n 1994 pentru a susine ntreprinderile mici. Acionarul su majoritar este Banca European de Investiii, alturi de care formeaz ,,Grupul BEI.

Care sunt rolurile Fondului?

FEI ofer capital de risc pentru ntreprinderile mici i mijlocii (IMM-uri), n special pentru societile recent nfiinate i pentru cele cu orientare tehnologic. De asemenea, furnizeaz garanii instituiilor financiare (de exemplu bncilor) pentru a acoperi mprumuturile acordate IMM-urilor. FEI nu este o instituie creditoare. El nu acord credite sau subvenii i nici nu investete direct n vreo societate. n schimb, acioneaz prin bnci i ali intermediari financiari, folosind fie propriile fonduri, fie pe cele care i sunt ncredinate de BEI sau de Uniunea European. Fondul este activ n statele membre ale Uniunii Europene i n Croaia, Turcia i n trei state AELS (Islanda, Liechtenstein i Norvegia).

Comitetul Economic si Social European

CESE este un organ consultativ al Uniunii Europene. nfiinat n 1957, acesta are rol consultativ pe lng instituiile europene mari (Comisia European, Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European). Consilierea o realizm prin avize privind propunerile legislative ale UE i, de asemenea, elaborm i avize din proprie iniiativ privind teme care, n opinia noastr, ar trebui abordate. Unul din rolurile noastre principale este de a asigura o punte ntre instituiile UE i ceea ce numim societatea civil organizat. Ajutm la promovarea rolului organizaiilor societii civile prin instituirea unui dialog structurat cu aceste grupuri din statele membre ale UE i din alte ri din ntreaga lume. Membrii notri reprezint o larg varietate de interese economice, sociale i culturale din rile lor. Activitatea lor este mprit n trei grupuri: Angajatori, Salariai i Activiti Diverse (de exemplu productori agricoli, consumatori, activiti ecologiti, activiti pentru drepturile familiei, organizaii neguvernamentale etc.). Acesta este modul n care membrii CESE realizeaz puntea ntre UE i organizaiile societii civile din statele membre. Pe acest site putei consulta toate avizele CESE publicate ncepnd cu ianuarie 1990. Totodat, putei gsi informaii despre membrii notri i metodele lor de lucru, despre edinele i audierile

CESE, precum i despre Secretariatul CESE. De asemenea, exist o rubric special cu informaii pentru media i cu posibilitile care v sunt oferite, n calitate de ceteni. Comitetul Regiunilor U E Comitetul Regiunilor este un organism consultativ care reprezint autoritile locale i regionale din Uniunea European. Rol Rolul Comitetului Regiunilor este de a face cunoscute punctele de vedere locale i regionale cu privire la legislaia UE. n acest sens, Comitetul emite rapoarte sau avize pe marginea propunerilor Comisiei. Comisia, Consiliul i Parlamentul trebuie s consulte Comitetul Regiunilor nainte de luarea unor decizii n domenii care privesc administraia local i regional (de ex. ocuparea forei de munc, mediul, educaia, sntatea public). Membri Comitetul Regiunilor este format n prezent din 344 de membri (i tot atia membri supleani), provenind din toate cele 27 de state membre. n contextul unei viitoare extinderi a UE, numrul membrilor (i al membrilor supleani) nu va putea depi cifra de 350. Membrii i membrii supleani sunt numii de ctre Consiliu, la propunerea rilor din care provin, pentru un mandat de 5 ani. Fiecare ar are libertatea de a-i stabili propriile criterii de desemnare a membrilor, ns delegaiile trebuie s reflecte o repartiie echilibrat din punct de vedere politic, geografic i regional/local. Membrii Comitetului sunt membri alei sau factori de decizie n cadrul autoritilor locale sau regionale din zona de provenien. Structur Comitetul Regiunilor se ntrunete de 5 ori pe an n sesiune plenar pentru a defini liniile politice generale i pentru a adopta avize. Exist 6 comisii care se ocup de diferite domenii politice i pregtesc avizele care urmeaz a fi dezbtute n sesiunile plenare: Coeziune teritorial Politic economic i social Educaie, tineret i cultur Mediu, schimbri climatice i energie Cetenie, guvernan, afaceri instituionale i externe Resurse naturale De asemenea, Comitetul adopt rezoluii cu privire la diverse aspecte politice. n cadrul Comitetului Regiunilor sunt reprezentate principalele grupri politice europene: Partidul Popular European (PPE) Partidul Socialitilor Europeni (PSE) Grupul Alianei Liberalilor i Democrailor pentru Europa (ALDE) Uniunea pentru Europa naiunilor - Aliana European (UEN-AE). Un rol mai important, conferit de Tratatul de la Lisabona n baza Tratatului de la Lisabona, Comisia European are obligaia de a se consulta cu autoritile locale i regionale i cu asociaiile acestora ct mai devreme posibil n etapa prelegislativ. Comitetul Regiunilor, n calitatea sa de portavoce a autoritilor locale i regionale, este profund implicat n aceast procedur.

