CUPRINS 1. 2. Starea actuală a resurselor forestiere ale Republicii Moldova ...................................... Diversitatea biologică forestieră................................................................................... 2.

1 Diversitatea staţiunilor forestiere.................................................................................................................... 2.2 Diversitatea ecosistemelor forestiere........................................................................... 2.3 Diversitatea specifică................................................................................................... 2.4 Resursele genetice forestiere....................................................................................... 2.5 Diversitatea landşaftică a pădurilor Republicii Moldova............................................ 3. Analiza cadrului instituţional.............................................................................................. 4. Analiza cadrului legislativ şi normativ............................................................................... 5. Resurse umane din sectorul forestier................................................................................. 6. Planul de acţiuni în domeniul conservării diversităţii biologice forestiere........................

1. STAREA ACTUALĂ A RESURSELOR FORESTIERE ALE REPUBLICII MOLDOVA Resursele forestiere ale Republicii Moldova sunt constituite din resursele fondului forestier şi a vegetaţiei forestiere de pe terenurile din afara acestuia. Resursele forestiere la 1 ianuarie 2001 ocupau o suprafaţă de 422,8 mii ha inclusiv, păduri – 372,3 mii ha, plantaţii de tufari şi arbuşti – 19,4 mii ha şi perdele forestiere de protecţie – 31,1 mii ha (1). Volumul total de masă lemnoasă constituie 41,6 mln m3. Pentru fiecare locuitor din Republica Moldova revine câte 0,075 ha păduri şi câte 9,35 m3 masă lemnoasă. Fondul forestier este gestionat de către autorităţile silvice de stat 353,5 mii ha (90,0%) şi autorităţile administraţiei publice locale 39,2 mii ha (10,0%). Pădurile sunt repartizate extrem de neuniform: Zonei de Centru îi revin circa 60% (gradul de împădurire – 13,5%), Zonei de Nord – 26% (gradul de împădurire –7,2%) şi Zonei de Sud – 16& (gradul de împădurire – 6,7%). Pădurile Moldovei sunt formate din specii de foioase (97,8%) şi de răşinoase doar 2,2%. Structura fondului forestier pe clase de vârstă se caracterizează prin dezechilibre importante. Vârsta medie a arboretelor este de 40 ani, arboretele tinere constituie 26,3%, cele de vârstă mijlocie – 43,7%, preexploatabile – 17,5%, iar cele exploatabile – 12,5%. Volumul mediu la un hectar este de 124 m3, iar creşterea medie de 3,0 m3/ha/an. Clasa medie de producţie 2,3 (M. Orlov), iar consistenţa medie este de 0,73. Posibilitatea de recoltare la produsele principale, stabilită prin amenajamentele silvice este de 195 mii m3/an. La produsele secundare (tăierile de îngrijire şi igienă) posibilitatea anuală de recoltare este de 180 mii m3. Pădurile din Republica Moldova sunt încadrate în grupa I funcţională, având în exlusivitate funcţii de protecţie a mediului înconjurător. În raport cu funcţiile prioritare ce le îndeplinesc, sunt stabilite următoarele subgrupe funcţionale – păduri cu funcţii: 1. De protecţie a apelor (1,6%); 2. De protecţie a terenurilor şi solurilor (6,7%); 3. De protecţie contra factorilor climatici şi industriali dăunători (48,6%); 4. De recreere (29,5%); 5. De interes ştiinţific şi ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier (13,6%).

3

Pentru fiecare categorie funcţională prin amenajamentele silvice sunt stabilite măsuri diferenţiate de gospodărire în raport cu funcţiile atribuite. În perioada postbelică au fost plantate circa 200 mii ha terenuri impracticabile în agricultură. Suprafaţa pădurilor a sporit cu 60%. În mare majoritate aceste specii au fost salcâmul, glădiţă, plopul, nucul, pinul, mesteacănul. Pădurile Moldovei sunt încadrate în categoria pădurilor cu pericol incendiar redus (în medie clasa 3,6). Un pericol mare pentru vegetaţia forestieră îl constituie tăierile şi păşunatul ilicit, poluarea pădurilor cu deşeuri şi reziduuri menajere, industriale, de construcţii şi de altă natură. În perioada anilor 1992-1999 tăierile ilicite în pădurile gestionate de către autorităţile silvice au constituit 174 mii m3 ce echivalează constituit 13%. Păşunatul neautorizat a luat amploare, aducând prejudiciu mai mare ca tăierile ilicite, întrucât nu permite regenerarea pădurilor. Astfel, au fost compromise 6% din suprafeţele plantate cu culturile silvice. Dauna cauzată pădurilor nu este estimată, fiind lipsă depistarea şi evidenţa strictă a tuturor cazurilor de încălcări ale legislaţiei silvice. Sectorul forestier oferă anual economiei naţionale masă lemnoasă în volumul de circa 360-400 mii m3. Necesităţile de încălzire a locuinţelor în localităţile rurale sunt satisfăcute la 60-70%. Veniturile sectorului forestier constituie 0,3-0,4% din produsul intern brut (34-35 mln lei). Pădurile aflate în gestiunea altor autorităţii constituie 10% şi au fost plantate în ultimii 50 ani. Funcţiile îndeplinite de aceste arborete sunt cele de protecţie a terenurilor şi solurilor şi contra factorilor industriali şi climatici dăunători. În aceste păduri nu se respectă regimul silvic, sunt tăiate şi păşunate abuziv nelegitim. Vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier este reprezentată prin perdelele forestiere de protecţie a câmpurilor, căilor de acces şi grupurile de arbori şi arbori solitari din perimetrele oraşelor şi altor localităţi. Suprafaţa perdelelor forestiere de protecţie constituie 31,1 mii ha şi se află în gestiunea: cu 1400 ha teren cu pădure sau 1% din volumul pădurilor. În acelaşi timp pierderile în terenurile gestionate de alte autorităţi au

4

1. autorităţilor administraţiei publice locale Inclusiv pe terenuri din • Fondul de rezervă • Fondul apelor • Cu destinaţie agricolă • Intravilanul localităţilor 2. autorităţilor centrale şi locale de transport: • feroviar • rutier • altor organizaţii de transport Concluzii:

- 28,8 mii ha - 22,4 mii ha - 0,1 mii ha - 6,2 mii ha - 0,1 mii ha - 2,2 mii ha - 1,5 mii ha - 0,7 mii ha - 0,1 mii ha

1. Republica Moldova este printre ţările din Europa cu cel mai mic grad de împădurire. 2. Dispersarea resurselor forestiere reprezintă un factor negativ. 3. Tăierile nelegitime şi păşunatul neautorizat reprezintă cele mai mari pericole pentru existenţa resurselor forestiere şi a diversităţii biologice.

0% 7. pădurilor şi terenurilor cu vegetaţie forestiere pe grupe regionale 2.6 din intravilanul localităţilor destinate transporturilor şi alte destinaţii speciale destinate ocrotirii naturii ale fondului forestier ale fondului apelor ale fondului de rezervă .8% 3.4% 6.4 353.32% . .6 34.0. Terenuri din intravilanul localităţilor .299. Terenuri destinate ocrotirii naturii .6 mii ha/8.6% transporturilor şi alte destinaţii speciale 4.8 mii ha/10.682 mln ha (68%9 Europa – 10% America de Nord – 27% CSI – 52% Restul lumii – 11% 100% Terenuri cu vegetaţie forestieră – 795 mln ha (32%) .620.4 mii ha/1.6 2016.2016.8 mii ha/5.10% .34. Terenuri de destinaţie agricolă .478 mln ha Populaţia Pădurile şi terenuri cu vegetaţie forestieră Europa – 44% Europa – 9% America de Nord – 23% America de Nord – 28% CSI – 22% CSJ – 38% Restul lumii – 25% Restul lumii – 11% 1005 100% Păduri – 1. Terenuri destinate industriei.6 mii ha/18.53% 100% Republica Moldova.6 mii ha/60% 2.5% .8 0.5 Distribuţia populaţiei.2% Categorii de terenuri terenuri de destinaţie agricolă 620. Terenuri ale fondului forestier .58.353. Terenuri ale fondului de rezervă .4293 mii Total terenuri .2 mii ha/100% 1.8 58.3384. Terenuri ale fondului apelor .4 mii ha/1. Categoriile de terenuri Populaţia .4 299.

19.1 România .6 3.23.5 0.2 Cyprus .3 Europa CSI America de NORD restul lumii 1.6 Grecia .9 + 0.46.1 = 49.9 Malta .1 = 16.46.5 1 0.27 1.71.27.7 Austria .49.31.83 2.7 + 8.12.8 + 7.48.1 Elveţia .0 Paduri si alte terenuri forestiere la un locuitor pe grupe regionale 4.7 + 2.1 + 0 = 1.66 + 3.6 Gradul de împădurire (păduri + alte terenuri cu vegetaţie forestieră) în raport cu suprafaţa totală a ţării Tabelul nr.2 SUA .5 Ungaria .25.4 + 1.0 = 69.52 0.2 Lituania .7 Ukraina .6 Irlanda .5 0 Total TRA 1.8 = 48.3 + 0.7 = 29.5 4 3.5 Japonia .1 + 0 = 31.85 .6 + 1.5 + 1.4 Federaţia Rusă .27 0.66.8 = 30.2 + 0 = 10.8 = 32.5 + 1.3 = 74.8 Israel .5 2 1.31.2 Germania .07 0.16.9 = 74.1 Finlanda .8 + 17.6 Marea Britanie .10.7 + 24.1 = 32.2 = 7.5.6 + 0 = 8.9 + 4.0 = 47.1 Estonie .8 Suedia .9% + 2.9 Polonia .29.27 3 2.5 = 51.8.1 + 3.3 = 42.41.1.9 + 0 = 19.6 = 31.3 = 54.8 + 0.4 Slovacia .6 Latvia .4 + 0 = 29.01 0.9.2 Republica Moldova .30 + 1.9 = 10.

