P. 1
padurile din moldova

padurile din moldova

|Views: 5,623|Likes:
Published by Krem Darie

More info:

Published by: Krem Darie on Jan 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/06/2013

pdf

text

original

CUPRINS 1. 2. Starea actuală a resurselor forestiere ale Republicii Moldova ...................................... Diversitatea biologică forestieră................................................................................... 2.

1 Diversitatea staţiunilor forestiere.................................................................................................................... 2.2 Diversitatea ecosistemelor forestiere........................................................................... 2.3 Diversitatea specifică................................................................................................... 2.4 Resursele genetice forestiere....................................................................................... 2.5 Diversitatea landşaftică a pădurilor Republicii Moldova............................................ 3. Analiza cadrului instituţional.............................................................................................. 4. Analiza cadrului legislativ şi normativ............................................................................... 5. Resurse umane din sectorul forestier................................................................................. 6. Planul de acţiuni în domeniul conservării diversităţii biologice forestiere........................

1. STAREA ACTUALĂ A RESURSELOR FORESTIERE ALE REPUBLICII MOLDOVA Resursele forestiere ale Republicii Moldova sunt constituite din resursele fondului forestier şi a vegetaţiei forestiere de pe terenurile din afara acestuia. Resursele forestiere la 1 ianuarie 2001 ocupau o suprafaţă de 422,8 mii ha inclusiv, păduri – 372,3 mii ha, plantaţii de tufari şi arbuşti – 19,4 mii ha şi perdele forestiere de protecţie – 31,1 mii ha (1). Volumul total de masă lemnoasă constituie 41,6 mln m3. Pentru fiecare locuitor din Republica Moldova revine câte 0,075 ha păduri şi câte 9,35 m3 masă lemnoasă. Fondul forestier este gestionat de către autorităţile silvice de stat 353,5 mii ha (90,0%) şi autorităţile administraţiei publice locale 39,2 mii ha (10,0%). Pădurile sunt repartizate extrem de neuniform: Zonei de Centru îi revin circa 60% (gradul de împădurire – 13,5%), Zonei de Nord – 26% (gradul de împădurire –7,2%) şi Zonei de Sud – 16& (gradul de împădurire – 6,7%). Pădurile Moldovei sunt formate din specii de foioase (97,8%) şi de răşinoase doar 2,2%. Structura fondului forestier pe clase de vârstă se caracterizează prin dezechilibre importante. Vârsta medie a arboretelor este de 40 ani, arboretele tinere constituie 26,3%, cele de vârstă mijlocie – 43,7%, preexploatabile – 17,5%, iar cele exploatabile – 12,5%. Volumul mediu la un hectar este de 124 m3, iar creşterea medie de 3,0 m3/ha/an. Clasa medie de producţie 2,3 (M. Orlov), iar consistenţa medie este de 0,73. Posibilitatea de recoltare la produsele principale, stabilită prin amenajamentele silvice este de 195 mii m3/an. La produsele secundare (tăierile de îngrijire şi igienă) posibilitatea anuală de recoltare este de 180 mii m3. Pădurile din Republica Moldova sunt încadrate în grupa I funcţională, având în exlusivitate funcţii de protecţie a mediului înconjurător. În raport cu funcţiile prioritare ce le îndeplinesc, sunt stabilite următoarele subgrupe funcţionale – păduri cu funcţii: 1. De protecţie a apelor (1,6%); 2. De protecţie a terenurilor şi solurilor (6,7%); 3. De protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători (48,6%); 4. De recreere (29,5%); 5. De interes ştiinţific şi ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier (13,6%).

3

Pentru fiecare categorie funcţională prin amenajamentele silvice sunt stabilite măsuri diferenţiate de gospodărire în raport cu funcţiile atribuite. În perioada postbelică au fost plantate circa 200 mii ha terenuri impracticabile în agricultură. Suprafaţa pădurilor a sporit cu 60%. În mare majoritate aceste specii au fost salcâmul, glădiţă, plopul, nucul, pinul, mesteacănul. Pădurile Moldovei sunt încadrate în categoria pădurilor cu pericol incendiar redus (în medie clasa 3,6). Un pericol mare pentru vegetaţia forestieră îl constituie tăierile şi păşunatul ilicit, poluarea pădurilor cu deşeuri şi reziduuri menajere, industriale, de construcţii şi de altă natură. În perioada anilor 1992-1999 tăierile ilicite în pădurile gestionate de către autorităţile silvice au constituit 174 mii m3 ce echivalează constituit 13%. Păşunatul neautorizat a luat amploare, aducând prejudiciu mai mare ca tăierile ilicite, întrucât nu permite regenerarea pădurilor. Astfel, au fost compromise 6% din suprafeţele plantate cu culturile silvice. Dauna cauzată pădurilor nu este estimată, fiind lipsă depistarea şi evidenţa strictă a tuturor cazurilor de încălcări ale legislaţiei silvice. Sectorul forestier oferă anual economiei naţionale masă lemnoasă în volumul de circa 360-400 mii m3. Necesităţile de încălzire a locuinţelor în localităţile rurale sunt satisfăcute la 60-70%. Veniturile sectorului forestier constituie 0,3-0,4% din produsul intern brut (34-35 mln lei). Pădurile aflate în gestiunea altor autorităţii constituie 10% şi au fost plantate în ultimii 50 ani. Funcţiile îndeplinite de aceste arborete sunt cele de protecţie a terenurilor şi solurilor şi contra factorilor industriali şi climatici dăunători. În aceste păduri nu se respectă regimul silvic, sunt tăiate şi păşunate abuziv nelegitim. Vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier este reprezentată prin perdelele forestiere de protecţie a câmpurilor, căilor de acces şi grupurile de arbori şi arbori solitari din perimetrele oraşelor şi altor localităţi. Suprafaţa perdelelor forestiere de protecţie constituie 31,1 mii ha şi se află în gestiunea: cu 1400 ha teren cu pădure sau 1% din volumul pădurilor. În acelaşi timp pierderile în terenurile gestionate de alte autorităţi au

4

1. autorităţilor administraţiei publice locale Inclusiv pe terenuri din • Fondul de rezervă • Fondul apelor • Cu destinaţie agricolă • Intravilanul localităţilor 2. autorităţilor centrale şi locale de transport: • feroviar • rutier • altor organizaţii de transport Concluzii:

- 28,8 mii ha - 22,4 mii ha - 0,1 mii ha - 6,2 mii ha - 0,1 mii ha - 2,2 mii ha - 1,5 mii ha - 0,7 mii ha - 0,1 mii ha

1. Republica Moldova este printre ţările din Europa cu cel mai mic grad de împădurire. 2. Dispersarea resurselor forestiere reprezintă un factor negativ. 3. Tăierile nelegitime şi păşunatul neautorizat reprezintă cele mai mari pericole pentru existenţa resurselor forestiere şi a diversităţii biologice.

53% 100% Republica Moldova.2 mii ha/100% 1.8 mii ha/5. pădurilor şi terenurilor cu vegetaţie forestiere pe grupe regionale 2.6 din intravilanul localităţilor destinate transporturilor şi alte destinaţii speciale destinate ocrotirii naturii ale fondului forestier ale fondului apelor ale fondului de rezervă . Terenuri destinate industriei.4293 mii Total terenuri . Terenuri ale fondului forestier .6 mii ha/18. Terenuri destinate ocrotirii naturii . Categoriile de terenuri Populaţia .4 299.3384.6 34. .2% Categorii de terenuri terenuri de destinaţie agricolă 620.32% .5 Distribuţia populaţiei.8 58. Terenuri ale fondului de rezervă .8% 3.0% 7.8 mii ha/10.299.478 mln ha Populaţia Pădurile şi terenuri cu vegetaţie forestieră Europa – 44% Europa – 9% America de Nord – 23% America de Nord – 28% CSI – 22% CSJ – 38% Restul lumii – 25% Restul lumii – 11% 1005 100% Păduri – 1.682 mln ha (68%9 Europa – 10% America de Nord – 27% CSI – 52% Restul lumii – 11% 100% Terenuri cu vegetaţie forestieră – 795 mln ha (32%) .620.4 353. Terenuri de destinaţie agricolă .4 mii ha/1.8 0.34.6% transporturilor şi alte destinaţii speciale 4.0.58.5% .353.4 mii ha/1.6 2016.6 mii ha/60% 2.10% .6 mii ha/8. Terenuri ale fondului apelor . Terenuri din intravilanul localităţilor .2016.4% 6.

6 Irlanda .9 + 0 = 19.23.2 Germania .2 Lituania .9 Malta .5 0 Total TRA 1.52 0.48.5 Ungaria .3 = 54.27.8 = 48.2 SUA .2 = 7.9 = 10.46.9 + 0.6 Gradul de împădurire (păduri + alte terenuri cu vegetaţie forestieră) în raport cu suprafaţa totală a ţării Tabelul nr.1 + 0 = 1.1 Finlanda .1 + 0 = 31.9 = 74.1 Elveţia .1 + 3.5 2 1.8 Israel .3 = 74.66 + 3.5 Japonia .8 + 0.3 + 0.1.49.3 = 42.71.9 + 4.27 1.1 = 32.8.10.19.6 Grecia .4 Slovacia .46.66.5 = 51.27 0.7 + 24.8 = 30.6 = 31.30 + 1.5 + 1.7 Ukraina .9.0 = 47.31.6 3.8 + 17.2 Republica Moldova .4 + 0 = 29.1 România .5.7 + 2.5 0.0 Paduri si alte terenuri forestiere la un locuitor pe grupe regionale 4.8 + 7.85 .9% + 2.29.5 1 0.3 Europa CSI America de NORD restul lumii 1.25.41.6 Marea Britanie .4 + 1.8 = 32.7 Austria .1 = 16.31.6 Latvia .16.2 Cyprus .4 Federaţia Rusă .1 = 49.6 + 1.6 + 0 = 8.12.2 + 0 = 10.7 + 8.83 2.07 0.5 + 1.8 Suedia .7 = 29.0 = 69.9 Polonia .1 Estonie .5 4 3.01 0.27 3 2.

