Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Huşi 2010
Bolile şi dăunătorii viţei de vie
O problema dificila a viticulturii contemporane, cu tendinta de crestere in viitor,
o reprezinta sensibilitatea soiurilor existente, in cultura, la atacul de boli si daunatori
specifici. Prevenirea daunelor, care pot sa ajunga pana la compromiterea totala a recoltei
de struguri, impune aplicarea de tratamente costisitoare, care pot reprezenta pana la 30-
35% din cheltuielile de productie.
Pesticidele folosite in combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie, pe langa
efectul lor favorabil, sporesc gradul de agresivitate al acestora si contribuie la poluarea
mediului si a recoltei de struguri, atunci cand nu sunt folosite rational. Cu toate
neajunsurile pe care le prezinta pesticidele, pana la obtinerea si promovarea in practica a
unor soiuri de vita roditoare, rezistente sau macar tolerante, fara masuri de prevenire si
combatere a bolilor si daunatorilor, productia de struguri ramane incerta si in mod
asemanator calitatea acesteia.
Bolile vitei de vie
Bolile parazitare specifice vitei de vie se impart in trei grupe: boli criptogamice
produse de ciuperci, boli virotice produse de virusuri si micoplasme si boli bacteriene
(bacterioze) produse de bacterii.
Bolile criptogamice cuprind o prima grupa de prezenta relativ regulata in tara
noastra si pentru care se intreprind an de an masuri de prevenire si combatere. Acestea
sunt: mana (Plasmopara viticola), fainarea (Uncinula necator) si putregaiul cenusiu al
strugurilor (Botrytis cinerea Pers.). A doua grupa de boli criptogamice, pentru care se
intreprind masuri de combatere, numai atunci cand acestea devin necesare, cuprinde:
antracnoza (Gleosporium ampelofagum) si escorioza (Pomopsis viticola Sacc.).
Bolile virotice includ degenerarile infectioase (Arabis mosaic scurtnodarea,
mazaicul galben), mozaicul nervurian, marmorarea (Flech, Marbrure), boala lemnului
striat (Legno-riceia, Stempitting), rasucirea frunzelor (Leafroll, Enroulement),
ingalbenirea aurie (Flavescence dore) s.a.
Bolile bacteriene (bacteriozele) au ca reprezentant de temut cancerul bacterian
(Agrobacterium tumefaciens Smith şi Town/conn).
Daunatorii vitei de vie mai cuprind o alta grupa formata din omida paroasa a
dudului (Hyphantria cunea Drury), tripsul vitei de vie (Anaphotripsnetis priesner),
paduchele testos (Eulecanium corni), paduchele lanos (Pulvinaria vitis Torg), forfecarul
vtţei de vie (Lethrus apterus Loxm) si tigararul (Byctiscus betulae L) pentru care se
intreprind masuri de combatere numai atunci cand acestea devin necesare.
Protectia plantatiilor viticole
In tara noastra protectia plantatiilor viticole roditoare este inglobata in actiunea
mai larga de protectie fitosanitara organizata si coordonata la nivel national in cadrul
retelei de prognoza si avertizare a bolilor si daunatorilor plantelor. Astfel, în baza
studiilor repetate an de an asupra evolutiei bolilor si daunatorilor, in stransa legatura cu
conditiile climatice, statiunile de prognoza fitosanitara indica, prin buletinul de avertizare
pe care il emit, data aplicarii tratamentelor pentru fiecare boala si daunator in parte,
substantele care trebuiesc folosite, concentratia si eventualele posibilitati de complexare a
acestora pentru mai multe boli si daunatori la un singur tratament.
Combaterea chimica a principalelor boli si daunatori se realizează cu produsele
avizate si concentratiile recomandate.
Dintre daunatorii vitei de vie, deosebit de periculosi sunt: moliile strugurilor si paianjenii
vitei de vie.
Moliile strugurilor:
Sunt fluturii mici a doua insecte: Cochilis si Eudemis. Mai respandit este Eudemisul, in
special in sudul tarii. Atat la Eudemis, cat si la Cochilis, insectele adulte sunt niste
fluturasi care depun oua pe diferite organe ale vitei.
Omizile acestor daunatori sunt verzui la Eudemis si brun-roscate la Cochilis. Ele apar
primavara si ataca bobocii florali. O singura omida poate distruge pana la 100 de boboci
florali. Bobocii atacati sunt infasurati in niste fire paienjenoase si de regula se usuca si
cad. In timpul verii, cam prin luna iulie, apare din omizi a doua generatie de fluturi, care,
dupa imperechere depun iarasi oua. Din ele vor aparea noi omizi,care ataca din nou
boabele trugurilor, hranindu-se cu miezul lor. In urma acestui atac, boabele se usuca, se
zbarcesc, sau crapa. O parte din ele cad. In anii ploiosi, boabele atacate se imbolnavesc
de putregai si recolta este compromisa.
Moliile strugurilor pot fi combatute cu ajutorul tratamentelor traditionale.
Este un daunator din ce in ce mai raspandit in tara noastra, care ataca mai ales soiurile cu
frunze pufoase. Daunatorul se vede greu cu ochiul liber, mai usor cu o lupa, si are
culoarea galben-rosiatica. El se localizeaza in colonii de pe partea inferioara a frunzelro,
pe care le ataca, acestea devenind patate in castaniu-rosiatic. Paianjenul rosu are 6-8
generatii pe an.