În dependenţă de factori. Relieful deluros al Moldovei condiţionează răspunderea vegetaţiei potrivit legităţii altitudinale. Asupra mecanismului dezvoltării comunităţilor vegetale o influenţă negativă o ore activitatea antropogenă. de expoziţia şi gradul de înclinare a pantelor.7 2. Diversitatea biologică forestieră Relieful. s-au format diferite tipuri de păduri şi asociaţii silvice. de sol şi de alte condiţii. Schema Diversităţii Biologice Forestiere în dependenţă de categoriile de terenuri Diversitatea biologică forestieră DBF din rezervaţiile ştiinţifice DBF din alte arii protejate de stat ale întreprinderile silvice DBF din păduri cu regim special de protecţie DBF din păduri cu regim de gospodărie DBF din pădurile aflate în gestiunea altor deţinători) DBF din terenurile cu vegetaţie forestieră (perdele forestiere . clima şi solurile Republicii Moldova explică condiţiile de formare şi de răspândire a vegetaţiei spontane. În urma acestei activităţi au fost distruse aproape 80% din suprafeţele ocupate de vegetaţie naturală. Pădurile sunt reprezentate prin circa 5000 trupuri dispersate neuniform cu suprafeţe între 1 ha şi 15000 ha. Vegetaţia forestieră este reprezentată prin păduri de foioase de tipul celor din Europa Centrală. Răspândirea lor pe teritoriul ţinutului depinde de nivelurile hipsometrice.

2 2 42 6 3 26 1 3 3 4 1 2 1 2 4. Păduri aflate în gestiunea altor deţinători 2.8 48 46 190.6 88 20.1 1 29 6 11 4 8 13 7 6 4.5 4.5 2. 1925 mii ha Fond forestier.8 3.Structura pădurilor şi evoluţia compoziţiei este prezentată în tabelul nr.0 83 345. 2 După statistica pădurilor.4 16.3 100 213.9 15.6 7.4 100 198.4 136.2 79 324.0 9.5 11.3 13.4 % 100 La 01. Păduri aflate în gestiunea autorităţilor silvice Suprafaţa acoperită cu păduri Cvercinee: Gorun şi stejar pedunculat Stejar pufos Fag Diverse specii tari: Frasin Carpen Salcâm Ulm Nuc Alte foioase tari Diverse specii moi: Tei Plopi Salcie Răşinoase 2.6 16.6 52 50 140.1997 .4 135.9 0.1 6.8 12 234.8 10.9 3.3 9 62. total.5 4.8 0.9 5.5 0.6 9.3 100 295.7 16.0 63 61 140.3 20.7 1.1 121.6 7.1 2 32 8 5 14 1 1 3 5 2 2 1 2.1 După amenajamentul întocmite în … 1965 mii ha % 100 mii ha 388.01.1 9.5 54.9 5.9 21 64.2 2 46 6 3 32 1 2 2 4 1 2 1 2 109.9 26.0 3.1 57 125.9 7.9 91 243.6 1.7 2.1 0.4 62.9 6.7 1985 % 100 mii ha 394.7 1.2 11.0 10.0 6.0 24.4 2.2 % 100 306.6 2.9 10.0 100 271.7 17 48.4 93.8 0.8 6.4 70.6 135.4 113. din care 1.

Tipurile de staţiuni au fost stabilite în dependenţă de troficitate şi umeditate.soluri reavene .soluri uscate .soluri foarte bogate . După clasificarea utilizată în tipologia forestieră românească formaţiile de vegetaţie forestieră identificate în Republica Moldova se încadrează în etajele fitoclimatice: . O altă clasificare a tipurilor de staţiune a fost făcută în baza lucrărilor de amenajare din 1975 şi 1985. C şi D având următoarele semnificaţii A B C D . răspândite pe locurile înalte în partea centrală (Codrii).soluri sărace . în locuri cu precipitaţi abundente în perioada de vegetaţie a plantelor.S.grud Gradele de umeditate se notează cu cifre: 0 1 2 3 4 5 .sugrudoc . Biotopuri jilave. unde asigurarea cu apă are loc din contul apelor freatice 2. Biotopuri reavăne . asigurarea cu apa de asemenea numai atmosferică.soluri bogate . 3. Geideman (1964.soluri ude Începând cu anul 1992 s-a trecut la aplicarea în practica amenajării pădurilor din Republica Moldova a sistemului tipologic românesc.soluri foarte uscate .soluri umede . răspândite pe pantele sudice din sudul Moldovei. Gradele de troficitate se notează cu simbolurile A. 4. Biotopuri aride. pe podişul Nistrului şi izolat la nordul şi sudul republicii. răspândite în văile râurilor. Diversitatea staţiunilor forestiere T.2. 1966. Biotopuri subaride.soluri foarte sărace .1. B.bor .1968) deosebeşte patru categorii de biotopuri în dependenţă de asigurarea plantelor cu umezeală: 1.soluri jilave . răspândite pe pantele sudice şi sud-vestice din sudul Moldovei.subor . Asigurarea cu apă este numai atmosferică.

Asarum – Stalarria. Au fost identificate şi definite următoarele tipuri de staţiuni (conform dl. versanţi însoriţi şi semiînsoriţi. amestecături de şleau cu fag. − silvostepă – Ss. cenuşii-brune şi brune slab luvice. cu Asperula. +/. cu complexe de soluri cenuşii. Silvostepă deluroasă de cvercete de pufos extrazonală în deluros de cvercete (cu gorun) pe culmi şi treime mijlocie-superioară pe versanţi însoriţi. brune tipice şi slab luvice. edafic mijlociu. edafic mare cu Asperula-AsarumStellaria. silvostepă şi stepă. pe versanţi umbriţi. Deluros de cvercete cu gorunete. cu soluri cenuşii. . Bs. goruneto-şleauri pe platouri. Bm. Bi(m). pseudorendzine şi cernoziomuri argiloiluviale. 6154. Bm(i). din zonele fitoclimatice: forestieră. Deluros de cvercete cu gorunete. Bm. şi soluri cenuşii. edafic mijlociu. Silvostepă deluroasă de cvercete de pedunculat (ecotip de silvostepă). goruneto-şleauri pe platouri. cenuşii-brune.brune slab luvice edafic mijlociu cu Asperula-Asarum-Stellaria. 6155. Deluros de cvercete cu gorunete pe platouri şi versanţi însoriţi. 6124. goruneto-şleauri pe platouri. Marian Gh. cu soluri cenuşii.10 − deluros discontinuu de cvercete cu gorun şi făgete de limită cu gorun şi făgete de limită inferioară – FD2. cu soluri cenuşii deschise. versanţi însoriţi şi semiînsoriţi. Deluros de cvercete cu fagete de limită inferioară. − deluros de strejărete – FD. 6252. edafic mijlociu cu Carex pilosa. cu soluri cenuşii +/cernoziomuri argiloiluviale. 6151. Tudoran): Tipurile de staţiune în FD2 – etajul deluros de cvercete cu gorun şi şleauri de deal şi al făgetelor de limită inferioară (6) 6123. cenuşii-brune. cu soluri cenuşii. Bi. Bm. versanţi semiînsoriţi şi însoriţi. cu complexe de cernoziomuri argiloiluviale şi cambice. Deluros de cvercete cu gorunete. extrazonală în deluros de cvercete (cu gorun) pe versanţi însoriţi şi platouri (predominant). 6156.

soluri carbonatice înţelenite. 7410. 6264. edafic mare-mijlociu. cu soluri diverse: erodisoluri. şleauri cu gorun. Deluros de cvercete cu stejar pe văi şi treime inferioară de versanţi. provenite din cernoziomuri. 6271. Deluros de cvercete cu vegetaţie de mlaştină. cenuşii-brune. În FD1 – etajul deluros de stejărete (7) 7210. Bs. Bi. Bm(i).11 6253. coliviosoluri. cu soluri cenuşii. edafic mare cu Asperula-Asarum-Stalarlaria. brune tipice şi slab luvice. cu soluri cenuşii. pe platouri şi versanţi calcaroşi. cu soluri cenuşii deschise.brune salb luvice. ravene. stejăreto-goruneto-şleauri. 6265. În Ss . . litosoluri. pe versanţi cu expuneri variate. cenuşiu. Deluros de cvercete cu stejărete. Bm. cenuşii-brune. litosoluri. ravene. soluri carbonatice înţelenite. edafic mare. stuf. cu soluri diverse: erodisoluri. Bi. +/. cu soluri cenuşii +/. papură. Deluros de cvercete cu stejăreto-şleauri cu carpen.brune slab luvice. Deluros de cvercete cu făgete de limita inferioară. de luncă de deal (funduri de văi). cenuşii-brune +/. Bi. Bm. cenuşiu închis +/. Bi. 7430.cernoziom argiloiluvial. pe platouri şi versanţi umbriţi. cu soluri gleice. cu soluri litice. 6310. Deluros de cvercete cu plantaţii – culturi de ameliorare -. pe depresiuni de bază de versanţi. plopişuri. pe versanţi cu expuneri variate. Bs. 6272. Deluros de cvercete cu stejărete. Deluros de cvercete cu stejărete pe versanţi moderat pînă la puternic înclinaţi mai rar platouri. edafic submijlociu-mijlociu. liticerendzinice.silvostepă (9) 9130. edafic mijlociu. pe versanţi umbriţi. cu soluri cenuşii. Silvostepă deluroasă de cvercete cu plantaţii – culturi de ameliorare -. edafic mic. Deluros de cvercete cu şleauri de deal cu carpen. pe vale şi treime inferioară de versanţi. provenite din soluri cenuşii şi cernoziomuri.gleizate. coliviosoluri. edafic mare. Bs. Deluros de cvercete cu stejar pe platouri şi versanţi slab moderat înclinaţi. cu soluri cenuşii-brune. 7420. Bs. amestecuri de şleau cu fag. edafic mare.

