Tehnologii Integrate de Obținere si Valorificare a Produselor Horticole MASTER Tehnologii

Integrate
Tehnologii Integrate în Plantațiile Viticole; Prevenirea și combatera bolilor și dăunatorilor deintegrate
în cadrul tehnicilor Obținere
de cultură și
a viței de vie
Valorificare a Produselor
Horticole

Tehnologii integrate în plantațiile

viticole
Prevenirea și combatera bolilor și dăunatorilor în cadrul
tehnicilor integrate de cultură
a viței de vie

Nume și prenume student

Dinu Mădălina-Valentina Dinu Mădălina-Valentina

1
 Tehnologii Integrate de Obținere si Valorificare a Produselor Horticole

Tehnologii Integrate în Plantațiile Viticole; Prevenirea și combatera bolilor și dăunatorilor în cadrul tehnicilor integrate de cultură
a viței de vie

INDEX

1. INTRODUCERE
2. IMPORTANŢA MĂSURILOR PROFILACTICE
3. SENSIBILIZAREA SOIURILOR. FOLOSIREA SOIURILOR
REZISTENTE
4. COMBATEREA INTEGRATĂ
5. COMBATEREA BIOLOGICĂ A BOLILOR ȘI DĂUNĂTORILOR
6. OPTIMIZAREA PROTECȚIEI FITOSANITARE
7. BIBLIOGRAFIE

Dinu Mădălina-Valentina
2
 Tehnologii Integrate de Obținere si Valorificare a Produselor Horticole

Tehnologii Integrate în Plantațiile Viticole; Prevenirea și combatera bolilor și dăunatorilor în cadrul tehnicilor integrate de cultură
a viței de vie
1. INTRODUCERE

Viticultura în România constituie o activitate tradiţională, de mare importanţă

economică, dezvoltată armonios, ca rezultat al condiţiilor naturale deosebit de favorabile pe
care viţa-de-vie le găseşte pe tot cuprinsul ţării, mai ales în zona colinară din răsăritul şi sudul
lanţului carpatic. Având un patrimoniu de 181.343 de hectare (la nivelul anului 2009),
România se situează pe locul 10 în lume, după Spania, Franţa, Italia, Portugalia etc.
Cultura acestei plamte multianuale interesează un număr mare de locuitori din
majoritatea zonelor ţării, pe terenuri cu altitudini de până la 450-500 m, în areale cu condiţii
climatice favorabile. Viţa-de-vie, alături de pomii şi arbuştii fructiferi, valorifică economic şi
estetic terenurile situate în pantă, improprii altor culturi dar şi nisipurile din diferite zone ale
ţării. Plantaţiile viticole joacă un apreciabil rol antierozional, intervenind activ în conservarea
solului prin protecţia împotriva eroziunii şi prin fixarea nisipurilor mişcătoare.
In prezent, peste 75 % din producţia mondială de struguri se transformă în vin.
Condiţiile pedoclimatice de pe aproape întreg teritoriul ţării noastre permit obţinerea unei
game variate de vinuri de cea mai bună calitate: albe, roşii, roze, seci, demiseci, demidulci,
dulci, aromate, spumante etc.
Strugurii de masă constituie un aliment preţios, ce poate fi consumat în stare proaspătă
de la mijlocul lunii iulie, până la sfârşitul lui octombrie (din producţie proprie), prin păstrarea
peste iarnă, consumul lor poate fi prelungit cu încă 2-4 luni. Valoarea alimentară a strugurilor
se datorează componentelor chimice ale acestora şi formelor uşor accesibile organismului
omenesc: zaharuri, substanţe minerale, vitamine, compuşi polifenolici, arome, acizi organici
etc, cu rol benefic asupra sănătăţii oamenilor.
Stafidele reprezintă un produs mult apreciat, uşor de transportat şi conservat, obţinut
în urma deshidratării strugurilor fără seminţe.
Rolul ornamental al viţei-de-vie poate fi pus în valoare prin decorarea clădirilor,
gardurilor, prin coloritul roşiatic sau gălbui al frunzelor în cursul toamnei.
Viticultura viitorului va trebui să ţină seama de toţi factorii de mediu, în conexiuni mai
largi, să folosescă mai raţional toate mijloacele de producţie (solul, îngrăşămintele,
pesticidele, calitatea deosebită a soiurilor), în aşa fel încât impactul asupra mediului
înconjurător să fie minim (să reducă efectele nocive ale poluării solului, apei, atmosferei şi
recoltei).