Dup ce nainteaz o propunere legislativ, Comisia trebuie s se consulte din nou cu Comitetul Regiunilor, dac propunerea respectiv vizeaz unul dintre domeniile politice cu impact direct asupra autoritilor locale i regionale.

Banca Centrala Europeana Banca Centrala Europeana (BCE), situata la Frankfurt, are responsabilitatea de a gestiona moneda euro si politica monetara a Uniunii.

Sistemul Institutional al Uniunii Europene 1. Scurt istoric La baza Europei Unite stau doua organizatii importante: Consiliul Europei ca organism politic si Comunitatea Economica Europeana ca organism economic. in cele ce urmeaza este prezentata pe scurt o istorie a infiintarii acestor doua organisme. Putem sa spunem ca ideea de Europa unita a fost lansata de Winston Churchill, care in decembrie 1946 a nfiintat in Marea Britanie, United Europe Movement. Tot in aceeasi perioada Raul Dautry a creat Consiliul Francez pentru Unitatea Europei si tot n decembrie1946 Henri Brugmans prezida deja Uniunea Europeana a Federalistilor. La nceputul anului 1947 exista o miscare Socialista pentru Statele Unite ale Europei sub presedentia lui Bob Edwars. in final toate aceste miscari si asociatii, la initiativa contelui Richard de Candenhove-Kalergi au dat nastere Uniuni Parlementare Europene, iar primul presedinte a fost Georges Bohy. Primul congres al Europei s-a desfasurat in mai 1948 sub presedentia lui Winston Churchill. Congresul a lansat mesajul europenilor, un act rezolutie care a influentat nemijlocit crearea institutiilor europene. in iulie 1948, din initiativa guvernelor francez si belgian s-a consituit Adunarea Consultativa Europeana, constituita din reperzentanti ai Parlamentelor nationale.La costituirea Adunarii Consultative Europene au existat divergente intre Franta ,Belgia de o parte si Anglia de cealalta parte. Fata de ideea francobelgiana, care pleda pentru o adunare desemnata de parlamentele nationale si investita cu autoritate, Anglia vedea in aceasta o comisie de studiu atent controlata. Rezultatul compromisului acestor idei a fost ca Consiliului Europei sa fie constituit din doua institutii: Adunarea Consultativa, compusa din reprezentantii fiecarei tari membre. -Comitetul de ministri (al Afacerilor externe), organism al reprezentantilor guvernelor, imputernicit cu luarea deciziilor. Tratatul Constitutiv al Consiliului Europei a fost semnat la 5 mai 1949 de 10 tari: Franta, Marea Britanie, Danemarca, Irlanda, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg, Novergia si Suedia. La sfarsitul celui de al doilea razboi mondial situatia economica a Europei era dezastruoasa. Prin planul Marshall SUA a intervenit decisiv, cu un ajutor economic masiv la reconstructia statelor din vestul Europei, profund afectate de razboi. Pentru gestionarea acestui ajutor economic si pentru a crea legaturi economice puternice intre statele europene la 16 aprilie 1948 a fost creata Organizatia Europeana de Cooperare Economica. Dupa o activitate de noua ani n cadrul OECE, formula integrarii a devenit foarte atractiva pentru Franta, Italia, Benelux si Germania, care in martie 1957 prin tratatul de la Roma infiinteaza Comunitatea Economica Europeana. Marea Britanie, Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia si Elvetia folosind o formula de asociere, in ianuarie 1960, prin Conventia de la Stockholm creaza Asociatia Europeana a Liberului Schimb. CEE s-a dovedit in timp o institutie viabila si numarul membrilor ei a crescut continuu ingloband in timp si tarile din AELS. 2. Sistemul Institutional al Uniunii Europene.

