CUPRINS 1. 2. Starea actuală a resurselor forestiere ale Republicii Moldova ...................................... Diversitatea biologică forestieră................................................................................... 2.

1 Diversitatea staţiunilor forestiere.................................................................................................................... 2.2 Diversitatea ecosistemelor forestiere........................................................................... 2.3 Diversitatea specifică................................................................................................... 2.4 Resursele genetice forestiere....................................................................................... 2.5 Diversitatea landşaftică a pădurilor Republicii Moldova............................................ 3. Analiza cadrului instituţional.............................................................................................. 4. Analiza cadrului legislativ şi normativ............................................................................... 5. Resurse umane din sectorul forestier................................................................................. 6. Planul de acţiuni în domeniul conservării diversităţii biologice forestiere........................

1. STAREA ACTUALĂ A RESURSELOR FORESTIERE ALE REPUBLICII MOLDOVA Resursele forestiere ale Republicii Moldova sunt constituite din resursele fondului forestier şi a vegetaţiei forestiere de pe terenurile din afara acestuia. Resursele forestiere la 1 ianuarie 2001 ocupau o suprafaţă de 422,8 mii ha inclusiv, păduri – 372,3 mii ha, plantaţii de tufari şi arbuşti – 19,4 mii ha şi perdele forestiere de protecţie – 31,1 mii ha (1). Volumul total de masă lemnoasă constituie 41,6 mln m3. Pentru fiecare locuitor din Republica Moldova revine câte 0,075 ha păduri şi câte 9,35 m3 masă lemnoasă. Fondul forestier este gestionat de către autorităţile silvice de stat 353,5 mii ha (90,0%) şi autorităţile administraţiei publice locale 39,2 mii ha (10,0%). Pădurile sunt repartizate extrem de neuniform: Zonei de Centru îi revin circa 60% (gradul de împădurire – 13,5%), Zonei de Nord – 26% (gradul de împădurire –7,2%) şi Zonei de Sud – 16& (gradul de împădurire – 6,7%). Pădurile Moldovei sunt formate din specii de foioase (97,8%) şi de răşinoase doar 2,2%. Structura fondului forestier pe clase de vârstă se caracterizează prin dezechilibre importante. Vârsta medie a arboretelor este de 40 ani, arboretele tinere constituie 26,3%, cele de vârstă mijlocie – 43,7%, preexploatabile – 17,5%, iar cele exploatabile – 12,5%. Volumul mediu la un hectar este de 124 m3, iar creşterea medie de 3,0 m3/ha/an. Clasa medie de producţie 2,3 (M. Orlov), iar consistenţa medie este de 0,73. Posibilitatea de recoltare la produsele principale, stabilită prin amenajamentele silvice este de 195 mii m3/an. La produsele secundare (tăierile de îngrijire şi igienă) posibilitatea anuală de recoltare este de 180 mii m3. Pădurile din Republica Moldova sunt încadrate în grupa I funcţională, având în exlusivitate funcţii de protecţie a mediului înconjurător. În raport cu funcţiile prioritare ce le îndeplinesc, sunt stabilite următoarele subgrupe funcţionale – păduri cu funcţii: 1. De protecţie a apelor (1,6%); 2. De protecţie a terenurilor şi solurilor (6,7%); 3. De protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători (48,6%); 4. De recreere (29,5%); 5. De interes ştiinţific şi ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier (13,6%).

3

Pentru fiecare categorie funcţională prin amenajamentele silvice sunt stabilite măsuri diferenţiate de gospodărire în raport cu funcţiile atribuite. În perioada postbelică au fost plantate circa 200 mii ha terenuri impracticabile în agricultură. Suprafaţa pădurilor a sporit cu 60%. În mare majoritate aceste specii au fost salcâmul, glădiţă, plopul, nucul, pinul, mesteacănul. Pădurile Moldovei sunt încadrate în categoria pădurilor cu pericol incendiar redus (în medie clasa 3,6). Un pericol mare pentru vegetaţia forestieră îl constituie tăierile şi păşunatul ilicit, poluarea pădurilor cu deşeuri şi reziduuri menajere, industriale, de construcţii şi de altă natură. În perioada anilor 1992-1999 tăierile ilicite în pădurile gestionate de către autorităţile silvice au constituit 174 mii m3 ce echivalează constituit 13%. Păşunatul neautorizat a luat amploare, aducând prejudiciu mai mare ca tăierile ilicite, întrucât nu permite regenerarea pădurilor. Astfel, au fost compromise 6% din suprafeţele plantate cu culturile silvice. Dauna cauzată pădurilor nu este estimată, fiind lipsă depistarea şi evidenţa strictă a tuturor cazurilor de încălcări ale legislaţiei silvice. Sectorul forestier oferă anual economiei naţionale masă lemnoasă în volumul de circa 360-400 mii m3. Necesităţile de încălzire a locuinţelor în localităţile rurale sunt satisfăcute la 60-70%. Veniturile sectorului forestier constituie 0,3-0,4% din produsul intern brut (34-35 mln lei). Pădurile aflate în gestiunea altor autorităţii constituie 10% şi au fost plantate în ultimii 50 ani. Funcţiile îndeplinite de aceste arborete sunt cele de protecţie a terenurilor şi solurilor şi contra factorilor industriali şi climatici dăunători. În aceste păduri nu se respectă regimul silvic, sunt tăiate şi păşunate abuziv nelegitim. Vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier este reprezentată prin perdelele forestiere de protecţie a câmpurilor, căilor de acces şi grupurile de arbori şi arbori solitari din perimetrele oraşelor şi altor localităţi. Suprafaţa perdelelor forestiere de protecţie constituie 31,1 mii ha şi se află în gestiunea: cu 1400 ha teren cu pădure sau 1% din volumul pădurilor. În acelaşi timp pierderile în terenurile gestionate de alte autorităţi au

4

1. autorităţilor administraţiei publice locale Inclusiv pe terenuri din • Fondul de rezervă • Fondul apelor • Cu destinaţie agricolă • Intravilanul localităţilor 2. autorităţilor centrale şi locale de transport: • feroviar • rutier • altor organizaţii de transport Concluzii:

- 28,8 mii ha - 22,4 mii ha - 0,1 mii ha - 6,2 mii ha - 0,1 mii ha - 2,2 mii ha - 1,5 mii ha - 0,7 mii ha - 0,1 mii ha

1. Republica Moldova este printre ţările din Europa cu cel mai mic grad de împădurire. 2. Dispersarea resurselor forestiere reprezintă un factor negativ. 3. Tăierile nelegitime şi păşunatul neautorizat reprezintă cele mai mari pericole pentru existenţa resurselor forestiere şi a diversităţii biologice.

Terenuri din intravilanul localităţilor .6 34.8 mii ha/5.4 mii ha/1.6% transporturilor şi alte destinaţii speciale 4. Terenuri ale fondului de rezervă . Terenuri ale fondului forestier .3384. Terenuri destinate industriei.2 mii ha/100% 1. Terenuri de destinaţie agricolă .8 0.6 mii ha/18.4 299.4 353.353.0.5% .620.34.2016.6 mii ha/8. Terenuri ale fondului apelor .8 mii ha/10.5 Distribuţia populaţiei. Categoriile de terenuri Populaţia .4% 6.478 mln ha Populaţia Pădurile şi terenuri cu vegetaţie forestieră Europa – 44% Europa – 9% America de Nord – 23% America de Nord – 28% CSI – 22% CSJ – 38% Restul lumii – 25% Restul lumii – 11% 1005 100% Păduri – 1.4293 mii Total terenuri .58.8% 3.0% 7. .682 mln ha (68%9 Europa – 10% America de Nord – 27% CSI – 52% Restul lumii – 11% 100% Terenuri cu vegetaţie forestieră – 795 mln ha (32%) .32% .299.4 mii ha/1.10% . Terenuri destinate ocrotirii naturii .2% Categorii de terenuri terenuri de destinaţie agricolă 620.6 mii ha/60% 2.53% 100% Republica Moldova. pădurilor şi terenurilor cu vegetaţie forestiere pe grupe regionale 2.8 58.6 2016.6 din intravilanul localităţilor destinate transporturilor şi alte destinaţii speciale destinate ocrotirii naturii ale fondului forestier ale fondului apelor ale fondului de rezervă .

1 = 49.9 + 0.1 Elveţia .4 Federaţia Rusă .2 + 0 = 10.30 + 1.1 = 32.1 + 0 = 31.8.2 Lituania .2 SUA .48.16.3 = 42.49.27 3 2.29.3 + 0.2 Cyprus .3 = 54.6 + 0 = 8.23.7 + 2.2 Republica Moldova .9 = 10.8 + 7.9 + 0 = 19.46.5.5 0 Total TRA 1.6 Latvia .7 Austria .8 = 48.3 = 74.6 Irlanda .0 Paduri si alte terenuri forestiere la un locuitor pe grupe regionale 4.66.27 1.27 0.19.8 + 0.6 Marea Britanie .83 2.85 .5 1 0.5 Ungaria .9 = 74.41.1 Estonie .71.52 0.12.5 2 1.66 + 3.6 Grecia .7 + 8.07 0.9 + 4.4 + 0 = 29.6 + 1.1 + 0 = 1.9 Polonia .1 + 3.7 = 29.9 Malta .7 Ukraina .1 = 16.10.6 Gradul de împădurire (păduri + alte terenuri cu vegetaţie forestieră) în raport cu suprafaţa totală a ţării Tabelul nr.5 0.5 Japonia .8 = 30.31.01 0.8 Suedia .9% + 2.4 + 1.1 Finlanda .27.5 4 3.0 = 69.8 + 17.5 + 1.6 = 31.4 Slovacia .5 + 1.46.8 Israel .0 = 47.6 3.1.25.7 + 24.31.1 România .5 = 51.2 Germania .8 = 32.9.3 Europa CSI America de NORD restul lumii 1.2 = 7.

de expoziţia şi gradul de înclinare a pantelor. clima şi solurile Republicii Moldova explică condiţiile de formare şi de răspândire a vegetaţiei spontane. Pădurile sunt reprezentate prin circa 5000 trupuri dispersate neuniform cu suprafeţe între 1 ha şi 15000 ha. Asupra mecanismului dezvoltării comunităţilor vegetale o influenţă negativă o ore activitatea antropogenă. s-au format diferite tipuri de păduri şi asociaţii silvice. Vegetaţia forestieră este reprezentată prin păduri de foioase de tipul celor din Europa Centrală.7 2. Diversitatea biologică forestieră Relieful. Relieful deluros al Moldovei condiţionează răspunderea vegetaţiei potrivit legităţii altitudinale. Schema Diversităţii Biologice Forestiere în dependenţă de categoriile de terenuri Diversitatea biologică forestieră DBF din rezervaţiile ştiinţifice DBF din alte arii protejate de stat ale întreprinderile silvice DBF din păduri cu regim special de protecţie DBF din păduri cu regim de gospodărie DBF din pădurile aflate în gestiunea altor deţinători) DBF din terenurile cu vegetaţie forestieră (perdele forestiere . de sol şi de alte condiţii. În urma acestei activităţi au fost distruse aproape 80% din suprafeţele ocupate de vegetaţie naturală. Răspândirea lor pe teritoriul ţinutului depinde de nivelurile hipsometrice. În dependenţă de factori.