9624. Silvostepă – luncă de zăvoi de plopi. rar şi scurt inundabil. neinundabil sau foarte rar şi scurt inundabil. sol zonal freatic umed. 9642. cu cernoziom slab levigat. pe paltouri şi versanţi slabmoderat înclinaţi. 9613. sol zonal freatic umed. 9340. 9612. Bi. Bi. Bi. ceroziom argiloiluvial pe loesse sau materiale loessoide. Silvostepă deluroasă de pedunculat (ecotip de silvistepă). 9520. Bm. terenuri slab înclinate cu cvercete de pedunculat. 9641. cu cernoziomuri cambice şi argiloiluviale. cu cernoziomuri argiloiluviale şi cambice. Bi. argiloiluvial. 9623. foarte rar şi scurt inundabil. pe versanţi divers înclinaţi. neinundabil sau foarte rar şi scurt inundabil. aluvial intens humifer. 9240. Silvostepă – luncă de zăvoi de salcie -. Silvostepă deluroasă de pedunculat (ecotip de silvostepă). Silvostepă – luncă de zăvoi de salcie -. pe văi şi treime inferioară de versanţi (predominant). anual relativ prelungit inundabil. Silvostepă – luncă de zăvoi de plopi -. Stepă. aluvial amfisemigleic.12 9220. pe cernoziom carbonatic. Silvostepă deluroasă externă de pedunculat (ecotip de silvostepă). freatic umed. Bm-s. Bm. anual prelungit inundabil. temporar slab umezit freatic. . Bm. Silvostepă deluroasă externă şi extrazonal în stepă de stajărete xerofite de pufos. Silvostepă – luncă de zăvoi de plopi -. Silvostepă – luncă de şleau-. aluvial gleizat. şleao – plopiş -. 9230. Silvostepă deluroasă de cvercete de pufos. rar şi scurt inundabil. 9614. Bi. Bi (m). Bi. Bm. pe culmi şi treime mijlocie-superioară de versanţi însoriţi. 9330. 9350. Bm-s. Silvostepă – luncă de şleau-. cernoziom cambic. foarte profund. cernoziom slab levigat pe loess. Silvostepă deluroasă de gorunet. aluvial moderat humifer. profund freatic umed. aluvial moderat humifer.

Goruneto-făget cu flora de mull.1. Pi 5164. de productivitate inferioara.fagetosa) superioară.c. Corunet cu Carex pilosa de productivitatea mijlocie. FĂGETE SI TIPURI DE PĂDURE CU PARTICIPAREA FAGULUI (FĂRĂ STEJAR.5322. Şleau de deal cu gorun si fag de productivitate mijlocie. clasele de producţie şi ansamblul condiţiilor staţionale. Făget amesticat din regiunea de dealuri. Gorunet cu floră de mull de productivitatea mijlocie. Tipurile de pădure identificate şi definite se prezintă în tabelul de mai jos. Pm 5324. Şleau de deal cu gorun. pe baza informaţiilor culese privind compoziţia arboretelor. Făgeto-cărpinet cu flora de mull de productivitate mijlocie. Pm subtermophila) 5162. Pm 516. Pi 5.făget cu floră de mull (Querceta .2. P5121.4311. Goruneto-şleau de productivitate mijlocie. Pi 5163. Gorunet cu Lithospermum p. Ps Carpineta asperuletosa) 4312. Identificarea şi denumirea tipurilor de pădure s-a făcut respectând cheia pentru determinarea tipurilor de pădure. Ps 5314.FAGETA) 521. Făgete amesticate de dealuri (Fageta . Diversitatea ecosistemelor forestiere În timpul amenajării pădurilor după 1992 tipurile de pădure au fost identificate luându-se în considerare întregul complex al vegetaţiei şi factorilor staţionali. GORUNETE ŞI TIPURI DE PĂDURE CU GORUN (QUERCETA SESSILIFLORAE COMPOSITA) 5. Făgeto-carpinete cu floră de mull (Fageta. Gorunet normal cu cărpiniţă. Gorunet cu cărpiniţă de productivitate inferioara.FĂGETE (QUERCETA . Tabelul nr. Şleau de deal cu gorun. Pm 532. Ps Fageta asperuletosa) 5.Carpineta . Pm (fără tei) 5324.Tilietosa) 4311. Goruneto-şleau de productivitate mijlocie. Şleau de deal cu gorun şi fag de productivitate sessilflorae . Gorunete termofile (Querceta sesseliflorae 5161. Pm (cu tei pucios) 5324. GORUNETE PURE (QUERCETA SESSILIFLORAE) 511. Pm 5323. Pm 1 2 GRUPA DE FORMATII 5.5211.2.SESSILFLORAE ) 531. Gorunet cu scumpie de productivitate inferioară. Şleau de deal cu gorun şi fag (Querco -sessilflorae 5312. Şleau de deal cu gorun fără fag (Querco . Ps asperuletosa) 5113.2 GORUNETO . Gorunet normal cu floră de mull.3 FĂGETE AMESTICATE (FAGETA COMPOSITA) 431. Goruneto.3 Tipuri de pădure din Republica Moldova pe grupe de tipuri. Ps (fără tei) 5323. Pm (fără tei) . Şleau de deal cu gorun şi fag de productivitate . formaţii si grupe de formaţii forestiere FORMATIA Tipuri de pădure Grupa de tipuri 1 2 GRUPA DE FORMATII 4.Carpineta . Şleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie. Făgeto-cărpinet cu flora de mull.3 ŞLEAURI DE DEAL CU GORUN (QUERCO . Pm 433. Gorunete cu floră de mull (Querceta sessiliflorae 5111.tilietosa) superioară. FAGETA) 4.

FRAXINETA) 561. Stejăreto-şleau de deal de productivitate superioară robori . Pm 6334.şleau de productivitate mijlocie (faciesul cu carpen si cireş). Şleau de luncă din silvostepă de productivitate Carpineta .plopiş de luncă din silvostepă de productivitate superioară. cu carpen si cires).14 5. Stejăret de deal cu cireă din regiunea de dealuri de productivitate mijlocie. cu carpen si cireş). Şleao . Pi 617. Stejărete de luncă (Querceta roboris rubosa) 6121. Stejăreto-şleau de deal de productivitate mijlocie (facaieşurile cu carpen. Pm 5.FRĂSINETE (QURCETO . Stejăret de deal cu cireş din regiunea de dealuri de productivitate mijlocie (faciesul cu mesteacăn).FRAXINETOSA) 631. Stejăret de deal cu cireş de productivitate dealuri cu floră mezofită (Querceta roboris superioară.2 Şleauri de deal de stejar pedunculat (Querco 6211.sessiliflarae .3 ŞLEAURI DE LUNCĂ (QUERCO – ROBORI . Stejar pufos pur din zona forestieră. tei pucios.robori 6331.5 ŞLEAURI DE DEAL CU GORUN ŞI STEJAR PEDUNCULAT (QUERCO .lithospermosum) productivitate inferioară. Şleau de deal cu gorun şi stejar pedunculat de productivitate mijlocie.51.gorunet pe versanţi calcaroşi de . Ps 613. tei pucios.frăsinet (Qurceto . Pm 6132.Carpineta submontana) (facaiesurile cu carpen. GORUNETO .frăsinet de productivitate mijlocie. Pi 616. Stejărete pe versanţi calcaroşi de productivitate lithospermosum) inferioară. Pi 6. Stejărete de silvostepă (Querceta roboris 6164.6311.goruneto . Pi 618. Pi . Stejăreto .Carpineta) productivitate superioară (faciesurile cu carpen. Şleao .şleau de luncă din silvostepă de productivitate mijlocie.subtermophila) superioară.roboris . Stejărete de coastă şi platoiri din regiunea de 6131. Şleauri de luncă din regiune de dealuri (Querco .gorunete pe versanţi calcaroşi (Qurceto 6181. Goruneto . Stejăreto . Şleau de lunca din silvostepă (Querco .goruneto-şleau de productivitate mijlocie. Stejărete de luncă din regiunea de dealuri de productivitate superioară. Stejăreto . Ps 5513.fraxineta carocetosa 5611.ROBORIS . Şleau de deal cu gorun şi stejar pedunculat de (Querco .plopiş de luncă din silvostepă de productivitate mijlocie.ROBORIS) 612. Stejăreto . Pm 6. cu carpen şi cireş). Ps 6333. frasin). Pm 6215.Sessiliflorae . Şleau de deal din regiunea deluroasă (facieşul cu robori . Ps 6212. Stejărete pe versanţi calcaroşi (Querceta roboris 6171. QUERCETO . Sleau de deal cu stejar pedunculat de productivitate mijlocie (facaiesurile cu carpen.fraxinetosa .1 STEJĂRETE PURE DE STEJAR (QUERCETO .ROBORI .fraxinetosa .ROBORIS) 6.CARPINETA) 6. Stejăret de deal cu cireş de productivitate inferioară. Stejăreto .2 ŞLEAURI DE DEAL DE STEJAR PEDUNCULAT (QUERCO .SESSILIFLORAE CARPINETA) 5. Ps 633. Şleauri de deal cu gorun şi stejar pedunculat 5512. cu carpen si cireş). Şleau de deal cu stejar pedunculat de productivitate superioară (faciesurile cu carpen.2 STEJĂRETE PURE DE STEJAR PUFOS (QUERCETA PEBESCENTIS) 821. Ps aceretosa) 6132.Carpineta . Stejărete de stejar pufos din zona forestieră 8211. Ps 6332. Pm pilosa) GRUPA DE FORMATII 6. Pm 8. local şi tei argintiu. STEJăRETE DE STEJAR PEDUNCULAT ŞI PĂDURI CU STEJAR PEDUNCULAT (FĂRĂ FAG.submontana) carpen.CARPINETA .6.Roboris . Pm 5513. Stejăret pedunculat (ecotip de silvostepă) cu arţar subtermophilla) tătărăsc şi porumbar. Pm 6133. Ps 6213. Pm 5514. local şi tei argintiu). Goruneto .