2.1. Consiliul de ministri (sau Consiliul Uniunii Europene) Este dificil de realizat o
prezentare sintetica a atributiilor Consiliului, asta pentru faptul ca ele rezulta dintr-o multitudine de dispozitii dispersate in trei tratate (articolele: 26 C.E.C.A., 145 C.E.E si 115 C.E.E.A) toate acestea fiind, in esenta, dispozitii de trimitere, cat mai ales pentru ca evolutia fundamentala a modelului institutional intre Tratatul de la Paris si Tratatele de la Roma a constat in deplasarea centrului de greutate al sistemului in favoarea Consiliului al carui rol auxiliar, a devenit dominat. incercand totusi o sistematizare a acestora le retinem pe urmatoarele: -se ocupa (in conformitate cu prevederile tratatelor initiale) cu coordonarea generala a actiunilor comunitare cu actiunile statelor membre, avand n vedere faptul ca politicile economice nationale nu sunt de competenta exclusiv nationala; -in economia Tratatului de la Maarstricht cooperarea tinde sa imbrace si un caracter politic, vorbindu-se, din ce in ce mai insistent, despre realizarea Uniunii europene, uniune care intruchipeaza trecerea de la stadiul economic catre cel politic; Al doilea mare grup de atributii ale Consiliului vizeaza aspectul competentei normative de principiu si anume: -Consiliul este veritabilul suprem legislativ comunitar (iar nu Parlamentul, asa cum ar fi posibil sa se inteleaga la prima vedere), cel putin in spiritul prevederilor tratatelor, elaborand regulamente si directive; - unele atributii, in materie normativa au fost delegate de catre Consiliul Europei, prin procedura delegarii de putere, procedura acceptata prin Actul Unic European. 2.2 Comisia Europeana Este cel de-al doilea organ institutional comunitar care s-a numit, la origine, inalta Autoritate (in cadrul Tratului C.E.C.A.). Scopul sau pricipal este acela de asigura fiecarei Comunitati parte a Uniunii Europene identitatea sa proprie. Comisia reprezinta elementul executiv al Uniunii Europene si este compusa din 20 de memebri care au un statut de independenta fata de guvernele nationale, desi sunt numiti de acestea. Comisia functioneaza reunindu-se odata pe saptamana si ori de cate ori este necesar. sedintele Comisiei nu sunt publice. Tratatele comunitare atribuie Comisiei ca rol principal acela de a exprima interesul comunitar si de asigura realizarea acestui interes. Comisia are si un important rol politic, ea fiind raspunzatoare din acest punct de vedere, in fata Parlamentului European. Un atribut esential ce revine Comisiei, este acela de a controla aplicarea tratatelor comunitare atat de catre Consiliu, cat si de catre statele membre. in virtutea acestui atribut Comisia poate sa declanseze anumite proceduri juridice care au menirea de a stabili daca, Consiliul ori statele membre indeplinesc obligatiile ce le revin din tratate. Comisia dispune, de asemenea, si de o procedura prin care poate sa urmareasca un stat comunitar care nu-si indeplineste obligatiile ce-i revin. Ca organism executiv, Comisia sa ocupa de implementarea bugetului comunitar si de administrarea clauzelor protectoare in tratate si in legislatia secundara. Sub aspectul activitatilor pe care le desfasoara, Comisia nu dispune de liberate deplina, deoarece, potrivit statutului propriu, este obligata sa actioneze numai daca interesele Comunitatii o cer. Limbile principale de lucru sunt: engleza, franceza si germana, dar documentele oficiale sunt traduse si tiparite, in totalitate, in toate cele 11 limbi oficiale daneza, engleza, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, olandeza, portugheza, spaniola si suedeza. in domeniul extern, Comisia indruma negocierea acordurilor cu tarile terte, iar in exercitarea mandatelor Consiliul reprezinta Comunitatile.