6 16.6 135.4 62.9 10.2 11.8 10.6 7.1997 .1 1 29 6 11 4 8 13 7 6 4.6 88 20.Structura pădurilor şi evoluţia compoziţiei este prezentată în tabelul nr.8 12 234.4 2.6 52 50 140.6 7.8 6.4 113.4 16.3 9 62.2 2 42 6 3 26 1 3 3 4 1 2 1 2 4.4 136. total.1 După amenajamentul întocmite în … 1965 mii ha % 100 mii ha 388. din care 1.1 0.2 % 100 306.9 5.9 6.3 100 295.7 17 48.6 1.7 1.7 1.7 1985 % 100 mii ha 394.2 2 46 6 3 32 1 2 2 4 1 2 1 2 109. Păduri aflate în gestiunea altor deţinători 2.3 100 213.4 100 198.0 10.9 5. 1925 mii ha Fond forestier.1 9.7 2.8 0.9 15.1 6.5 54. Păduri aflate în gestiunea autorităţilor silvice Suprafaţa acoperită cu păduri Cvercinee: Gorun şi stejar pedunculat Stejar pufos Fag Diverse specii tari: Frasin Carpen Salcâm Ulm Nuc Alte foioase tari Diverse specii moi: Tei Plopi Salcie Răşinoase 2.0 9.1 2 32 8 5 14 1 1 3 5 2 2 1 2. 2 După statistica pădurilor.1 57 125.9 3.0 3.01.7 16.9 91 243.0 6.4 93.5 0.9 0.4 135.5 11.1 121.8 3.0 24.0 100 271.5 2.4 70.6 9.5 4.9 26.3 20.2 79 324.0 83 345.6 2.8 48 46 190.4 % 100 La 01.0 63 61 140.3 13.5 4.9 7.8 0.9 21 64.

răspândite pe pantele sudice din sudul Moldovei.grud Gradele de umeditate se notează cu cifre: 0 1 2 3 4 5 . După clasificarea utilizată în tipologia forestieră românească formaţiile de vegetaţie forestieră identificate în Republica Moldova se încadrează în etajele fitoclimatice: .soluri ude Începând cu anul 1992 s-a trecut la aplicarea în practica amenajării pădurilor din Republica Moldova a sistemului tipologic românesc. Biotopuri aride. Gradele de troficitate se notează cu simbolurile A. răspândite pe pantele sudice şi sud-vestice din sudul Moldovei.soluri jilave . Biotopuri reavăne . răspândite pe locurile înalte în partea centrală (Codrii).soluri reavene . Tipurile de staţiuni au fost stabilite în dependenţă de troficitate şi umeditate. asigurarea cu apa de asemenea numai atmosferică. B.1. Biotopuri subaride. răspândite în văile râurilor. în locuri cu precipitaţi abundente în perioada de vegetaţie a plantelor. C şi D având următoarele semnificaţii A B C D .soluri foarte uscate . 1966. Biotopuri jilave. 3. Geideman (1964. Asigurarea cu apă este numai atmosferică.soluri uscate .soluri foarte bogate . unde asigurarea cu apă are loc din contul apelor freatice 2. O altă clasificare a tipurilor de staţiune a fost făcută în baza lucrărilor de amenajare din 1975 şi 1985. Diversitatea staţiunilor forestiere T.2.soluri umede .subor .soluri bogate .1968) deosebeşte patru categorii de biotopuri în dependenţă de asigurarea plantelor cu umezeală: 1. pe podişul Nistrului şi izolat la nordul şi sudul republicii.sugrudoc .soluri foarte sărace . 4.bor .soluri sărace .S.

amestecături de şleau cu fag. edafic mijlociu. Marian Gh. silvostepă şi stepă. − deluros de strejărete – FD. +/. cu complexe de cernoziomuri argiloiluviale şi cambice. Bm(i). cenuşii-brune şi brune slab luvice. Deluros de cvercete cu gorunete. 6252. edafic mijlociu cu Carex pilosa. pseudorendzine şi cernoziomuri argiloiluviale. Deluros de cvercete cu gorunete. Bi(m). edafic mijlociu. 6151. Silvostepă deluroasă de cvercete de pedunculat (ecotip de silvostepă). Bs. cu soluri cenuşii. Bm. cu soluri cenuşii. brune tipice şi slab luvice. versanţi semiînsoriţi şi însoriţi. cenuşii-brune. − silvostepă – Ss. Bi. şi soluri cenuşii. goruneto-şleauri pe platouri. goruneto-şleauri pe platouri.brune slab luvice edafic mijlociu cu Asperula-Asarum-Stellaria. 6155. Deluros de cvercete cu fagete de limită inferioară. cenuşii-brune. 6154. cu complexe de soluri cenuşii. Deluros de cvercete cu gorunete. 6124. cu soluri cenuşii deschise. cu Asperula.10 − deluros discontinuu de cvercete cu gorun şi făgete de limită cu gorun şi făgete de limită inferioară – FD2. extrazonală în deluros de cvercete (cu gorun) pe versanţi însoriţi şi platouri (predominant). pe versanţi umbriţi. Silvostepă deluroasă de cvercete de pufos extrazonală în deluros de cvercete (cu gorun) pe culmi şi treime mijlocie-superioară pe versanţi însoriţi. Deluros de cvercete cu gorunete pe platouri şi versanţi însoriţi. Bm. Au fost identificate şi definite următoarele tipuri de staţiuni (conform dl. versanţi însoriţi şi semiînsoriţi. Tudoran): Tipurile de staţiune în FD2 – etajul deluros de cvercete cu gorun şi şleauri de deal şi al făgetelor de limită inferioară (6) 6123. cu soluri cenuşii. . 6156. versanţi însoriţi şi semiînsoriţi. din zonele fitoclimatice: forestieră. cu soluri cenuşii +/cernoziomuri argiloiluviale. goruneto-şleauri pe platouri. Bm. edafic mare cu Asperula-AsarumStellaria.Asarum – Stalarria.

papură. cenuşii-brune. pe versanţi cu expuneri variate. litosoluri. litosoluri. 7420. cenuşiu. 6265. Bi. 6264.gleizate. coliviosoluri. cu soluri gleice.brune salb luvice. Deluros de cvercete cu vegetaţie de mlaştină. şleauri cu gorun. cenuşiu închis +/. pe depresiuni de bază de versanţi. În Ss . Deluros de cvercete cu stejărete. cenuşii-brune. edafic mare-mijlociu. 6272. stuf. Bi. Bm. Bm(i). cu soluri cenuşii. stejăreto-goruneto-şleauri.11 6253. Silvostepă deluroasă de cvercete cu plantaţii – culturi de ameliorare -. Bs. edafic mijlociu. edafic mare. cu soluri cenuşii. 6271. Bs. Deluros de cvercete cu plantaţii – culturi de ameliorare -. 7410. brune tipice şi slab luvice. edafic mare. pe versanţi cu expuneri variate. Deluros de cvercete cu stejărete pe versanţi moderat pînă la puternic înclinaţi mai rar platouri. pe platouri şi versanţi umbriţi. provenite din cernoziomuri. Bm. În FD1 – etajul deluros de stejărete (7) 7210. edafic mare cu Asperula-Asarum-Stalarlaria. 7430. Bi. cu soluri cenuşii-brune. edafic submijlociu-mijlociu. cu soluri diverse: erodisoluri. edafic mic. . cenuşii-brune +/. +/. Deluros de cvercete cu stejar pe văi şi treime inferioară de versanţi. Bi.brune slab luvice. pe platouri şi versanţi calcaroşi. ravene. cu soluri cenuşii deschise.silvostepă (9) 9130. pe versanţi umbriţi. Deluros de cvercete cu stejăreto-şleauri cu carpen. amestecuri de şleau cu fag. soluri carbonatice înţelenite.cernoziom argiloiluvial. Bs. ravene. Bs. cu soluri cenuşii +/. de luncă de deal (funduri de văi). edafic mare. Deluros de cvercete cu şleauri de deal cu carpen. cu soluri litice. Deluros de cvercete cu făgete de limita inferioară. liticerendzinice. plopişuri. Deluros de cvercete cu stejărete. cu soluri cenuşii. soluri carbonatice înţelenite. 6310. pe vale şi treime inferioară de versanţi. cu soluri diverse: erodisoluri. provenite din soluri cenuşii şi cernoziomuri. coliviosoluri. Deluros de cvercete cu stejar pe platouri şi versanţi slab moderat înclinaţi.