de expoziţia şi gradul de înclinare a pantelor. de sol şi de alte condiţii. clima şi solurile Republicii Moldova explică condiţiile de formare şi de răspândire a vegetaţiei spontane. Relieful deluros al Moldovei condiţionează răspunderea vegetaţiei potrivit legităţii altitudinale. În urma acestei activităţi au fost distruse aproape 80% din suprafeţele ocupate de vegetaţie naturală. Asupra mecanismului dezvoltării comunităţilor vegetale o influenţă negativă o ore activitatea antropogenă. Pădurile sunt reprezentate prin circa 5000 trupuri dispersate neuniform cu suprafeţe între 1 ha şi 15000 ha.7 2. s-au format diferite tipuri de păduri şi asociaţii silvice. Răspândirea lor pe teritoriul ţinutului depinde de nivelurile hipsometrice. Diversitatea biologică forestieră Relieful. În dependenţă de factori. Schema Diversităţii Biologice Forestiere în dependenţă de categoriile de terenuri Diversitatea biologică forestieră DBF din rezervaţiile ştiinţifice DBF din alte arii protejate de stat ale întreprinderile silvice DBF din păduri cu regim special de protecţie DBF din păduri cu regim de gospodărie DBF din pădurile aflate în gestiunea altor deţinători) DBF din terenurile cu vegetaţie forestieră (perdele forestiere . Vegetaţia forestieră este reprezentată prin păduri de foioase de tipul celor din Europa Centrală.

4 136. total.6 16.3 9 62.5 0.1 6.3 100 213.9 91 243.4 135.0 10.4 100 198.9 5.9 6.0 3.0 100 271.5 4.4 16.9 5.6 52 50 140.2 2 46 6 3 32 1 2 2 4 1 2 1 2 109.8 0.01.9 10.3 100 295.1 121.6 7.0 63 61 140. 2 După statistica pădurilor. Păduri aflate în gestiunea autorităţilor silvice Suprafaţa acoperită cu păduri Cvercinee: Gorun şi stejar pedunculat Stejar pufos Fag Diverse specii tari: Frasin Carpen Salcâm Ulm Nuc Alte foioase tari Diverse specii moi: Tei Plopi Salcie Răşinoase 2.6 7.7 1985 % 100 mii ha 394.5 2.3 20.0 24.0 83 345.7 1.6 9.4 % 100 La 01.9 7.8 0.4 2.1 57 125.9 3.7 17 48.6 1.6 88 20.3 13.9 21 64.4 70.2 79 324.2 % 100 306.8 6.1 1 29 6 11 4 8 13 7 6 4. din care 1.5 54.8 48 46 190.8 12 234.0 9.8 10.4 113.5 11.1997 .6 135.4 93.5 4.9 0.4 62.1 După amenajamentul întocmite în … 1965 mii ha % 100 mii ha 388. Păduri aflate în gestiunea altor deţinători 2.0 6. 1925 mii ha Fond forestier.9 26.2 2 42 6 3 26 1 3 3 4 1 2 1 2 4.Structura pădurilor şi evoluţia compoziţiei este prezentată în tabelul nr.1 2 32 8 5 14 1 1 3 5 2 2 1 2.7 16.1 0.9 15.7 2.6 2.2 11.8 3.7 1.1 9.

unde asigurarea cu apă are loc din contul apelor freatice 2. Tipurile de staţiuni au fost stabilite în dependenţă de troficitate şi umeditate. C şi D având următoarele semnificaţii A B C D . 3.subor . Diversitatea staţiunilor forestiere T. După clasificarea utilizată în tipologia forestieră românească formaţiile de vegetaţie forestieră identificate în Republica Moldova se încadrează în etajele fitoclimatice: . în locuri cu precipitaţi abundente în perioada de vegetaţie a plantelor. Biotopuri subaride. pe podişul Nistrului şi izolat la nordul şi sudul republicii. răspândite în văile râurilor.2.soluri foarte sărace .soluri foarte uscate . O altă clasificare a tipurilor de staţiune a fost făcută în baza lucrărilor de amenajare din 1975 şi 1985.S. Gradele de troficitate se notează cu simbolurile A.sugrudoc .soluri sărace . 1966.1. răspândite pe locurile înalte în partea centrală (Codrii). Biotopuri reavăne .soluri uscate . Geideman (1964.soluri bogate .1968) deosebeşte patru categorii de biotopuri în dependenţă de asigurarea plantelor cu umezeală: 1.soluri jilave . Biotopuri jilave.soluri ude Începând cu anul 1992 s-a trecut la aplicarea în practica amenajării pădurilor din Republica Moldova a sistemului tipologic românesc. răspândite pe pantele sudice şi sud-vestice din sudul Moldovei.bor . asigurarea cu apa de asemenea numai atmosferică.soluri foarte bogate .grud Gradele de umeditate se notează cu cifre: 0 1 2 3 4 5 .soluri reavene . B. 4. răspândite pe pantele sudice din sudul Moldovei. Biotopuri aride.soluri umede . Asigurarea cu apă este numai atmosferică.

Au fost identificate şi definite următoarele tipuri de staţiuni (conform dl. 6151. Bi(m). cu complexe de soluri cenuşii. . Bm. − silvostepă – Ss. goruneto-şleauri pe platouri. Bs. − deluros de strejărete – FD. goruneto-şleauri pe platouri. Tudoran): Tipurile de staţiune în FD2 – etajul deluros de cvercete cu gorun şi şleauri de deal şi al făgetelor de limită inferioară (6) 6123. pseudorendzine şi cernoziomuri argiloiluviale. Silvostepă deluroasă de cvercete de pufos extrazonală în deluros de cvercete (cu gorun) pe culmi şi treime mijlocie-superioară pe versanţi însoriţi. extrazonală în deluros de cvercete (cu gorun) pe versanţi însoriţi şi platouri (predominant). cu soluri cenuşii deschise. Marian Gh. cu soluri cenuşii +/cernoziomuri argiloiluviale. Deluros de cvercete cu gorunete. edafic mare cu Asperula-AsarumStellaria. goruneto-şleauri pe platouri. cu Asperula. Bi.brune slab luvice edafic mijlociu cu Asperula-Asarum-Stellaria. Bm. Bm. cu complexe de cernoziomuri argiloiluviale şi cambice. silvostepă şi stepă.Asarum – Stalarria. edafic mijlociu. cu soluri cenuşii. edafic mijlociu. cenuşii-brune. versanţi semiînsoriţi şi însoriţi. 6154. Silvostepă deluroasă de cvercete de pedunculat (ecotip de silvostepă). pe versanţi umbriţi. versanţi însoriţi şi semiînsoriţi. edafic mijlociu cu Carex pilosa. din zonele fitoclimatice: forestieră. +/. Deluros de cvercete cu gorunete. cu soluri cenuşii. Bm(i). şi soluri cenuşii. Deluros de cvercete cu fagete de limită inferioară. brune tipice şi slab luvice. 6156. Deluros de cvercete cu gorunete pe platouri şi versanţi însoriţi. cenuşii-brune. 6124. 6155. cu soluri cenuşii. cenuşii-brune şi brune slab luvice. amestecături de şleau cu fag.10 − deluros discontinuu de cvercete cu gorun şi făgete de limită cu gorun şi făgete de limită inferioară – FD2. versanţi însoriţi şi semiînsoriţi. Deluros de cvercete cu gorunete. 6252.

7430. cu soluri cenuşii deschise. În Ss . pe versanţi umbriţi. 6310. 6264. ravene. cu soluri cenuşii +/. edafic mare. papură. Deluros de cvercete cu stejar pe văi şi treime inferioară de versanţi. cu soluri cenuşii. Silvostepă deluroasă de cvercete cu plantaţii – culturi de ameliorare -. +/. provenite din cernoziomuri. . stuf. cu soluri litice. 6271. cu soluri gleice. plopişuri. pe vale şi treime inferioară de versanţi. Bs. 6272. coliviosoluri. 6265. edafic mare. cu soluri cenuşii. coliviosoluri. cenuşiu. Deluros de cvercete cu stejărete. Deluros de cvercete cu stejărete. pe versanţi cu expuneri variate.cernoziom argiloiluvial. stejăreto-goruneto-şleauri. Deluros de cvercete cu stejărete pe versanţi moderat pînă la puternic înclinaţi mai rar platouri. liticerendzinice. cu soluri diverse: erodisoluri.brune salb luvice. Bi. Bm(i). pe depresiuni de bază de versanţi. Bm. Bm. amestecuri de şleau cu fag.11 6253. Deluros de cvercete cu plantaţii – culturi de ameliorare -. Deluros de cvercete cu făgete de limita inferioară. 7410. Bi. de luncă de deal (funduri de văi).silvostepă (9) 9130. ravene. litosoluri. provenite din soluri cenuşii şi cernoziomuri. cenuşii-brune. soluri carbonatice înţelenite. cu soluri diverse: erodisoluri. brune tipice şi slab luvice. cenuşiu închis +/. pe platouri şi versanţi umbriţi. Bi. Deluros de cvercete cu şleauri de deal cu carpen. 7420. Bs. Deluros de cvercete cu vegetaţie de mlaştină. litosoluri. cenuşii-brune. edafic submijlociu-mijlociu. Bs. soluri carbonatice înţelenite. edafic mare. Bi. În FD1 – etajul deluros de stejărete (7) 7210. cu soluri cenuşii-brune. cu soluri cenuşii. edafic mijlociu. Deluros de cvercete cu stejăreto-şleauri cu carpen. edafic mare cu Asperula-Asarum-Stalarlaria. Deluros de cvercete cu stejar pe platouri şi versanţi slab moderat înclinaţi. Bs. edafic mare-mijlociu. pe platouri şi versanţi calcaroşi.gleizate. şleauri cu gorun.brune slab luvice. pe versanţi cu expuneri variate. edafic mic. cenuşii-brune +/.