2.3. Parlamentul European inca de la nceput, organizarea prevazuta a se realiza intre cele 6
state membre a avut in vedere aspectul reprezentarii lor intr-o forma reunita la nivelul Comunitatilor europene. Aceasta reprezentare s-a realiza, la inceput, in cadrul Adunarii

Comunitatilor, in prezent Parlamentul European fiind organul destinat acestui scop. Parlamentul este singura instutie careia i-a sporit considerabil competentele atat prin modificarea formala a tratatelor institutive cat, mai ales, prin acordurile institutionale. in prezent Parlamentul European a reusit sa obtina pe langa competente bugetare si un rol important in materie legislativa si in materie de relatii externe. I. Controlul politic reprezinta primul atribut al puterii. Aceasta posibilitate pe care o are Parlamentul european se materializeaza, in primul rand, in dezbaterile organizate, ocazie cu care diferite organe de actiune sunt chemate sa-si sustina activitatile si orientarea in plan politic. Fiecare dezbatere se finalizeaza prin adoptarea unei rezolutii prin care se face cunoscuta pozitia fata de o anumita problema. Parlamentul european, organ deliberativ, poate sesiza orice problema care considera ca se poate raporta la activitatea si misiunile Comunitatilor , inclusiv cooperare politica. Institutia Paralamentului European poate, de asemenea, pe calea unei motiuni de cenzura sa constranga Comisia sa demisioneze. II. Competenta bugetara ocupa un loc important intre atributiile Parlamentului european si ii permite, daca nu sa se impuna, macar sa negocieze de la egal la egal cu Consiliul. Adunarea poate printr-o majoritatea a membrilor sai si 2/3 din sufragii exprimate sa respinga proiectul de buget in intregime si sa ceara ca un nou proiect sa-i fie supus aprobarii de catre Consiliu. III in materie legislativa Parlamentul european nu detine atributele parlamentelor nationate. Nu are nici competenta de initiativa, rezervata Comisiei, nici competenta de decizie rezervata Consiliului. Competenta decizionala a Parlamentului exista numai in domeniul micilor revizuiri. in rest Parlamentul are numai statut de asociat la legislatia de grade diferite, dupa care actul intra in campul de aplicare al unei sau alteia dintre cele 3 proceduri: - procedura consultarilor este obligatorie interzicandu-se Consiliului sa decida fara ca Parlamentul sa fi dat in prealabil un aviz asupra propunerii Comisiei. - procedura intelegerii intre Adunare si Consiliu, cu concursul activ al Comisiei, se deschide atunci cand Consiliul percepe o limitare a parerii adoptate de Adunare. Comisa de intelegere, compusa din membrii Consiliului si o delegatie a Parlamentului condusa de Presedintele sau, la lucrarile careia participa si Comisia, are scop ajungerea la un acord intre cele 2 institutii. Cand punctele de vedere ale celor doua institutii sunt suficient de apropiate Parlamentul trebuie sa dea o noua proprunere si Consiliul sa decida. - procedura cooperarii a fost introdusa prin Actul unic european, iar campul sau de aplicare vizeaza deciziile luate cu majoritate calificata de catre Consiliu in domeniul pietii interne, politicii sociale, coeziunii economice si sociale si cercetarii. IV. n materie de relatii externe, in situatia in care tratatele se limiteaza sa prevada interventia Parlamentului numai pentru acordurile de asociere sub forma unei consultari ulterioare, deci inainte de concluzia Consiliului, acesta a obtinut sa fie informat in cursul intregului proces diplomatic, atat cu acordurile de asociere, cat si cu acordurile comerciale sau economice cu tarile terte. Parlamentul primeste din timp si cu titlu oficial o informatie asupra acordurilor internationale si poate, astfel, sa procedeze la o prima dezbatere de orientare n sedinta plenara, inainte chiar de deschiderea negocierilor. inainte de semnarea acordului, un reprezentant al Consiliului expune in Parlament rezultatele negocierilor. 2.4. Curtea de Justitie Necesitatea infiintarii unei astfel de institutii s-a resimtit inca din perioada lucrarilor pregatitoare elaborarii Tratatului de la Paris, instituind C.E.C.A. Partenerii prezenti vedeau in Curtea de Justitie un organism de control al legalitatii actelor emise de inalta Autoritate si Consiliul Special de Ministri (organe ale C.E.C.A.). in cadrul negocierilor s-au propus mai multe solutii (infiintarea unei comisii de arbitraj sau recurgerea la serviciile unui