Silvostepă – luncă de şleau-. cernoziom cambic. anual relativ prelungit inundabil. Silvostepă deluroasă de gorunet. 9520. rar şi scurt inundabil. argiloiluvial. Silvostepă – luncă de zăvoi de plopi -. neinundabil sau foarte rar şi scurt inundabil. profund freatic umed. . aluvial intens humifer. Silvostepă deluroasă externă de pedunculat (ecotip de silvostepă). Bi. Silvostepă – luncă de şleau-. pe paltouri şi versanţi slabmoderat înclinaţi. pe versanţi divers înclinaţi. 9612. Silvostepă deluroasă de pedunculat (ecotip de silvistepă). Silvostepă deluroasă externă şi extrazonal în stepă de stajărete xerofite de pufos. aluvial gleizat. 9641. 9340. şleao – plopiş -. 9623. rar şi scurt inundabil. Stepă. Silvostepă – luncă de zăvoi de plopi -. aluvial moderat humifer. Silvostepă – luncă de zăvoi de salcie -. pe cernoziom carbonatic. Bm-s. Silvostepă – luncă de zăvoi de plopi. foarte rar şi scurt inundabil. Silvostepă deluroasă de cvercete de pufos. 9230. 9642. pe văi şi treime inferioară de versanţi (predominant). neinundabil sau foarte rar şi scurt inundabil. 9330. anual prelungit inundabil. sol zonal freatic umed. cu cernoziomuri cambice şi argiloiluviale. Bm. 9350. cu cernoziomuri argiloiluviale şi cambice. Bi. temporar slab umezit freatic. Bi (m). sol zonal freatic umed. Bm. 9613. Bi. cu cernoziom slab levigat. aluvial amfisemigleic. Silvostepă – luncă de zăvoi de salcie -. Bi. Silvostepă deluroasă de pedunculat (ecotip de silvostepă). 9624. pe culmi şi treime mijlocie-superioară de versanţi însoriţi. freatic umed. Bm. Bm-s. 9614. cernoziom slab levigat pe loess. Bi. ceroziom argiloiluvial pe loesse sau materiale loessoide. aluvial moderat humifer. 9240. Bi. terenuri slab înclinate cu cvercete de pedunculat. Bm.12 9220. foarte profund.

GORUNETE ŞI TIPURI DE PĂDURE CU GORUN (QUERCETA SESSILIFLORAE COMPOSITA) 5.c. Pm 5323. Şleau de deal cu gorun. Şleau de deal cu gorun şi fag (Querco -sessilflorae 5312. Pi 5163. Ps (fără tei) 5323. Pm 433.3 ŞLEAURI DE DEAL CU GORUN (QUERCO . Goruneto-făget cu flora de mull. Şleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie. Gorunet cu cărpiniţă de productivitate inferioara.3 FĂGETE AMESTICATE (FAGETA COMPOSITA) 431.tilietosa) superioară. Ps Fageta asperuletosa) 5. Pi 5164. pe baza informaţiilor culese privind compoziţia arboretelor. Şleau de deal cu gorun fără fag (Querco . Făgete amesticate de dealuri (Fageta .4311. Gorunet cu scumpie de productivitate inferioară.Carpineta .1. Goruneto-şleau de productivitate mijlocie. Gorunet cu Lithospermum p. clasele de producţie şi ansamblul condiţiilor staţionale. FĂGETE SI TIPURI DE PĂDURE CU PARTICIPAREA FAGULUI (FĂRĂ STEJAR. Pm 532. Ps 5314. Gorunet normal cu cărpiniţă. Gorunet cu floră de mull de productivitatea mijlocie. Goruneto-şleau de productivitate mijlocie. Tabelul nr. Ps asperuletosa) 5113. Goruneto. Pm 516. Tipurile de pădure identificate şi definite se prezintă în tabelul de mai jos. de productivitate inferioara. Corunet cu Carex pilosa de productivitatea mijlocie.Carpineta .2. Pm 5324. Făget amesticat din regiunea de dealuri. Gorunete cu floră de mull (Querceta sessiliflorae 5111. FAGETA) 4. Gorunet normal cu floră de mull. Pm (fără tei) 5324. GORUNETE PURE (QUERCETA SESSILIFLORAE) 511. Pm (fără tei) . Făgeto-cărpinet cu flora de mull. Şleau de deal cu gorun si fag de productivitate mijlocie.SESSILFLORAE ) 531.2 GORUNETO . Pm subtermophila) 5162. Pi 5.5322. Şleau de deal cu gorun şi fag de productivitate . Gorunete termofile (Querceta sesseliflorae 5161. Identificarea şi denumirea tipurilor de pădure s-a făcut respectând cheia pentru determinarea tipurilor de pădure.3 Tipuri de pădure din Republica Moldova pe grupe de tipuri. Făgeto-cărpinet cu flora de mull de productivitate mijlocie.făget cu floră de mull (Querceta . Şleau de deal cu gorun şi fag de productivitate sessilflorae . formaţii si grupe de formaţii forestiere FORMATIA Tipuri de pădure Grupa de tipuri 1 2 GRUPA DE FORMATII 4. Şleau de deal cu gorun. Pm (cu tei pucios) 5324. Pm 1 2 GRUPA DE FORMATII 5. Făgeto-carpinete cu floră de mull (Fageta. Diversitatea ecosistemelor forestiere În timpul amenajării pădurilor după 1992 tipurile de pădure au fost identificate luându-se în considerare întregul complex al vegetaţiei şi factorilor staţionali.fagetosa) superioară.Tilietosa) 4311.FAGETA) 521.FĂGETE (QUERCETA . P5121. Ps Carpineta asperuletosa) 4312.2.5211.

FRAXINETOSA) 631. Pi 618. Goruneto .SESSILIFLORAE CARPINETA) 5. Şleao .Carpineta) productivitate superioară (faciesurile cu carpen.2 STEJĂRETE PURE DE STEJAR PUFOS (QUERCETA PEBESCENTIS) 821. Stejăret de deal cu cireş din regiunea de dealuri de productivitate mijlocie (faciesul cu mesteacăn). Pm 8.51.2 Şleauri de deal de stejar pedunculat (Querco 6211.frăsinet (Qurceto .CARPINETA .roboris .ROBORIS) 612. Pm 6. Şleauri de luncă din regiune de dealuri (Querco .robori 6331. Pm 6132.ROBORIS) 6.FRAXINETA) 561.fraxineta carocetosa 5611.ROBORIS . Pi 6. Ps 5513. Stejăret de deal cu cireş de productivitate inferioară.14 5.3 ŞLEAURI DE LUNCĂ (QUERCO – ROBORI . Şleao .şleau de luncă din silvostepă de productivitate mijlocie. Şleau de deal cu gorun şi stejar pedunculat de (Querco .lithospermosum) productivitate inferioară. Stejărete de luncă din regiunea de dealuri de productivitate superioară.Carpineta . Şleau de deal din regiunea deluroasă (facieşul cu robori . Ps 6213.Sessiliflorae . Stejar pufos pur din zona forestieră. Pm 6334.FRĂSINETE (QURCETO . Sleau de deal cu stejar pedunculat de productivitate mijlocie (facaiesurile cu carpen. Stejărete pe versanţi calcaroşi (Querceta roboris 6171.fraxinetosa . Ps 6333. local şi tei argintiu. Stejărete de coastă şi platoiri din regiunea de 6131.gorunete pe versanţi calcaroşi (Qurceto 6181. Stejărete de luncă (Querceta roboris rubosa) 6121. Şleau de deal cu gorun şi stejar pedunculat de productivitate mijlocie. tei pucios.CARPINETA) 6. Şleau de lunca din silvostepă (Querco . Stejăreto . Stejăreto-şleau de deal de productivitate superioară robori .6.5 ŞLEAURI DE DEAL CU GORUN ŞI STEJAR PEDUNCULAT (QUERCO . cu carpen şi cireş). Stejărete pe versanţi calcaroşi de productivitate lithospermosum) inferioară. Pm 6133.plopiş de luncă din silvostepă de productivitate mijlocie. Pm pilosa) GRUPA DE FORMATII 6. Stejăret pedunculat (ecotip de silvostepă) cu arţar subtermophilla) tătărăsc şi porumbar.subtermophila) superioară. Stejăreto . Ps 613. Pm 5514. Pi 616. cu carpen si cireş). Şleau de deal cu stejar pedunculat de productivitate superioară (faciesurile cu carpen. local şi tei argintiu). QUERCETO . Pm 5. Ps 633. Stejărete de stejar pufos din zona forestieră 8211.goruneto-şleau de productivitate mijlocie.ROBORI .gorunet pe versanţi calcaroşi de . GORUNETO .6311. Ps 6332. Stejăreto .frăsinet de productivitate mijlocie. STEJăRETE DE STEJAR PEDUNCULAT ŞI PĂDURI CU STEJAR PEDUNCULAT (FĂRĂ FAG. Pi 617.şleau de productivitate mijlocie (faciesul cu carpen si cireş). Stejăret de deal cu cireş de productivitate dealuri cu floră mezofită (Querceta roboris superioară. Şleauri de deal cu gorun şi stejar pedunculat 5512.submontana) carpen.sessiliflarae .plopiş de luncă din silvostepă de productivitate superioară. cu carpen si cireş). Ps 6212. Ps aceretosa) 6132. frasin). Pm 5513.1 STEJĂRETE PURE DE STEJAR (QUERCETO . Goruneto . Stejărete de silvostepă (Querceta roboris 6164.Carpineta submontana) (facaiesurile cu carpen. Pi .fraxinetosa . cu carpen si cires). Stejăreto .2 ŞLEAURI DE DEAL DE STEJAR PEDUNCULAT (QUERCO .goruneto . Stejăreto-şleau de deal de productivitate mijlocie (facaieşurile cu carpen. Stejăreto .Roboris . Pm 6215. Stejăret de deal cu cireă din regiunea de dealuri de productivitate mijlocie. tei pucios. Şleau de luncă din silvostepă de productivitate Carpineta .