Dinu Mădălina-Valentina
3
 Tehnologii Integrate de Obținere si Valorificare a Produselor Horticole

Tehnologii Integrate în Plantațiile Viticole; Prevenirea și combatera bolilor și dăunatorilor în cadrul tehnicilor integrate de cultură
a viței de vie
2. IMPORTANŢA MĂSURILOR PROFILACTICE

Viţa-de-vie este o plantă sensibilă la atacul bolilor şi dăunătorilor, de aceea măsurile

de protecţie fitosanitară ocupă un loc foarte important în tehnologiile de cultură. Deoarece
substanţele chimice de combatere au efecte poluante asupra mediului înconjurător este
necesar să se aplice o serie de alte metode de protecţie, profilactice: agrotehnice, fizice şi
biologice (combatere integrată).
În condiţiile deteriorării permanente a mediului înconjurător reorientarea sistemelor de
producţie viticolă spre practici agricole durabile şi raţionale a devenit o necesitate. În practică
combaterea raţională a bolilor şi dăunătorilor viţei de vie se bazează pe 4 elemente cheie:
 Cunoaşterea culturii;
 Cunoaşterea agenţilor de dăunare;
 Evaluarea riscurilor;
 Aplicarea tehnicilor de prevenire şi combatere.

3. SENSIBILIZAREA SOIURILOR. FOLOSIREA SOIURILOR

REZISTENTE

În urma folosirii timp îndelungat a combaterii chimice în viticultură s-au semnalat o

serie de aspecte negative:
 apariţia rezistenţei la fungicidele sistemice a unor agenţi fitopatogeni şi, ca urmare,
intensificarea atacului acestora;
 folosirea produselor organofosforice, a celor cloroderivate şi carbamice a dus la înmulţirea în
masă a acarienilor;
 reziduurile rămase pe struguri afectează calitatea igienică a acestora, cu implicaţii în procesul
fermentaţiei alcoolice a mustului şi asupra sănătăţii consumatorilor;
 există riscul afectării culturilor învecinate, mai ales pe timp de vânt;
 distrugerea faunei de antagonişti (organisme utile care distrug agenţii dăunători).
Efectele utilizării pesticidelor ca unica metodă de combatere a bolilor şi dăunătorilor
pentru o perioadă foarte lungă de timp, au făcut ca sistemul de combatere integrată să câştige
din ca în ce mai mult teren. Acest sistem include într-un tot unitar, armonios, toate metodele
chimice, biologice, agrotehnice şi fizice, precum şi folosirea agenţilor naturali de combatere,
Dinu Mădălina-Valentina
4
 Tehnologii Integrate de Obținere si Valorificare a Produselor Horticole

Tehnologii Integrate în Plantațiile Viticole; Prevenirea și combatera bolilor și dăunatorilor în cadrul tehnicilor integrate de cultură
a viței de vie
astfel încât să se realizeze o reglare şi o combatere a populaţiilor de organisme dăunătoare
care să nu depăşească pragul economic de dăunare.
Folosirea soiurilor rezistente la atacul bolilor şi dăunătorilor nu poate înlocui
pesticidele, dar poate diminua cantităţile utilizate. Este suficient să amintim situaţia
portaltoilor viţei de vie rezistenţi la atacul filoxerei (Phylloxera vastatrix). Promovarea în
practică a unor soiuri rezistente sau măcar tolerante, reprezintă o problemă dificilă a
viticulturii contemporane. Ingineria genetică, alături de selecţia celulară, vizează în special
transferul de gene de rezistenţă, de la speciile sălbatice la forma cultivată.
Obţinerea şi promovarea în practică a unor soiuri de viţă de vie rezistente sau tolerante
la atacul de mană – Plasmopara viticola (B. et C.) Berl. et de T. – contribuie la reducerea
costurilor de producţie şi la ridicarea productivităţii muncii în viticultură, precum şi la
reducerea poluării în ansamblu. De aceea, crearea unor cultivaruri rezistente la mană
reprezintă un obiectiv de ameliorare extrem de important şi, totodată, care îşi menţine
actualitatea în toate centrele mari de ameliorare din lume.
Speciile americane şi câteva dintre cele estasiatice posedă gene pentru rezistenţă la
boală, astfel că o parte din ele au fost şi sunt utilizate în continuare în lucrările de ameliorare:
V. riparia, V. Berlandieri, V. cinerea, V. Amurensis etc
În rândul soiurilor vinifera se manifestă o largă variabilitate pentru comportarea la
atacul de mană, în 1961 s-a constatat că nici măcar soiurile tolerante, folosite în hibridări
artificiale, nu sunt capabile să dea naştere, într-o proporţie profitabilă pentru selecţie, la
descendenţi care să prezinte transgresiuni favorabile (plante foarte rezistente sau rezistente).
Totuşi, pentru obţinerea unor descendenţe în care să se poată efectua selecţia unor plante cu o
bună comportare la atacul de mană, se recomanda utilizarea ca genitori în hibridări artificiale
a soiurilor vinifera cu o oarecare toleranţă sau chiar o relativă rezistenţă la boală, cum sunt
Pinot, Negru vârtos, Băbească, Traminer, Riesling de Rhin etc. În condiţiile de la Banu
Mărăcine, soiurile Crâmpoşie şi Merlot au fost catalogate ca foarte rezistente la mană, în timp
ce soiurile Chasselas doré, Regina viilor, Sauvignon, Tămâioasă românească şi Riesling
Italian au fost calificate ca foarte sensibile; prin urmare, soiurile Crâmpoşie şi Merlot ar putea
fi utilizate ca genitori în noi lucrări de hibridare dirijată.
În urma încrucişării soiului Traminer roz cu diferite selecţii inter-specifice rezistente la
mană, s-a emis ipoteza că se pot obţine descendenţi toleranţi sau chiar rezistenţi la mană.

Dinu Mădălina-Valentina
5
 Tehnologii Integrate de Obținere si Valorificare a Produselor Horticole

Tehnologii Integrate în Plantațiile Viticole; Prevenirea și combatera bolilor și dăunatorilor în cadrul tehnicilor integrate de cultură
a viței de vie
4. COMBATEREA INTEGRATĂ

Elemente specifice combaterii integrate:

Prevenirea: reprezintă un set de măsuri indirecte, prin care se urmăreşte, reducerea
sursei de inocul şi a populaţiei iniţiale de specii dăunătoare.
Observarea: presupune monitorizarea evoluţiei biologiei speciilor dăunătoare şi
evaluarea atacului. Pe baza observaţiilor se stabileşte ce acţiuni trebuie întreprinse şi
diferenţierea tehnicilor ce pot fi utilizate în aceste acţiuni.
Intervenţia: Intervenţia se realizează prin măsuri directe de combatere: biologice,
mecanice, fizice, chimice. Intervenţia, are, ca scop principal, distrugerea agentului de dăunare
odată ce a apărut sau provoacă pagube economice.
Pentru prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor viţei de vie, există la ora
actuală, o serie de metode şi mijloace indirecte, cu caracter preventiv şi directe, preventive şi
curative.
Cele mai importante măsuri de combatere integrată a bolilor viței de vie sunt:
 fertilizarea raţională a plantaţiilor în vederea asigurării unui echilibru între procesele de
creştere şi fructificare;
 evitarea excesului de azot care determină creşteri luxuriante şi sensibilizarea viţei-de-vie la
atacul bolilor;
 efectuarea la timp a lucrărilor solului care contribuie la distrugerea multor patogeni;
 înlăturarea prin lucrările în verde a numeroase surse de infecţie, concomitent cu aerisirea mai
bună a butucilor;
 recoltarea la momentul optim.

5. COMBATEREA BIOLOGICĂ A BOLILOR ȘI DĂUNĂTORILOR

Combaterea integrată răspunde unor exigenţe de ordin ecologic, punând pe primul

plan căile biologice de combatere a populaţiilor de organisme dăunătoare, păstrarea
echilibrului natural şi evitarea poluării mediului înconjurător, precum şi a recoltei de struguri.
Combaterea biologică reprezintă o metodă de reducere a pagubelor produse de agenţi
fitopatogeni, dăunătorii sau buruienile culturilor agricole prin utilizarea unor organisme vii
sau produse ale activităţii metabolice a acestora. Ea răspunde cerinţelor unei agriculturi

Dinu Mădălina-Valentina
6
 Tehnologii Integrate de Obținere si Valorificare a Produselor Horticole

Tehnologii Integrate în Plantațiile Viticole; Prevenirea și combatera bolilor și dăunatorilor în cadrul tehnicilor integrate de cultură
a viței de vie
ecologice sau organice, reducând poluarea mediului şi a recoltei, diminuând apariţia
fenomenului de rezistenţă la pesticide. Organismele care au potenţial în combaterea biologică
(ciuperci sau bacterii) se numesc Agenţi Biologici de Control (ABC).
În viticultură, combaterea biologică, se desfăşoară în jurul a două direcţii, utilizarea
sulfului şi a cuprului în limitele autorizate de reglementările ecologice şi cea de a doua,
utilizarea a faunei auxiliare, a biopesticidelor pe bază de bacterii, virusuri sau ciuperci,
utilizarea feromonilor sexuali şi a produselor naturale (argile, alge marine, urzici, a
composturilor naturale conţinând microorganisme antagoniste).
Principalele metode de combatere biologică a agenţilor de dăunare a viţei de vie sunt:
 Utilizarea faunei utile (zoofagii - prădători şi paraziţi);
 Utilizarea microorganismelor (virusuri, bacterii, ciuperci);
 Folosirea substanţelor biologic active (feromonii sexuali de sinteză);
 Folosirea produselor de origine vegetală;
 Metode biochimice;
 Produse fortifiante obţinute din extracte botanice de origine naturală
Combaterea cu ajutorul insectelor se referă la utilizarea unor prădători (specii care se
hrănesc cu alte specii) şi paraziţi (specii care se dezvoltă în stadiu de larvă hrănindu-se cu alţi
indivizi din alte specii). În practica combaterii biologice din viticultură cele mai importante
specii zoofage aparţin ordinelor: Acari, Neuroptera, Heteroptera, Coleoptera, Hymenoptera,
Diptera, Dermaptera.
Prădătorii urmăresc şi capturează prada pentru a se hrăni. Prădătorii sunt de talie
superioară faţă de pradă. Dintre prădători cei mai cunoscuţi în viticultură sunt acarieni din
genul Typhlodromus, familia Phytoseiidae. Cele mai răspândite specii de acarieni prădători
sunt: Phytoseiullus persimilis, Typhlodromus pyrii, Amblyseius andersoni şi Kampimodromus
aberrans.
Insecte auxiliare active împotriva păianjenilor dăunători şi afidelor:
- utilizarea lui Ambyseius sp. împotriva păianjenului roşu Panonicus ulmi;
- utilizarea lui Phytoseiulus persimilis împotriva păianjenului cu Tetranychus urticae;
- utilizarea lui Zetzelia mali împotriva ouălor de păianjeni;
- larve de Cecidomelide împotriva afidelor şi acarienilor;
- larve de Syrfide - adulţi de Syrfide împotriva afidelor şi acarienilor;
- larve de Chrysope împotriva afidelor şi acarienilor;
- larve de Coccinele împotriva afidelor şi acarienilor.

Dinu Mădălina-Valentina
7
 Tehnologii Integrate de Obținere si Valorificare a Produselor Horticole

Tehnologii Integrate în Plantațiile Viticole; Prevenirea și combatera bolilor și dăunatorilor în cadrul tehnicilor integrate de cultură
a viței de vie

Prădătorul Phytoseiulus persimilis (Parasitiformes- Phytoseidae), acarofag foarte

activ, se foloseşte în combaterea acarianului fitofag Tetranychus urticae, dăunător frecvent,
extrem de periculos al culturilor de viţă de vie. Prădătorul se înmulţeşte în camere speciale
climatizate, sere izolate etc., la temperaturi cuprinse între 26 - 30⁰ C şi o umiditate atmosferică
de 70 - 80 %, pe seama acarianului fitofag Tetranychus urticae, care se dezvoltă pe plante de
fasole, crescute în tăvi cu soluţii nutritive sau în ghivece cu pământ. Plantele, infestate cu
prădătorul respectiv, se transportă la locul de combatere.
Viespile parazite din genul Trichogramma atacă ouăle moliilor strugurelui pe care le
parazitează. Larvele se dezvoltă în interiorul ouălor, dăunătorul fiind astfel omorât.
În viticultura ecologică se pot folosi substanţe de provenienţă minerală: sulfatul de
cupru, sulful, praful de argilă măcinată etc precum şi substanţe de provenienţă vegetală:
nicotine, rotenone, alge marine etc.
Combaterea biologică a bolilor şi dăunătorilor prezintă o serie de avantaje:
 evitarea poluării;
 fitotoxicitate redusă;
 obţinerea recoltei fără reziduuri chimice;
 evitarea apariţiei rezistenţei la pesticide;
 asigurarea sănătăţii mediului, a omului şi a celorlalte vieţuitoare.

6. OPTIMIZAREA PROTECȚIEI FITOSANITARE

Combaterea chimică constă în administrarea unei substanţe chimice (sau a unui

amestec), cunoscute sub numele de pesticide sau produse fitosanitare pentru prevenirea şi
combaterea bolilor şi dăunătorilor.
Pentru o combatere eficientă, folosirea mijloacelor chimice se va face numai dacă
celelalte metode au fost epuizate. Este recomandă aplicarea tratamentelor combinate pentru
combaterea concomitentă a mai multor boli şi dăunători, cu condiţia ca produsele folosite să
fie compatibile, adică să nu-şi modifice proprietăţile fizico-chimice.Tratamentele rebuie
aplicate la momentul optim, când au cea mai mare eficacitate. Mijloacele chimice de
combatere vor fi folosite doar după epuizarea tuturor celorlalte metode.

Dinu Mădălina-Valentina
8
 Tehnologii Integrate de Obținere si Valorificare a Produselor Horticole

Tehnologii Integrate în Plantațiile Viticole; Prevenirea și combatera bolilor și dăunatorilor în cadrul tehnicilor integrate de cultură
a viței de vie
Bolile criptogamice (mana, făinarea și putregaiul cenușiu) sunt bolile care produc cele
mai însemnate pagube culturii viţei de vie. În strategia de combatere a acestor boli metodele
cele mai eficiente, sunt din păcate, metodele chimice.
Din punct de vedere al momentului aplicării, tratamentele chimice pot fi:
 preventive, când produsul trebuie aplicat înainte de contaminare;
 curative, se aplică după ce contaminarea a avut loc;
 curative şi preventive în acelaşi timp, în cazul produselor care opresc dezvoltarea ciupercii
sau distrug dăunătorii, protejând vegetaţia faţă de atacurile posterioare tratamentului.

Dinu Mădălina-Valentina
9
 Tehnologii Integrate de Obținere si Valorificare a Produselor Horticole

Tehnologii Integrate în Plantațiile Viticole; Prevenirea și combatera bolilor și dăunatorilor în cadrul tehnicilor integrate de cultură
a viței de vie

7. BIBLIOGRAFIE

1. Dejeu L.C., 2010. Viticultură. Editura Ceres, București.

2. Dobrei A., Liliana Rotaru, M. Mustea, 2005. Cultura viței de vie. Editura
Solness,Timișoara.
3. Dobrin Ionela, 2010. Entomologie. USAMV București. Facultatea de Horticultură.
Departamentul de Învățământ la Distanță.
4. Iacomi Beatrice, 2010. Fitopatologie. USAMV București. Facultatea de
Horticultură. Departamentul de Învățământ la Distanță.
5. Oprea Șt., S. D. Moldovan, 1999. Sporirea rezistenţei biologice a viţei de vie, factor
de progres în viticultura ecologică, Lucr. Simpoz. “Prezent şi perspectivă în horticultură”, Ed.
Erdelyi Hirado, Cluj-Napoca.
6. Sestraş R., M. Ardelean, Şt. Oprea, S. D. Moldovan, 2000. Cercetări privind
ameliorarea rezistenţei la mană − Plasmopara viticola (B. et C.) Berl. et de T. − la viţa de vie,
Protecţia plantelor, Nr. 37.
7. Sestraș R., 2010. Ameliorarea plantelor horticole. USAMV Cluj-Napoca, Facultatea
de Horticultură.
8. Tomoioagă Liliana, 2013. Ghidul fitosanitar al viticultorului. Editura
AcademicPres, Cluj-Napoca.

Dinu Mădălina-Valentina
10
 Tehnologii Integrate de Obținere si Valorificare a Produselor Horticole

Tehnologii Integrate în Plantațiile Viticole; Prevenirea și combatera bolilor și dăunatorilor în cadrul tehnicilor integrate de cultură
a viței de vie

Dinu Mădălina-Valentina
11