Zăvoi de plop alb de productivitate superioară. Stejar pufos pur din zona forestieă de productivitate mijlocie. Zăvoi normal de plop şi salcie. Zăvoi de plop alb de productivitate mijlocie. cu mull. 4616. Zăvoi de plop şi salcie de productivitate mijlocie. cu Asperula-AsarumStellaria. hidric echilibrate. 4516. cu Asperula-Asarum-Stellaria.6 CULTURI DE AMELIORARE A TERENURILOR DEGRADATE 061. Pm GRUPA DE FORMAŢII 10. Pm 822. Zăvoi de salcie de productivitate inferioara. Zăvoaie de salcie (Saliceta albae rubosa) 9513. cenuşiibrune. hidric echilibrate. Culturi silvice de ameliorare din regiunea 0611. . moldovean. SALCIETA) PLOPIŞURI PURE DE PLOP ALB (POPULETA ALBAE) 911. pe soluri cenuşii. cenuşiibrune. pe soluri cenuşii. moldovean. PĂDURI DE PLOP ŞI SALCIE (POPULETA. Culturi silvice (plantaţii) de ameliorare a terenurilor deluroasă forestieră degradate din regiunea deluroasă forestieră. Zăvoi de salcie de productivitate mijlocie. Făget amestecate. Pm 951. pe soluri cenuşii. hidric echilibrate. cu AsperulaAsarum-Stellaria. 4316. Şleau de deal cu gorun şi fag (tei argintiu) înalt şi mijlociu productiv. cu mull. Stejar pufos pur din silvostepă pe substrat de loess pubescentis subtermophila) sau lut. brune tipice şi brune luvice. Zăvoaie amesticate de plop şi salcie (Populeto 9611. Făget cu carpen înalt şi mijlociu productiv. Pi 8225. Ps Saliceta rubosa) 9612. brune tipice şi brune slab luvice. moldovean. Goruneto-făget înalt şi mijlociu productiv. cu AsperulaAsarum-Stellaria. Zăvoi de plop alb (Populeta albae rubosa) 9111. Zăvoi de salcie de productivitate superioară. Ps 9112. Pi 9. cu mull. Prin cercetările efectuate cu prilejul lucrărilor de amenajare s-au identificat următoarele tipuri de ecosistem forestier: TIPURI DE ECOSISTEM FORESTIER 4216. PĂDURI CONSTITUITE DIN DIVERSE SPECII DE FOIOASE 0. eu-şi mezobazice.15 8214. Stejărete de stejar pufos din silvostepă (Querceta 8221. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. Pm GRUPA DE FORMAŢII 9. Culturi silvice (de ameliorare a terenurilor stepă degradate din silvostepă deluroasă şi stepă) (Querceta pubescentis duinensis) În vederea aplicării în amenajarea pădurilor din Republica Moldova a avantajelor tipologiei ecosistemice s-a conturat un sistem tipologic pe baze ecosistemice. Culturi silvice de ameliorare din silvostepă şi 0621. Pi 062.6 AMESTICURI DE PLOP ŞI SALCIE (POPULETO-SALICETA) 961. Ps 9515. brune tipice şi brune slab luvice. moldovean. Stejar pufos din silvostepă de productivitate mijlocie. cu mull. eu-şi mezobazice. pe soluri cenuşii-brune. eu-şi mezobazice. brune tipice şi brune slab luvice. cenuşii-brune. eu-şi mezobazice. înalt şi mijlociu productiv. Pm 9516.

cenuşiibrune.brune slab luvice. cu Lithospermum – Chrysanthemum corymbosum. eu. +/. +/. cu Asperula-Asarum-Stellaria. 5316. cernoziomuri freatic umede. +/. înalt şi mijlociu productiv. +/brune slab luvice.16 5111. Gorunet înalt şi mijlociu productiv. mezobazice hidric cvasiechilibrate. cenuşe brune. +/. hidric deficitare. cu AsperulaAsarum-Stellaria. pe soluri cenuşii. pe soluri cenuşii. eu-şi mezobazice. moldovean. Stejăret pedunculat (+/. cu cu Lithospermum. hidric cvaziechilibrate. +/. cu mull. Stejăret de pedunculat înalt şi mijlociu productiv.brune slab luvice. carpen) înalt şi mijlociu productiv. cu Lithospermum. +/cernoziomuri argiloiluviale şi cambice. Gorunet cu cărpiniţa slab productiv. moldovean. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. mezobazice. moldovean. hidric periodic deficitare. cu Carex pilosa. cu mull. eu-şi mezobazice. cenuşii-brune. eu şi mezobazice hidric optimale. 5416. moldovean. moldovean. pe cernoziomuri tipice şi cambice. Şleau de deal cu gorun (tei pucios. 5116. cu RubusAegopodium. eu-şi mezobazice.gleizate. cenuşii-brune. moldovean. pe complexe de soluri cenuşii şi cernoziomuri agriloiluviale. cu mull. pe soluri cenuşii. moldovean. cenuşii-brune. 5216. cu mull – moder (mull) pe soluri cenuşii. pe complexe de soluri cenuşii. cu Carex pilosa.brune slab luvice. 6111. cu mull pe cernoziomuri cambice şi agriloiluviale (izolat cenuşii) eubazice. Stejăret de pedunculat cu arţar slab şi foarte slab productiv. eubazice hidric deficitare. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. Goruneto-frăşinet (+/. Şleau de deal cu gorun (tei argintiu. cu mull. cu mull pe soluri cenuşii. pe soluri cenuşii. pe soluri cenuşii. eu-şi mezobazice.şi mezabazice. cu mull. cu mull – moder (mull). cu mull.cireş) slab productiv. 5611. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. eubazice.tei argintiu) mijlociu productiv. moldovean. cu Lithospermum. carbonatic. hidric perioadic deficitare. cu Carex pilosa. Gorunet cu carpen. moldovean. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. cu Asperula-Asarum-Stellaria. Gorunet slab productiv. cu mull. carpen) înalt şi mijlociu productiv. Gorunet mijlociu productiv. eubazice. cenuşii-brune.brune slab luvice. cu mull. moldovean. 6171. cu Asperula-Asarum-Stellaria. 5715. Stejăret pedunculat cu arţar tătăresc slab productiv. 5125. 6114. . pe soluri cenuşii. hidric deficitare. moldovean. moldovean. 6717.

Şleau pedunculat (+/. +/.scumpie) slab şi foarte slab productiv. cu mull. Şleau de pedunculat (+/.brune slab luvice. moldovean. 6316. cu mull. pe soluri cenuşii. +/. carbanatic eubazice. gleice sau amfigleice. 6517. 9617. eu-şi mezobazice. pe soluri aluviale.brune slab luvice. cu mull. Zăvoi de plop alb şi salcie înalt şi mijlociu productiv. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. cu mull. cernoziomuri freatic umede. divers sheletice. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. moldovean.gleizate. euşi mezobazice. moldovean. cenuşii-brune. eubazice. moldovean. hidric echilibrate. pe soluri cenuşii.gorun) – tei pucios – carpen înalt şi mijlociu productiv. pe soluri cenuşii. pe cernoziomuri agriloiluviale şi cambice.scumpie) mijlociu şi slab productiv. Frăsineto – (ulmeto) – stajăret de pedunculat înalt şi mijlociu productiv. cu mull. pe cernoziomuri tipice şi cambice. cu Lithospermum. hidric optimale. 6617. cu mull.gorun) înalt şi mijlociu productiv. cu mull. şi cernoziomuri argiloiluviale. cenuşii-brune. hidric optimale şi echilibrate cu Rubus caesius – Galium aparine. 8711. Stejăreto – gorunet cu arţar tătăresc slab productiv. 6416. eubazice. hidric deficitare. +/. . carbonatic eubazice. pe soluri cenuşii.brune slab luvice. cu Rubus caesius – Galium aparine. moldovean. cenuşii-brune. moldovean. hidric echilibrate şi cvasiechilibrate. permanent freatic umezite. +/. moldovean. cu Asperula-Asarum-Stellaria. cu Rubus caesius – Galium aparine. Plopiş – stejăret de depunculat înalt şi mijlociu productiv. cenuşii-brune. 6916. 8771. eurobazice.mesteacăn) înalt şi mijlociu productiv. cu Lithospermum. 9717. hidric periodic deficitare. carbonatic. moldovean. Zăvoi de plop alb înalt şi mijlociu productiv.brune slab luvice. cu mull. pe soluri rendzinice (izolat şi cenuşii).17 6216. carbonatic eubazice. Stejăret cu carpen (+/. pe soluri aluviale stratificate. Stejăret de pufos (+/. frecvent scurt – mediu inundate. eu-şi mezobazice.gorun) – tei argintiu – carpen înalt şi mijlociu productiv. gleizate. cu Asperula-Asarum-Stellaria. moldovean. carbonatic eurobazice. moldovean. 6071. rar şi scurt inundabile. cu Lithospermum. cu Asperula-Asarum-Stellaria. Stejăret de pufos (+/. hidric periodic deficitare. cu Asperula-Asarum-Stellaria. hidric optimale. moldovean. cu mull. eu-şi mezobazice. cu Rubus caesius – Galium aparine. cu mull. cu mull. pe soluri aluviale +/. pe soluri aluviale fine. Stejăret de pedunculat cu cireş (+/.

Resursele genetice forestiere Baza semincieră din Republica Moldova include arborete surse de seminţe. În anul 1998 au fost evidenţiate 7 rezervaţii genetice de stejar pufos cu o suprafaţă de 104. carbonatic eubazice. Alte specii Angiosperme 3. hidric deficitare cu Branchzpodium. provizoriu: 0311. soluri carbonatice înţelenite -. Păsări 7.2 ha. pe soluri aluviale fine. 4 Specii din păduri periclitate sau pe cale de dispariţie Specii din ţară Specii din păduri Număr ul total de specii Inclusiv pe cale de dispariţie Endemice Inclusiv pe cale de dispariţie Numărul Total de specii Inclusiv pe cale de dispariţie Endemice Inclusiv pe cale de dispariţie 1.18 9817. amfibii. de ameliorare foarte slab şi slab productive. hidric optimale. moldovean. Briofite 4. Tişcenco. arhivele de clone: culturi geografice şi ecologice: rezervaţii genetice forestiere. nuc cu o suprafaţă de 53 ha. pe complex de soluri diverse. cu mull. formate în cele mai productive şi stabile arborete naturale: plantaje semincere create din clonele arborilor plus: arbori plus. Alte vertebrate (peşti. cu Rubus caesius – Galium aparine. Pentru terenurile degradate s-a definit tipul de ecosistem forestier artificial. V. Culturi silvice (plantaţii).5 ha şi o rezervaţie de stejar pedunculat şi gorun cu o suprafaţă de 171. Iu.4. Lucrările de creare a bazei semincere au început la sfârşitul anilor 60 la Staţiunea experimentală pentru silvicultură sub conducerea doc. Diversitatea specifică Tabelul nr. Mamifere 6. Zăvoi de salcie înalt şi mijlociu productiv. 2. stejar pufos.3. Arbori 2. frecvent inundate pe timp mediu. În anul 1991 au fost elaborate Recomandări temporare privind crearea bazei semincere şi măsurile de .5 ha în ÎSS Tighina şi Străşeni. lipsite parţial sau total de orizont humifer – erodisoluri. Litvinenco. coluvisoluri. moldovean. gleizate sau gleice. D. În anii 70-80 s-au creat plantaţii semincere de clone de stejar pedunculat. Efimov. Lichenofite 5. reptilii) 47 1752 10 16 67 243 - 7 83 - 20 527 10 16 - 57 - 47 130 - 7 18 - 20 71 10 16 11 36 50 23 - 2. litosoluri. 3 de gorun cu o suprafaţă de 437.

2 – 93. arhive clonate de stejar pufos (1. Adîgeiskii) pe o suprafaţă de 3. D. Practic în toate zonele fizico-geografice au fost evidenţiate arboretele cele mai reprezentative şi productive şi în anul 1992 au fost create 85 sectoare cu o suprafaţa totală de 925.2-17. culturi ecologice de stejar pedunculat pe o suprafaţă de 3.5 Baza semincieră din fondul forestier Denumirea 1.5 ha.0 ha).0 ha) şi nuc comun (4.2 ha. În următori ani s-au efectuat lucrări în vederea selectării sectoarelor semincere în baza noţiunii de populaţie. Arborete surse de seminţe – total Inclusiv_ stejar pedunculat Gorun Stejar pufos Stejar roşu Salcâm alb Fag silvatic Unităţi 81 32 49 118 52 22 7 2 12 7 Total Ha 1401.Gociu).8 ha.3 ha.2 179.1 .2 ha. Către anul 1996 baza seminceră includea: 81 arbori plus de stejar pedunculat şi pufos. culturi geografice de stejar pedunculat pe o suprafaţă de 17. Arbori plus total Inclusiv: stejar pedunculat Stejar pufos 2.19 îngrijire (doc. În anii 1998-2000 cantitatea de seminţe recoltate s-s micşorat simţitor. În anii 1999-2000 Institutul de Cercetări şi Proiectări Silvice în ÎSS Cahul a evidenţiat un sector de stejar pedunculat (112 ha).6 162.9 ha.5 54.3 31. Tabelul nr. în care în dependenţă de condiţiile staţionale a fost efectuată raionarea seminceră a fondului forestier. Această raionare presupunea crearea unei largi reţele de obiecte a bazei semincere pe bază populaţional-genetică.2 ha.9 t de seminţe.0 ha).8% seminţele de specii însoţitoare şi 3.2 355.8 – 14. un sector de salcâm alb 16 ha şi în ÎSS Iargara 3 plantaţii mamă de alun (sorturile Ata-Baba. Cercheskii. 7 rezervaţii genetice cu o suprafaţă de 713.1% seminţe de arbuşti. 12 plantaje semincere cu o suprafaţă de 57. Din totalul de seminţe forestiere recoltate 69.7 până la 200. Anual din fondul forestier se recoltează de la 33. 2. 2 sectoare de stejar pufos (85.9 467.8% constituie seminţele de specii principale. 118 arborete surse de seminţe cu o suprafaţă de 1401.

2 57.5 5.6 Recoltarea seminţelor forestiere din obiectele bazei semincere (kg) Specia Stejar pedunculat Stejar pufos Gorun Nuc Salcâm Stejar roşu Fag Alun Sorb Total În % din cantitatea de seminţe recoltate 1992 17550 2100 300 1993 1730 200 488 300 750 1994 220 Anul 1995 17930 3500 970 1997 9738 510 2060 1999 406 2000 2299 688 100 11270 700 20000 13. Culturi ecologice de stejar pedunculat 7.0 Tabelul nr.2 3.5 433.4 13470 22.0 4.1 2 3470 7.6 15. mai ales de specii principale. este foarte mică.9 25 3112 6. Rezervaţii genetice forestier – total Inclusiv: gorun şi stejar pedunculat Gorun Stejar pufos 4.3 713. Plantaje semincere de prima generaţie – total Inclusiv: stejar pedunculat Stejar pufos Nuc comun 5.4 23100 12. Culturi geografice de stejar pedunculat 6.9-22. Cantitatea mică de seminţe recoltate din obiectele bazei semincere poate fi explicată prin îngrijirea şi conducerea necorespunzătoare a arboretelor.0 36.0 1.6 25 118 549 1.1 1.5 104. Arhive clonale – total Inclusiv: stejar pufos Nuc comun 4 3 1 1 7 7 1 3 3 12 6 1 5 2 1 2 1 1 68.9 12388 5.20 Nuc comun Carpen Tei Jugastru Alte specii 3.4%.7 17. . precum şi prin neglijarea importanţei acestor lucrări.3 40.2 175.0 25.8 2. ponderea seminţelor genetic ameliorate.8 30.4 Seminţele recoltate din obiectele bazei semincere constituie în medie pe anii 19922000 1.

care practic lipsesc. Tipul majoritar a fost determinat cel inclus 85% cu consistenţa 0. • Diversitatea specifică este de asemeni studiată insuficient.5. iar cele deschise – 9%. Cunoaşterea genofondului populaţiilor forestiere este absolut necesar pentru realizarea de arborete stabile şi înalt productive. În acest scop sînt necesare cercetări ecosistemice complexe.21 2. conservarea şi ameliorarea diversităţii biologice şi landşaftice a pădurilor este necesar în primul rând de a cunoaşte în toată complexitatea şi la toate nivelurile.0. • Alt tip de cercetări sînt cele genetico-populaţionale. Caracteristica landşaftică a fost determinată după următori indici: estetic (trei clase) recreaţional (trei clase) stabilitatea arboretelor (patru clase) accesibilitatea (trei clase) vizibilitatea (trei clase) stadiile digresiei recreaţionale (cinci clase) Concluzii: Pentru menţinerea. Cele semideschise constituie 6%. Astfel va fi elaborată argumentarea ştiinţifică a activităţilor de conservare a diversităţii biologice forestiere.6-1. . Diversitatea landşaftică a pădurilor Republicii Moldova În tipul amenajării au fost apreciate tipurile de landşafturi a pădurilor recreaţionale a Republicii Moldova.

Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Ministerul Apărării Ministerul Transporturilor Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare Agenţia de Stat pentru Silvicultură Diversitatea biologică forestieră Administraţia publică locală Agenţia de Stat Resurse Funciare şi Cadastru Comunitatea locală .3. Analiza cadrului instituţional Ministerul Ecologiei.

care a activat până în anul 1953. . folosirii şi regenerării pădurilor aflate în gestiune. În subordonarea nemijlocită a direcţiei menţionate. Inspectoratul de control. în baza Direcţiei generale păduri. unde activau 14 ingineri. activau 20 ocoale silvice cu divizarea în districte şi cantoane. cantoane etc. Întreprinderile silvice au fost restructurate în întreprinderi silvice mecanizate cu mărimea suprafeţelor aflate în gestiune. silvicultură.). În anul 1961 (aprilie) silvicultură a fost separată de agricultură într-o structură aparte (Direcţia generală păduri şi protecţia mediului) de pe lângă Sovietul de Miniştri. Inspectoratul financiar. Aparatul central al Direcţiei era alcătuit din trei servicii (secţii). Restul pădurilor (circa 30 mii ha) erau administrate de proprietarii acestora fără respectarea regimului silvic.).Analiza evoluţiei structurii instituţionale de gestionare a fondului forestier Evoluţia structurii instituţionale a ramurii silvice a fost influenţată de-a lungul anilor în special de schimbările politice şi conjuctură. economie şi finanţe etc. Din anul 1966. În teren activau 28 de întreprinderi silvice divizate nemijlocit în districte şi cantoane silvice. care a activat până în anul 1944 Principalele funcţii ale autorităţilor silvice de stat din această perioadă au fost asigurarea pazei. exercitând concomitent controlul asupra gospodăriei pădurilor aflate în subordinea altor deţinători. iar după dizolvarea întreprinderilor de exploatare (1962). În perioada 1953-1961 ramura silvică a fost inclusă în cadrul Ministerului Agriculturi şi Alimentaţiei. Aparatul central era constituit din cinci secţii (autogestiune. Subdiviziunile erau 14 întreprinderi silvice (cu divizarea în ocoale. În anul 1947 a fost constituit Ministerul gospodăriei forestiere (în teren a rămas aceiaşi structură). districte. În subordine acestuia activau 13 întreprinderi silvice mecanizate (divizate în: ocoale silvice. În perioada interbelică funcţia de autoritate silvică centrală în acest teritoriu era îndeplinită de Direcţia Regională Silvică Chişinău subordonată Casei de Administrare a Pădurilor de Stat. În perioada menţionată (1944-1953) autorităţile silvice centrale îndeplineau funcţia de gestionar al fondului forestier de stat. care gestiona pădurile din proprietatea statului (214 mii ha sau 91%). În anul 1930 în baza Direcţiei a fost constituit Inspectoratul de Regim Silvic Chişinău practic cu aceiaşi structură. a fost constituit Comitetul de Stat pentru gospodăria forestieră din cadrul Sovietului de Miniştri al republicii. protecţiei. li sau atribuit şi funcţiile de exploatare (14 întreprinderi). districte. În perioada 1944-1947 organul silvic central a fost Direcţia gospodăriei forestiere subordonată direct Direcţiei principale a serviciului silvic din URSS.

Funcţiile de control au trecu în cadrul structurii de protecţie a mediului (direcţie specială). având funcţiile de gospodărire a fondului forestier. 1 întreprindere de exploatare. Din anul 1994 )mai) până în anul 1997 (iunie) Asociaţia de Stat “Moldsilva” a activat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. controlul de stat în acest domeniu pe întreg fondul forestier naţional indiferent de subordonarea departamentală. Din anul 1988 (septembrie) Ministerul gospodăriei forestiere a fost desfiinţat. În anul 1971 în cadrul lui s-a constituit (în baza ocolului silvic Lozova) prima rezervaţie naturală dinţară )”Codrii”). 2 întreprinderi silvo-cinegetice.S. având în subordine 17 întreprinderi silvice şi 4 rezervaţii naturale. Aparatul central al Comitetului constituia: 1 direcţie şi 7 secţii. Agenţia de Stat pentru Silvicultură “Moldsilva” a fost creată în baza Serviciului Silvic de Stat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. autoritatea silvică centrală fiind încadrată în Comitetul de Stat pentru gospodăria silvică şi protecţia mediului (Asociaţia de Stat “Moldsilva”). păstrându-şi practic aceleaşi funcţii. noiembrie). În subordine Asociaţiei au fost constituite 18 întreprinderi silvice. centrul de organizare ştiinţifică a muncii şi gestionare a producerii. districte. În continuare (anul 1990. 9 secţii. Funcţiile principale erau: elaborarea şi aplicarea politicii de stat în domeniul silvic. staţia de combatere a bolilor şi dăunătorilor forestieri. “Moldsilva”). adăugându-se şi încă o rezervaţie naturală). controlul de stat vizavi de starea folosirea. 1 asociaţie silvică de ştiinţă şi producere.S. “Moldsilva” este autoritatea centrală în domeniul silviculturii şi se subordonează Guvernului Republicii Moldova.24 cantoane). 1 rezervaţie naturală. 557 din 28 iunie 2001 “Cu privire la reorganizarea Serviciului Silvic de Stat” (în continuare A. Comitetul de stat al gospodăriei forestiere a fost reorganizat în Ministerul gospodăriei forestiere. În anul 1993 în baza Direcţiei păduri a fost reconstituită Asociaţia de Stat “Moldsilva”) în cadrul aceluiaşi Departament. staţia de cercetări şi normări în domeniul muncii. În subordine Ministerului activau asociaţii silvice de producţie. 4 staţii de ameliorare silvică (divizate în: sectoare de producere.S. Aparatul central al Ministerului era divizat în 5 direcţii. A. În anul 1978 (ianuarie). Funcţiile de bază ale autorităţii silvice centrale constituiau în gestionarea fondului forestier de stat. paza. protecţia şi regenerarea pădurilor independent de apartenenţa departamentală. Asociaţia “Moldsilva” a fost reorganizată în Direcţia păduri şi rezervaţii naturale din cadrul Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător şi Resurse Naturale. cantoane).S. . 21 întreprinderi silvice. 3 rezervaţii naturale.

S.S.S. geodeziei. elaborează şi organizează aplicarea măsurilor privind conservarea pădurilor din ariile naturale protejate de Stat. structura şi statele de personal ale Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru” (în continuare – Agenţie) şi este în calitate de organ al administraţiei publice centrale care asigură realizarea poliţiei statului în domeniul administrării fondului funciar şi reglementarea relaţiilor funciare. Activitatea direcţiei Agenţiei a întreprinderilor şi rezervaţiilor este reglementată prin statutele şi regulamentele de organizare ale lor şi printr-un set de norme tehnice.S. asigură promovarea speciilor autohtone valoroase. Aparatul central al A. topografiei şi prospecţiunilor tehnice. A.S. cadastrului. 1000 din 19 septembrie 2001 “Cu privire la Regulamentul. “Moldsilva” i-au fost atribuite următoarele sarcini şi atribuţii: asigurarea continuităţii şi a biodiversităţii naturale a pădurilor. cartografiei. organizează producerea.25 Referitor la diversitatea biologică A. Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru a fost creată prin Hotărârea Guvernului nr. “Moldsilva” are în subordine: întreprinderi de stat pentru silvicultură – 19 rezervaţii naturale de Stat – 4 Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice.S. . instrucţiuni pe domenii aprobate de către Guvernului Republicii Moldova şi autoritatea silvică centrală. utilizarea şi controlul genetic al materialelor forestiere de reproducere. “Moldsilva” este constituit din următoarele direcţii: Direcţia fond forestier şi producere Paza şi protecţie Direcţia administrativă Direcţia finanţe şi juridică Direcţia marketing Garda forestieră.

.26 Are următoarele atribuţiuni (secţiunea 2) argumentează şi stabileşte. 541 din 28 iunie 2001 prevede următoarele sarcini: . . de menţinere a echilibrului ecologic. Ministerul Apărării • Regulamentul Ministerului Apărării aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. Art. precum şi ale celor ce ţin de fondul ariilor naturale protejate de stat. în comun cu autoritatea centrală pentru mediu.. de conservare a solului. hotarele terenurilor cu regimuri speciale de conservare a naturii.. în conformitate cu dispoziţiile organelor centrale de specialitate. Ministerul Transporturilor Administraţia publică locală În conformitate cu Legea privind administraţia publică locală nr.. 184 din 29 februarie 2000 nu stabileşte atribuţii în domeniul gestionării resurselor forestiere în pofida faptului prezenţei lor (420 ha). Art.dezvoltarea sistemelor.. 40 Atribuţiile primăriei.17 Atribuţiile consiliului sătesc e) aprobă programele locale de refacere şi protecţie a mediului înconjurător. ale celor ce urmează a fi ameliorate prin împădurire şi alte metode. ale comitetului executiv raional p) iau măsuri pentru protecţia mediului înconjurător..310-XXII din 7 decembrie 1994.. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare • Regulamentul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. ce urmează să fie regenerate şi ale celor ce aparţin rezervaţiilor.

neimplicarea în asigurarea menţinerii şi conservării DBF. şi influenţează asupra stării diversităţii biologice forestiere prin: utilizarea produselor lemnoase ca combustibil pentru încălzire. şcolar etc. fructe de pădure. admiterea valorilor ştiinţifice a DBF din zona respectivă.a. materiale pentru construcţii rurale. ca surse de venituri prin comercializarea produselor sus menţionate. plante medicinale.). diverse NGO. fân.27 Comunitatea locală • Comunitatea locală este reprezentată prin populaţie. . folosirea produselor nelemnoase în alimentare pentru oameni şi animale (ciuperci. instituţii de învăţământ preşcolar. păşuni ş.

28 R e z e r v a t ia C o d r ii 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 % % % % % % % % % % % 1995 1996 1997 1998 S . mii lei Codrii Plaiul Fagului Pădurea Domnească Prutul de Jos Total 220.18 100. % 29.8 1998 S.3 2674.04 55.7 1999 S.P .9 200.8 179.P.1 143.0 1997 S.4 539.06 Chelt.P .P.54 30.88 55.00 1.31 Chelt.9 932.95 17. mii lei 546.69 Buget % 11. mii lei 813.12 1183.P .4 1765.98 5.6 1995 S.46 69.78 68.95 62. 1999 2000 2001 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 1995 R e z e rv a tia P ru tu l d e jo s 1996 1997 1998 S .91 7.16 67.84 Chelt.Tabelul nr.86 98.3 1336.7 Finanţarea rezervaţiilor ştiinţifice în perioada 1995-2001 Chelt.67 67.74 69. mii lei 511.5 324.9 343.60 9.00 98. mii lei 460.41 1158.8 1203.48 Buget % 3.84 32.P.9 158.P.40 90.25 1446.8 304.26 30.07 61.33 32.43 98.77 47.5 827. mii lei 364.09 92.71 98.72 35.93 38.13 Buget % 13.16 Buget % 67.P.00 54.28 64.02 94.64 1.31 0.3 737.73 75.7 109.60 33.7 110.52 72.02 3821. % 32.0 191.34 1.52 Chelt.69 100.66 0. % 81.42 40.05 37.P . B uget 1999 2000 2001 .36 98.86 12.58 59. Buget % % 44.23 52.5 295.2 1447.34 99.22 31.29 1.85 52. % 88.0 1996 S. % 96. B uget 1999 2000 2001 R e z e r v a tia P a d u r e a D o m n e a s c a 100% 80% 60% 40% 20% 0% 1995 1996 1997 1998 S .96 44.1 535.P. mii lei 2001 plan S.48 27.2 433.12 Chelt.88 Buget % 70.P.15 40.82 0.14 87.57 1.6 384.00 45.8 412.27 24. B uget 1999 2000 2001 B uget R e z e rv a tia P la iu l F a g u lu i 100% 80% 60% 40% 20% 0% 1995 1996 1997 1998 S .94 Buget % 18.5 2000 S. % 88.05 82.57 Chelt.

4. tăierea şi volumul exploatărilor în parcelele forestiere şi alte unităţi elementare de gestiune vor conţine şi întreagă gamă de variaţii in situ. Conservarea şi ameliorarea resurselor forestiere.4. Analiza cadrului legislativ şi normativ Convenţiile internaţionale şi Hotărârile Conferinţelor Ministeriale După Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare de la Rio de Janeiro (1992) pentru pădurile europene au fost elaboraţi criterii şi indicatori ai gestionării durabile confirmaţi pentru implementare prin hotărârile Conferinţelor Ministeriale de la Helsinki (1993) şi Lisboa (1998): 1. Menţinerea sănătăţii şi vitalităţii ecosistemelor forestiere. specifice. În măsură posibilă se va conveni pentru încurajarea instalării a asociaţiilor de taxoni naturali a speciilor principale din pădurilor gestionate. 3. Menţinerea altor beneficii şi condiţii socio-economice. În măsură posibilă. conservarea şi ameliorarea diversităţii biologice în ecosistemele forestiere. Gestiunea vizează şi diversitatea habitatelor forestiere. 2. Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii forestiere trebuie să fondeze sisteme de evaluare a acesteia. Schimbările survenite în suprafaţa: . Menţinerea şi ameliorarea funcţiilor de protecţie (îndeosebi a solului şi apei). Menţinerea. practice şi într-un bun raport calitativ şi eficace cu metodelor de evaluare a impactului exercitat asupra ei prin tehnicile de amenajament şi dezvoltare adoptate pentru păduri. Conservarea şi ameliorarea biodiversităţii rămâne un element operaţional esenţial a gestionării durabile şi este abordat de o manieră adecvată în acelaş timp cu alte obiective fixate pentru păduri prin politică şi reglementări forestiere. conservând şi protejând diversitatea habilitatelor. 6. Pentru diversitatea biologică forestieră au fost propuse următoarele: 1. Menţinerea şi încurajarea funcţiilor de producţie a pădurilor (produsele lemnoase şi nelemnoase). 4. 5. Indicatorii cantitativi a biodiversităţii forestiere au fost propuşi următorii: 1. a contribuţiei lor în circuitul global al carbonului. 2. favorizînd structura eterogenă a populaţiilor. 3.

Art.10. Sarcinile autorităţii silvice centrale . 3. Schimbările în numărul şi procentajul speciilor în raport cu numărul total de specii forestiere (folosind referinţa la listele IUCN.02.04. Codul funciar (nr.12.06.1997). 5. Legea cu privire la resursele naturale (nr. b) Rezervelor forestiere strict protejate.12. Pentru aprobarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova. Consiliului Europei şu Directivelor privind habilitatele europene). Legea Regnului animal (nr. 828-XII din 25. 3 Noţiune de pădure Art.06. Schimbările în proporţia amestecului din 2-3 specii.1995) Legea privind protecţia mediului înconjurător (nr.1991).02.1996). Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat (nr. 1515-XII din 16. Raportul suprafeţei regenerate natural la suprafaţa generală a regenerărilor. 887 din 21.1993). c) Pădurilor protejate prin regim de management 2. colecţii etc) diferenţele între specii indigene şi introducente. 1538-XIII din 25. 4. Codul silvic (nr. 887 din 21. 1102-XIII din 06.1996) Art. Obiectele administrării şi gospodăririi fondului forestier a) dezvoltarea durabilă a pădurilor şi menţinerea în ele a biodiversităţii. 439-XII din 27. De asemenea.06. Cadrul legislativ Legile Republicii Moldova care au referinţa la diversitatea biologică forestieră sînt următoarele: • • • • • • Codul silvic (nr. Schimbările în proporţia utilizării resurselor genetice forestiere (rezervele de gene forestiere.30 a) Tipurilor de păduri naturale şi seminaturale.1998). şi Hotărârile Parlamentului Republicii Moldova: • • Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale şi a Planului de acţiune în domeniul conservării diversităţii biologice.

plantaţii-mamă de butaşi şi din din seminceri autohtoni.52. Regenerarea naturală a pădurilor (2) La regenerarea naturală se va acorda prioritate arboreturilor din speciile autohtone. 53 Îngrijirea pădurilor . autoritatea silvică centrală: (a) elaborează şi organizează aplicarea măsurilor privind regenerarea. urmărindu-se conservarea genofondului şi asigurarea continuităţii funcţiilor lor. Art. Regenerarea artificială a pădurilor (3) Lucrările de regenerare trebuie să fie executate cu materialul forestier de reproducere provenit din sectoare de seminceri. Art. regenerate din seminţe. Art.31 (6) În domeniul rezervaţiilor şi altor arii protejate de pe terenurile din fondul forestier.51. conservarea şi redresarea ecologică a pădurilor.

care se soldează cu reducerea indivizilor supravieţuitori şi consecinţele negative ale inbreeding-ului. . c) conservarea şi consolidarea formelor de relief prin împădurirea pe baze staţionaltipologice a unor teritorii supuse alunecărilor şi erodate pluvial. driftului genetic şi pierderea diversităţii genetice. d) integrarea problematicii conservării biodiversităţii pădurilor în concepţia şi practica amenajărilor silvice. Programul de conservare a biodiversităţii forestiere va include o serie de activităţi de importanţă primordială. h) interzicerea defrişării nejustificate a pădurilor şi a vegetaţiei forestiere din afara fondului forestier. f) interzicerea substituirii pădurilor autohtone prin introducenţi şi specii exotice fără o testare prealabilă profundă de durată. care pot diminua biodiversitatea şi distruge echilibrul natural al pădurilor. 350-XV din 12 iulie 2001. e) completarea criteriilor de zonare funcţională a pădurilor cu elemente suplimentare referitoare la conservarea biodiversităţii.32 Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova a fost aprobată pron Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. inclusiv: a) extinderea regenerării naturale a arboretelor prin aplicarea tratamentelor care permit conservarea şi realizarea de arborete cu structuri orizontale şi verticale optim diversificate. g) renunţarea treptată de la combaterea chimică a dăunătorilor forestieri şi aplicarea prudentă a metodelor de combatere biologică a dăunătorilor. inclusiv a resurselor genetice forestiere. b) ajustarea sistemului de arii protejate la cerinţele reprezentativităţii întregului spectru variativ al ecosistemelor forestiere. i) stoparea fragmentării sau distrugerii habitatelor naturale silvice. constituirea unei reţele ecologice de păduri cu o protecţie mai sigură şi păduri de interes deosebit pentru a conserva şi restabili ecosistemele forestiere reprezentative sau de a le ocroti pe cele ameninţate.

Regulamentul cu privire la arenda pădurilor. regenerării. 7. Îndrumări tehnice privind delimitarea şi inventarierea parchetelor în păduri. 18. Regulile de prevenire şi stingere a incendiilor de pădure. 2. 11. Îndrumări tehnice privind evaluarea vînatului. l) elaborarea şi punerea în aplicare a unor programe de sensibilizare a publicului şi factorilor de decizie privind importanţa conservării biodiversităţii pădurilor. 16. Regulamentul cu privire la principiile şi modul de determinare şi aprobare a posibilităţii de recoltare a masei lemnoase. 3. 5. 9. k) asigurarea conservării speciilor cu importanţă mondială. . Actele normative care reglementează gestionarea pădurilor 1. 13. pazei şi protecţiei pădurilor. Statutul serviciului silvic de stat. 19. Regulamentul cu privire la modul de plată pentru folosinţele silvice. Regulamentul cu privire la modul de folosire a terenurilor din fondul forestier în scopuri de cercetări ştiinţifice. 8. Regulamentul cu privire la recoltarea ierbii şi păşunatului vitelor pe terenurile din fondul forestier. 14. Îndrumări tehnice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor. 4. 17. Regulamentul cu privire la protecţia pădurilor contra bolilor şi dăunătorilor. Norme tehnice privind amenajarea pădurilor.33 j) menţinerea diversităţii speciilor prin desfăşurarea unor programe speciale pentru conservarea taxonelor rari şi vulnerabili şi stabilirea cadrului normativ pentru protecţia lor eficientă. 6. Regulamentul cu privire la modul de folosire a pădurii în scopuri de recreiere. Îndrumări tehnice privind conservarea fondului cinegetic. Îndrumări tehnice privind amenajarea cinegetică. Regulile sanitare în pădurile Republicii Moldova. Regulamentul cu privire la eliberarea lemnului pe picior. Îndrumări tehnice privind îngrijirea şi conducerea arboretelor în fondul forestier. 15. 10. precum şi de antrenare a organizaţiilor nonguvernamentale la aceste activităţi. m) pregătirea personalului ingineresc capabil să implementeze obiectivele menţionate. 12. Regulamentul cu privire la modul de stimulare economic a folosirii raţionale.

Amenajarea pădurilor În conformitate cu art.34 20. Îndrumări tehnice privind crearea bazei semincere în fondul forestier. Îndrumări tehnice cu privire la evidenţierea şi conservarea fondului genetic forestier. 19957. 21. 22. Pentru îmbunătăţirea lucrărilor de amenajare silvică şi sporirea influenţei lor în cunoaşterea pădurilor şi gestionarea durabilă este necesar: • • • • • elaborarea unui sistem naţional de amenajament. argumentându-le ştiinţific. conservare şi ameliorare a ei. stând la baza planificării medii şi pe termen lung şi a gospodăririi fondului forestier. 1985 şi ultima începând cu 1992 şi până în prezent. revizuirea şi stabilirea vârstelor exploatabilităţii. eficacităţii funcţionale folosirii raţionale a resurselor forestiere stabilităţii ecologice. concretizarea clasificării pădurilor în categorii funcţionale. regenerarea eficientă. promovarea unei politici tehnico-ştiinţifice unice bazate pe concepţia de dezvoltare a silviculturii. Îndrumări tehnice pentru efectuarea controlului tehnic a lucrărilor de împădurit. sociale şi economice ale Republicii Moldova. stabilirea prin amenajament a stării diversităţii biologice forestiere şi a măsurilor de menţinere. 71-73 Codului silvic amenajamentul silvic include un sistem de măsuri pentru asigurarea gospodăririi raţionale a terenurilor din fondul forestier şi realizării folosinţelor silvice. În baza amenajamentului silvic se operiază în ansamblu folosirea terenurilor din fondul forestier şi folosinţele silvice pe perioada anterioară şi se elaborează principiile de bază cu privire la organizarea administrării gospodăriei silvice pe perioada următoare. elaborarea tipologiei ecosistemelor forestiere. ţinând cont de condiţiile ecologice. Amenajamentul silvic este principalul mijloc de promovare a politicii forestiere. Amenajamentul silvic stabileşte gospodărirea pădurilor respectând şi aplicând principiile: • • • • continuităţii. . 1975. Amenajarea pădurilor din Republica Moldova a avut loc în anii 1935. paza şi protecţia pădurilor.

care au referinţă la DBF necesită modificări. este situaţia cu cea din alte arii naturale protejate de stat din păduri cu regim de protecţie şi de . extinderea lucrărilor de amenajare asupra întregului teritoriu al fondului forestier şi al vegetaţiei forestiere din afara acestuia. Alimentare. aplicarea tehnologiilor GIS şi GPS în lucrările de cartare. alta locală lipsesc structurile specializate în domeniul protejării DBF. ratificarea Republicii Moldova a unor convenţii internaţionale. • • în cadrul altor autorităţilor centrale de specialitate şi de administrare publică DBF din cadrul rezervaţiilor ştiinţifice este mai bine studiată şi protejată. coordonarea şi supravegherea activităţilor rezervaţiilor ştiinţifice şi în alte arii naturale protejate de stat. ecosisteme. reieşind din în regulamentele de funcţionare a Ministerului Agriculturii şi Industriei a sectorului forestier. Ministerului Transporturilor. care ar avea funcţiile de rezolvare a problemelor legate de menţinerea şi conservarea DBF. Agenţiei de Stat Resurse Funciare şi Cadastru sînt necesare modificări stabilind clar responsabilităţile privind DBF. • în cadrul Agenţiei de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva” lipseşte subdiviziunea. Ministerului Apărării. Concluzii: Analizând cadrul juridic şi a instituţiilor specializate de a acţiona pentru aplicarea prevederilor legate de conservare a biodiversităţii forestiere se menţionează următoarele: • • în Codul Silvic nu sînt reflectate larg principalele momente privind menţinerea lipseşte Legea cu privire la fondul cinegetic şi protecţia vânatului. care ar şi conservarea DBF (staţiuni forestiere. permit realizarea măsurilor de menţinere şi conservare a biodiversităţii forestiere. reglementa relaţiile în domeniul utilizării resurselor cinegetice şi ar înlocui scăpările şi lacunele admise în Legea regnului animal.35 • • • • mărirea volumului de informaţii privind starea fondului forestier necesar pentru planificarea activităţilor. nivel genetic. dotarea personalului amenajistic cu aparataj modern. • • • • lipseşte Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei dezvoltării durabile actele normative care constituie regimul silvic au fost elaborate în trecut şi nu actele legislative. landşaftic).

• Este insuficient şi incompetent controlul de stat în domeniul DBF. • • • Lipseşte mecanismul de finanţare a DBF. ocolului şi întreprinderii nu sînt concretizate atribuţiile şi responsabilităţile privind starea DBF. În obligaţiunile funcţionale ale personalului silvic şi regulamentele de conservarea şi ameliorarea DBF este insuficientă. Finanţarea rezervaţiilor ştiinţifice şi a activităţilor privind menţinerea. funcţionare a sectorului. . Într-o situaţie cu totul deplorabilă se află DBF din pădurile aflate în gestiunea altor deţinători şi din terenurile cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier.36 gospodărire.

Din toţi angajaţii în silvicultură se pot evidenţia următoarele categorii. Şefi ocol 4. 100% 4. 100% 3. alte categorii de autorităţi – 60 persoane.cinegetician 5. Şef secţii. Ingineri silvici şefi 9.01. Maiştri 2. iar specialiştii silvici 2101 persoană (45%). Adjuncţi ai şefului 3.2 Cursuri de perfecţionare 22 15 66 0. colaboratori ştiinţifice. adjuncţi. Pădurari 1. Maiştri. Ing. Colaboratori ştiinţifici 11.3 .regenerarea pădurilor 7. activitatea cărora influienţiază starea diversităţii biologice forestiere (la 01. 100% 9 4 56 Medii speciale 31 36 80 41 studii Superioa re 69 55 16 3. Şefi ai direcţiilor. inclusiv: • • a autorităţilor silvice de stat – 4584 persoane. Sp.37 5. Director 10. Din numărul angajaţilor 25% o constituie femeile. Fond forestier 8.2001): Tabelul nr. directori. de vânătoare. Muncitorii constituie 2543 persoane (55%). 8 În total ASS Moldsilva 1072 195 65 72 14 22 17 20 22 23 13 10 1545 În întreprinderi 1. Resursele umane din sectorul forestier În sectorul forestier al Republicii Moldova activează 4644 persoane. Ing. Specialişti ai Agenţiei Total 1029 188 65 72 11 18 17 18 18 19 10 1465 În rezervaţii 43 7 3 4 2 4 4 13 80 După pregătirea profesionistă situaţia în Agenţia de Stat pentru Silvicultură „Moldsilva” este următoare: Tabelul nr. Protecţia pădurilor 6. ingineri silvici şefi. Pădurari.9 Medii 1. 100% 2. Ing. şefi ocol.

conservarea şi ameliorarea biodiversităţii forestieră este insuficientă. • Lipsesc managerii în domeniul ariilor naturale protejate de stat.38 Concluzii: • Pregătirea angajaţilor silvici responsabili de menţinerea. .

Elaborarea Programului de terenurilor cu vegetaţie forestieră Stat a 7.3 0.2 0. Elaborarea tipologiei forestiere 2002-2005 2. Planul de acţiuni în domeniul conservării diversităţii biologice forestiere Perioada de Costuri. implementare Lei 1 2 3 Perfecţionarea politicilor. Elaborarea modificărilor şi schimbărilor în Codul Silvic referitoare la biodiversitatea 2002 0. Evidenţierea staţiunilor şi a ecosistemelor 2002-2003 2002-2003 0. Crearea în cadrul autorităţii centrale a Direcţiei biodiversităţii forestiere şi ariilor protejate 2002 0. MA.4 0.6. Efectuarea modificărilor în Regulamentele de funcţionare a MAÎA. ASRFC.8 .050 forestieră 2.05 0. Elaborarea Programului de Stat pentru regenerarea şi împădurirea terenurilor fondului forestier 6. legislaţiei şi a cadrului instituţional 1. mln. MT în scopul stabilirii responsabilităţilor în domeniul protejării BDF 8. Analiza stării reale şi a tendinţelor evoluţiei fondului forestier 3. Elaborarea Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei dezvoltării durabile a sectorului forestier 4.5 0.050 0.05 0. Elaborarea Legii cu privire la fondul cinegetic şi protecţia vânatului 3.05 Cercetare ştiinţifică şi monitoring forestier 1.5 0. Elaborarea actelor normative privind: • • • • • Recomandări privind menţinerea şi conservarea staţiunelor forestiere Norme tehnice şi recomandări privind resursele genetice forestiere Norme tehnice privind reconstrucţia ecologică a pădurilor Norme tehnice şi amenajării pădurilor instrucţiunea 2002 2002 2002 2002-2003 2002-2003 2001-2002 2001-2002 2001-2002 2002 2002 2002 0.3 0.15 Acţiuni 4 Regulamentul privind certificarea pădurilor şi a produselor pădurii 5.05 0.10 0.

Elaborarea Raportului naţional cu privire la starea resurselor forestiere 8.1 0.1 0. Elaborarea şi aprobarea criteriilor şi indicilor biodiversităţii forestiere 6. Împlementarea Programului de Stat de extindere a terenurilor cu vegetaţie forestieră 3.9 2003 2004 Acţiuni informaţional-educative 1.05 0. Implementarea Programului de Stat de 2002-2020 550 regenerare a pădurilor şi împădurire a (25 000 ha) terenurilor fondului forestier 2600-3000 2002-2020 2.1 0.5 0. formarea noii baze semincere 5.1 0.5 0.1 7.40 forestiere valoroase şi importante 4. Efectuarea lucrărilor de amenajare în pădurile altor deţinători şi în terenurile cu vegetaţie forestieră 4. Efectuarea evidenţei de stat a resurselor forestiere 2002-2005 2002-2003 2003 2008 2013 2018 2004 2009 2014 2019 2004 2004 0. Elaborarea şi editarea setului CD-uri “Amenajamentele întrepriderilor de stat pentru silvicultură” 10.05 0. Introducerea în cursurile universitare. Cercetarea la nivel genetico-populaţional a rezervelor forestiere.5 0.1 0. colegiale a disciplinilor legate de biodiversitatea forestieră .5 0.5 Programe de conservare a biodiversităţii forestiere 1. Efectuarea lucrărilor de estimare a produselor nelemnoase a pădurilor Republicii Moldova 5. Constituirea parcului naţional „Codrii Orheiului” 6. Constituirea rezervaţiei biosferice „Prutul de Jos” (130 000 ha) 2004-2006 2005-2006 2. Elaborarea hărţii generale Republicii Moldova” “Pădurile 9.05 0. Estimarea valorică a pădurilor şi funcţiilor exercitate 2004-2005 0.

41 2. Organizarea seminarelor de lucru pentru deţinătorii de fond forestier şi terenuri cu vegetaţie forestieră 6.personalul ingineresc .managerii întreprinderilor . Elaborarea programelor diferenţiate de perfecţionare a cadrelor privind conservarea DBF pentru: -managerii ariilor protejate . tehnicieni . broşurelor pentru diferite instituţii şi populaţie 5.maiştrii. Editarea prospectelor.pădurari 4. Organizarea conferinţelor internaţionale consacrate DBF .

Tudoran „Pădurile Moldovei de la răsărit de Prut”. 8. Centrul Editorial al USM. Cartea Roşie a Republicii Moldova. 13. Chişinău. 11. 2001. 1997. Chişinău. Ştiinţa. 1999.1988. . 9. Бергу – 125 лет: Сборник научых статей. 14. Raport naţional cu privire la starea fondului forestier al Republicii Moldova . Legislaţia ecologică a Republicii Moldova 1999-2000. Bucureşti. Marian GH. 3. Cadastrul Funciar al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2001. Editura „Pentru viaţă”.С. Editura Cartier.Chişinău. 1997. Biotica Bendery. 2001. 7. Victor Giurgiu. Editura „Pentru viaţă” 2001. 2001.Chişinău. Legislaţia ecologică a Republicii Moldova. 2. 10. Академику Л. Legislaţia ecologică a Republicii moldova (1996-1998). 2001. Ediţia a doua. Amenajarea pădurilor cu funcţii multiple. Marian Gh. Tudoran „Amenajarea pădurilor Republicii Moldova”. Biodiversitatea vegetală a Republicii Moldova. Editura Cereş. 12. Chişinău. 2001.BIBLIOGRAFIE 1.mun. 2001.