cu mull. Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie. PĂDURI CONSTITUITE DIN DIVERSE SPECII DE FOIOASE 0. Zăvoi de plop alb de productivitate superioară. brune tipice şi brune slab luvice. pe soluri cenuşii. brune tipice şi brune luvice. Pi 062. 4516. Stejar pufos din silvostepă de productivitate mijlocie. Pi 8225. cu AsperulaAsarum-Stellaria. cenuşiibrune. 4316. Stejar pufos pur din zona forestieă de productivitate mijlocie. pe soluri cenuşii. cu Asperula-Asarum-Stellaria. Pm 9516. Pm GRUPA DE FORMAŢII 9. moldovean. Culturi silvice (de ameliorare a terenurilor stepă degradate din silvostepă deluroasă şi stepă) (Querceta pubescentis duinensis) În vederea aplicării în amenajarea pădurilor din Republica Moldova a avantajelor tipologiei ecosistemice s-a conturat un sistem tipologic pe baze ecosistemice. pe soluri cenuşii. Culturi silvice (plantaţii) de ameliorare a terenurilor deluroasă forestieră degradate din regiunea deluroasă forestieră. eu-şi mezobazice. Zăvoaie amesticate de plop şi salcie (Populeto 9611. Făget cu carpen înalt şi mijlociu productiv. cenuşiibrune. Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de loess pubescentis subtermophila) sau lut. moldovean. Ps Saliceta rubosa) 9612. Zăvoi de plop şi salcie de productivitate mijlocie. Stejărete de stejar pufos din silvostepă (Querceta 8221. Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie. Ps 9112. Goruneto-făget înalt şi mijlociu productiv. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. Pi 9. Pm GRUPA DE FORMAŢII 10. hidric echilibrate. hidric echilibrate. eu-şi mezobazice. Zăvoi de salcie de productivitate inferioara.15 8214. cu mull. cu AsperulaAsarum-Stellaria. . brune tipice şi brune slab luvice. Culturi silvice de ameliorare din silvostepă şi 0621. eu-şi mezobazice. Pm 822. Zăvoi de salcie de productivitate superioară. Culturi silvice de ameliorare din regiunea 0611. Zăvoaie de salcie (Saliceta albae rubosa) 9513. Zăvoi normal de plop şi salcie. Zăvoi de plop alb (Populeta albae rubosa) 9111. cenuşii-brune. cu Asperula-AsarumStellaria. pe soluri cenuşii-brune. PĂDURI DE PLOP ŞI SALCIE (POPULETA. înalt şi mijlociu productiv. cu mull. Făget amestecate. cu mull. Prin cercetările efectuate cu prilejul lucrărilor de amenajare s-au identificat următoarele tipuri de ecosistem forestier: TIPURI DE ECOSISTEM FORESTIER 4216. 4616. eu-şi mezobazice. hidric echilibrate. Şleau de deal cu gorun şi fag (tei argintiu) înalt şi mijlociu productiv. moldovean.6 AMESTICURI DE PLOP ŞI SALCIE (POPULETO-SALICETA) 961. moldovean. Pm 951.6 CULTURI DE AMELIORARE A TERENURILOR DEGRADATE 061. brune tipice şi brune slab luvice. Ps 9515. SALCIETA) PLOPIŞURI PURE DE PLOP ALB (POPULETA ALBAE) 911.

cernoziomuri freatic umede. Stejăret de pedunculat cu arţar slab şi foarte slab productiv. cu RubusAegopodium. Gorunet mijlociu productiv. cu Carex pilosa. 5611. înalt şi mijlociu productiv. cu Carex pilosa. hidric perioadic deficitare. eu şi mezobazice hidric optimale. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. pe soluri cenuşii. eu-şi mezobazice. 5416. +/. carpen) înalt şi mijlociu productiv. 5316. cu mull. cu mull pe cernoziomuri cambice şi agriloiluviale (izolat cenuşii) eubazice. eu-şi mezobazice.gleizate. moldovean.tei argintiu) mijlociu productiv. Şleau de deal cu gorun (tei argintiu. Gorunet slab productiv. 6114. cenuşii-brune. cu Lithospermum – Chrysanthemum corymbosum. cu mull. pe complexe de soluri cenuşii şi cernoziomuri agriloiluviale.cireş) slab productiv. mezobazice. cenuşii-brune. 5116. eubazice hidric deficitare. Gorunet cu carpen. pe soluri cenuşii. cu mull. +/brune slab luvice. cu mull. cu Lithospermum. .brune slab luvice.16 5111. moldovean. carpen) înalt şi mijlociu productiv. cenuşii-brune. pe cernoziomuri tipice şi cambice. cu mull pe soluri cenuşii. cenuşiibrune. cu mull. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. pe soluri cenuşii. 5216. pe soluri cenuşii. Stejăret pedunculat cu arţar tătăresc slab productiv. cu cu Lithospermum. eu-şi mezobazice. eu. Stejăret pedunculat (+/. eubazice. moldovean.brune slab luvice. +/. hidric deficitare. 5125. moldovean. pe complexe de soluri cenuşii. 5715. Stejăret de pedunculat înalt şi mijlociu productiv. moldovean. +/cernoziomuri argiloiluviale şi cambice. cu Asperula-Asarum-Stellaria. moldovean. Gorunet înalt şi mijlociu productiv. eu-şi mezobazice.brune slab luvice. cu Lithospermum. moldovean. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. cu Carex pilosa. moldovean. pe soluri cenuşii. Goruneto-frăşinet (+/. cenuşe brune. +/.brune slab luvice. cu mull – moder (mull) pe soluri cenuşii. Şleau de deal cu gorun (tei pucios. +/. moldovean. moldovean. 6717. cu Asperula-Asarum-Stellaria. 6111. cu Asperula-Asarum-Stellaria. cenuşii-brune. cu mull. 6171. hidric cvaziechilibrate. mezobazice hidric cvasiechilibrate. moldovean.şi mezabazice. pe soluri cenuşii. cu mull – moder (mull). hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. carbonatic. hidric periodic deficitare. eubazice. cu mull. Gorunet cu cărpiniţa slab productiv. moldovean. cu AsperulaAsarum-Stellaria. +/. hidric deficitare. cu mull.

moldovean. pe soluri rendzinice (izolat şi cenuşii). eurobazice. cu mull. 9717. cu Rubus caesius – Galium aparine. pe soluri aluviale. Stejăret de pedunculat cu cireş (+/. rar şi scurt inundabile. şi cernoziomuri argiloiluviale. +/. cu Rubus caesius – Galium aparine. moldovean. cu mull. eu-şi mezobazice. 6316.brune slab luvice. cu Lithospermum. cu Asperula-Asarum-Stellaria. Zăvoi de plop alb şi salcie înalt şi mijlociu productiv. hidric deficitare. cu mull. pe soluri cenuşii. carbanatic eubazice. cernoziomuri freatic umede. cu Asperula-Asarum-Stellaria. pe soluri cenuşii. 8711. hidric echilibrate. cu mull. cenuşii-brune. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. cenuşii-brune. carbonatic eurobazice. pe soluri aluviale +/. cu mull. moldovean. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. moldovean. 6617.scumpie) mijlociu şi slab productiv.mesteacăn) înalt şi mijlociu productiv. . moldovean. Şleau de pedunculat (+/. hidric optimale. moldovean. pe soluri aluviale stratificate. carbonatic eubazice.gorun) înalt şi mijlociu productiv. cu Asperula-Asarum-Stellaria. pe soluri cenuşii.gorun) – tei argintiu – carpen înalt şi mijlociu productiv. Stejăret cu carpen (+/. moldovean. cu Lithospermum. gleice sau amfigleice. pe soluri aluviale fine. divers sheletice. cu mull. +/. carbonatic. cu mull. pe cernoziomuri agriloiluviale şi cambice. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. moldovean. moldovean. moldovean.gleizate. +/. 8771. euşi mezobazice. carbonatic eubazice.gorun) – tei pucios – carpen înalt şi mijlociu productiv. hidric periodic deficitare. 6416. eubazice.17 6216.brune slab luvice. cenuşii-brune. pe cernoziomuri tipice şi cambice. 6517. permanent freatic umezite. cu mull. hidric optimale şi echilibrate cu Rubus caesius – Galium aparine. moldovean. cu Rubus caesius – Galium aparine. hidric optimale. cenuşii-brune. cu mull. cu Asperula-Asarum-Stellaria. Şleau pedunculat (+/.brune slab luvice. 9617. Plopiş – stejăret de depunculat înalt şi mijlociu productiv. Stejăreto – gorunet cu arţar tătăresc slab productiv. Stejăret de pufos (+/. 6071. eubazice. hidric periodic deficitare. cu Lithospermum.scumpie) slab şi foarte slab productiv. cu mull. eu-şi mezobazice. gleizate.brune slab luvice. cu mull. Zăvoi de plop alb înalt şi mijlociu productiv. +/. Frăsineto – (ulmeto) – stajăret de pedunculat înalt şi mijlociu productiv. frecvent scurt – mediu inundate. Stejăret de pufos (+/. eu-şi mezobazice. pe soluri cenuşii. 6916.

amfibii. moldovean. Iu. 3 de gorun cu o suprafaţă de 437. cu Rubus caesius – Galium aparine. provizoriu: 0311. carbonatic eubazice. hidric deficitare cu Branchzpodium. 2. frecvent inundate pe timp mediu. Diversitatea specifică Tabelul nr. Tişcenco. 4 Specii din păduri periclitate sau pe cale de dispariţie Specii din ţară Specii din păduri Număr ul total de specii Inclusiv pe cale de dispariţie Endemice Inclusiv pe cale de dispariţie Numărul Total de specii Inclusiv pe cale de dispariţie Endemice Inclusiv pe cale de dispariţie 1.4. litosoluri.18 9817. lipsite parţial sau total de orizont humifer – erodisoluri.3. Pentru terenurile degradate s-a definit tipul de ecosistem forestier artificial. Culturi silvice (plantaţii). de ameliorare foarte slab şi slab productive. cu mull. D.5 ha şi o rezervaţie de stejar pedunculat şi gorun cu o suprafaţă de 171. gleizate sau gleice. Arbori 2. moldovean. coluvisoluri. soluri carbonatice înţelenite -. pe complex de soluri diverse. Zăvoi de salcie înalt şi mijlociu productiv. Păsări 7. V. Lucrările de creare a bazei semincere au început la sfârşitul anilor 60 la Staţiunea experimentală pentru silvicultură sub conducerea doc. Mamifere 6. stejar pufos. Alte vertebrate (peşti. Resursele genetice forestiere Baza semincieră din Republica Moldova include arborete surse de seminţe. Briofite 4. În anul 1991 au fost elaborate Recomandări temporare privind crearea bazei semincere şi măsurile de . hidric optimale. Lichenofite 5. pe soluri aluviale fine.5 ha în ÎSS Tighina şi Străşeni.2 ha. arhivele de clone: culturi geografice şi ecologice: rezervaţii genetice forestiere. reptilii) 47 1752 10 16 67 243 - 7 83 - 20 527 10 16 - 57 - 47 130 - 7 18 - 20 71 10 16 11 36 50 23 - 2. În anul 1998 au fost evidenţiate 7 rezervaţii genetice de stejar pufos cu o suprafaţă de 104. Efimov. Litvinenco. Alte specii Angiosperme 3. În anii 70-80 s-au creat plantaţii semincere de clone de stejar pedunculat. nuc cu o suprafaţă de 53 ha. formate în cele mai productive şi stabile arborete naturale: plantaje semincere create din clonele arborilor plus: arbori plus.