pe versanţi divers înclinaţi. rar şi scurt inundabil. cernoziom cambic. Silvostepă – luncă de şleau-. Silvostepă deluroasă externă de pedunculat (ecotip de silvostepă). profund freatic umed. Stepă. Bi. ceroziom argiloiluvial pe loesse sau materiale loessoide. neinundabil sau foarte rar şi scurt inundabil. aluvial intens humifer. 9614. pe cernoziom carbonatic. şleao – plopiş -. sol zonal freatic umed. Bm. Silvostepă – luncă de zăvoi de salcie -. Bi. 9642. Bm. Bm. aluvial moderat humifer. 9520. Bi. 9340. Silvostepă – luncă de şleau-. Silvostepă deluroasă de pedunculat (ecotip de silvostepă). 9624. cu cernoziomuri argiloiluviale şi cambice. Silvostepă deluroasă de cvercete de pufos. 9623. 9641. foarte profund. Silvostepă deluroasă externă şi extrazonal în stepă de stajărete xerofite de pufos. 9230. sol zonal freatic umed. neinundabil sau foarte rar şi scurt inundabil. 9613. aluvial moderat humifer. temporar slab umezit freatic. Bi. Silvostepă – luncă de zăvoi de plopi -. Silvostepă – luncă de zăvoi de plopi -. Silvostepă – luncă de zăvoi de salcie -. . pe paltouri şi versanţi slabmoderat înclinaţi. anual prelungit inundabil. aluvial gleizat. Bi (m). pe văi şi treime inferioară de versanţi (predominant). Bi. freatic umed. Bi. 9612. 9330. rar şi scurt inundabil. Bm-s. pe culmi şi treime mijlocie-superioară de versanţi însoriţi. Silvostepă – luncă de zăvoi de plopi. foarte rar şi scurt inundabil. cernoziom slab levigat pe loess. anual relativ prelungit inundabil. Silvostepă deluroasă de pedunculat (ecotip de silvistepă). Silvostepă deluroasă de gorunet. Bm-s. Bm. terenuri slab înclinate cu cvercete de pedunculat. aluvial amfisemigleic.12 9220. argiloiluvial. 9350. cu cernoziomuri cambice şi argiloiluviale. cu cernoziom slab levigat. 9240.

Gorunet cu floră de mull de productivitatea mijlocie. formaţii si grupe de formaţii forestiere FORMATIA Tipuri de pădure Grupa de tipuri 1 2 GRUPA DE FORMATII 4. Gorunete termofile (Querceta sesseliflorae 5161. Pm 516. Pm 433. Ps asperuletosa) 5113. Pm 532. GORUNETE PURE (QUERCETA SESSILIFLORAE) 511.FĂGETE (QUERCETA . Gorunet cu Lithospermum p. Goruneto.5211.2. Corunet cu Carex pilosa de productivitatea mijlocie. Goruneto-şleau de productivitate mijlocie.Carpineta . Făgeto-cărpinet cu flora de mull de productivitate mijlocie. Pi 5164. Şleau de deal cu gorun si fag de productivitate mijlocie. Gorunete cu floră de mull (Querceta sessiliflorae 5111. GORUNETE ŞI TIPURI DE PĂDURE CU GORUN (QUERCETA SESSILIFLORAE COMPOSITA) 5.5322. Şleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie. Pi 5. FAGETA) 4. Făgeto-cărpinet cu flora de mull. Ps (fără tei) 5323. Goruneto-făget cu flora de mull. Pm (cu tei pucios) 5324. de productivitate inferioara. Diversitatea ecosistemelor forestiere În timpul amenajării pădurilor după 1992 tipurile de pădure au fost identificate luându-se în considerare întregul complex al vegetaţiei şi factorilor staţionali.3 Tipuri de pădure din Republica Moldova pe grupe de tipuri. Şleau de deal cu gorun şi fag de productivitate . Identificarea şi denumirea tipurilor de pădure s-a făcut respectând cheia pentru determinarea tipurilor de pădure.1. P5121. Pm subtermophila) 5162.3 FĂGETE AMESTICATE (FAGETA COMPOSITA) 431.Carpineta . Pm 5323. Gorunet cu scumpie de productivitate inferioară. Gorunet normal cu cărpiniţă. Şleau de deal cu gorun şi fag de productivitate sessilflorae . Pm (fără tei) . Gorunet cu cărpiniţă de productivitate inferioara. Şleau de deal cu gorun fără fag (Querco .c.fagetosa) superioară.2 GORUNETO . Ps 5314.SESSILFLORAE ) 531.făget cu floră de mull (Querceta . Şleau de deal cu gorun şi fag (Querco -sessilflorae 5312. clasele de producţie şi ansamblul condiţiilor staţionale. Făgeto-carpinete cu floră de mull (Fageta. Tipurile de pădure identificate şi definite se prezintă în tabelul de mai jos. Ps Fageta asperuletosa) 5.Tilietosa) 4311. pe baza informaţiilor culese privind compoziţia arboretelor. Făgete amesticate de dealuri (Fageta . FĂGETE SI TIPURI DE PĂDURE CU PARTICIPAREA FAGULUI (FĂRĂ STEJAR.FAGETA) 521. Pi 5163. Ps Carpineta asperuletosa) 4312. Tabelul nr.4311. Făget amesticat din regiunea de dealuri. Pm 1 2 GRUPA DE FORMATII 5.tilietosa) superioară.3 ŞLEAURI DE DEAL CU GORUN (QUERCO . Gorunet normal cu floră de mull. Pm (fără tei) 5324. Şleau de deal cu gorun. Goruneto-şleau de productivitate mijlocie.2. Pm 5324. Şleau de deal cu gorun.

sessiliflarae .3 ŞLEAURI DE LUNCĂ (QUERCO – ROBORI .plopiş de luncă din silvostepă de productivitate superioară. local şi tei argintiu).plopiş de luncă din silvostepă de productivitate mijlocie. cu carpen si cireş). Pi 618.2 ŞLEAURI DE DEAL DE STEJAR PEDUNCULAT (QUERCO . Pm 6133.ROBORI . Stejărete de coastă şi platoiri din regiunea de 6131.gorunete pe versanţi calcaroşi (Qurceto 6181. Stejăret de deal cu cireş din regiunea de dealuri de productivitate mijlocie (faciesul cu mesteacăn). Stejărete pe versanţi calcaroşi (Querceta roboris 6171. Ps 6332. Pi 6. Goruneto .Sessiliflorae . Stejărete pe versanţi calcaroşi de productivitate lithospermosum) inferioară. Pm 6132.CARPINETA . Stejărete de stejar pufos din zona forestieră 8211. Şleau de deal din regiunea deluroasă (facieşul cu robori . tei pucios. Şleau de deal cu gorun şi stejar pedunculat de (Querco .ROBORIS) 6. Pm 8. Stejărete de luncă (Querceta roboris rubosa) 6121.goruneto-şleau de productivitate mijlocie. Pm 5.şleau de productivitate mijlocie (faciesul cu carpen si cireş).robori 6331. Şleau de luncă din silvostepă de productivitate Carpineta .FRAXINETA) 561.5 ŞLEAURI DE DEAL CU GORUN ŞI STEJAR PEDUNCULAT (QUERCO . Ps 5513.frăsinet de productivitate mijlocie. Şleauri de deal cu gorun şi stejar pedunculat 5512.fraxineta carocetosa 5611. Pm 5514.Carpineta) productivitate superioară (faciesurile cu carpen.fraxinetosa . Şleao . Ps 613. Ps 6333. Stejăret de deal cu cireă din regiunea de dealuri de productivitate mijlocie. Stejăreto-şleau de deal de productivitate mijlocie (facaieşurile cu carpen. STEJăRETE DE STEJAR PEDUNCULAT ŞI PĂDURI CU STEJAR PEDUNCULAT (FĂRĂ FAG.2 STEJĂRETE PURE DE STEJAR PUFOS (QUERCETA PEBESCENTIS) 821. Şleau de deal cu stejar pedunculat de productivitate superioară (faciesurile cu carpen. Şleau de lunca din silvostepă (Querco .Carpineta submontana) (facaiesurile cu carpen. Stejar pufos pur din zona forestieră.Roboris . Stejăreto . Şleauri de luncă din regiune de dealuri (Querco . Pm 6334. frasin). Pm 6215. Ps 6212. Pm 5513.6. cu carpen şi cireş).lithospermosum) productivitate inferioară.FRAXINETOSA) 631.1 STEJĂRETE PURE DE STEJAR (QUERCETO . Stejărete de luncă din regiunea de dealuri de productivitate superioară. Sleau de deal cu stejar pedunculat de productivitate mijlocie (facaiesurile cu carpen.ROBORIS) 612.gorunet pe versanţi calcaroşi de . Şleau de deal cu gorun şi stejar pedunculat de productivitate mijlocie. Ps 6213.14 5. Ps aceretosa) 6132. Stejăreto . Stejărete de silvostepă (Querceta roboris 6164. Pi . local şi tei argintiu. cu carpen si cires). tei pucios. cu carpen si cireş).subtermophila) superioară. Stejăreto .fraxinetosa . Şleao . Pi 617.SESSILIFLORAE CARPINETA) 5. Stejăreto .6311. Goruneto . Stejăret pedunculat (ecotip de silvostepă) cu arţar subtermophilla) tătărăsc şi porumbar. Stejăreto-şleau de deal de productivitate superioară robori .roboris . Stejăreto .goruneto .2 Şleauri de deal de stejar pedunculat (Querco 6211.51. Pm pilosa) GRUPA DE FORMATII 6. Pm 6.ROBORIS . Stejăret de deal cu cireş de productivitate dealuri cu floră mezofită (Querceta roboris superioară.CARPINETA) 6. Stejăret de deal cu cireş de productivitate inferioară. Pi 616. QUERCETO .submontana) carpen.frăsinet (Qurceto .şleau de luncă din silvostepă de productivitate mijlocie.Carpineta .FRĂSINETE (QURCETO . GORUNETO . Ps 633.

Culturi silvice (de ameliorare a terenurilor stepă degradate din silvostepă deluroasă şi stepă) (Querceta pubescentis duinensis) În vederea aplicării în amenajarea pădurilor din Republica Moldova a avantajelor tipologiei ecosistemice s-a conturat un sistem tipologic pe baze ecosistemice. cenuşiibrune. Zăvoi de salcie de productivitate superioară. brune tipice şi brune slab luvice. eu-şi mezobazice. hidric echilibrate. Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie. Zăvoaie amesticate de plop şi salcie (Populeto 9611. cu Asperula-Asarum-Stellaria. hidric echilibrate. brune tipice şi brune slab luvice. moldovean. Zăvoi de salcie de productivitate inferioara. Făget cu carpen înalt şi mijlociu productiv. Pi 8225. Zăvoi normal de plop şi salcie. Pi 062. Şleau de deal cu gorun şi fag (tei argintiu) înalt şi mijlociu productiv. Culturi silvice de ameliorare din regiunea 0611. Stejărete de stejar pufos din silvostepă (Querceta 8221. Ps 9112. Stejar pufos din silvostepă de productivitate mijlocie. cu mull. cenuşiibrune. cenuşii-brune. hidric echilibrate. cu Asperula-AsarumStellaria. Pi 9. pe soluri cenuşii. cu mull. cu mull. moldovean. Pm GRUPA DE FORMAŢII 10. Prin cercetările efectuate cu prilejul lucrărilor de amenajare s-au identificat următoarele tipuri de ecosistem forestier: TIPURI DE ECOSISTEM FORESTIER 4216. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. PĂDURI CONSTITUITE DIN DIVERSE SPECII DE FOIOASE 0. eu-şi mezobazice. cu AsperulaAsarum-Stellaria. Făget amestecate. Pm GRUPA DE FORMAŢII 9. eu-şi mezobazice. Zăvoaie de salcie (Saliceta albae rubosa) 9513. Ps Saliceta rubosa) 9612. Culturi silvice de ameliorare din silvostepă şi 0621. Zăvoi de plop alb de productivitate superioară.15 8214. Ps 9515. Stejar pufos pur din zona forestieă de productivitate mijlocie. Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de loess pubescentis subtermophila) sau lut. Culturi silvice (plantaţii) de ameliorare a terenurilor deluroasă forestieră degradate din regiunea deluroasă forestieră. pe soluri cenuşii-brune. Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie.6 AMESTICURI DE PLOP ŞI SALCIE (POPULETO-SALICETA) 961. Pm 9516. . moldovean. 4516. brune tipice şi brune slab luvice. cu mull. Pm 951.6 CULTURI DE AMELIORARE A TERENURILOR DEGRADATE 061. eu-şi mezobazice. înalt şi mijlociu productiv. 4316. Pm 822. Goruneto-făget înalt şi mijlociu productiv. PĂDURI DE PLOP ŞI SALCIE (POPULETA. pe soluri cenuşii. Zăvoi de plop şi salcie de productivitate mijlocie. brune tipice şi brune luvice. Zăvoi de plop alb (Populeta albae rubosa) 9111. moldovean. pe soluri cenuşii. SALCIETA) PLOPIŞURI PURE DE PLOP ALB (POPULETA ALBAE) 911. 4616. cu AsperulaAsarum-Stellaria.

cu Lithospermum. +/. cu Asperula-Asarum-Stellaria. pe soluri cenuşii. 6114. cu RubusAegopodium.cireş) slab productiv. 5125. carpen) înalt şi mijlociu productiv. Gorunet înalt şi mijlociu productiv.şi mezabazice. +/cernoziomuri argiloiluviale şi cambice. mezobazice. moldovean. cu Lithospermum – Chrysanthemum corymbosum. Stejăret de pedunculat înalt şi mijlociu productiv. 5611. pe soluri cenuşii. pe soluri cenuşii. pe complexe de soluri cenuşii.tei argintiu) mijlociu productiv. Gorunet cu carpen. cu Asperula-Asarum-Stellaria. eu-şi mezobazice. cu mull. moldovean. 5216. eu-şi mezobazice. moldovean. moldovean. înalt şi mijlociu productiv. moldovean. Şleau de deal cu gorun (tei argintiu. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. eu şi mezobazice hidric optimale. cu mull pe cernoziomuri cambice şi agriloiluviale (izolat cenuşii) eubazice. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. cu mull. 6171. hidric cvaziechilibrate. moldovean. pe soluri cenuşii.brune slab luvice. cu mull. pe complexe de soluri cenuşii şi cernoziomuri agriloiluviale. 5116. moldovean. pe soluri cenuşii. pe cernoziomuri tipice şi cambice.brune slab luvice. eubazice hidric deficitare. Gorunet mijlociu productiv. cu Lithospermum. +/. cu mull. cu mull – moder (mull) pe soluri cenuşii. moldovean. eu. cu mull pe soluri cenuşii. pe soluri cenuşii. cu Carex pilosa. 5316. eubazice. hidric perioadic deficitare. cenuşe brune. cenuşii-brune. moldovean. mezobazice hidric cvasiechilibrate. cu Carex pilosa. cu mull. Gorunet slab productiv. eu-şi mezobazice. cu mull. 5715. eubazice. 6717. cenuşii-brune. cenuşii-brune. cu Carex pilosa. cu mull – moder (mull).16 5111. +/brune slab luvice. hidric deficitare. cenuşiibrune. cu AsperulaAsarum-Stellaria. eu-şi mezobazice. cu mull. +/.brune slab luvice. Şleau de deal cu gorun (tei pucios. Stejăret pedunculat (+/. +/. moldovean. Goruneto-frăşinet (+/. hidric deficitare. cernoziomuri freatic umede. +/. carpen) înalt şi mijlociu productiv. 6111. Stejăret de pedunculat cu arţar slab şi foarte slab productiv. . Stejăret pedunculat cu arţar tătăresc slab productiv. moldovean.brune slab luvice. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. moldovean.gleizate. cenuşii-brune. hidric periodic deficitare. Gorunet cu cărpiniţa slab productiv. cu mull. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. carbonatic. cu cu Lithospermum. 5416. cu Asperula-Asarum-Stellaria.

carbonatic eubazice. gleice sau amfigleice. pe soluri cenuşii. cu mull.brune slab luvice. carbanatic eubazice. hidric echilibrate. divers sheletice. +/. cu mull. cenuşii-brune. moldovean. Zăvoi de plop alb înalt şi mijlociu productiv. moldovean. pe soluri aluviale fine. hidric optimale. cenuşii-brune. cu Rubus caesius – Galium aparine. Şleau pedunculat (+/. moldovean. 9617.gorun) – tei argintiu – carpen înalt şi mijlociu productiv. pe cernoziomuri tipice şi cambice.brune slab luvice. 8771. eubazice. Plopiş – stejăret de depunculat înalt şi mijlociu productiv. carbonatic eubazice. Stejăret cu carpen (+/. pe soluri aluviale. cenuşii-brune. 8711. hidric optimale şi echilibrate cu Rubus caesius – Galium aparine. eu-şi mezobazice. pe cernoziomuri agriloiluviale şi cambice. +/. cu Rubus caesius – Galium aparine.scumpie) slab şi foarte slab productiv. Zăvoi de plop alb şi salcie înalt şi mijlociu productiv. moldovean. .scumpie) mijlociu şi slab productiv. carbonatic. pe soluri cenuşii. frecvent scurt – mediu inundate. moldovean.brune slab luvice. eu-şi mezobazice. 6071. pe soluri aluviale +/. cernoziomuri freatic umede. 6617. 6916. cu mull. Stejăret de pedunculat cu cireş (+/. cu Rubus caesius – Galium aparine. Frăsineto – (ulmeto) – stajăret de pedunculat înalt şi mijlociu productiv. pe soluri aluviale stratificate. moldovean. carbonatic eurobazice. hidric optimale. 6316. cu Lithospermum. hidric periodic deficitare. şi cernoziomuri argiloiluviale. hidric deficitare. gleizate.brune slab luvice. pe soluri cenuşii. pe soluri cenuşii. moldovean. 9717. euşi mezobazice. cu mull. moldovean. hidric periodic deficitare. cu mull. cenuşii-brune. Stejăret de pufos (+/.gorun) înalt şi mijlociu productiv. +/. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. cu Asperula-Asarum-Stellaria. cu mull.17 6216. cu Asperula-Asarum-Stellaria. Stejăreto – gorunet cu arţar tătăresc slab productiv. cu mull. moldovean. cu Asperula-Asarum-Stellaria. 6416. eurobazice. cu mull. cu mull. Şleau de pedunculat (+/. eu-şi mezobazice.mesteacăn) înalt şi mijlociu productiv. cu Lithospermum. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. Stejăret de pufos (+/. rar şi scurt inundabile. pe soluri rendzinice (izolat şi cenuşii).gorun) – tei pucios – carpen înalt şi mijlociu productiv. cu Asperula-Asarum-Stellaria. moldovean. +/. cu mull. permanent freatic umezite. eubazice. cu mull. moldovean. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. 6517.gleizate. cu Lithospermum.

În anul 1991 au fost elaborate Recomandări temporare privind crearea bazei semincere şi măsurile de . hidric optimale. Efimov. reptilii) 47 1752 10 16 67 243 - 7 83 - 20 527 10 16 - 57 - 47 130 - 7 18 - 20 71 10 16 11 36 50 23 - 2. 2. cu Rubus caesius – Galium aparine. pe complex de soluri diverse. cu mull. Păsări 7. moldovean. 4 Specii din păduri periclitate sau pe cale de dispariţie Specii din ţară Specii din păduri Număr ul total de specii Inclusiv pe cale de dispariţie Endemice Inclusiv pe cale de dispariţie Numărul Total de specii Inclusiv pe cale de dispariţie Endemice Inclusiv pe cale de dispariţie 1. Diversitatea specifică Tabelul nr. Briofite 4. Alte vertebrate (peşti. Culturi silvice (plantaţii). Lichenofite 5. Arbori 2. Tişcenco. stejar pufos. hidric deficitare cu Branchzpodium. litosoluri. nuc cu o suprafaţă de 53 ha. Zăvoi de salcie înalt şi mijlociu productiv. D. În anii 70-80 s-au creat plantaţii semincere de clone de stejar pedunculat. coluvisoluri. formate în cele mai productive şi stabile arborete naturale: plantaje semincere create din clonele arborilor plus: arbori plus. V.2 ha. de ameliorare foarte slab şi slab productive. Alte specii Angiosperme 3. Mamifere 6.18 9817. gleizate sau gleice. amfibii. carbonatic eubazice. lipsite parţial sau total de orizont humifer – erodisoluri. soluri carbonatice înţelenite -.5 ha şi o rezervaţie de stejar pedunculat şi gorun cu o suprafaţă de 171. Litvinenco.5 ha în ÎSS Tighina şi Străşeni. arhivele de clone: culturi geografice şi ecologice: rezervaţii genetice forestiere. 3 de gorun cu o suprafaţă de 437. Iu. În anul 1998 au fost evidenţiate 7 rezervaţii genetice de stejar pufos cu o suprafaţă de 104. moldovean. Resursele genetice forestiere Baza semincieră din Republica Moldova include arborete surse de seminţe. Lucrările de creare a bazei semincere au început la sfârşitul anilor 60 la Staţiunea experimentală pentru silvicultură sub conducerea doc. frecvent inundate pe timp mediu. provizoriu: 0311. pe soluri aluviale fine. Pentru terenurile degradate s-a definit tipul de ecosistem forestier artificial.3.4.

8 ha.8% seminţele de specii însoţitoare şi 3. 12 plantaje semincere cu o suprafaţă de 57.2-17. D. Cercheskii.2 ha. Către anul 1996 baza seminceră includea: 81 arbori plus de stejar pedunculat şi pufos. Adîgeiskii) pe o suprafaţă de 3.1% seminţe de arbuşti.3 ha.6 162.8% constituie seminţele de specii principale.9 t de seminţe. Din totalul de seminţe forestiere recoltate 69. În anii 1998-2000 cantitatea de seminţe recoltate s-s micşorat simţitor.19 îngrijire (doc.5 ha. un sector de salcâm alb 16 ha şi în ÎSS Iargara 3 plantaţii mamă de alun (sorturile Ata-Baba.2 ha. 2 sectoare de stejar pufos (85.Gociu). Arborete surse de seminţe – total Inclusiv_ stejar pedunculat Gorun Stejar pufos Stejar roşu Salcâm alb Fag silvatic Unităţi 81 32 49 118 52 22 7 2 12 7 Total Ha 1401. Practic în toate zonele fizico-geografice au fost evidenţiate arboretele cele mai reprezentative şi productive şi în anul 1992 au fost create 85 sectoare cu o suprafaţa totală de 925. 118 arborete surse de seminţe cu o suprafaţă de 1401.9 467.0 ha) şi nuc comun (4. în care în dependenţă de condiţiile staţionale a fost efectuată raionarea seminceră a fondului forestier.3 31. În următori ani s-au efectuat lucrări în vederea selectării sectoarelor semincere în baza noţiunii de populaţie.2 ha.8 – 14. În anii 1999-2000 Institutul de Cercetări şi Proiectări Silvice în ÎSS Cahul a evidenţiat un sector de stejar pedunculat (112 ha). arhive clonate de stejar pufos (1.2 – 93.7 până la 200. Această raionare presupunea crearea unei largi reţele de obiecte a bazei semincere pe bază populaţional-genetică.0 ha).2 179. 2.9 ha.5 54. Tabelul nr.2 355.0 ha). 7 rezervaţii genetice cu o suprafaţă de 713. Arbori plus total Inclusiv: stejar pedunculat Stejar pufos 2.1 . Anual din fondul forestier se recoltează de la 33.5 Baza semincieră din fondul forestier Denumirea 1. culturi geografice de stejar pedunculat pe o suprafaţă de 17. culturi ecologice de stejar pedunculat pe o suprafaţă de 3.

0 4. Culturi ecologice de stejar pedunculat 7.9 25 3112 6.6 25 118 549 1.0 36. mai ales de specii principale.4 Seminţele recoltate din obiectele bazei semincere constituie în medie pe anii 19922000 1.4%. Culturi geografice de stejar pedunculat 6.6 Recoltarea seminţelor forestiere din obiectele bazei semincere (kg) Specia Stejar pedunculat Stejar pufos Gorun Nuc Salcâm Stejar roşu Fag Alun Sorb Total În % din cantitatea de seminţe recoltate 1992 17550 2100 300 1993 1730 200 488 300 750 1994 220 Anul 1995 17930 3500 970 1997 9738 510 2060 1999 406 2000 2299 688 100 11270 700 20000 13.2 175. Rezervaţii genetice forestier – total Inclusiv: gorun şi stejar pedunculat Gorun Stejar pufos 4.0 25.7 17.1 2 3470 7. Cantitatea mică de seminţe recoltate din obiectele bazei semincere poate fi explicată prin îngrijirea şi conducerea necorespunzătoare a arboretelor. Plantaje semincere de prima generaţie – total Inclusiv: stejar pedunculat Stejar pufos Nuc comun 5.1 1.5 433.0 Tabelul nr.5 104.8 2. .20 Nuc comun Carpen Tei Jugastru Alte specii 3.0 1. este foarte mică.3 40.5 5. Arhive clonale – total Inclusiv: stejar pufos Nuc comun 4 3 1 1 7 7 1 3 3 12 6 1 5 2 1 2 1 1 68.9-22. ponderea seminţelor genetic ameliorate.6 15.3 713.4 13470 22.4 23100 12.9 12388 5. precum şi prin neglijarea importanţei acestor lucrări.8 30.2 3.2 57.

Cunoaşterea genofondului populaţiilor forestiere este absolut necesar pentru realizarea de arborete stabile şi înalt productive. • Diversitatea specifică este de asemeni studiată insuficient.6-1. Tipul majoritar a fost determinat cel inclus 85% cu consistenţa 0. Diversitatea landşaftică a pădurilor Republicii Moldova În tipul amenajării au fost apreciate tipurile de landşafturi a pădurilor recreaţionale a Republicii Moldova. Caracteristica landşaftică a fost determinată după următori indici: estetic (trei clase) recreaţional (trei clase) stabilitatea arboretelor (patru clase) accesibilitatea (trei clase) vizibilitatea (trei clase) stadiile digresiei recreaţionale (cinci clase) Concluzii: Pentru menţinerea. • Alt tip de cercetări sînt cele genetico-populaţionale. iar cele deschise – 9%.21 2. Astfel va fi elaborată argumentarea ştiinţifică a activităţilor de conservare a diversităţii biologice forestiere. conservarea şi ameliorarea diversităţii biologice şi landşaftice a pădurilor este necesar în primul rând de a cunoaşte în toată complexitatea şi la toate nivelurile.0. În acest scop sînt necesare cercetări ecosistemice complexe.5. care practic lipsesc. . Cele semideschise constituie 6%.

Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Ministerul Apărării Ministerul Transporturilor Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare Agenţia de Stat pentru Silvicultură Diversitatea biologică forestieră Administraţia publică locală Agenţia de Stat Resurse Funciare şi Cadastru Comunitatea locală . Analiza cadrului instituţional Ministerul Ecologiei.3.

Analiza evoluţiei structurii instituţionale de gestionare a fondului forestier Evoluţia structurii instituţionale a ramurii silvice a fost influenţată de-a lungul anilor în special de schimbările politice şi conjuctură. activau 20 ocoale silvice cu divizarea în districte şi cantoane. Subdiviziunile erau 14 întreprinderi silvice (cu divizarea în ocoale. În perioada 1944-1947 organul silvic central a fost Direcţia gospodăriei forestiere subordonată direct Direcţiei principale a serviciului silvic din URSS. protecţiei. Restul pădurilor (circa 30 mii ha) erau administrate de proprietarii acestora fără respectarea regimului silvic. a fost constituit Comitetul de Stat pentru gospodăria forestieră din cadrul Sovietului de Miniştri al republicii. . unde activau 14 ingineri. districte. silvicultură. Inspectoratul financiar. În anul 1947 a fost constituit Ministerul gospodăriei forestiere (în teren a rămas aceiaşi structură). În subordonarea nemijlocită a direcţiei menţionate. care gestiona pădurile din proprietatea statului (214 mii ha sau 91%). În perioada 1953-1961 ramura silvică a fost inclusă în cadrul Ministerului Agriculturi şi Alimentaţiei. districte. În anul 1930 în baza Direcţiei a fost constituit Inspectoratul de Regim Silvic Chişinău practic cu aceiaşi structură. exercitând concomitent controlul asupra gospodăriei pădurilor aflate în subordinea altor deţinători. Întreprinderile silvice au fost restructurate în întreprinderi silvice mecanizate cu mărimea suprafeţelor aflate în gestiune. În teren activau 28 de întreprinderi silvice divizate nemijlocit în districte şi cantoane silvice. Aparatul central al Direcţiei era alcătuit din trei servicii (secţii). folosirii şi regenerării pădurilor aflate în gestiune.). În perioada interbelică funcţia de autoritate silvică centrală în acest teritoriu era îndeplinită de Direcţia Regională Silvică Chişinău subordonată Casei de Administrare a Pădurilor de Stat. Aparatul central era constituit din cinci secţii (autogestiune. Inspectoratul de control. care a activat până în anul 1944 Principalele funcţii ale autorităţilor silvice de stat din această perioadă au fost asigurarea pazei. economie şi finanţe etc. iar după dizolvarea întreprinderilor de exploatare (1962). În anul 1961 (aprilie) silvicultură a fost separată de agricultură într-o structură aparte (Direcţia generală păduri şi protecţia mediului) de pe lângă Sovietul de Miniştri. cantoane etc. în baza Direcţiei generale păduri.). În perioada menţionată (1944-1953) autorităţile silvice centrale îndeplineau funcţia de gestionar al fondului forestier de stat. care a activat până în anul 1953. Din anul 1966. li sau atribuit şi funcţiile de exploatare (14 întreprinderi). În subordine acestuia activau 13 întreprinderi silvice mecanizate (divizate în: ocoale silvice.

În anul 1971 în cadrul lui s-a constituit (în baza ocolului silvic Lozova) prima rezervaţie naturală dinţară )”Codrii”). Din anul 1988 (septembrie) Ministerul gospodăriei forestiere a fost desfiinţat.24 cantoane). 1 asociaţie silvică de ştiinţă şi producere. 1 întreprindere de exploatare. staţia de cercetări şi normări în domeniul muncii.S. Comitetul de stat al gospodăriei forestiere a fost reorganizat în Ministerul gospodăriei forestiere.S. 3 rezervaţii naturale. noiembrie). 21 întreprinderi silvice. cantoane). 557 din 28 iunie 2001 “Cu privire la reorganizarea Serviciului Silvic de Stat” (în continuare A. Asociaţia “Moldsilva” a fost reorganizată în Direcţia păduri şi rezervaţii naturale din cadrul Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător şi Resurse Naturale. În anul 1993 în baza Direcţiei păduri a fost reconstituită Asociaţia de Stat “Moldsilva”) în cadrul aceluiaşi Departament. Din anul 1994 )mai) până în anul 1997 (iunie) Asociaţia de Stat “Moldsilva” a activat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. Agenţia de Stat pentru Silvicultură “Moldsilva” a fost creată în baza Serviciului Silvic de Stat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. În continuare (anul 1990. 4 staţii de ameliorare silvică (divizate în: sectoare de producere. Funcţiile principale erau: elaborarea şi aplicarea politicii de stat în domeniul silvic. În anul 1978 (ianuarie). păstrându-şi practic aceleaşi funcţii. . centrul de organizare ştiinţifică a muncii şi gestionare a producerii. controlul de stat în acest domeniu pe întreg fondul forestier naţional indiferent de subordonarea departamentală. Aparatul central al Ministerului era divizat în 5 direcţii. controlul de stat vizavi de starea folosirea. având funcţiile de gospodărire a fondului forestier. “Moldsilva” este autoritatea centrală în domeniul silviculturii şi se subordonează Guvernului Republicii Moldova. În subordine Asociaţiei au fost constituite 18 întreprinderi silvice. Aparatul central al Comitetului constituia: 1 direcţie şi 7 secţii. 2 întreprinderi silvo-cinegetice. având în subordine 17 întreprinderi silvice şi 4 rezervaţii naturale.S. 9 secţii. protecţia şi regenerarea pădurilor independent de apartenenţa departamentală. A. Funcţiile de control au trecu în cadrul structurii de protecţie a mediului (direcţie specială). Funcţiile de bază ale autorităţii silvice centrale constituiau în gestionarea fondului forestier de stat. 1 rezervaţie naturală. adăugându-se şi încă o rezervaţie naturală). districte.S. autoritatea silvică centrală fiind încadrată în Comitetul de Stat pentru gospodăria silvică şi protecţia mediului (Asociaţia de Stat “Moldsilva”). “Moldsilva”). staţia de combatere a bolilor şi dăunătorilor forestieri. În subordine Ministerului activau asociaţii silvice de producţie. paza.

cartografiei. cadastrului. Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru a fost creată prin Hotărârea Guvernului nr. Aparatul central al A. “Moldsilva” este constituit din următoarele direcţii: Direcţia fond forestier şi producere Paza şi protecţie Direcţia administrativă Direcţia finanţe şi juridică Direcţia marketing Garda forestieră. organizează producerea.25 Referitor la diversitatea biologică A. topografiei şi prospecţiunilor tehnice. elaborează şi organizează aplicarea măsurilor privind conservarea pădurilor din ariile naturale protejate de Stat. structura şi statele de personal ale Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru” (în continuare – Agenţie) şi este în calitate de organ al administraţiei publice centrale care asigură realizarea poliţiei statului în domeniul administrării fondului funciar şi reglementarea relaţiilor funciare. geodeziei. “Moldsilva” i-au fost atribuite următoarele sarcini şi atribuţii: asigurarea continuităţii şi a biodiversităţii naturale a pădurilor. . “Moldsilva” are în subordine: întreprinderi de stat pentru silvicultură – 19 rezervaţii naturale de Stat – 4 Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice. instrucţiuni pe domenii aprobate de către Guvernului Republicii Moldova şi autoritatea silvică centrală.S.S.S. utilizarea şi controlul genetic al materialelor forestiere de reproducere.S. asigură promovarea speciilor autohtone valoroase. 1000 din 19 septembrie 2001 “Cu privire la Regulamentul.S. A.S. Activitatea direcţiei Agenţiei a întreprinderilor şi rezervaţiilor este reglementată prin statutele şi regulamentele de organizare ale lor şi printr-un set de norme tehnice.

. 184 din 29 februarie 2000 nu stabileşte atribuţii în domeniul gestionării resurselor forestiere în pofida faptului prezenţei lor (420 ha). de menţinere a echilibrului ecologic.dezvoltarea sistemelor. în conformitate cu dispoziţiile organelor centrale de specialitate. ce urmează să fie regenerate şi ale celor ce aparţin rezervaţiilor.. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare • Regulamentul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. ale celor ce urmează a fi ameliorate prin împădurire şi alte metode. Art. precum şi ale celor ce ţin de fondul ariilor naturale protejate de stat.. hotarele terenurilor cu regimuri speciale de conservare a naturii. 541 din 28 iunie 2001 prevede următoarele sarcini: .310-XXII din 7 decembrie 1994. Ministerul Transporturilor Administraţia publică locală În conformitate cu Legea privind administraţia publică locală nr..17 Atribuţiile consiliului sătesc e) aprobă programele locale de refacere şi protecţie a mediului înconjurător.. 40 Atribuţiile primăriei. în comun cu autoritatea centrală pentru mediu.26 Are următoarele atribuţiuni (secţiunea 2) argumentează şi stabileşte. Art... ale comitetului executiv raional p) iau măsuri pentru protecţia mediului înconjurător. de conservare a solului.. Ministerul Apărării • Regulamentul Ministerului Apărării aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.

. fructe de pădure.). şcolar etc. fân. materiale pentru construcţii rurale. folosirea produselor nelemnoase în alimentare pentru oameni şi animale (ciuperci. plante medicinale.a. diverse NGO. admiterea valorilor ştiinţifice a DBF din zona respectivă. neimplicarea în asigurarea menţinerii şi conservării DBF. păşuni ş. instituţii de învăţământ preşcolar. ca surse de venituri prin comercializarea produselor sus menţionate.27 Comunitatea locală • Comunitatea locală este reprezentată prin populaţie. şi influenţează asupra stării diversităţii biologice forestiere prin: utilizarea produselor lemnoase ca combustibil pentru încălzire.

0 1996 S.88 55.54 30. mii lei 2001 plan S.7 1999 S.98 5.5 295.0 191.6 384.66 0.25 1446.46 69.69 100.1 535.60 9.85 52.23 52.72 35.3 737.60 33. % 88.96 44.P.05 37.95 62.88 Buget % 70.9 932.1 143.16 Buget % 67.28 R e z e r v a t ia C o d r ii 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 % % % % % % % % % % % 1995 1996 1997 1998 S . 1999 2000 2001 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 1995 R e z e rv a tia P ru tu l d e jo s 1996 1997 1998 S .22 31.P.9 343.57 1.8 1998 S.16 67.78 68.12 Chelt. B uget 1999 2000 2001 B uget R e z e rv a tia P la iu l F a g u lu i 100% 80% 60% 40% 20% 0% 1995 1996 1997 1998 S .8 412.00 1.36 98.7 110.09 92.86 12.95 17.18 100.31 Chelt. mii lei Codrii Plaiul Fagului Pădurea Domnească Prutul de Jos Total 220.12 1183.07 61.P.77 47.P .48 27.9 200.42 40.41 1158.34 99.28 64.P .06 Chelt.7 Finanţarea rezervaţiilor ştiinţifice în perioada 1995-2001 Chelt.40 90.P .91 7.69 Buget % 11.4 1765.93 38.84 Chelt.8 304. mii lei 460.15 40.0 1997 S. mii lei 511. % 96. % 32.5 324.29 1. % 29.00 98.13 Buget % 13.3 2674.94 Buget % 18.82 0.34 1.04 55.02 3821. mii lei 813.48 Buget % 3.73 75.2 433.P. mii lei 546.Tabelul nr.P .14 87.P.3 1336. Buget % % 44.67 67.8 1203.8 179.P.71 98.74 69. % 88.26 30.57 Chelt.9 158. B uget 1999 2000 2001 .86 98.33 32.00 54.2 1447.00 45.05 82.7 109.27 24.6 1995 S.P.31 0.84 32. B uget 1999 2000 2001 R e z e r v a tia P a d u r e a D o m n e a s c a 100% 80% 60% 40% 20% 0% 1995 1996 1997 1998 S .52 72. % 81.5 827.4 539.58 59.52 Chelt. mii lei 364.64 1.5 2000 S.02 94.43 98.

tăierea şi volumul exploatărilor în parcelele forestiere şi alte unităţi elementare de gestiune vor conţine şi întreagă gamă de variaţii in situ. Conservarea şi ameliorarea resurselor forestiere. 5. 2. practice şi într-un bun raport calitativ şi eficace cu metodelor de evaluare a impactului exercitat asupra ei prin tehnicile de amenajament şi dezvoltare adoptate pentru păduri. Menţinerea. Gestiunea vizează şi diversitatea habitatelor forestiere. specifice. 2. Pentru diversitatea biologică forestieră au fost propuse următoarele: 1. În măsură posibilă. a contribuţiei lor în circuitul global al carbonului. Menţinerea altor beneficii şi condiţii socio-economice. În măsură posibilă se va conveni pentru încurajarea instalării a asociaţiilor de taxoni naturali a speciilor principale din pădurilor gestionate. 4. Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii forestiere trebuie să fondeze sisteme de evaluare a acesteia. favorizînd structura eterogenă a populaţiilor. 6. conservarea şi ameliorarea diversităţii biologice în ecosistemele forestiere. Menţinerea şi ameliorarea funcţiilor de protecţie (îndeosebi a solului şi apei).4. Schimbările survenite în suprafaţa: . Analiza cadrului legislativ şi normativ Convenţiile internaţionale şi Hotărârile Conferinţelor Ministeriale După Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare de la Rio de Janeiro (1992) pentru pădurile europene au fost elaboraţi criterii şi indicatori ai gestionării durabile confirmaţi pentru implementare prin hotărârile Conferinţelor Ministeriale de la Helsinki (1993) şi Lisboa (1998): 1. Indicatorii cantitativi a biodiversităţii forestiere au fost propuşi următorii: 1. Menţinerea şi încurajarea funcţiilor de producţie a pădurilor (produsele lemnoase şi nelemnoase). conservând şi protejând diversitatea habilitatelor. 3. Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii rămâne un element operaţional esenţial a gestionării durabile şi este abordat de o manieră adecvată în acelaş timp cu alte obiective fixate pentru păduri prin politică şi reglementări forestiere. 3. 4. Menţinerea sănătăţii şi vitalităţii ecosistemelor forestiere.

3 Noţiune de pădure Art.1996).02.10. Art.06. 887 din 21. 5. c) Pădurilor protejate prin regim de management 2. Schimbările în proporţia utilizării resurselor genetice forestiere (rezervele de gene forestiere.1995) Legea privind protecţia mediului înconjurător (nr.1991). Legea Regnului animal (nr. Cadrul legislativ Legile Republicii Moldova care au referinţa la diversitatea biologică forestieră sînt următoarele: • • • • • • Codul silvic (nr. 439-XII din 27. De asemenea. 887 din 21. Legea cu privire la resursele naturale (nr. Obiectele administrării şi gospodăririi fondului forestier a) dezvoltarea durabilă a pădurilor şi menţinerea în ele a biodiversităţii.04. 828-XII din 25.02. 4. 1102-XIII din 06. 3. Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat (nr.12. b) Rezervelor forestiere strict protejate.06. Sarcinile autorităţii silvice centrale .30 a) Tipurilor de păduri naturale şi seminaturale. Schimbările în numărul şi procentajul speciilor în raport cu numărul total de specii forestiere (folosind referinţa la listele IUCN. 1538-XIII din 25.06.1996) Art. şi Hotărârile Parlamentului Republicii Moldova: • • Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune în domeniul conservării diversităţii biologice. Codul silvic (nr. 1515-XII din 16.1997). Consiliului Europei şu Directivelor privind habilitatele europene).12. Codul funciar (nr.1993).1998). Raportul suprafeţei regenerate natural la suprafaţa generală a regenerărilor. Pentru aprobarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova. Schimbările în proporţia amestecului din 2-3 specii. colecţii etc) diferenţele între specii indigene şi introducente.

51. Regenerarea naturală a pădurilor (2) La regenerarea naturală se va acorda prioritate arboreturilor din speciile autohtone. urmărindu-se conservarea genofondului şi asigurarea continuităţii funcţiilor lor. 53 Îngrijirea pădurilor . autoritatea silvică centrală: (a) elaborează şi organizează aplicarea măsurilor privind regenerarea.52. plantaţii-mamă de butaşi şi din din seminceri autohtoni. Art. conservarea şi redresarea ecologică a pădurilor. Art.31 (6) În domeniul rezervaţiilor şi altor arii protejate de pe terenurile din fondul forestier. regenerate din seminţe. Regenerarea artificială a pădurilor (3) Lucrările de regenerare trebuie să fie executate cu materialul forestier de reproducere provenit din sectoare de seminceri. Art.

g) renunţarea treptată de la combaterea chimică a dăunătorilor forestieri şi aplicarea prudentă a metodelor de combatere biologică a dăunătorilor. care pot diminua biodiversitatea şi distruge echilibrul natural al pădurilor. driftului genetic şi pierderea diversităţii genetice. 350-XV din 12 iulie 2001. constituirea unei reţele ecologice de păduri cu o protecţie mai sigură şi păduri de interes deosebit pentru a conserva şi restabili ecosistemele forestiere reprezentative sau de a le ocroti pe cele ameninţate. . inclusiv a resurselor genetice forestiere. h) interzicerea defrişării nejustificate a pădurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier. b) ajustarea sistemului de arii protejate la cerinţele reprezentativităţii întregului spectru variativ al ecosistemelor forestiere. Programul de conservare a biodiversităţii forestiere va include o serie de activităţi de importanţă primordială. care se soldează cu reducerea indivizilor supravieţuitori şi consecinţele negative ale inbreeding-ului. inclusiv: a) extinderea regenerării naturale a arboretelor prin aplicarea tratamentelor care permit conservarea şi realizarea de arborete cu structuri orizontale şi verticale optim diversificate. e) completarea criteriilor de zonare funcţională a pădurilor cu elemente suplimentare referitoare la conservarea biodiversităţii.32 Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova a fost aprobată pron Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. d) integrarea problematicii conservării biodiversităţii pădurilor în concepţia şi practica amenajărilor silvice. c) conservarea şi consolidarea formelor de relief prin împădurirea pe baze staţionaltipologice a unor teritorii supuse alunecărilor şi erodate pluvial. i) stoparea fragmentării sau distrugerii habitatelor naturale silvice. f) interzicerea substituirii pădurilor autohtone prin introducenţi şi specii exotice fără o testare prealabilă profundă de durată.

3. Statutul serviciului silvic de stat.33 j) menţinerea diversităţii speciilor prin desfăşurarea unor programe speciale pentru conservarea taxonelor rari şi vulnerabili şi stabilirea cadrului normativ pentru protecţia lor eficientă. 19. Norme tehnice privind amenajarea pădurilor. 13. Regulamentul cu privire la arenda pădurilor. Regulamentul cu privire la principiile şi modul de determinare şi aprobare a posibilităţii de recoltare a masei lemnoase. Îndrumări tehnice privind delimitarea şi inventarierea parchetelor în păduri. Regulamentul cu privire la recoltarea ierbii şi păşunatului vitelor pe terenurile din fondul forestier. Regulamentul cu privire la protecţia pădurilor contra bolilor şi dăunătorilor. k) asigurarea conservării speciilor cu importanţă mondială. Regulamentul cu privire la modul de plată pentru folosinţele silvice. Regulamentul cu privire la modul de folosire a pădurii în scopuri de recreiere. 5. m) pregătirea personalului ingineresc capabil să implementeze obiectivele menţionate. l) elaborarea şi punerea în aplicare a unor programe de sensibilizare a publicului şi factorilor de decizie privind importanţa conservării biodiversităţii pădurilor. Îndrumări tehnice privind amenajarea cinegetică. precum şi de antrenare a organizaţiilor nonguvernamentale la aceste activităţi. 9. regenerării. pazei şi protecţiei pădurilor. Îndrumări tehnice privind conservarea fondului cinegetic. Regulamentul cu privire la eliberarea lemnului pe picior. . 14. 15. 10. 8. Actele normative care reglementează gestionarea pădurilor 1. 7. 12. 4. 16. Îndrumări tehnice privind îngrijirea şi conducerea arboretelor în fondul forestier. Îndrumări tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor. Îndrumări tehnice privind evaluarea vînatului. Regulile sanitare în pădurile Republicii Moldova. Regulamentul cu privire la modul de stimulare economic a folosirii raţionale. 11. 6. Regulamentul cu privire la modul de folosire a terenurilor din fondul forestier în scopuri de cercetări ştiinţifice. 18. 17. 2. Regulile de prevenire şi stingere a incendiilor de pădure.

Îndrumări tehnice cu privire la evidenţierea şi conservarea fondului genetic forestier. 22. 1975. Amenajarea pădurilor În conformitate cu art. Amenajarea pădurilor din Republica Moldova a avut loc în anii 1935. conservare şi ameliorare a ei. 21. concretizarea clasificării pădurilor în categorii funcţionale. 19957. sociale şi economice ale Republicii Moldova. . 71-73 Codului silvic amenajamentul silvic include un sistem de măsuri pentru asigurarea gospodăririi raţionale a terenurilor din fondul forestier şi realizării folosinţelor silvice. În baza amenajamentului silvic se operiază în ansamblu folosirea terenurilor din fondul forestier şi folosinţele silvice pe perioada anterioară şi se elaborează principiile de bază cu privire la organizarea administrării gospodăriei silvice pe perioada următoare. promovarea unei politici tehnico-ştiinţifice unice bazate pe concepţia de dezvoltare a silviculturii. eficacităţii funcţionale folosirii raţionale a resurselor forestiere stabilităţii ecologice. Îndrumări tehnice pentru efectuarea controlului tehnic a lucrărilor de împădurit. Îndrumări tehnice privind crearea bazei semincere în fondul forestier. argumentându-le ştiinţific. elaborarea tipologiei ecosistemelor forestiere. regenerarea eficientă. Pentru îmbunătăţirea lucrărilor de amenajare silvică şi sporirea influenţei lor în cunoaşterea pădurilor şi gestionarea durabilă este necesar: • • • • • elaborarea unui sistem naţional de amenajament. Amenajamentul silvic este principalul mijloc de promovare a politicii forestiere.34 20. 1985 şi ultima începând cu 1992 şi până în prezent. Amenajamentul silvic stabileşte gospodărirea pădurilor respectând şi aplicând principiile: • • • • continuităţii. stând la baza planificării medii şi pe termen lung şi a gospodăririi fondului forestier. ţinând cont de condiţiile ecologice. paza şi protecţia pădurilor. stabilirea prin amenajament a stării diversităţii biologice forestiere şi a măsurilor de menţinere. revizuirea şi stabilirea vârstelor exploatabilităţii.

care au referinţă la DBF necesită modificări. alta locală lipsesc structurile specializate în domeniul protejării DBF. ratificarea Republicii Moldova a unor convenţii internaţionale. Ministerului Transporturilor. coordonarea şi supravegherea activităţilor rezervaţiilor ştiinţifice şi în alte arii naturale protejate de stat. • • • • lipseşte Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei dezvoltării durabile actele normative care constituie regimul silvic au fost elaborate în trecut şi nu actele legislative. care ar avea funcţiile de rezolvare a problemelor legate de menţinerea şi conservarea DBF. extinderea lucrărilor de amenajare asupra întregului teritoriu al fondului forestier şi al vegetaţiei forestiere din afara acestuia. ecosisteme.35 • • • • mărirea volumului de informaţii privind starea fondului forestier necesar pentru planificarea activităţilor. aplicarea tehnologiilor GIS şi GPS în lucrările de cartare. reglementa relaţiile în domeniul utilizării resurselor cinegetice şi ar înlocui scăpările şi lacunele admise în Legea regnului animal. Ministerului Apărării. Concluzii: Analizând cadrul juridic şi a instituţiilor specializate de a acţiona pentru aplicarea prevederilor legate de conservare a biodiversităţii forestiere se menţionează următoarele: • • în Codul Silvic nu sînt reflectate larg principalele momente privind menţinerea lipseşte Legea cu privire la fondul cinegetic şi protecţia vânatului. dotarea personalului amenajistic cu aparataj modern. permit realizarea măsurilor de menţinere şi conservare a biodiversităţii forestiere. reieşind din în regulamentele de funcţionare a Ministerului Agriculturii şi Industriei a sectorului forestier. este situaţia cu cea din alte arii naturale protejate de stat din păduri cu regim de protecţie şi de . landşaftic). Alimentare. nivel genetic. Agenţiei de Stat Resurse Funciare şi Cadastru sînt necesare modificări stabilind clar responsabilităţile privind DBF. • • în cadrul altor autorităţilor centrale de specialitate şi de administrare publică DBF din cadrul rezervaţiilor ştiinţifice este mai bine studiată şi protejată. care ar şi conservarea DBF (staţiuni forestiere. • în cadrul Agenţiei de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva” lipseşte subdiviziunea.

funcţionare a sectorului. . ocolului şi întreprinderii nu sînt concretizate atribuţiile şi responsabilităţile privind starea DBF. Într-o situaţie cu totul deplorabilă se află DBF din pădurile aflate în gestiunea altor deţinători şi din terenurile cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier. • Este insuficient şi incompetent controlul de stat în domeniul DBF. • • • Lipseşte mecanismul de finanţare a DBF.36 gospodărire. Finanţarea rezervaţiilor ştiinţifice şi a activităţilor privind menţinerea. În obligaţiunile funcţionale ale personalului silvic şi regulamentele de conservarea şi ameliorarea DBF este insuficientă.

100% 2.9 Medii 1. Adjuncţi ai şefului 3. adjuncţi. 100% 9 4 56 Medii speciale 31 36 80 41 studii Superioa re 69 55 16 3. şefi ocol. Ing.regenerarea pădurilor 7.3 . Şefi ai direcţiilor. Maiştri 2.cinegetician 5. Muncitorii constituie 2543 persoane (55%). activitatea cărora influienţiază starea diversităţii biologice forestiere (la 01. Ing. ingineri silvici şefi. de vânătoare. Director 10. Resursele umane din sectorul forestier În sectorul forestier al Republicii Moldova activează 4644 persoane. colaboratori ştiinţifice. Protecţia pădurilor 6. Din numărul angajaţilor 25% o constituie femeile. 100% 3. inclusiv: • • a autorităţilor silvice de stat – 4584 persoane. Pădurari 1.37 5. Fond forestier 8. Colaboratori ştiinţifici 11.01. Şef secţii. directori. Maiştri. Şefi ocol 4. Sp. Ing. iar specialiştii silvici 2101 persoană (45%). Din toţi angajaţii în silvicultură se pot evidenţia următoarele categorii. 8 În total ASS Moldsilva 1072 195 65 72 14 22 17 20 22 23 13 10 1545 În întreprinderi 1. Specialişti ai Agenţiei Total 1029 188 65 72 11 18 17 18 18 19 10 1465 În rezervaţii 43 7 3 4 2 4 4 13 80 După pregătirea profesionistă situaţia în Agenţia de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva” este următoare: Tabelul nr. Ingineri silvici şefi 9. 100% 4.2001): Tabelul nr. Pădurari. alte categorii de autorităţi – 60 persoane.2 Cursuri de perfecţionare 22 15 66 0.

conservarea şi ameliorarea biodiversităţii forestieră este insuficientă. . • Lipsesc managerii în domeniul ariilor naturale protejate de stat.38 Concluzii: • Pregătirea angajaţilor silvici responsabili de menţinerea.

Elaborarea modificărilor şi schimbărilor în Codul Silvic referitoare la biodiversitatea 2002 0. legislaţiei şi a cadrului instituţional 1. Elaborarea Programului de Stat pentru regenerarea şi împădurirea terenurilor fondului forestier 6.050 0. Efectuarea modificărilor în Regulamentele de funcţionare a MAÎA. Crearea în cadrul autorităţii centrale a Direcţiei biodiversităţii forestiere şi ariilor protejate 2002 0. Analiza stării reale şi a tendinţelor evoluţiei fondului forestier 3.15 Acţiuni 4 Regulamentul privind certificarea pădurilor şi a produselor pădurii 5. MA. Planul de acţiuni în domeniul conservării diversităţii biologice forestiere Perioada de Costuri.05 0. ASRFC.8 . Elaborarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier 4.050 forestieră 2.5 0.4 0.05 0. Elaborarea Programului de terenurilor cu vegetaţie forestieră Stat a 7.5 0. Evidenţierea staţiunilor şi a ecosistemelor 2002-2003 2002-2003 0.6.05 0.2 0. implementare Lei 1 2 3 Perfecţionarea politicilor.3 0. Elaborarea Legii cu privire la fondul cinegetic şi protecţia vânatului 3. MT în scopul stabilirii responsabilităţilor în domeniul protejării BDF 8. Elaborarea tipologiei forestiere 2002-2005 2. mln.05 Cercetare ştiinţifică şi monitoring forestier 1.3 0. Elaborarea actelor normative privind: • • • • • Recomandări privind menţinerea şi conservarea staţiunelor forestiere Norme tehnice şi recomandări privind resursele genetice forestiere Norme tehnice privind reconstrucţia ecologică a pădurilor Norme tehnice şi amenajării pădurilor instrucţiunea 2002 2002 2002 2002-2003 2002-2003 2001-2002 2001-2002 2001-2002 2002 2002 2002 0.10 0.

Cercetarea la nivel genetico-populaţional a rezervelor forestiere.5 0.1 0.05 0.1 0. Efectuarea lucrărilor de amenajare în pădurile altor deţinători şi în terenurile cu vegetaţie forestieră 4. Estimarea valorică a pădurilor şi funcţiilor exercitate 2004-2005 0.05 0.40 forestiere valoroase şi importante 4. Implementarea Programului de Stat de 2002-2020 550 regenerare a pădurilor şi împădurire a (25 000 ha) terenurilor fondului forestier 2600-3000 2002-2020 2. Efectuarea lucrărilor de estimare a produselor nelemnoase a pădurilor Republicii Moldova 5. Elaborarea şi aprobarea criteriilor şi indicilor biodiversităţii forestiere 6.1 7. formarea noii baze semincere 5. Efectuarea evidenţei de stat a resurselor forestiere 2002-2005 2002-2003 2003 2008 2013 2018 2004 2009 2014 2019 2004 2004 0. Elaborarea hărţii generale Republicii Moldova” “Pădurile 9. Împlementarea Programului de Stat de extindere a terenurilor cu vegetaţie forestieră 3.05 0. Constituirea rezervaţiei biosferice „Prutul de Jos” (130 000 ha) 2004-2006 2005-2006 2.9 2003 2004 Acţiuni informaţional-educative 1.1 0.1 0. Elaborarea şi editarea setului CD-uri “Amenajamentele întrepriderilor de stat pentru silvicultură” 10. Elaborarea Raportului naţional cu privire la starea resurselor forestiere 8.5 Programe de conservare a biodiversităţii forestiere 1. Constituirea parcului naţional „Codrii Orheiului” 6.5 0.5 0. colegiale a disciplinilor legate de biodiversitatea forestieră .1 0. Introducerea în cursurile universitare.5 0.

managerii întreprinderilor . tehnicieni . Organizarea seminarelor de lucru pentru deţinătorii de fond forestier şi terenuri cu vegetaţie forestieră 6.41 2. broşurelor pentru diferite instituţii şi populaţie 5.pădurari 4. Editarea prospectelor. Organizarea conferinţelor internaţionale consacrate DBF .maiştrii.personalul ingineresc . Elaborarea programelor diferenţiate de perfecţionare a cadrelor privind conservarea DBF pentru: -managerii ariilor protejate .

8. Marian Gh. Biodiversitatea vegetală a Republicii Moldova.С. Editura „Pentru viaţă”. Ediţia a doua. Бергу – 125 лет: Сборник научых статей. Chişinău. Chişinău. 9. . Ştiinţa.BIBLIOGRAFIE 1. 7.Chişinău. 2001. Bucureşti. Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple. 11. Chişinău. Centrul Editorial al USM. Editura Cartier.1988.mun. 2001. 12. 14.Chişinău. 2. 3. Академику Л. Tudoran „Amenajarea pădurilor Republicii Moldova”. 2001. Legislaţia ecologică a Republicii moldova (1996-1998). 10. Marian GH. Biotica Bendery. Editura Cereş. 13. Editura „Pentru viaţă” 2001. 2001. Cartea Roşie a Republicii Moldova. Raport naţional cu privire la starea fondului forestier al Republicii Moldova . Victor Giurgiu. 1997. Tudoran „Pădurile Moldovei de la răsărit de Prut”. 1997. 2001. 1999. 2001. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova 1999-2000. Cadastrul Funciar al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2001.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->