organ de jurisdictie deja existent Curtea Internationala de Justitie), dar nici una nu a fost adoptata. in cele din urma s-a optat pentru o solutie proprusa inca din anul 1950, de a nfiinta o Curte de Justitie proprie. Curtea de Justitie a fost conceputa ca un organism comun al C.E.C.A., C.E.E. si C.E.E.A. atat pentru ratiuni de ordin practic, cat, mai ales pentru facilitarea unitatii de aplicare si interpretare a tratatelor si pentru a favoriza rezolvarea eventualelor conflicte de competenta dintre Comunitati. Curtea este formata din 16 judecatori asistati de 9 avocati generali. si unii si ceilalti sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre. in ceea ce priveste pe judecatorii, desi nici o dispozitia tratatelor nu prevede ca judecatorii sa aiba nationalitatea statelor membre, in practica s-a urmarit, ca, ntotodeauna, Curtea sa cuprinda cel putin cate un judecator din fiecare din statele membre. Judecatorii sunt numiti pe o perioada de 6 ani, fiind rennoiniti fara limitari. Nu este prevazuta nici o limita de varsta pentru judecatori. Guvernele statelor membre nu pote revoca un judecator al Curtii in timpul exrcitarii mandatului sau, Curtea fiind singura in masura sa asigure controlul asupra activitatii si disciplinei membrilor sai. Judecatorii desemneaza, dintre ei, prin vot secret, pe presedintele Curtii de justitie, pentru un mandat de 3 ani care poate fi rennoit. Avocatii generali sunt numiti cu acordul statelor membre pe o perioada de 6 ani, cu posibilitatea de a li se prelungi mandatul. Rolul esential al avocatilor generali se materializeaza in momentul punerii concluziillor Din structura Curtii de justitie, pe langa judecator si avocati generali, mai fac parte si grefieri, raportori adjuncti si referenti. Grefierul este numit de catre Curte, cu consultarea avocatilor, pe o perioada de 6 ani. Acesta are misiunea de a primit, conserva si transmite toate documentele si, de asemenea, sa efectueze eventualele notificari sau comunicari de acte pe care le comporta aplicarea regulamentului de procedura. Asista la sedintele Curtii, are in grija arhivele si se ocupa de publicatiile Curtii. Ca atributii administrative, grefierul le are pe cele de gestiune si contabilizare a Curtii cu ajutorul unui administrator. Raportorii adjuncti au sarcina de a-i ajuta pe presedinte in procedura de urgenta si pe judecatorii raportori in ndeplinrea atributiilor lor. Nu au dreptul sa participe la vot, dar pot lua parte la deliberari in cauza pe care au avut-o in studiu. Referentii. Fiecare dintre judecatori si avocatii generali primesc asistenta persoana a doi referenti, juristi calificati, de obicei doctori in drept avand aceeasi nationalitate ca si judecatorul sau avocatul. Curtea de justitie este organul jurisdictional comun al celor 3 organizatii ale integrarii vest-europene, dar are competente specifice si indeplineste atributii proprii fiecarei Comunitati, in conformitate cu tratatul instituitv. Curtea nu poate avea decat competenta precis determinata fie de chiar textul tratatelor constitutive, fie, pe baza acestora, de actele comunitare cu valoare normativa ori cea conferita de legislatia unui stat membru pentru cazuri conexe cu obiectul tratatelor. Instanta comunitara controleaza legalitatea actiunilor sau omisiunilor statelor membre in raport de dispozitiile tratatelor, transand litigiile dintre aceste state, ivite cu aplicarea si in legatura cu aplicarea si cu interpretarea actelor statuare. De asemena Curtea mai are si urmatoarele atributii: - solutioneaza actiuni relative la repararea pagubelor cauzate de organele Comunitatilor sau de agentii acestora; - poate actiona in solutionarea litigiilor privind raporturile functionarilor comunitari cu organele de care depind; - devine instanta arbitrara daca o clauza compromisorie infiinteaza in acest sens intr-un contract incheiat de una dintre Comunitati. - actioneaza ca o instanta de recurs de ultim grad; - este o instanta internationala putand transa litigii ntre statele membre, daca acestea sunt in legatura cu obiectul tratatelor.

Curtea de Justitie este abilitata sa solutioneze litigii intre statele membre, intre acestea si organele comunitare, precum si intre organele comunitare intre ele.

2.5. Tribunalul de prima instanta Este o institutie asociata Curtii de Justitie, fiind format
din 15 membrii, alesi pe o perioada de 6 ani, cu posibilitatea reannoirii mandatului la fiecare 3 ani. Ca si membrii Curtii de justitie, ei sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre. Tribunalul este, in principal competent sa se pronunte in: - litigiile dintre Comunitati si agentii lor, adica in toate problemele de personal, inclusiv recursurile in despagubire; - recursurile formulate impotriva unei institutii a Comunitatilor de catre persoane fizice; - recursurile formulate impotriva Comisie de catre ntreprinderi si asociatii de intreprinderi. Tribunalul este competent sa se pronunte, si in recursurile in despagubire care urmaresc repararea prejudiciilor provocate de o institutie comunitara ca urmare a unui act sau a unei retineri care face obiectul unui recurs in anulare. Tribunalul nu poate judeca niciodata un recurs prejudicial.

2.6. Curtea de Conturi Este inclusa in randul institutiilor Comunitatilor europene prin
Tratatul de la Maastricht din 1992 alaturi de Consiliu, de Comisie, de Parlament si de Curtea de Justitie. A fost creata la initiativa Parlamentului european prin Tratatul de revizuire a dispozitiilor bugetare de la Bruxelles din 22 Iulie 1975, inlocuind, astfel, Comisia de control infiintata prin Tratatele C.E.E. si EURATOM si Comisarii (delegatii) pentru conturi prevazuti in Tratatul C.E.C.A. Curtea este formata de 15 membrii alesi pe o perioada de 6 ani de catre Consiliu cu majoritate de voturi, dupa consultarea Parlamentului. Competentele Curtii de Conturi sunt foarte mari. Se ocupa cu examinarea aspectelor de legalitate si regularitate a totalitatii veniturilor si cheltuielilor celor 3 Comunitati, indiferent daca sunt bugetare sau nu. Totodata, Curtea isi exercita controlul si asupra institutiilor si statelor membre, in masura in care acestea au beneficiat si au folosit fonduri comunitare, cum ar fi: ajutor, servicii de vama, etc. Atributiile susmentionate se concretizeaza in rapoarte anuale, elaborate dupa incheierea exercitiului financiar, rapoarte care sunt trimise spre informare si examinare si altor institutii comunitare. Consiliul European Reuniunile Consiliului European sunt ntlniri la nivel nalt n cadrul crora liderii UE iau decizii privind prioritile politice generale i iniiativele majore. n mod normal, se organizeaz 4 astfel de reuniuni pe an, prezidate de un preedinte permanent. Rol Consiliul European are un dublu rol stabilirea prioritilor i direciei politice generale a UE i abordarea problemelor complexe sau sensibile care nu pot fi rezolvate prin cooperare interguvernamental la un alt nivel. Dei poate influena stabilirea agendei politice a UE, nu are puterea de a adopta acte legislative. Cine sunt participanii? n cadrul Consiliului European se reunesc efii de stat sau de guvern din fiecare ar a UE, preedintele Comisiei i preedintele Consiliului European care prezideaz reuniunile. naltul

Reprezentant pentru politica extern i de securitate comun reuniuni. Cine este preedintele Consiliului European?

ia, de asemenea, parte la

Preedintele Consiliului European este Herman Van Rompuy. Al doilea mandat al su a nceput la 1 iunie 2012 i expir la 30 noiembrie 2014. Cnd i unde se reunete Consiliul? De dou ori, n decurs de 6 luni. Dac este nevoie, preedintele poate convoca o reuniune special. De cele mai multe ori, reuniunile au loc la Bruxelles. Cum se iau deciziile? Dac Tratatul nu cuprinde prevederi speciale referitoare la acest aspect, Consiliul European ia deciziile prin consens. n anumite situaii, se aplic regula unanimitii sau a majoritii calificate, n funcie de prevederile Tratatului. Preedintele Consiliului European, preedintele Comisiei i naltul Reprezentant pentru politica extern i de securitate nu voteaz. Istorie Consiliul European i-a nceput activitatea n 1974, ca forum de discuii ntre liderii europeni. A devenit rapid organism de sine stttor, asumndu-i rolul de a stabili prioriti i obiective pentru ntreaga Uniune. n 1992, a obinut statut oficial, iar n 2009 a devenit una dintre cele 7 instituii ale Uniunii Europene.