în care în dependenţă de condiţiile staţionale a fost efectuată raionarea seminceră a fondului forestier. Din totalul de seminţe forestiere recoltate 69.8% seminţele de specii însoţitoare şi 3.8 ha.5 ha. culturi geografice de stejar pedunculat pe o suprafaţă de 17. 2.9 ha.9 t de seminţe.0 ha) şi nuc comun (4.7 până la 200.8% constituie seminţele de specii principale.0 ha).2-17. Anual din fondul forestier se recoltează de la 33.1 .2 ha.5 54.2 355. Adîgeiskii) pe o suprafaţă de 3.19 îngrijire (doc. 12 plantaje semincere cu o suprafaţă de 57. Către anul 1996 baza seminceră includea: 81 arbori plus de stejar pedunculat şi pufos. Cercheskii.6 162.1% seminţe de arbuşti.2 ha. D. 7 rezervaţii genetice cu o suprafaţă de 713. Această raionare presupunea crearea unei largi reţele de obiecte a bazei semincere pe bază populaţional-genetică. un sector de salcâm alb 16 ha şi în ÎSS Iargara 3 plantaţii mamă de alun (sorturile Ata-Baba.3 ha.2 179.0 ha). În următori ani s-au efectuat lucrări în vederea selectării sectoarelor semincere în baza noţiunii de populaţie. Arborete surse de seminţe – total Inclusiv_ stejar pedunculat Gorun Stejar pufos Stejar roşu Salcâm alb Fag silvatic Unităţi 81 32 49 118 52 22 7 2 12 7 Total Ha 1401. 118 arborete surse de seminţe cu o suprafaţă de 1401. arhive clonate de stejar pufos (1.9 467. Arbori plus total Inclusiv: stejar pedunculat Stejar pufos 2. Practic în toate zonele fizico-geografice au fost evidenţiate arboretele cele mai reprezentative şi productive şi în anul 1992 au fost create 85 sectoare cu o suprafaţa totală de 925.2 ha. Tabelul nr. În anii 1999-2000 Institutul de Cercetări şi Proiectări Silvice în ÎSS Cahul a evidenţiat un sector de stejar pedunculat (112 ha).Gociu).3 31.5 Baza semincieră din fondul forestier Denumirea 1. În anii 1998-2000 cantitatea de seminţe recoltate s-s micşorat simţitor. culturi ecologice de stejar pedunculat pe o suprafaţă de 3.2 – 93.8 – 14. 2 sectoare de stejar pufos (85.

8 30. precum şi prin neglijarea importanţei acestor lucrări.0 Tabelul nr.9 12388 5. Culturi geografice de stejar pedunculat 6.0 25. Rezervaţii genetice forestier – total Inclusiv: gorun şi stejar pedunculat Gorun Stejar pufos 4.0 36.4 13470 22.4 Seminţele recoltate din obiectele bazei semincere constituie în medie pe anii 19922000 1. Cantitatea mică de seminţe recoltate din obiectele bazei semincere poate fi explicată prin îngrijirea şi conducerea necorespunzătoare a arboretelor.6 15.6 Recoltarea seminţelor forestiere din obiectele bazei semincere (kg) Specia Stejar pedunculat Stejar pufos Gorun Nuc Salcâm Stejar roşu Fag Alun Sorb Total În % din cantitatea de seminţe recoltate 1992 17550 2100 300 1993 1730 200 488 300 750 1994 220 Anul 1995 17930 3500 970 1997 9738 510 2060 1999 406 2000 2299 688 100 11270 700 20000 13. Culturi ecologice de stejar pedunculat 7.7 17.2 3.1 2 3470 7.8 2.6 25 118 549 1.5 433.5 104.0 1. Arhive clonale – total Inclusiv: stejar pufos Nuc comun 4 3 1 1 7 7 1 3 3 12 6 1 5 2 1 2 1 1 68.9 25 3112 6. este foarte mică. mai ales de specii principale.3 713. ponderea seminţelor genetic ameliorate.20 Nuc comun Carpen Tei Jugastru Alte specii 3.0 4.3 40. Plantaje semincere de prima generaţie – total Inclusiv: stejar pedunculat Stejar pufos Nuc comun 5.2 175.4%.2 57.4 23100 12.1 1. .9-22.5 5.

5. care practic lipsesc. În acest scop sînt necesare cercetări ecosistemice complexe.21 2. • Diversitatea specifică este de asemeni studiată insuficient. Cunoaşterea genofondului populaţiilor forestiere este absolut necesar pentru realizarea de arborete stabile şi înalt productive. iar cele deschise – 9%. Cele semideschise constituie 6%.0. .6-1. Diversitatea landşaftică a pădurilor Republicii Moldova În tipul amenajării au fost apreciate tipurile de landşafturi a pădurilor recreaţionale a Republicii Moldova. Astfel va fi elaborată argumentarea ştiinţifică a activităţilor de conservare a diversităţii biologice forestiere. Tipul majoritar a fost determinat cel inclus 85% cu consistenţa 0. Caracteristica landşaftică a fost determinată după următori indici: estetic (trei clase) recreaţional (trei clase) stabilitatea arboretelor (patru clase) accesibilitatea (trei clase) vizibilitatea (trei clase) stadiile digresiei recreaţionale (cinci clase) Concluzii: Pentru menţinerea. • Alt tip de cercetări sînt cele genetico-populaţionale. conservarea şi ameliorarea diversităţii biologice şi landşaftice a pădurilor este necesar în primul rând de a cunoaşte în toată complexitatea şi la toate nivelurile.

Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Ministerul Apărării Ministerul Transporturilor Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare Agenţia de Stat pentru Silvicultură Diversitatea biologică forestieră Administraţia publică locală Agenţia de Stat Resurse Funciare şi Cadastru Comunitatea locală .3. Analiza cadrului instituţional Ministerul Ecologiei.

Aparatul central era constituit din cinci secţii (autogestiune. districte. În subordine acestuia activau 13 întreprinderi silvice mecanizate (divizate în: ocoale silvice. Subdiviziunile erau 14 întreprinderi silvice (cu divizarea în ocoale. exercitând concomitent controlul asupra gospodăriei pădurilor aflate în subordinea altor deţinători. În subordonarea nemijlocită a direcţiei menţionate. economie şi finanţe etc. districte. Inspectoratul financiar. În perioada 1944-1947 organul silvic central a fost Direcţia gospodăriei forestiere subordonată direct Direcţiei principale a serviciului silvic din URSS. . care a activat până în anul 1944 Principalele funcţii ale autorităţilor silvice de stat din această perioadă au fost asigurarea pazei. cantoane etc. protecţiei. a fost constituit Comitetul de Stat pentru gospodăria forestieră din cadrul Sovietului de Miniştri al republicii. Aparatul central al Direcţiei era alcătuit din trei servicii (secţii). activau 20 ocoale silvice cu divizarea în districte şi cantoane. unde activau 14 ingineri. În anul 1947 a fost constituit Ministerul gospodăriei forestiere (în teren a rămas aceiaşi structură). Întreprinderile silvice au fost restructurate în întreprinderi silvice mecanizate cu mărimea suprafeţelor aflate în gestiune.). li sau atribuit şi funcţiile de exploatare (14 întreprinderi). iar după dizolvarea întreprinderilor de exploatare (1962).Analiza evoluţiei structurii instituţionale de gestionare a fondului forestier Evoluţia structurii instituţionale a ramurii silvice a fost influenţată de-a lungul anilor în special de schimbările politice şi conjuctură.). În perioada 1953-1961 ramura silvică a fost inclusă în cadrul Ministerului Agriculturi şi Alimentaţiei. În teren activau 28 de întreprinderi silvice divizate nemijlocit în districte şi cantoane silvice. folosirii şi regenerării pădurilor aflate în gestiune. în baza Direcţiei generale păduri. care a activat până în anul 1953. În anul 1961 (aprilie) silvicultură a fost separată de agricultură într-o structură aparte (Direcţia generală păduri şi protecţia mediului) de pe lângă Sovietul de Miniştri. În perioada interbelică funcţia de autoritate silvică centrală în acest teritoriu era îndeplinită de Direcţia Regională Silvică Chişinău subordonată Casei de Administrare a Pădurilor de Stat. În anul 1930 în baza Direcţiei a fost constituit Inspectoratul de Regim Silvic Chişinău practic cu aceiaşi structură. În perioada menţionată (1944-1953) autorităţile silvice centrale îndeplineau funcţia de gestionar al fondului forestier de stat. Inspectoratul de control. silvicultură. Din anul 1966. Restul pădurilor (circa 30 mii ha) erau administrate de proprietarii acestora fără respectarea regimului silvic. care gestiona pădurile din proprietatea statului (214 mii ha sau 91%).

având în subordine 17 întreprinderi silvice şi 4 rezervaţii naturale. staţia de combatere a bolilor şi dăunătorilor forestieri. Funcţiile de bază ale autorităţii silvice centrale constituiau în gestionarea fondului forestier de stat. 3 rezervaţii naturale. Din anul 1988 (septembrie) Ministerul gospodăriei forestiere a fost desfiinţat.24 cantoane). cantoane). Comitetul de stat al gospodăriei forestiere a fost reorganizat în Ministerul gospodăriei forestiere. În anul 1993 în baza Direcţiei păduri a fost reconstituită Asociaţia de Stat “Moldsilva”) în cadrul aceluiaşi Departament. având funcţiile de gospodărire a fondului forestier. . Funcţiile principale erau: elaborarea şi aplicarea politicii de stat în domeniul silvic. Aparatul central al Ministerului era divizat în 5 direcţii. 1 asociaţie silvică de ştiinţă şi producere.S. protecţia şi regenerarea pădurilor independent de apartenenţa departamentală. 21 întreprinderi silvice. 4 staţii de ameliorare silvică (divizate în: sectoare de producere. În subordine Asociaţiei au fost constituite 18 întreprinderi silvice. Asociaţia “Moldsilva” a fost reorganizată în Direcţia păduri şi rezervaţii naturale din cadrul Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător şi Resurse Naturale. staţia de cercetări şi normări în domeniul muncii.S. A.S. controlul de stat vizavi de starea folosirea. autoritatea silvică centrală fiind încadrată în Comitetul de Stat pentru gospodăria silvică şi protecţia mediului (Asociaţia de Stat “Moldsilva”). controlul de stat în acest domeniu pe întreg fondul forestier naţional indiferent de subordonarea departamentală. paza. districte. 9 secţii. În anul 1971 în cadrul lui s-a constituit (în baza ocolului silvic Lozova) prima rezervaţie naturală dinţară )”Codrii”). În subordine Ministerului activau asociaţii silvice de producţie. În continuare (anul 1990. 557 din 28 iunie 2001 “Cu privire la reorganizarea Serviciului Silvic de Stat” (în continuare A. “Moldsilva” este autoritatea centrală în domeniul silviculturii şi se subordonează Guvernului Republicii Moldova. “Moldsilva”). 2 întreprinderi silvo-cinegetice. păstrându-şi practic aceleaşi funcţii. centrul de organizare ştiinţifică a muncii şi gestionare a producerii. 1 întreprindere de exploatare. noiembrie). Din anul 1994 )mai) până în anul 1997 (iunie) Asociaţia de Stat “Moldsilva” a activat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. adăugându-se şi încă o rezervaţie naturală). 1 rezervaţie naturală. În anul 1978 (ianuarie).S. Agenţia de Stat pentru Silvicultură “Moldsilva” a fost creată în baza Serviciului Silvic de Stat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. Funcţiile de control au trecu în cadrul structurii de protecţie a mediului (direcţie specială). Aparatul central al Comitetului constituia: 1 direcţie şi 7 secţii.

“Moldsilva” i-au fost atribuite următoarele sarcini şi atribuţii: asigurarea continuităţii şi a biodiversităţii naturale a pădurilor. organizează producerea. instrucţiuni pe domenii aprobate de către Guvernului Republicii Moldova şi autoritatea silvică centrală. A. . asigură promovarea speciilor autohtone valoroase. Activitatea direcţiei Agenţiei a întreprinderilor şi rezervaţiilor este reglementată prin statutele şi regulamentele de organizare ale lor şi printr-un set de norme tehnice.S. Aparatul central al A.25 Referitor la diversitatea biologică A. cadastrului. 1000 din 19 septembrie 2001 “Cu privire la Regulamentul. geodeziei. cartografiei. structura şi statele de personal ale Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru” (în continuare – Agenţie) şi este în calitate de organ al administraţiei publice centrale care asigură realizarea poliţiei statului în domeniul administrării fondului funciar şi reglementarea relaţiilor funciare. “Moldsilva” este constituit din următoarele direcţii: Direcţia fond forestier şi producere Paza şi protecţie Direcţia administrativă Direcţia finanţe şi juridică Direcţia marketing Garda forestieră. topografiei şi prospecţiunilor tehnice. “Moldsilva” are în subordine: întreprinderi de stat pentru silvicultură – 19 rezervaţii naturale de Stat – 4 Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice.S.S.S.S. elaborează şi organizează aplicarea măsurilor privind conservarea pădurilor din ariile naturale protejate de Stat. Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru a fost creată prin Hotărârea Guvernului nr. utilizarea şi controlul genetic al materialelor forestiere de reproducere.S.

ce urmează să fie regenerate şi ale celor ce aparţin rezervaţiilor.. de conservare a solului..dezvoltarea sistemelor. Ministerul Transporturilor Administraţia publică locală În conformitate cu Legea privind administraţia publică locală nr. hotarele terenurilor cu regimuri speciale de conservare a naturii..26 Are următoarele atribuţiuni (secţiunea 2) argumentează şi stabileşte.310-XXII din 7 decembrie 1994. ale celor ce urmează a fi ameliorate prin împădurire şi alte metode. 541 din 28 iunie 2001 prevede următoarele sarcini: .. în comun cu autoritatea centrală pentru mediu. 184 din 29 februarie 2000 nu stabileşte atribuţii în domeniul gestionării resurselor forestiere în pofida faptului prezenţei lor (420 ha).. ale comitetului executiv raional p) iau măsuri pentru protecţia mediului înconjurător. Ministerul Apărării • Regulamentul Ministerului Apărării aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare • Regulamentul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. precum şi ale celor ce ţin de fondul ariilor naturale protejate de stat. de menţinere a echilibrului ecologic.17 Atribuţiile consiliului sătesc e) aprobă programele locale de refacere şi protecţie a mediului înconjurător.. Art. în conformitate cu dispoziţiile organelor centrale de specialitate. Art. 40 Atribuţiile primăriei.. .

neimplicarea în asigurarea menţinerii şi conservării DBF. folosirea produselor nelemnoase în alimentare pentru oameni şi animale (ciuperci. materiale pentru construcţii rurale. şi influenţează asupra stării diversităţii biologice forestiere prin: utilizarea produselor lemnoase ca combustibil pentru încălzire. fân.a. instituţii de învăţământ preşcolar. diverse NGO. păşuni ş. . ca surse de venituri prin comercializarea produselor sus menţionate. plante medicinale. admiterea valorilor ştiinţifice a DBF din zona respectivă.27 Comunitatea locală • Comunitatea locală este reprezentată prin populaţie.). fructe de pădure. şcolar etc.

42 40.8 179.P.00 1.84 Chelt.2 1447.1 143.P.8 304.82 0. % 32.54 30.07 61.05 82.27 24.33 32. mii lei 2001 plan S. Buget % % 44.52 72.8 1203. mii lei 364.7 110.40 90. mii lei 546.28 R e z e r v a t ia C o d r ii 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 % % % % % % % % % % % 1995 1996 1997 1998 S .5 324.02 3821. B uget 1999 2000 2001 B uget R e z e rv a tia P la iu l F a g u lu i 100% 80% 60% 40% 20% 0% 1995 1996 1997 1998 S .P.7 Finanţarea rezervaţiilor ştiinţifice în perioada 1995-2001 Chelt.05 37.P .73 75.02 94.12 1183.15 40.3 2674.36 98.48 27.P.7 109.P . % 88.86 12.69 Buget % 11.5 827.69 100.00 98.31 Chelt.16 Buget % 67.P .14 87.96 44.95 62.58 59.34 99.13 Buget % 13.18 100.91 7.48 Buget % 3.25 1446.1 535.06 Chelt.P.09 92. mii lei 460. mii lei 511. B uget 1999 2000 2001 .3 737.41 1158.2 433.7 1999 S.84 32. % 29. % 96.77 47. B uget 1999 2000 2001 R e z e r v a tia P a d u r e a D o m n e a s c a 100% 80% 60% 40% 20% 0% 1995 1996 1997 1998 S .5 295.28 64.66 0.12 Chelt. % 88.00 54.60 9.71 98.9 200.85 52.Tabelul nr.98 5.00 45.60 33.46 69.88 55.8 412.9 932.52 Chelt.4 1765. mii lei 813.6 1995 S.0 1997 S.5 2000 S.31 0.72 35.0 1996 S.88 Buget % 70.95 17.6 384.29 1.04 55.8 1998 S.22 31.94 Buget % 18.3 1336.P.P.74 69.26 30.93 38.0 191.57 1.23 52.64 1.9 343. mii lei Codrii Plaiul Fagului Pădurea Domnească Prutul de Jos Total 220.9 158.16 67.43 98.34 1.4 539.67 67.57 Chelt. 1999 2000 2001 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 1995 R e z e rv a tia P ru tu l d e jo s 1996 1997 1998 S .P . % 81.78 68.86 98.

3. conservând şi protejând diversitatea habilitatelor. specifice. favorizînd structura eterogenă a populaţiilor. Analiza cadrului legislativ şi normativ Convenţiile internaţionale şi Hotărârile Conferinţelor Ministeriale După Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare de la Rio de Janeiro (1992) pentru pădurile europene au fost elaboraţi criterii şi indicatori ai gestionării durabile confirmaţi pentru implementare prin hotărârile Conferinţelor Ministeriale de la Helsinki (1993) şi Lisboa (1998): 1. Menţinerea. 4. Indicatorii cantitativi a biodiversităţii forestiere au fost propuşi următorii: 1.4. practice şi într-un bun raport calitativ şi eficace cu metodelor de evaluare a impactului exercitat asupra ei prin tehnicile de amenajament şi dezvoltare adoptate pentru păduri. a contribuţiei lor în circuitul global al carbonului. Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii forestiere trebuie să fondeze sisteme de evaluare a acesteia. Conservarea şi ameliorarea resurselor forestiere. 4. Gestiunea vizează şi diversitatea habitatelor forestiere. 2. Pentru diversitatea biologică forestieră au fost propuse următoarele: 1. În măsură posibilă se va conveni pentru încurajarea instalării a asociaţiilor de taxoni naturali a speciilor principale din pădurilor gestionate. conservarea şi ameliorarea diversităţii biologice în ecosistemele forestiere. În măsură posibilă. Menţinerea şi încurajarea funcţiilor de producţie a pădurilor (produsele lemnoase şi nelemnoase). tăierea şi volumul exploatărilor în parcelele forestiere şi alte unităţi elementare de gestiune vor conţine şi întreagă gamă de variaţii in situ. Menţinerea şi ameliorarea funcţiilor de protecţie (îndeosebi a solului şi apei). Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii rămâne un element operaţional esenţial a gestionării durabile şi este abordat de o manieră adecvată în acelaş timp cu alte obiective fixate pentru păduri prin politică şi reglementări forestiere. 2. 3. Schimbările survenite în suprafaţa: . Menţinerea altor beneficii şi condiţii socio-economice. Menţinerea sănătăţii şi vitalităţii ecosistemelor forestiere. 5. 6.

30 a) Tipurilor de păduri naturale şi seminaturale.1996) Art. Sarcinile autorităţii silvice centrale . şi Hotărârile Parlamentului Republicii Moldova: • • Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune în domeniul conservării diversităţii biologice. Schimbările în proporţia amestecului din 2-3 specii. Obiectele administrării şi gospodăririi fondului forestier a) dezvoltarea durabilă a pădurilor şi menţinerea în ele a biodiversităţii. Art.04.1991). 5.1998). 4.12. c) Pădurilor protejate prin regim de management 2. Legea cu privire la resursele naturale (nr. 1102-XIII din 06. Cadrul legislativ Legile Republicii Moldova care au referinţa la diversitatea biologică forestieră sînt următoarele: • • • • • • Codul silvic (nr.06. Pentru aprobarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova. Consiliului Europei şu Directivelor privind habilitatele europene).1995) Legea privind protecţia mediului înconjurător (nr. 1538-XIII din 25. Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat (nr.06. Raportul suprafeţei regenerate natural la suprafaţa generală a regenerărilor. colecţii etc) diferenţele între specii indigene şi introducente. 3.1993). 439-XII din 27. Schimbările în proporţia utilizării resurselor genetice forestiere (rezervele de gene forestiere.06. Codul funciar (nr. De asemenea. Schimbările în numărul şi procentajul speciilor în raport cu numărul total de specii forestiere (folosind referinţa la listele IUCN. 3 Noţiune de pădure Art.1997).1996). b) Rezervelor forestiere strict protejate.12. 887 din 21.02.10. 1515-XII din 16. Codul silvic (nr. Legea Regnului animal (nr. 828-XII din 25. 887 din 21.02.

Art. plantaţii-mamă de butaşi şi din din seminceri autohtoni.52. regenerate din seminţe. conservarea şi redresarea ecologică a pădurilor. Regenerarea artificială a pădurilor (3) Lucrările de regenerare trebuie să fie executate cu materialul forestier de reproducere provenit din sectoare de seminceri. Art. Art. 53 Îngrijirea pădurilor . Regenerarea naturală a pădurilor (2) La regenerarea naturală se va acorda prioritate arboreturilor din speciile autohtone. urmărindu-se conservarea genofondului şi asigurarea continuităţii funcţiilor lor.31 (6) În domeniul rezervaţiilor şi altor arii protejate de pe terenurile din fondul forestier. autoritatea silvică centrală: (a) elaborează şi organizează aplicarea măsurilor privind regenerarea.51.

. care pot diminua biodiversitatea şi distruge echilibrul natural al pădurilor. b) ajustarea sistemului de arii protejate la cerinţele reprezentativităţii întregului spectru variativ al ecosistemelor forestiere. constituirea unei reţele ecologice de păduri cu o protecţie mai sigură şi păduri de interes deosebit pentru a conserva şi restabili ecosistemele forestiere reprezentative sau de a le ocroti pe cele ameninţate. h) interzicerea defrişării nejustificate a pădurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier. Programul de conservare a biodiversităţii forestiere va include o serie de activităţi de importanţă primordială.32 Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova a fost aprobată pron Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. i) stoparea fragmentării sau distrugerii habitatelor naturale silvice. inclusiv a resurselor genetice forestiere. d) integrarea problematicii conservării biodiversităţii pădurilor în concepţia şi practica amenajărilor silvice. driftului genetic şi pierderea diversităţii genetice. inclusiv: a) extinderea regenerării naturale a arboretelor prin aplicarea tratamentelor care permit conservarea şi realizarea de arborete cu structuri orizontale şi verticale optim diversificate. c) conservarea şi consolidarea formelor de relief prin împădurirea pe baze staţionaltipologice a unor teritorii supuse alunecărilor şi erodate pluvial. 350-XV din 12 iulie 2001. e) completarea criteriilor de zonare funcţională a pădurilor cu elemente suplimentare referitoare la conservarea biodiversităţii. f) interzicerea substituirii pădurilor autohtone prin introducenţi şi specii exotice fără o testare prealabilă profundă de durată. g) renunţarea treptată de la combaterea chimică a dăunătorilor forestieri şi aplicarea prudentă a metodelor de combatere biologică a dăunătorilor. care se soldează cu reducerea indivizilor supravieţuitori şi consecinţele negative ale inbreeding-ului.

l) elaborarea şi punerea în aplicare a unor programe de sensibilizare a publicului şi factorilor de decizie privind importanţa conservării biodiversităţii pădurilor. Regulamentul cu privire la arenda pădurilor. Îndrumări tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor. Regulamentul cu privire la modul de folosire a pădurii în scopuri de recreiere. pazei şi protecţiei pădurilor. Îndrumări tehnice privind conservarea fondului cinegetic. Regulile sanitare în pădurile Republicii Moldova. Îndrumări tehnice privind îngrijirea şi conducerea arboretelor în fondul forestier. Regulamentul cu privire la modul de folosire a terenurilor din fondul forestier în scopuri de cercetări ştiinţifice. Regulamentul cu privire la eliberarea lemnului pe picior. 2. m) pregătirea personalului ingineresc capabil să implementeze obiectivele menţionate. 9. Norme tehnice privind amenajarea pădurilor. 12. Actele normative care reglementează gestionarea pădurilor 1.33 j) menţinerea diversităţii speciilor prin desfăşurarea unor programe speciale pentru conservarea taxonelor rari şi vulnerabili şi stabilirea cadrului normativ pentru protecţia lor eficientă. 11. 8. Regulamentul cu privire la recoltarea ierbii şi păşunatului vitelor pe terenurile din fondul forestier. Regulamentul cu privire la protecţia pădurilor contra bolilor şi dăunătorilor. Îndrumări tehnice privind delimitarea şi inventarierea parchetelor în păduri. 14. 4. 7. 19. 13. 3. Statutul serviciului silvic de stat. precum şi de antrenare a organizaţiilor nonguvernamentale la aceste activităţi. regenerării. Regulamentul cu privire la principiile şi modul de determinare şi aprobare a posibilităţii de recoltare a masei lemnoase. Regulamentul cu privire la modul de stimulare economic a folosirii raţionale. 17. Îndrumări tehnice privind evaluarea vînatului. . 15. 10. 6. 18. 16. k) asigurarea conservării speciilor cu importanţă mondială. 5. Îndrumări tehnice privind amenajarea cinegetică. Regulile de prevenire şi stingere a incendiilor de pădure. Regulamentul cu privire la modul de plată pentru folosinţele silvice.

Amenajamentul silvic stabileşte gospodărirea pădurilor respectând şi aplicând principiile: • • • • continuităţii. Îndrumări tehnice cu privire la evidenţierea şi conservarea fondului genetic forestier. concretizarea clasificării pădurilor în categorii funcţionale. Pentru îmbunătăţirea lucrărilor de amenajare silvică şi sporirea influenţei lor în cunoaşterea pădurilor şi gestionarea durabilă este necesar: • • • • • elaborarea unui sistem naţional de amenajament. argumentându-le ştiinţific. 71-73 Codului silvic amenajamentul silvic include un sistem de măsuri pentru asigurarea gospodăririi raţionale a terenurilor din fondul forestier şi realizării folosinţelor silvice. revizuirea şi stabilirea vârstelor exploatabilităţii. Îndrumări tehnice privind crearea bazei semincere în fondul forestier. conservare şi ameliorare a ei. 21. stabilirea prin amenajament a stării diversităţii biologice forestiere şi a măsurilor de menţinere. . paza şi protecţia pădurilor. 1975. promovarea unei politici tehnico-ştiinţifice unice bazate pe concepţia de dezvoltare a silviculturii. Amenajarea pădurilor din Republica Moldova a avut loc în anii 1935. ţinând cont de condiţiile ecologice. Amenajarea pădurilor În conformitate cu art. elaborarea tipologiei ecosistemelor forestiere. sociale şi economice ale Republicii Moldova. În baza amenajamentului silvic se operiază în ansamblu folosirea terenurilor din fondul forestier şi folosinţele silvice pe perioada anterioară şi se elaborează principiile de bază cu privire la organizarea administrării gospodăriei silvice pe perioada următoare.34 20. 22. Amenajamentul silvic este principalul mijloc de promovare a politicii forestiere. Îndrumări tehnice pentru efectuarea controlului tehnic a lucrărilor de împădurit. 1985 şi ultima începând cu 1992 şi până în prezent. regenerarea eficientă. stând la baza planificării medii şi pe termen lung şi a gospodăririi fondului forestier. 19957. eficacităţii funcţionale folosirii raţionale a resurselor forestiere stabilităţii ecologice.

• • • • lipseşte Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei dezvoltării durabile actele normative care constituie regimul silvic au fost elaborate în trecut şi nu actele legislative. aplicarea tehnologiilor GIS şi GPS în lucrările de cartare. este situaţia cu cea din alte arii naturale protejate de stat din păduri cu regim de protecţie şi de . alta locală lipsesc structurile specializate în domeniul protejării DBF. Agenţiei de Stat Resurse Funciare şi Cadastru sînt necesare modificări stabilind clar responsabilităţile privind DBF. coordonarea şi supravegherea activităţilor rezervaţiilor ştiinţifice şi în alte arii naturale protejate de stat.35 • • • • mărirea volumului de informaţii privind starea fondului forestier necesar pentru planificarea activităţilor. landşaftic). Ministerului Transporturilor. Ministerului Apărării. • în cadrul Agenţiei de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva” lipseşte subdiviziunea. • • în cadrul altor autorităţilor centrale de specialitate şi de administrare publică DBF din cadrul rezervaţiilor ştiinţifice este mai bine studiată şi protejată. permit realizarea măsurilor de menţinere şi conservare a biodiversităţii forestiere. dotarea personalului amenajistic cu aparataj modern. reieşind din în regulamentele de funcţionare a Ministerului Agriculturii şi Industriei a sectorului forestier. extinderea lucrărilor de amenajare asupra întregului teritoriu al fondului forestier şi al vegetaţiei forestiere din afara acestuia. Alimentare. care ar şi conservarea DBF (staţiuni forestiere. reglementa relaţiile în domeniul utilizării resurselor cinegetice şi ar înlocui scăpările şi lacunele admise în Legea regnului animal. nivel genetic. ecosisteme. Concluzii: Analizând cadrul juridic şi a instituţiilor specializate de a acţiona pentru aplicarea prevederilor legate de conservare a biodiversităţii forestiere se menţionează următoarele: • • în Codul Silvic nu sînt reflectate larg principalele momente privind menţinerea lipseşte Legea cu privire la fondul cinegetic şi protecţia vânatului. care ar avea funcţiile de rezolvare a problemelor legate de menţinerea şi conservarea DBF. care au referinţă la DBF necesită modificări. ratificarea Republicii Moldova a unor convenţii internaţionale.

În obligaţiunile funcţionale ale personalului silvic şi regulamentele de conservarea şi ameliorarea DBF este insuficientă. . Într-o situaţie cu totul deplorabilă se află DBF din pădurile aflate în gestiunea altor deţinători şi din terenurile cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier.36 gospodărire. • Este insuficient şi incompetent controlul de stat în domeniul DBF. ocolului şi întreprinderii nu sînt concretizate atribuţiile şi responsabilităţile privind starea DBF. Finanţarea rezervaţiilor ştiinţifice şi a activităţilor privind menţinerea. funcţionare a sectorului. • • • Lipseşte mecanismul de finanţare a DBF.

100% 3.01. 8 În total ASS Moldsilva 1072 195 65 72 14 22 17 20 22 23 13 10 1545 În întreprinderi 1. ingineri silvici şefi. de vânătoare.cinegetician 5.2001): Tabelul nr. 100% 4. 100% 2. Pădurari 1. directori. Ing. inclusiv: • • a autorităţilor silvice de stat – 4584 persoane. activitatea cărora influienţiază starea diversităţii biologice forestiere (la 01. Şef secţii. alte categorii de autorităţi – 60 persoane. Resursele umane din sectorul forestier În sectorul forestier al Republicii Moldova activează 4644 persoane. Maiştri. Ing. Din numărul angajaţilor 25% o constituie femeile. adjuncţi. Din toţi angajaţii în silvicultură se pot evidenţia următoarele categorii. Şefi ocol 4.regenerarea pădurilor 7. Maiştri 2. Şefi ai direcţiilor. 100% 9 4 56 Medii speciale 31 36 80 41 studii Superioa re 69 55 16 3. Specialişti ai Agenţiei Total 1029 188 65 72 11 18 17 18 18 19 10 1465 În rezervaţii 43 7 3 4 2 4 4 13 80 După pregătirea profesionistă situaţia în Agenţia de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva” este următoare: Tabelul nr.3 . Fond forestier 8. iar specialiştii silvici 2101 persoană (45%). Pădurari. Protecţia pădurilor 6.37 5.2 Cursuri de perfecţionare 22 15 66 0. Sp. şefi ocol. Ing. Ingineri silvici şefi 9. Adjuncţi ai şefului 3.9 Medii 1. Colaboratori ştiinţifici 11. Director 10. Muncitorii constituie 2543 persoane (55%). colaboratori ştiinţifice.

• Lipsesc managerii în domeniul ariilor naturale protejate de stat. . conservarea şi ameliorarea biodiversităţii forestieră este insuficientă.38 Concluzii: • Pregătirea angajaţilor silvici responsabili de menţinerea.

Elaborarea actelor normative privind: • • • • • Recomandări privind menţinerea şi conservarea staţiunelor forestiere Norme tehnice şi recomandări privind resursele genetice forestiere Norme tehnice privind reconstrucţia ecologică a pădurilor Norme tehnice şi amenajării pădurilor instrucţiunea 2002 2002 2002 2002-2003 2002-2003 2001-2002 2001-2002 2001-2002 2002 2002 2002 0.05 0.4 0.5 0.05 0. Elaborarea Programului de Stat pentru regenerarea şi împădurirea terenurilor fondului forestier 6. Elaborarea Legii cu privire la fondul cinegetic şi protecţia vânatului 3. Elaborarea modificărilor şi schimbărilor în Codul Silvic referitoare la biodiversitatea 2002 0.8 .15 Acţiuni 4 Regulamentul privind certificarea pădurilor şi a produselor pădurii 5.2 0. Crearea în cadrul autorităţii centrale a Direcţiei biodiversităţii forestiere şi ariilor protejate 2002 0.05 Cercetare ştiinţifică şi monitoring forestier 1. mln. MA. legislaţiei şi a cadrului instituţional 1. implementare Lei 1 2 3 Perfecţionarea politicilor.10 0.3 0.6.5 0. ASRFC. MT în scopul stabilirii responsabilităţilor în domeniul protejării BDF 8. Evidenţierea staţiunilor şi a ecosistemelor 2002-2003 2002-2003 0. Elaborarea Programului de terenurilor cu vegetaţie forestieră Stat a 7.3 0. Elaborarea tipologiei forestiere 2002-2005 2.050 forestieră 2.050 0. Analiza stării reale şi a tendinţelor evoluţiei fondului forestier 3. Planul de acţiuni în domeniul conservării diversităţii biologice forestiere Perioada de Costuri. Efectuarea modificărilor în Regulamentele de funcţionare a MAÎA.05 0. Elaborarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier 4.

1 0.40 forestiere valoroase şi importante 4.1 0. Constituirea parcului naţional „Codrii Orheiului” 6. Elaborarea hărţii generale Republicii Moldova” “Pădurile 9. Elaborarea Raportului naţional cu privire la starea resurselor forestiere 8.9 2003 2004 Acţiuni informaţional-educative 1. Cercetarea la nivel genetico-populaţional a rezervelor forestiere.1 0. Efectuarea lucrărilor de estimare a produselor nelemnoase a pădurilor Republicii Moldova 5. colegiale a disciplinilor legate de biodiversitatea forestieră .05 0. Efectuarea evidenţei de stat a resurselor forestiere 2002-2005 2002-2003 2003 2008 2013 2018 2004 2009 2014 2019 2004 2004 0.5 0.5 0.5 0. Elaborarea şi editarea setului CD-uri “Amenajamentele întrepriderilor de stat pentru silvicultură” 10. Elaborarea şi aprobarea criteriilor şi indicilor biodiversităţii forestiere 6. formarea noii baze semincere 5. Implementarea Programului de Stat de 2002-2020 550 regenerare a pădurilor şi împădurire a (25 000 ha) terenurilor fondului forestier 2600-3000 2002-2020 2. Efectuarea lucrărilor de amenajare în pădurile altor deţinători şi în terenurile cu vegetaţie forestieră 4. Împlementarea Programului de Stat de extindere a terenurilor cu vegetaţie forestieră 3.1 0.1 7. Estimarea valorică a pădurilor şi funcţiilor exercitate 2004-2005 0.1 0.5 Programe de conservare a biodiversităţii forestiere 1. Constituirea rezervaţiei biosferice „Prutul de Jos” (130 000 ha) 2004-2006 2005-2006 2. Introducerea în cursurile universitare.05 0.05 0.5 0.

maiştrii. Organizarea conferinţelor internaţionale consacrate DBF . broşurelor pentru diferite instituţii şi populaţie 5. Editarea prospectelor. Elaborarea programelor diferenţiate de perfecţionare a cadrelor privind conservarea DBF pentru: -managerii ariilor protejate .personalul ingineresc .pădurari 4.41 2. tehnicieni .managerii întreprinderilor . Organizarea seminarelor de lucru pentru deţinătorii de fond forestier şi terenuri cu vegetaţie forestieră 6.

2. 1997.Chişinău. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova. Бергу – 125 лет: Сборник научых статей. Marian GH. Tudoran „Amenajarea pădurilor Republicii Moldova”. Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple. 2001.Chişinău.mun. 12. Ştiinţa. Tudoran „Pădurile Moldovei de la răsărit de Prut”. Ediţia a doua. 9. 2001. Chişinău. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova 1999-2000. Biotica Bendery. Editura Cartier. 8. Victor Giurgiu. 11.1988. Академику Л.С.BIBLIOGRAFIE 1. 7. 2001. 3. 14. 10. Cadastrul Funciar al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2001. 1997. . Bucureşti. Centrul Editorial al USM. Marian Gh. Raport naţional cu privire la starea fondului forestier al Republicii Moldova . Chişinău. Cartea Roşie a Republicii Moldova. 13. 2001. Editura Cereş. 2001. 1999. Editura „Pentru viaţă” 2001. Biodiversitatea vegetală a Republicii Moldova. Legislaţia ecologică a Republicii moldova (1996-1998). 2001. Chişinău. Editura „Pentru viaţă”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful