Curs Tehnologii de Cultivare PDF

Alina Buu
GeorgetaFidler
Diana Golea
Carmen Gabriela Manole
AntonPerescu
Colectiv tehnoredactare:
Iris Mateescu
George Roat
tefan Popescu
Laura Pun
CURS
TEHNOLOGII DE CULTIVARE A PLANTELOR

MEDICINALE I AROMATICE IN ZONA CALARAI - SILISTRA
C.S. III ing. hort. Catalina TUDORA

Februarie 2011
Bucuresti
Curs de cultivare a plantelor medicinale

_____________________________________________________________________________
CUPRINS
CAP. 1: GENERALITATI
1.1: Importanta cultivarii plantelor medicinale
1.2: Clasificarea plantelor medicinale
CAP. 2: TEHNOLOGIA CADRU DE CULTIVARE A PLANTELOR
MEDICINALE
2.1: Zonarea ecologic;
2.2: Rotaia culturilor i asolamentul;
2.3: Fertilizarea;
2.4: Lucrrile solului;
2.5: Smna i semnatul sau plantatul materialului sditor;
2.6: Lucrrile de ngrijire (combaterea buruienilor, bolilor i duntorilor,
irigarea);
2.7: Recoltarea, condiionarea, producia
CAP. 3: TEHNOLOGII DE CULTIVARE
3.1: Cultivarea speciilor de plante medicinale si aromatice din familia
Asteraceae (Compositae)
Anghinare (Cynara scolymus L.)
Armurariul (Silybum marianum L.)
Cicoare (Cichorium intybus L.)
Craite (Tagetes patula L.)
Galbenelele (Calendula officinalis L.)
3.2: Cultivarea speciilor de plante medicinale si aromatice din familia
Lamiaceae (Labiatae)
Cimbrul de cultura (Thymus vulgaris L.)
Isop ( Hyssopus officinalis L.)
Levantica (Lavandula angustifolia L.)
Menta (Mentha piperita L.)
2

_____________________________________________________________________________
Roinita (Mellisa officinalis L.)

Salvia (Salvia officinalis L.)
Sovarv (Origanum vulgare L.)
3.3: Cultivarea unor specii de plante medicinale si aromatice din alte familii
botanice:
Familia Valerianaceae - Valeriana (Valeriana officinalis L.)
Familia Plantaginaceae - Patlagina (Plantago lanceolata L.)
Familia Brassicaceae (Cruciferae) - Mustarul alb (Sinapis alba L.)
BIBLIOGRAFIE

_____________________________________________________________________________
1.GENERALITI
1.1. Importanta cultivarii plantelor medicinale
Plantele medicinale sunt o categorie de specii vegetale care acumuleaz n anumite
pri ale plantei diverse principii active utile n tratarea diferitelor afeciuni.
Plantele medicinale sub diverse forme, slujesc sntatea nc de la nceputurile
lumii. Pe masura ce industria chimica se dezvolta, o parte din remediile populare au
primit o alt form, au fost modernizate. De cele mai multe ori efectul folosirii plantelor
medicinale este mai lent, necesitnd un tratament mai ndelungat, dar este mai puin
riscant i mai ieftin. Efectul plantelor medicinale este mai complex, acionnd asupra
mai multor organe sau sisteme concomitent. Plantele medicinale produc mai puine i
mult mai reduse efecte secundare (Lzurca, 1994).
Numeroase studii tiinifice au demonstrat c medicamentele de sintez, cu
structuri necunoscute organismului uman, pot declana reacii de respingere, cu
toxicitate i cu urmri ntrziate. Acestea au efecte rapide n cazul boli acute, dar
efectele secundare produse au provocat manifestarea altor afeciuni, unele chiar mai
grave. Progresele realizate n fabricarea medicamentelor de sintez au fost umbrite de
multiplele efecte negative. Medicamentele care se prescriu, de fapt trateaza efectele si
nu cauzele bolii. Aceasta permite mentinearea oamenilor bolnavi in continuare si
beneficii de zeci de miliarde, pentru firmele de farmaceutice.
Tot mai muli sunt cei care cunosc efectele dezastruoase ale medicamentelor de
sintez asupra sntii i renun la tratamentele alopate i la medicina convenional,
apelnd la tratamente naturiste cu plante medicinale, regimuri alimentare de purificare,
programe de dezintoxicare a organismului de substanele chimice.
Farmacistul dr. Ovidiu Bojor susine c cel puin 50% din medicamente pot fi
nlocuite cu produse din plante.
Orice medicament are efecte secundare, care pot fi tratate cu alte medicamente,
care, la rndul lor nu se abin de la efectele secundare i... vezi n ce ai intrat? Oare mai
poi s-i dai seama, i ct timp?
Plantele, din punct de vedere biochimic fiind organisme vii, conin substane
analoge sau compatibile cu ale corpului uman sau animal. n constrast, cele mai multe
dintre medicamentele de sintez actuale sunt substane inexistente n natur, cu efecte
imprevizibile n organismele vii.
4

_____________________________________________________________________________
n trecut preparatele farmaceutice se numeau droguri (drug En = doctorie,

medicament). n zilele noastre acest termen se folosete mai mult pentru stupefiante.
Plantele medicinale se pot folosi ca atare, cu uoare preparri, sau pot constitui
materie prim n industria farmaceutic sau alimentar. Sub form de preparate simple
i pot face efectul n cteva zile i nu mai necesit medicaie n paralel pentru afeciuni
uoare, ns, trebuie tiut, c n cazul unor afeciuni severe, plantele medicinale nu
trebuie s suprime total medicamentele, ci s le completeze n ameliorarea simptomelor
bolii.
Prin cultura plantelor medicinale se pot valorifica unele terenuri mai puin
productive, asigur cultivatorilor nsemnate venituri, pot fi valoroase plante
ornamentale sau melifere, iar recolta de plante medicinale constituie un important
material de export.
Cultura plantelor medicinale este important i prin faptul c acestea sunt, de regul,
culturi ecologice sau chiar biologice. Nu este permis aplicarea la aceste culturi de
pesticide care s polueze produsul finit care servete la vindecarea oamenilor.
ndelungata folosire a plantelor medicinale n medicin este un indiciu sigur al
valorii i utilitii acestora i n viitor. Se apreciaz c pe plan mondial, se folosesc n
prezent n fitoterapie aprox. 20.000 specii de plante medicinale i aromatice, din care
mai utilizate sunt aprox. 300 specii.
Orientrile actuale n medicin sunt tot mai mult indreptate spre utilizarea
fitoterapiei, care reprezinta o posibilitate n terapeutica modern, ca alternativ la
chimioterapie sau alturi de fizioterapie, electroterapie, igiena alimentaiei etc.
Medicina natural se bazeaz n primul rnd pe Fitoterapie i colaboreaz cu alte
specialiti medicale nrudite, cum ar fi: Homeopatia (remedii de origine vegetal, mai
ales plante toxice, administrate la nceput, n doze mai mici), Dietoterapia (care se
bazeaz n primul rnd pe produse vegetale) i Aromaterapia (tratamentul pe baz de
uleiuri eseniale-volatile).
Plantele medicinale i preparatele fcute din acestea ocup un loc important n viaa
sntoas a omului i animalelor. Un mare numr de preparate provin din plante. 77 %
din preparatele pentru boli cardiovasculare i 74% din preparatele pentru boli digestive
sunt obinute din plante. Exist peste 1700 de specii de plante medicinale din care mai
mult de 50 sunt cultivate.
Datorit aplicrii principiilor de via ecologic a oamenilor, o pondere mare n
alimentaie precum i n medicin o au, plantele cultivate ecologic sau biologic (fr
aplicarea unor pesticide). n ultimul timp, n industria farmaceutic i cosmetic, se
utilizeaz tot mai mult materie prima vegetala provenita din zone rustice, nepoluate,
cum sunt umeroase i n ara noastr. Se tie c marile companii farmaceutice sau
cosmetice occidentale cumpr diverse produse vegetale, mai ales plante medicinale
5

_____________________________________________________________________________
recoltate din flora spontan, din rile n care nc nu s-a aplicat o chimizare intens a
agriculturii.
Pe de alt parte se urmrete ca exploatarea resursei vegetale spontane s nu se fac
disproporionat, afectand potenialul de refacere a acestora, care s duc in final la
dispariia acestor specii.
Unele specii existente in flora spontan nu pot asigura necesarul pentru industria
farmaceutic, cosmetic sau alimentar. Principiile active ale plantelor medicinale din
flora spontan sunt foarte variate ca i concentraie i calitate n funcie de microzon,
de climat, etc., ceea ce face ca dozarea lor n fitoterapie s fie mai dificil.
Alteori concentraia principiilor active la plantele din flora spontan este prea
sczut pentru a avea efect fitoterapeutic complet. Unele specii, originare de pe alte
continente, cum ar fi Echinacea spp. sau Solanum laciniatum din America de Nord,
trebuie luate n cultur n ara noastr. Din aceste motive, la unele specii de plante
medicinale se fac cercetri pentru introducerea lor n cultur.
O afacere cu plante medicinale este la indemana oricui, iar conditiile pedoclimaterice din tara noastra favorizeaza cultivarea plantelor medicinale si aromatice.
Acestea pot fi plantate cu usurinta deoarece acestea nu necesita ingrijirea si munca pe
care le implica alte soiuri de plante.
Marele avantaj al cultivarii plantelor medicinale este ca acestea au un randament
foarte ridicat, iar asta inseamna profit rapid. Pentru a incepe aceasta afacere este nevoie
de un hectar de teren care trebuie pregatit conform cerintelor specifice fiecarei culturi in
parte.
Cu o investitie minima de 800-1.000 euro aceasta afacere poate fi demarata oricand,
mai ales ca se pot obtine si fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana pentru
achizitionarea de utilaje si echipamente noi, precum si pentru construirea unui sistem de
irigatii.
Investitia initiala presupune si cheltuielile de aprovizionare cu seminte ecologice
necesare primei culturi. In functie de fiecare cultura in parte si de recoltele obtinute,
inca din primii trei ani se obtine profit de aproximativ 6.000 de euro, insa doar dupa trei
ani plantele pot fi valorificate ca fiind ecologice, iar profitul se tripleaza (in unele
cazuri).

_____________________________________________________________________________
1.2. Clasificarea plantelor medicinale

Plantele medicinale se pot clasifica n grupe dup diverse criterii. O posibila
clasificare a acestora ar putea fi dup:
organul utilizat n terapeutic. Din acest punct de vedere exist 6 grupe
de plante medicinale:
1. Plante medicinale de la care se utilizeaz rdcina, bulbii sau tuberii (Angelica
archangelica, Valeriana officinalis, Iris germanica, Gentiana lutea .a.).
2. Plante medicinale de la care se utilizeaz tulpina i coaja (Rhamnus frangula,
Querqus robur .a.).
3. Plante medicinale de la care se utilizeaz herba (tulpina + frunzele): Mentha
piperita, Melissa officinalis, Satureja hortensis .a.).
4. Plante medicinale de la care se utilizeaz frunzele i foliolele (Mentha piperita,
Salvia officinalis, Plantago lanceolata, Digitalis sp., Atropa belladona .a.)
5. Plante medicinale de la care se folosesc inflorescenele, florile sau petalele
(Lavandula angustifolia, Salvia sclarea, Althaea rosea, Calendula officinalis,
Matricaria chamomilla etc.).
6. Plante medicinale de la care se utilizeaz fructele i seminele (Carum carvi,
Coriandrum sativum, Papaver sp., Hyosciamus niger, Sinapis sp., Ricinus communis
etc.).
7. Plante medicinale de la care se utilizeaz sucul celular i seva (Aloe sp., Betula sp.
etc.).
perioada de recoltare. Perioada optim de recoltare se stabilete pe baza
dinamicii de acumulare a principiilor active i anume n faza de acumulare
maxim. Din acest punct de vedere se consider urmtoarele grupe:
1. Plante medicinale care se recolteaz n perioada repausului vegetativ (Atropa
belladona, Inula helenium .a.); din categoria speciilor bienale rdcinile se
recolteaz n toamna anului I de vegetaie (Angelica archangelica, Pimpinella
anisum excepie face specia Colchicum autumnale (la care rdcinile tuberizate se
recolteaz vara cnd frunzele ncep s se vetejeasc), i Aconitum nepellus (la care
tuberculii se recolteaz n perioada nfloritului). Speciile aparinnd acestei grupe
sunt considerate avnd n vedere utilizarea rdcinii.
2. Plante medicinale care se recolteaz vara, n perioada de vegetaie. Aceast grup
cuprinde specii anuale sau perene care se recolteaz pentru flori, organele florale sau
herba (Ocimum basilicum, Majorana hortensis, Tagetes patula, Calendula
7

_____________________________________________________________________________
officinalis etc.).
zonarea natural (flora spontan) i zonarea culturilor (specii
cultivate). Aceast clasificare are n vedere cerinele plantelor fa de
condiiile ecologice i sunt:
1. Plante medicinale de ap i locuri mltinoase - specii iubitoare de ap (Iris sp.,
Colchicum autumnale, Acorus calamus, Valeriana officinalis etc.).
2. Plante medicinale de cmpie - specii adaptate condiiilor de insolaie ridicat ce
caracterizeaz verile din sudul rii (Foeniculum vulgare, Pimpinella anisum,
Coriandrum sativum, Papaver bracteatum .a.).
3. Plante medicinale de deal - specii adaptate condiiilor ce caracterizeaz zonele
subcarpatice ct i zonele mpdurite (Atropa belladona, Vinca minor, Crataegus
monogyna, Geum urbanum - specii din flora spontan de deal; Papaver somniferum,
Carum carvi, Valeriana officinalis - specii cultivate).
4. Plante medicinale de munte - specii adaptate condiiilor caracterizate prin altitudine,
vnturi, temperaturi mai sczute n toat perioada anului (Geniana sp., Arnica ..,
Angelica archangelica etc.).
ciclul de vegetaie i parcurgerea fenofazelor.
1. Plante medicinale anuale - specii care parcurg ntregul ciclu de vegetaie ntr-un
singur an (Tagetes patula, Calendula officinalis, Papaver somniferum etc).
2. Plante medicinale bienale - specii care i desfoar ciclul de vegetaie pe parcursul
a doi ani (Carum carvi, Salvia sclarea .a.).
3. Plante medicinale vivace (perene) - speciile care au ciclul de via multianual.
Acestea pot fi:
* Plante cu rdcina transformat n rizomi sau stoloni (Iris germanica, Mentha
piperita, Valeriana officinalis, Acorus calamus etc).
* Plante cu rdcina tuberizat (Aconitum sp.).
* Plante cu tulpina transformat n bulbotuberi (Colchicum autumnale).
* Plante cu rdcina ngroat avnd la baza coletului muguri dorminzi (Atropa
belladona, Inula helenium, Taraxacum officinale, Rheum palmatum etc).
* Plante semilemnoase avnd la baza ramurilor muguri dorminzi (Lavandula officinalis,
Salvia officinalis, Urtica dioica etc).
Plantele perene mai pot fi clasificate i n funcie de aspectul lor n: plante ierboase
(Valeriana officinalis, Thymus vulgaris, Papaver bracteatum) i plante lemnoase
(Salvia officinalis, Lavandula angustifolia, Glycyrrhiza glabra).
caracterele botanice. Aceast clasificare urmrete criteriul strict legat de
nuirile morfologice i de tipul florii. Astfel plantele se clasific i se
grupeaz pe ordine, genuri, familii i specii.
coninutul n principii active.
8

_____________________________________________________________________________
1. Plante medicinale ce conin uleiuri volatile (uleiuri eseniale sau uleiuri eterice).
Conceptul privind definirea uleiurilor volatile a evoluat mult. Pot fi definite ca fiind
compui aromatici volatili a cror compoziie chimic este format dintr-o mulime
de amestecuri de hidrocarburi aromatice, alifatice, aldehide, alcooli, acizi organici,
esteri precum i ali compui similari hidrocarburilor i care aparin clasei
terpenoidelor. Au miros aromatic caracteristic i majoritatea sunt solubile n alcool
etilic. Pata pe care o prezint o pictur de ulei esenial pe o hrtie dispare rapid.
Uleiurile volatile sunt utilizate n medicin ca stomahice, antispasmodice,
carminative, expectorante, sedative, aromatice etc.
2. Plante medicinale ce conin alcaloizi (compui organici compleci, caracterizai prin
prezena azotului n molecula lor i reacie alcalin, cu formare de sruri). Au o
aciune puternic asupra organismului uman chiar n doze mici. Alcaloizii se
formeaz, de regul, n prile subterane ale plantei, de unde migreaz n celelalte
organe n timpul perioadei de vegetaie. la mac i rostopasc, alcaloizii se gsesc n
sucul lptos. n funcie de aminoacidul precursor, alcaloizii se clasific n:
- Alcaloizi derivai din glicolol;
- Alcaloizi derivai din triptofan;
- Alcaloizi derivai din fenilalanina;
- Alcaloizi derivai de la lizin ornitin;
- Alcaloizi prin intermediul acetil - coenzimei A.
Se ntlnesc mai frecvent la familiile: Ranunculaceae, Papaveraceae i Solanaceae.
3. Plante medicinale ce conin principii amare. Principiile amare sunt compui vegetali
(cu structur glicozidic, alcaloidic etc.), ternari cu gust amar (chiar i la diluii
mari) care determin mrirea secreiei gastrice. Dozarea principiilor amare se face
prin metoda organoleptic. Se ntlnesc mai ales la familiile Gentianaceae i
Asteraceae.
4. Plante medicinale care conin glucide (hidrai de carbon, heterozide sau glicozide)
(Lemnul dulce). Glucidele sunt compui organici naturali rezultai direct n procesul
de fotosintez. Glucidele se mpart n oze i ozide.
5. Plante medicinale care conin flavonoide. Flavonoidele sunt pigmeni galbeni
identificai la specii din familia Compositae sub form de flavone (Matricaria
chamomilla, Achillea milefolium, Calendula officinalis) sau sub form de flavonoli
la specii din familia Leguminosae (Sophora japonica).
6. Plante medicinale care conin antocianozide. Antocianozidele sunt pigmeni
hidrosolubili aflai n sucul celular care confer florilor, fructelor i frunzelor
toamna, culoarea roie, violet, albastr .
7. Plante medicinale care conin taninuri. Taninurile sunt compui naturali neazotai cu
structur polifenolic. Plante care conin antracenozide. Antracenozidele sunt
9

_____________________________________________________________________________
compui naturali ai antracenului avnd proprieti purgative. Identificarea lor se

realizeaz prin cromatografie n strat subire.
Din punct de vedere al fitofarmacitilor cea mai bun clasificare ar fi:
importana terapeutic (n funcie de principiile active predominante ca
aciune farmacodinamic):
plante utilizate n bolile aparatului cardiovascular, care conin, de regul, glicozide
sau heterozide cardiotonice. Ex. Digitalis sp., Convalaria majalis .a.;
plante utilizate n bolile aparatului respirator care pot fi cu aciune emolient
(Althaea sp., Plantago sp. .a.), cu aciune expectorant etc.
plante utilizate n afeciunile aparatului digestiv ca Mentha sp., Melissa sp.,
Matricaria chamomilla, Carum carvi .a.
plante folosite n bolile aparatului urinar;
plante folosite n bolile sistemului nervos ca Valeriana officinalis, Vinca
minor,Claviceps purpurea, Papaver sp. .a.
plante folosite n unele boli ale aparatului genital ca Claviceps purpurea,Calendula
officinalis .a.
specii utilizate n tratamentul extern ca Hypericum perforatum, Calendula officinalis
.a. (Crciun i col., 1976).
10

_____________________________________________________________________________
CAP. 2. TEHNOLOGIA CADRU DE CULTIVARE A PLANTELOR

MEDICINALE SI AROMATICE
Presupune urmtoarele etape:
Zonarea ecologic;
Rotaia culturilor i asolamentul;
Fertilizarea;
Lucrrile solului;
Smna i semnatul sau plantatul materialului sditor;
Lucrrile de ngrijire (combaterea buruienilor, bolilor i duntorilor, irigarea);
Recoltarea, condiionarea, producia.
2.1. Zonarea ecologic
Sunt recomandate anumite areale de favorabilitate cultura plantelor medicinale i

aromatice. Astfel, exist zone foarte favorabile unei anumite plante, zone favorabile,
zone mai puin favorabile sau zone nefavorabile.
In funcie de condiiile climatice, exist o zon umed i rcoroas i o zon uscat
i mai clduroas. n cadrul acestor zone sunt cuprinse 24 de subzone, difereniate dup
tipul de sol i microclimat Prezentul proiect isi desfasoara activitatea de cultura/de
teren a plantelor medicinale si aromatice in zona localitatii Borcea din judetul
Calarasi, (Subzona I de favorabilitate). Subzona I cuprinde: Brila, Buzu, Ialomia,
Clrai, sudul judeului Vrancea, nordul judeului Ilfov. Subzona II cuprinde:
Constana, sudul judeului Tulcea, etc., ajungnd n final la subzona XXIV cu zona de
munte.
2.2: Rotatia culturilor si asolamentul
Rotaia reprezint succesiunea de cultivare a plantelor n timp, pe aceeai
sol/suprafa de teren. Pe o anumit sol, plantele alterneaz, iar ordinea de rotire (de
cultivare) a plantelor se face dup anumite criterii, astfel nct fiecare cultur s
11

_____________________________________________________________________________
ntlneasc n sol cele mai favorabile condiii de cretere i dezvoltare. Rotaia culturilor
se prezint indicnd prin numere ordinea n care se cultiv. Numrul total de culturi ne
indic durata rotaiei sau perioada rotaiei. Durata rotaiei poate fi de 2-6 ani.
Asolamentul reprezint una dintre cele mai importante msuri agrofitotehnice pentru
cresterea produciei. De fapt, asolamentul reprezint rotaia culturilor n timp pe o
anumit perioad, dar i n spaiu, adic amplasamentul n care se va cultiva planta
respectiv.
n cadrul fermei poate exista un asolament special numai de plante medicinale i
aromatice sau un asolament mixt, care s cuprind pe lng aceste specii i plante din
cultura mare: cereale, leguminoase pentru boabe sau alte plante. Culturile agricole sunt
alese n funcie de anumite criterii care urmaresc, condiiile din zon, tipul de sol, clima.
Alte criterii se refer la cerinele plantelor medicinale, la disponibilul de for de munc
din zon. De asemenea, se va ine cont de existena unor dotri pentru condiionarea
recoltei sau echipamente pentru distilarea uleiurilor volatile, precum i spaii sau
instalaii pentru uscare, dar i de bolile i duntorii specifici fiecrei culturi n parte.
Una dintre dificultile cu care se confrunt ferma de plante medicinale o constituie
necesarul mare de for de munc. Este de dorit ca sa existe un sistem de maini
agricole adecvat si s se cultive plante care au o tehnologie mecanizat integral, ca de
exemplu: coriandru, mutar, chimen, anason sau fenicul.
2.3. Fertilizarea
Fertilitatea solului trebuie s fie meninut i ameliorat printr-un sistem de msuri
care s favorizeze activitatea biologic maxim a solului, precum i conservarea
resurselor acestuia. Astfel, fertilitatea i sntatea solului sunt meninute prin practici
biologice precum: rotaia culturilor, lucrri manuale, prit, compostare i mulcire.
Prin folosirea ngrmintelor organice se mrete i se menine procentul de materie
organic a solului. De asemenea sporirea fertilitatii solului se poate realiza prin:
cultivarea de plante leguminoase care fixeaz azotul atmosferic i las terenul curat de
buruieni, prin plante care pot constitui ngrminte verzi sau alte plante cu nrdcinare
adnc. Se pot crea astfel condiii optime pentru nutriia plantelor, prin punerea la
dispoziia acestora a unor substae utilizate direct (azotul) sau de ctre
microorganismele prezente n sol (bacterii, ciuperici), care descompun materia organic
i au efecte pozitive asupra sistemului radicular sau asupra fotositezei.
12

_____________________________________________________________________________
ns n agricultura baza fertilizrii o constituie ngrmintele organice naturale.

Astfel, gunoiul de grajd este considerat un ngrmnt complex i poate fi constituit
din amestec de blegar i materii vegetale. Acesta conine azot (5 kg/t gunoi), fosfor
(2,5 kg/t gunoi), potasiu (6 kg/gunoi) i calciu (5 kg/t gunoi). Calitatea i cantitea
gunoiului depind de mai muli factori: specia i vrsta animalelor de la care provine
gunoiul, furajele folosite i felul aternutului din grajduri, metoda i perioada de
pstrare a gunoiului. Acest tip de ngrmnt se aplic de obicei toamna, ncorporat
fiind apoi prin artur, avnd un efect complex asupra solului, influennd nsuirile
acestuia. Astfel, solurile care conin argil n cantitate mai mare devin mai permeabile,
mai afnate, cele nisipoase devin mai structurate, mai legate, iar coninutul n humus,
component important al fertilitii, crete. De asemenea, este mbuntit activitatea
biologic a microorganismelor i a microfaunei din sol. Transportul n cmp i
mprtierea trebuiesc corelate cu lucrrile solului, iar efectul gunoiului se poate
constata i la 2-3 ani de la aplicare. Dozele n care se aplic se ncadreaz ntre 10- 30
de tone/ha, n funcie de specia cultivat, condiiile climatice i fertilitatea natural a
terenului.
Un alt tip de ngrmnt organic mult utilizat este compostul. Acesta poate fi
considerat un ngrmnt rezultat al fermentrii aerobe (n prezena oxigenului din
aer), a unui amestec de deeuri vegetale i animale (frunze, coceni, paie, alte ierburi,
mustul i gunoiul de grajd), resturi menajere, nmoluri oreneti sau zootehnice
rezultate din epurarea apelor reziduale. n practica obinuit, compostul se obine prin
aezarea n straturi succesive a materiilor vegetale i a gunoiului de grajd, pe un sol
afnat la suprafa i permeabil. Descompunerea acestor componente dureaz de la
cteva sptmni pn la cteva luni, n funcie de natura materiei organice i de
condiiile climatice. De asemenea, este necesar udarea grmezii periodic i acoperirea
cu un strat de pmnt sau de paie. Doza de aplicare va fi de 10-12 t/ha, datorit faptului
c, este mai srac n azot, dar mai bogat n elemente precum fosfor, potasiu i calciu.
Compostul trebuie aplicat prin mprtiere pe teren i poate fi ncorporat n sol fie prin
artur, fie cu grapa cu discuri.
Mrania, reprezint un gunoi de grajd foarte bine descompus, fiind mai bogat n
elemente nutritive dect acesta, iar cantitile utilizate pentru diverse culturi sunt de 610 t/ha. Se poate aplica direct pe sol, sau doar la plantatul rsadurilor, putnd fi utilizat
i n vegetaie, deoarece se descompune repede, punnd la dispoziia plantelor
elementele nutritive necesare. Poate fi utilizat i n rsadnie pentru obinerea de
rsaduri pentru specii precum: menta, busuiocul, cimbrul de cultur.
13

_____________________________________________________________________________
Turba, este de asemenea un ngrmnt organic recomandat (dar folosit mai rar)
pentru a fi folosit pentru fertilizarea plantelor medicinale i aromatice cultivate.Inainte
de a fi utilizat, turba este extras din turbrii, respectiv din zonele umede unde se
formeaz, i se pstreaz n grmezi circa 6 luni, dup care se utilizeaz drept
ngrmnt asemntor gunoiului de grajd.
ngrmintele verzi provin de la plante cultivate, ce se ncorporeaz prin artur n sol,
n momentul n care ajung la maximum de cantitate de mas verde. Ele se descompun n
sol i reprezint o surs deosebit de elemente nutritive. Bine reprezentate de plante
precum leguminoasele: lupinul, sulfina, mzrichea, trifoiul sau altele precum rapia
i mutarul, care las n sol o mare cantitate de azot i alte elemente nutritive.
Pe lng ngrmintele organice naturale sunt acceptate i ngrmintele de origine
mineral
ngrminte minerale cu azot de tipul azotatilor;
ngrminte minerale cu fosfor: fosfat natural cu coninut n cadmiu inferior sau
egal cu 90 mg/kg de P2O5; fosfat aluminocalcic coninut n cadmiu inferior sau egal cu
90 mg/kg de P2O5, (utilizare limitat pe solurile bazice (pH>7,5
ngrminte minerale cu potasiu: sare brut de potasiu ,sulfat de potasiu care
conine sare de magneziu (derivat al srii brute de potasiu;
ngrminte minerale cu calciu i magneziu: carbonat de calciu de origine
natural (calcar, piatr de var, roci calcice, cret, cret fosfatat), soluie de clorur de
calciu, carbonat de calciu i magneziu de origine natural (cret magnezic, roci calcice
i magnezice mcinate), sulfat de calciu (ghips)
Alte ngrminte minerale: sulf elementar, clorur de sodiu numai sare din min,
pudr de roci, produse reziduale de la fabricarea zahrului, drojdii de la distilare exclus
distilatele amoniacale, oligoelemente (bor, cupru, fier, magneziu molibden, zinc).
2.4. Lucrrile solului

Cuprind operaiunile ce se execut cu diferite maini i utilaje asupra solului i Se
fac cu scopul de a afna, mruni, nivela solul, de a ncorpora ngrmintele i
amendamentele i de a combate prin metode preventive buruienile, bolile i duntorii
din culturile de plante medicinale i aromatice.
14

_____________________________________________________________________________
Un alt avantaj important este si acela ca, prin lucrarile solului, semnatul sau
plantatul se face n condiii optime, iar plantele vor avea condiii bune de cretere i
dezvoltare i se va obine n final o recolt bun, de calitate superioar.
n cadrul unei tehnologii de cultur, lucrrile solului reprezint o verig important
i de aceea este necesar s fie efectuate n cele mai bune condiii. Astfel, trebuie s se
cunoasc unele particulariti ale terenului, tipul de sol, prezena buruienilor problem,
unele caracteristici ale speciei cultivate pentru punerea la punct a metodelor de lucru, a
utilajelor necesare i a indicilor de execuie. Pe terenurile n pant, lucrrile se vor
efectua de-a curmeziul pantei pentru a nu aprea erodarea odat cu apa a stratului fertil
de sol. De asemenea, resturile vegetale, trebuiesc mrunite foarte bine nainte de
aratur cu o grap cu discuri, pentru nu ngreuna efectuarea arturii i a celorlate lucrri.
Lucrrile solului trebuie s fie efectuate pe ct posibil n intervalul de umiditate optim,
pentru a avea un minim de consumuri energetice.
n funcie de specia cultivat, se execut mai multe lucrri ale solului. Numrul de
lucrri i ordinea de executare a acestora reprezint sistemul de lucrri ale solului.
Lucrrile solului trebuie s cuprind obligatoriu un dezmiritit, imediat dup recoltarea
plantei premergtoare, executat cu grapa cu discuri, pentru mrunirea resturilor
vegetale i a buruienilor.
Artura, este una dintre cele mai importante lucrari ale solului si se efectueaza de
obicei la 15-20 cm adncime, iar pentru unele specii trebuie executat mai adnc la 2030 cm. Artura de baz se efectueaz vara/toamna, este obligatorie, iar cele din timpul
anului, necesare pentru infiinarea unor culturi succesive, pot fi nlocuite cu trecerea cu
cultivatorul sau cu plugul fr corman pentru a mobiliza solul pe o adncime de 18-22
cm. Atunci cnd solul este prea uscat dup recoltarea plantei premergtoare, n toamn,
se poate nlocui artura cu lucrri cu grapa cu discuri grea. ntreinerea arturii i
nivelarea terenului se pot executa, imediat dup artur sau primvara concomitent cu
pregtirea patului germinativ.
Pregtirea patului germinativ, se realizeaz chiar nainte de semnat, pentru a nu
crea condiii de pierdere a apei din sol. Acest lucrare se poate face cu un combinator,
pentru mrunirea terenului foarte bine, mai ales pentru speciile care au semine foarte
mici (mutar alb, mghiran, salvie,), precum i cu o grap cu discuri n agregat cu o
grap cu coli reglabili. n practica curent este recomandat combinatorul.
15

_____________________________________________________________________________
Tvlugitul, se poate executa atunci cnd terenul este prea afnat, nainte de
semnat sau atunci cnd seminele speciei cultivate sunt prea mici i trebuie s se creeze
condiii optime de umiditate pentru germinaie.
2.5. Smna i semnatul/plantatul materialului sditor

Materialul de nmulire trebuie s provin din culturi semincere sau rsaduri care s
nu provin din organisme modificate genetic sau orice produse derivate din astfel de
organisme. Aceste semine sau materialul sditor, trebuie s corespund unor standarde
sub aspectul germinaiei, puritii, componenei botanice, strii sanitare. De asemenea,
trebuie s provin din recolta anului precedent, deoarece se pierde foarte repede
facultatea germinativ.
16

_____________________________________________________________________________
CAP 3. TEHNOLOGII DE CULTIVARE

3.1. Cultivarea speciilor de plante medicinale si aromatice din familia
Asteraecae (Compositae
3.1.a. Tehnologie Anghinare Cynara scolymus L.
Cerintele biologice si amplasarea teritoriala:

Provenind din regiunea mediteraneana, anghinarea este pretentioasa fata de temperatura
si lumina. De aceea, culturile se vor amplasa in zonele din sudul si sud-vestul tarii.
Radacina puternica patrunde adanc in sol, de aceea solicita terenuri profunde, fertile,
permeabile. Se comporta bine si pe lunci, pe soluri aluvionare, dar sufera atat din cauza
lipsei umiditatii din sol, cat si a excesului acestuia. Amplasarea culturilor trebuie sa se
faca tinand seama si de apropierea centrelor de prelucrare in stare proaspata.
17

_____________________________________________________________________________
Locul in asolament:
Cele mai potrivite premergatoare pentru anghinare sunt prasitoarele. Cerealele de toamna
si leguminoasele reprezinta, de asemenea, culturi dupa care aceasta specie poate sa
urmeze in cadrul asolamentului. Anghinarea nu trbuie sa revina pe acelasi teren mai
devreme de 4-5 ani.
Lucrarile solului
Lucrarile de baza:
Lucrarilede baza ale solului dupa premergatoarele timpurii constau dintr-o lucrare
superficiala efectuata cu grapa cu discuri imediat dupa eliberarea terenului, urmata de
aratura adanca la 28-30 cm. In cazul prasitoarelor care se recolteaza tarziu, aratura se face
direct la aceeasi adincime.
Pregatitea patului germinativ:
Se incepe primavara devreme, prin executarea lucrarii de nivelare a araturii. Cu 1-2 zile
inainte de semanat se face maruntirea si afanarea terenului cu discul si grapa cu colti
reglabili.
Semanatul
Epoca de semanat:
Anghinarea se seamana primavara catre sfarsitul lunii aprilie, dar epoca se poate prelungi
in anii cu desprimavarare tarzie pana la sfarsitul primei decade a lunii mai. Prin
insamintarea prea devreme creste numarul plantelor care infloresc in primul an, iar prin
intarzierea semanatului, cultura se neuniformizeaza prin diminuarea procentului de
rasarire.
Norma de samanta:
Pentru un hectar se folosesc 4-5 kg. de samanta cu valoare culturala ridicata (puritate: 9095%, germinatie: 75-80%).
Distanta de semanat:
Anghinarea se seamana in randuri la distanta de 70 cm, cu masina SPC-6 (8). Pe
suprafete mici se poate semana cu plantatorul, in cuiburi departate la 25-30 cm.
Adancimea de semanat:
Pentru cultura de anghinare se recomanda ca insamantarea sa fie efectuata la adancimea
de 3-5 cm, in functie de umiditatea solului.
Lucrarile de intretinere
Lucrarile manuale si mecanice:
Imediat dupa rasarire, se incepe prasitul intre randuri, folosind cultivatoarele prevazute cu
discuri de protejare. Cand plantele au 2-3 frunze adevarate se face rarirea, lasandu-se o
18

_____________________________________________________________________________
distanta de 20-25 cm.intre plante pe rand, tinzand sa se realizeze o densitate de 6 9 plante/mp. Pe masura ce plantele cresc, se ingusteaza latimea de lucru a pieselor active.
Dupa realizarea fiecarei recolte de frunze, culturile se prasesc pentru a preintampina
pierderea apei din sol.
Boli, daunatori si combaterea acestora
In anul I de vegetatie, anghinarea este atacata de unii agenti patogeni precum: Ramularia
spp. (ramularioza), Septoria spp. (septorioza), Erwinia carotovora (putregaiul
radacinilor) si Verticillium spp. (ofilirea frunzelor)
In anul al II lea de vegetatie, plantele de anghinare pot fi atacate puternic de ciuperca
Sclerotinia sclerotiorum. Atacul se manifesta pe capitule. Prevenirea bolii se face prin
respectare masurilor de igiene culturala, asolament corespunzator si folosirea de samanta
sanatoasa.
Dintre daunatori, mai importanti sunt Vanessa cardui (omida scaietilor), Tanymecus
spp.(ratisoara), Scotia segetum (buha semanaturilor), Aphis spp. (afide).
3.1.b. Tehnologie Armurariu - Silybum marianum L.
19

_____________________________________________________________________________
Ecologie si zonare:
Datorit originii sale mediteraneene, necesit temperaturi ridicate n cursul
perioadei de vegetaie, mai ales n cursul nfloririi i fructificrii. Cerine moderate fa
de umiditate, ca i fa de sol (fiind contraindicate cele grele, cu ap stagnant). Se
recomand cultura n sudul Munteniei (judeele Ialomia, Ilfov, Teleorman), al Olteniei
(partea dinspre Dunre a judeelor Olt i Dolj), Dobrogei (judeul Constana), precum i
Cmpiei de Vest (judeul Timi).
Asolament:
Armurariu, fiind o planta anuala, poate fi inclusa in asolamentul de camp format
din plante medicinale sau in asolament mixt. Cultura va reveni pe acelasi loc dupa 4 ani.
Se poate cultiva dupa cereale, prasitoare, porumb siloz sau plante furajere.
Fertilizarea:
Aceasta planta valorifica bine ingrasamintele chimice. Fertilizarea se face cu
doze de 70-80 kg/ha.P2O5, 40-60 kg/ha K2O (incorporate cu aratura) si 60-80 kg/ha N
incorporat la pregatirea patului germinativ.
Pregatirea solului
Dupa planta premergatoare care se recolteaza devreme, se executa aratura cu
plugul in agregat cu grapa stelata, la adancimea de 22-25 cm, daca umiditatea solului
permite efectuarea unei lucrari de buna calitate. In cazul in care solul este uscat, se va
executa o discuire si se va ara dupa prima ploaie. Primavara, imediat ce se poate intra in
camp, terenul se lucreaza cu discul in agregat cu grapa cu colti reglabili sau cu
combinatorul.
Infiintarea culturii:
Armurariu se inmulteste prin seminte semanate direct in camp. Se foloseste samanta
provenita de la plante productive, cu puritatea de95% (minimum 90%), iar germinatia
de 90% (minimum 75%). Aceasta se seamana direct in camp, primavara timpuriu, in
randuri cu semanatori universale SUP-21 si SUP-29.
Primvara foarte devreme imediat ce se poate intra n cmp, terenul se trece n lung
i n oblic cu grapa prevzut cu discuri, se lucreaz cu cultivatorul sau cu combinatorul
n agregat cu bara nivelatoare. n aceeai zi cu lucrarea de nivelare a terenului se
execut nsmntarea. Se seamn cu maina de semnat SPC-6 la intervale de 70 cm
ntre rnduri i la adncimea de 33,5 cm. Cantitatea de smn necesar pentru un
hectar este de 45 kg cu puritatea de 98%, germinaia de 85% i umiditatea maxim de
12%. Greutatea medie a 1 000 semine este de cea 31,250 g, iar la un gram intr n
medie 32 semine.
Intretinerea culturii:
20

_____________________________________________________________________________
Ca lucrri de ntreinere se recomand plivirea pe rnd i rrirea plantelor la distane de

1822 cm plant de plant, momentul prielnic de rrire, fiind atunci cnd plantele au
35 frunze adevrate i o talie de 46 cm; pe timpul vegetaiei se vor da cca 3 praile
mecanice sau manuale deoarece cultura se ncheie repede i nu permite creterea
buruienilor.
3.1.c. Tehnologie Cicoare Cichorium intybus L.
Caracteristici
Cichorium intybus - este o planta perena. Fiind o planta din flora spontana, nu se cunosc
tehnologiile de cultivare.
Cichorium intybus, este o mare iubitoare de soare si creste in locuri deschise, cum ar fi
fanetele si pajistile, marginile de drum, terenurile virane, din campie si pana in zonele
montane joase.
21

_____________________________________________________________________________
Epoca de recoltare
Perioada de vegetatie: creste din luna mai pina in luna octombie, inceputul lunii
noiembrie. Partile aeriene de la Cichorium intybus, se recolteaza in prima parte a
perioadei de inflorire, in lunile iulie - august, cind tulpinile nu au intrat in faza de
lignificare. Pentru ca produsul sa fie de calitate superioara se taie si rozeta de frunze
bazale. Radacina plantei, se recolteaza, in luna noiembrie.
Modul de recoltare
Partea aeriana se recolteaza manual, cu secera.
Radacina plantei, se recolteaza prin dezgropare cu cazmaua. Dupa culegere, radacina se
spala in curent de apa repede, dupa care se despica pe lungime si se pune la uscat in
strat subtire, intr-un loc uscat si calduros. Dupa incheierea procesului de uscare (cand
radacinile devin rigide si se rup cu un pocnet sec), se depoziteaza in saci de hartie, in
locuri curate si uscate.
3.1.d. Tehnologie Craite Tagetes pattula L.
22

_____________________________________________________________________________
Cerinele biologice i amplasarea teritorial

Craitele nu au cerine ridicate fa de umiditatea solului, suportnd chiar perioade de
secet. Se poate cultiva pe soluri variate, dar prefer soluri ceva mai grele, dar bine
drenate, de dorit cu orientare sudic. Nu are cerine deosebite fa de fertilitatea solului.
Snt contraindicate solurile acide.
Locul n asolament:
Criele nu manifest o cerin expres fa de planta premergtoare, reuesc att dup
culturile cerealiere cat si dupa prasitoare. Pot reveni pe aceeai sol dup 4 ani.
Pregtirea si fertilizarea terenului:
Incepe cu o artur adnc de var, n cazul cnd urmeaz dup o plant cerealier sau
cu o artur adnc de toamn, n cazul cnd cultura premergtoare a fost o prsitoare.
Terenurile mai puin bogate n materii hrnitoare se ngra cu 45 tone /ha gunoi
de grajd, bine fermentat, la care se adaug 30 kg s.a. fosfor i 20 kg s.a. potasiu.n
lipsa gunoiului de grajd snt suficiente 50 kg/ha s.a. fosfor i 2030 kg s.a.
potasiu, care se ncorporeaz n sol odat cu artura.
Lucrarile solului:
Lucrarile de baza:
Primvara pn la nsmnare sau plantare, terenul este lucrat cu cultivatorul i grapa n
vederea meninerii umiditii n sol i a ndeprtrii eventualelor buruieni. Dac aceste
plante nu snt prea pretenioase fa de natura terenului, ele totui cer ca solul s fie bine
mobilizat, afnat.
Semanatul:
Epoca de semana/plantat:
Criele se nmulesc prin semine, fie direct n cmp, fie nsmnate n rsadnie
calde i apoi plantate pe teren.
nsmnarea direct n cmp se face n aprilie cu semntoarea SUP-29, la intervale de
4550 cm ntre rnduri i la adncimea de 22,5 cm. Se seamn 45 kg. seminte/ha.
cu puritatea de 95%, germinaia de 70% i umiditatea maxim de 12%. Pentru a fi
distribuite ct mai uniform pe teren, seminele de crie se amestec n prealabil cu nisip
fin de ru foarte bine uscat, cenu sau tre. Proporia amestecului este: o parte semine
la 45 pri material inert.
Criele se pot nsmna n cmp i n cuiburi, la intervale de 4550 cm ntre
rnduri i la 25 cm pe rnd. n fiecare cuib se pun 35 semine, dup care se preseaz
uor terenul cu tvlugul.
Rsadurile de Crie necesare unui hectar se obin prin nsmnarea n a doua jumtate
a lunii martie a 0,5 kg smn/100 m2 de rsadni cald. Lucrrile de nfiinare a
23

_____________________________________________________________________________
rsadniei, semnatul i ngrijirea rsadurilor de Crie snt cele cunoscute i folosite la

majoritatea plantelor medicinale i aromatice nmulite prin acest sistem. Singura
particularitate n obinerea unui rsad viguros de crie este de a-i pstra o talie mijlocie
de 57 cm lungime cu 23 ramificaii. Acest lucru se poate obine pe dou ci: prin
repicare n alte rsadnie (ceea ce este foarte costisitor) i prin moderarea cldurii i
umiditii din rsadni.
Plantarea rsadurilor n cmp se face la sfritul lunii aprilie, la intervale de 50 cm/
25 cm intre plante pe rand.
Lucrrile de ntreinere a culturii:
In cazul nsmnrii directe n cmp, prima prail se face imediat ce se disting
rndurile, iar n cazul plantrii praila se execut dup terminarea operaiilor de plantare
a rsadurilor.
A doua prail se face la 23 sptmani dup prima, cu care ocazie se rresc pe rnd
plantele nsmnate direct n cmp.
A treia i a patra prail se execut dup prima i a doua recoltare, urmrindu-se a se
nltura bttorirea terenului. Ultimele dou praile se pot executa i mecanic, cu
condiia s nu se vatme plantele.
3.1.e. Tehnologie Galbenele Calendula oficinalis
Aria de raspandire
Specie originara din regiunea mediteraneana si vestul Asiei. S-a raspandit in toata
Europa, ca planta ornamentala si cultivata, iar ca planta medicinala in mai multe tari din
24

_____________________________________________________________________________
Europa unde se utilizeaza intreaga inflorescenta sau numai florile ligulate marginale. In
Romania se cultiva ca planta medicinala in toate zonele agricole .
Descriere botanica si particularitati biololgice
Calendula oficinalis este o specie anuala sau bianuala. Radacina este pivotanta lunga de
20 cm si groasa de 1 cm. Tulpina erecta, bogat ramificata (5-25 ramificatii) inalta de 4080 cm, acoperita cu perisori. Frunzele sunt ovale, dispuse altern, sesile, glabre, de
culoare verde intens, lanceolate, cu varful rotunjit, din ce in ce mai lungi, incepand de la
baza spre varf. Florile sunt grupate in inflorescente terminale antodii (30-50 pe tufa).
Pe marginea inflorescentei sunt florile ligulate iar in centru florile tubuloase.
Inflorescenta este de culoare galben portocaliu. Fructul este o achena curbata in forma
de secera cu mici tepi pe suprafata. Planta infloreste din luna mai pana in luna
octombrie, avand caracter remontant.
Relatia planta-factorii de vegetatie
Galbenele au cerinte moderate fata de temperatura si umiditate. Semintele germineaza
foarte bine la 20-300 C. Cere lumina directa. Specia nu este pretentioasa la umiditate dar
raspunde favorabil la irigatii mai ales in anii cu precipitatii reduse. Galbenelele se
dezvolta multumitor pe toate tipurile de sol.
Amplasarea si rotatia culturii
Se cultiva cu rezultate bune numai dupa specii care lasa solul curat de buruieni, bine
aprovizionat cu substante nutritive. Premergatoarele preferate sunt culturile prasitoare,
borceagul sau leguminoasele boabe. Creste si se dezvolta cel mai bine pe solurile
adanci, bogate, afanate si care se incalzesc usor.
Nu se recomanda monocultura pentru a evita aparitia bolilor si daunatorilor. In schema
de rotatii (asolament) se va reveni pe aceeasi sola la minim 4-5 ani.
Lucrarile solului
Pregatirea terenului incepe imediat dupa eliberarea acestuia de cultura premergatoare si
eliminarea resturilor vegetale. Se executa aratura adanca de cca 25-28 cm, cu plugul in
agregat cu grapa stelata.
Buruienile care rasar in ogor se distrug prin discuire. Patul germinativ se pregateste cu
polidiscul, urmat de agregatul de grape cu colti reglabili si bara nivelatoare pentru
afanarea, maruntirea si nivelarea solului dupa care urmeaza lucrarea cu combinatorul.
Fertilizarea solului
Prin aportul ingrasamintelor minerale si organice creste productia de inflorescente pe
unitatea de suprafata cat si calitatea materiei prime prin cresterea continutului in
principii active.
Se administreaza :
25

_____________________________________________________________________________
- ingrasaminte organice (gunoi de grajd) 30-40t/ha, toamna la aratura de baza

- ingrasaminte minerale : 60-80 kg fosfor/ha substanta activa si 45 kg potasiu /ha
substanta activa, se aplica la aratura de baza si 45 kg azot /ha substanta activa
primavara
Semanatul
Se executa mecanizat cu semanatorile SUP21 sau SUP29 utiliznd distribuitorul
modificat pentru seminte mici reglat corespunzator pentru a respecta norma de samanta
pe hectar si a preveni spargerea semintelor, sau manual, in cuiburi (2-3 seminte) sau pe
rand, la 50 cm intre cuiburi sau randuri.
- Epoca optima pentru semanat este luna martie (epoca 1, temp. solului 5-80C)
- Norma de samanta 6-12 kg/ha functie de valoarea culturala a acestora
- Distanta de samanat este 50 cm intre randuri
- Adancimea de samanat este de 2-3 cm
- Desimea este de 15 plante/mp
Lucrari de intretinere
Dupa rasarire se executa manual plivitul pe rand, prasila mecanica intre randuri pentru
spargerea crustei si distrugerea buruienilor, prasilele manuale pe rand si cele mecanice
intre randuri se repeta la 2 saptamani dupa prima sau oricand este necesar, in perioada
de vegetatie mai ales dupa 3-4 recoltari succesive. Pentru mentinerea culturii in anul 2
se vor lua urmatoarele masuri tehnologice :
- 3-5% din plantele mature nu se recolteaza in scopul fructificarii si spontaneizarii
culturii
- in luna octombrie dupa spontaneizare se aplica lucrarea de bilonare pentru protectia
plantelor pe timpuil iernii
- primavara dupa pornirea in vegetatie se aplica prasitul mecanic intre randuri si prasitul
manual pe rand
Se aplica in continuare aceleasi masuri tehnologice din anul 1 (prasilele manuale si
mecanice, fertilizari, recoltari, tratamente pentru boli si daunatori etc)
Combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor
Buruienile se combat prin ierbicidare astfel:
- Treflan 4 kg/ha + Venzar 1 kg/ha, aplicate impreuna inainte de semanat 2 saptamani
- Dual 5 kg/ha + Aresin 2 kg/ha, aplicate impreuna odata sau imediat dupa semanat
- Furore 2 l/ha post emergent
Adancimea de incorporare a ierbicidelor este de 6-8 cm.
Pentru combaterea fainarii (Sphaerotheca fuliginea) si patarea cenusie a frunzelor
(Sclerotinia sclerotiorum) se folosesc:
- sulf muiabil 0.4% 300-500 l solutie /ha
- metoben 70 PU 0.1% - 300 l solutie/ha
26

_____________________________________________________________________________
Foarte pagubitoare este cuscuta, planta parazita care se dezvolta in vetre. Plantele
atacate se distrug prin ardere.
Metodele cele mai uzitate pentru combaterea bolilor sunt masurile de igiena fitosanitara
si respectarea agrotehnicii de cultura (asolamentul, aratura adanca, epocile optime de
semanat, combaterea buruienilor etc.)
3.2. Cultivarea speciilor de plante medicinale si aromatice din familia
Lamiaceae (Labiatae)
3.2.a. Tehnologie Cimbru de cultura Tymus vulgaris L.
Cerinele biologice i amplasarea teritorial:

Este o specie cu cerinte deosebite fata de caldura si de lumina. Cimbrul de cultura
este in general rezistent la seceta, dar in perioada de rasarire are nevoie de multa apa.
Se cultiva pe soluri fertile, bogate in calciu, permeabile. Specia se poate cultiva si pe
pante mici avand efect antierozional. Locul cel mai indicat este partea de sud si de sudvest a tarii.
Locul in asolament:
27

_____________________________________________________________________________
Fiind un semiarbust se cultiva in afara asolamentului, dupa plante care lasa terenul
curat de buruieni, cu o perioada scurta de vegetatie (leguminoasele pentru boabe,
borceag, cereale de toamna sau dupa prasitoarele ingrasate cu gunoi de grajd). O cultura
dureaza 4-5 ani.
Pregtirea si fertilizarea terenului:
Cimbrul de cultura reactioneaza bine la ingrasaminte, mai ales atunci cand in sol se
realizeaza un echilibru. Fosforul se aplica in doze de 60-80 kg./ha s.a. Ingrasamintele cu
azot se pot aplica singure sau impreuna cu fosforul sau cu potasiul, in doze de 80-100
kg/ha s.a. Fertilizarea cu potasiu se administreaza in zonele cu terenuri sarace in acest
element, in doze de 40-50 kg./ha.s.a.
Epoca de aplicare difera: la infiintarea plantatiei, superfosfatul si sarea potasica se
administreaza toamna sub aratura de baza. Azotul se aplica in 3 reprize: jumatate
imediat dupa plantare, iar a doua jumatate imediat dupa prima recolta.
Lucrarile solului:
Lucrarile de baza:
Dupa recoltarea plantei premergatoare, se ara la adancimea de 28-30 cm, iar pana la
plantare, terenul se mentine curat de buruieni prin discuiri repetate. Lucrarile
premergatoare plantarii urmaresc nivelarea, distrugerea buruienilor, maruntirea si
afanarea superficiala a solului. Se lucreaza cu combinatorul sau cu grapa cu discuri in
agregat cu grapa cu colti reglabili.
Semnatul
Epoca de semnat/plantat
Cimbrul de cultura se inmulteste atat pe cale vegetativa cat si prin seminte.
Vegetativ prin despartirea tufelor, iar inmultirea prin seminte se poate face prin
insamantarea direct in camp sau prin producere de rasad.
Epoca de plantare in camp pentru rasadul semanat primavara este la sfarsitul lunii
iunie-inceput de iulie, iar rasadul semanat vara se planteaza in septembrie octombrie.
Norma de plantare pentru un ha este de 160.000-200.000 fire de rasad.
Distanta de plantare in cuiburi este de 20 cm, folosind cate 2-3 fire/cuib.
Rasadul de cimbru se va planta la o adancime mai mare cu 1 cm decat a fost in strat.
Dupa plantare se uda obligatoriu. Lipsa precipitatiilor in timpul plantarii impune
repetarea acestei operatii pana la prinderea lor.
Lucrrile de ntreinere
28

_____________________________________________________________________________
Erbicidarea combaterea buruienilor din cultura se poate realiza cu succes folosind

Gesagarde 50, care in primul an se recomanda sa se aplice inainte de plantare, iar in anii
urmatori se administreaza primavara devreme in doze de 5-7 kg/ha in functie de gradul
de imburuienare al culturii.
3.2.b. Tehnologie Isop Hyssopus officinalis L.

Plant cu iubitoare de lumin i cu cerine mai mari fa de cldur (la temperaturi
mai ridicate, se asigura un coninut sporit de ulei eteric). Peste iarn rezist chiar la
geruri aspre de -25...-30 dac solul este acoperit. Nu are pretenii deosebite fa de
umiditate, suportnd din al doilea an chiar perioade de secet.
Vegeteaz bine pe soluri calcaroase, dar n general cerinele fa de sol snt att de
reduse nct poate fi utilizat pentru lucrri antierozionale, pe locuri rpoase, fixarea
nisipurilor mobile, taluzri, garduri vii, putnd ocupa spaii improprii altor culturi (din
29

_____________________________________________________________________________
acest punct de vedere semnnd cu levnica), iar datorit aspectului destul de

ornamental i n parcuri sau alte locuri publice.
Locul n asolament:
Se recomand ca plantele premergtoare (prsitoarele sau cerealele de toamn) sa fie
ngrate. Dac planta premergtoare nu a fost ngrat, se folosesc ngrmintele
chimice, variind ntre: 5560 kg s.a./ha azot, 1015 kg/ha s.a. potasiu i 50 kg/ha s.a.
fosfor
Semanatul/plantatul:
Inmulirea se poate face pe cale vegetativ (butai sau prin desprirea tufei) i prin
semine, primvara timpuriu sau n pragul iernii. Att plantarea butailor ct i
nsmnatul se fac n artur adnc de 2830 cm. Primvara, terenul se grpeaz
pentru a se distruge bolovanii, dup care se procedeaz la nsmnare sau la plantare.
nsmnarea se execut cu maina, n rnduri, la distana de 5060 cm i la adncimea
de 2 cm.
La hectar se ntrebuineaz 4 kg smn (puritatea de 95%, germinaia de 75%,
umiditatea maxim de 13%), n amestec cu mrani sau nisip (o parte smn i 5 pri
dintr-unul din aceste materiale) . Dac n timpul semnatului terenul este afinat i uscat
este necesar ca att nainte ct i dup nsmnare s se execute o uoar presare a
terenului cu tvlugul.
Lucrrile de ntreinere a culturii:
ndat ce se disting rndurile se execut prima prail superficial pentru distrugerea
crustei i a buruienilor. Se evit acoperirea plantelor cu pmnt.
La a doua prail se face i rritul pe rnd. ntre plante se las o distan de 2025
cm. n primul an i urmtorii se execut attea praile cte snt necesare pentru a se ine
terenul curat de buruieni i fr crust. Pentru a stimula producia de inflorescene se
recomand ca primvara, nainte de pornirea vegetaiei, s se execute tunderea tufelor.
30

_____________________________________________________________________________
3.2.c. Tehnologie Levantica Lavandula angustifolia L.
Asolament :
Levantica se cultiva in afara asolamentului, deoarece o cultura ramane pe acelasi
teren timp de 20 30 ani.
La alegerea terenului importanta deosebita o are gradul de imburuienare, care trebuie
sa fie cat mai mic in special cu specii perene: palamida, pir, costrei, susai , volbura.
Aplicarea ingrasamintelor:
Fosforul si potasiul se aplica anual toamna, iar azotul primavara la pornirea in
vegetatie. Dozele recomandate sunt: fosfor 70 80 kg/ ha s.a. recomandat sub forma de
superfosfat. Azotul 60 80 kg/ha s. a., ingrasamant pe baza de azot mai greu solubil),
potasiu 40 60 kg/ha s.a.
Gunoiul de grajd se administreaza inainte de infiintarea culturii, sub aratura de
desfundare, in cantitate de 30 50 t/ ha , bine fermentat.
31

_____________________________________________________________________________
Lucrarile solului:
Pregatirea terenului incepe cu aratura adanca de toamna la 40 70 cm. Cu 3 4 zile
inainte de plantare, se va lucra terenul cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti
reglabili.
Infiintarea culturii :
Infiintarea culturii se poate face toamna la sfarsit de septembrie - inceput de
octombrie sau primavara devreme, imediat ce se poate intra in camp.
Inainte de plantare se marcheaza terenul , distantele de plantare 100 x 50 cm, norma:
20.000 but./ha + 10% pentru completarea golurilor (se vor planta in marginea solei ).
Pentru plantare, butasii se fasoneaza, reducandu-se sistemul radicular pana la 15 cm
( fara a distruge radacinile fasciculare), iar partea aeriana pana la 10 15 cm.
Lucrari de intretinere:
Acestea constau din prasile mecanice: 4 5 pentru plantatiile tinere si 2 3 pentru
cele aflate la maturitate. Prasilele manuale, in numar de 2 3, se fac in functie de
necesitati.
La culturile de 10 12 ani se fac taieri de regenerare primavara foarte devreme, inainte
de pornirea in vegetatie. Daca taierile se fac toamna, culturile se vor bilona pentru ca
plantele sa fie ferite de inghet.
Erbicidare:
Lucrarea se poate face in perioada de repaus (toamna tarziu sau primavara
devreme) cu Triflurex 4l/ha, Afalon 2 kg/ha sau in vegetatie cu Basagran 2 l/ha.
32

_____________________________________________________________________________
3.2.d. Tehnologie Menta Mentha piperata L.
Asolament :
Pentru cultura mentei, bune premergatoare sunt: borceagurile pentru fan,
leguminoasele pentru boabe, cerealele de toamna, culturile prasitoare, plantele
legumicole timpurii;
Nu sunt indicate lucernierele, trifoistile, culturile perene de graminee si porumbul
pentru boabe.
Fertilizare ;
Fosforul si potasiul se aplica anual toamna, iar azotul primavara la pornirea in
vegetatie. Dozele recomandate sunt: fosfor: 50 80 kg/ ha substanta activa, azot: 50 70
kg/ ha substanta activa, potasiu: 35 60 kg/ha substanta activa.
Gunoiul de grajd in doze de 20 40 t/ha, se aplica bine fermentat. In cazul acesta, se
reduc la jumatate dozele de ingrasamant mineral.
Lucrarile solului:
Aratura la 28-30 cm, pregatirea terenului pentru plantat se realizeaza prin trecerea cu
grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili si cu bara nivelatoare la adancimea
de 15 18 cm prin 2 treceri succesive.
33

_____________________________________________________________________________
Plantat :
Pentru obtinerea unor recolte mari de menta este absolut necesar sa se execute
plantatul in toamna si numai in cazuri exceptionale primavara foarte devreme. Perioada
optima se stabileste in functie de umiditatea solului, in general in luna octombrie.
Stolonii nu se planteaza in sol uscat, deoarece acestia se deshidrateaza foarte
rapid, norma de plantare: 1000 1400 buc./ha , distanta de plantare 70 cm intre randuri,
adancimea de plantare 12 15 cm, densitate optima 20- 26 pl/ m2
Plantarea pe suprafete mici se face manual, stolonii fiind asezati pe fundul rigolei
deschise de rarita, cate 2-3 bucati in sir continuu, avandu-se grija sa se suprapuna cu
din lungimea lor.
Pe suprafete mari, plantarea se face semimecanizat prin deschiderea rigolelor cu
rarita, plantarea manuala, astuparea cu masini adaptate dupa modelul celor din
legumicultura sau cu masina de plantat stoloni, alcatuita din: bara de cultivator sau
SPC-6 + rarita + suport pentru muncitori + palete de acoperire.
Primavara imediat ce conditiile permit intrarea in camp, cultura de menta se
grapeaza perpendicular pe directia randurilor la o adancime la care sa nu se scoata
stolonii din sol.
In cursul perioadei de vegetatie se executa 2-3 prasile mecanice, 2-3 prasile
manuale si 1-2 lucrari de plivit.
In anul II de vegetatie, primavara se va grapa si se vor taia randuri cu ajutorul
cultivatorului la distanta de 50 cm
Erbicidare :
Dupa plantare dar inainte de rasarire, se pot aplica Sencor 1kg/ha sau Simadon
3kg/ha.
In vegetatie se pot aplica Basagran 3 l/ha, cand plantele au 6 10 cm inaltime,
Fusilade sau Furore 2-3l/ ha.
34

_____________________________________________________________________________
3.2.e. Tehnologie Roinita Mellisa officinalis L.

Roinia este o specie iubitoare de cldur i lumin. n locurile umbrite se dezvolt
slab i d o cantitate redus de ulei. Este o specie rezistent, exceptnd primul an de
vegetaie. Rezist bine la geruri de 20 pn la 25oC, sub strat de zpad.
Prefer solurile cu textur uoar spre medie, profunde, permeabile, fertile. Nu sunt
indicate solurile acide, grele, umede i reci.
Se poate cultiva n toat ara, dar reuete mai bine n sudul rii, n regiunea
podgoriilor, n zone expuse la soare.
Locul n asolament:
Cele mai bune premergtoare pentru roini sunt leguminoasele, dar crete bine i
dup cerealele pioase i pritoare, cu condiia ca acestea s fie fertilizate i ntreinute
corespunztor. Cultura nu va reveni pe acelai teren dect dup 6 ani.
Fertilizarea:
Dei fosforul nu are o aciune hotrtoare asupra produciei sau a calitii materiei
prime vegetale, acesta se administreaz culturii de roini mpreun cu azotul i
potasiul, n cantitate de 40 50 kg/ha substan activ, n vederea echilibrrii efectului
35

_____________________________________________________________________________
acestora. Pentru fertilizare se va folosi fosfat natural, cu un coninut n cadmiu inferior

sau egal cu 90 mg/kg de P2 O5.
Azotul contribuie la sporirea masei vegetale, dar aplicat singur i n cantiti mari
sensibilizeaz plantele fa de atacul unor boli. Se administreaz 50 60 kg/ha
substan activ.
Combinarea potasiului cu fosforul i azotul asigur echilibrul nutriiei plantelor i
rezistenta fa de boli. Se aplic n doze de 45 60 kg/ha substan activ.
Necesarul de potasiu se poate asigura prin administrarea gunoiului de grajd
compostat, administrat sub artur n cantitate de 30 t/ha, o dat la 4 ani sau din sare
brut de potasiu (kainit, silvinit).
Fertilizarea cu gunoi de grajd
Pe solurile srace, atunci cnd nu urmeaz dup pritoare gunoite, se administreaz
20 30 t/ha la nfiinarea plantaiei. Gunoiul de grajd bine fermentat, fosforul i
potasiul se aplic la nfiinarea culturii i se ncorporeaz odat cu lucrarea de baz a
solului.
Lucrrile solului
Lucrrile de baz
n funcie de planta premergtoare i de starea de umezeal a terenului, difer i
sistemul de lucrare a solului. Astfel, dup premergtoarele timpurii n condiii de
umiditate optim, se execut direct artura, la 28 30 cm. Dac solul este uscat, se face
numai o discuire, urmnd ca lucrarea de baz s se efectueze toamna. Dup
premergtoarele trzii, artura de baz se execut imediat dup eliberarea terenului, la
adncimi de 28 30 cm.
Pregtirea patului germinativ
nsmnarea direct a roiniei presupune o pregtire minuioas a patului
germinativ. Pregtirea patului germinativ se face cu combinatorul. n lipsa acestuia
solul se pregtete cu discul i cu grapa, n agregat cu tvlugul.
Lucrrile premergtoare plantatului n cazul nmulirii prin rsad, constau n
nivelarea arturii de toamn i ntreinerea solului afnat i curat de buruieni pn la
momentul plantatului.
Semnatul
Epoca de semnat/plantat
Roinia se nmulete prin nsmnare direct n cmp sau prin rsad.
Semnatul direct n cmp se face toamna devreme. nainte de semnat smna se
amestec cu material inert, pentru ca distribuirea acestora s se fac uniform. Reuita
semnatului este condiionat de prezena umiditii din sol, modul de pregtire i
uniformitatea patului germinativ. n general, culturile realizate prin nsmnarea direct
prezint goluri i sunt neuniforme.
36

_____________________________________________________________________________
Cele mai bune culturi de roini se obin prin folosirea rsadului. Cea mai eficient
cale de obinere a acestuia, const n nsmnarea n straturi n lunile iulie sau august
septembrie.
Plantarea se face, n primul caz, n lunile septembrie i octombrie, iar n al doilea, n
primvara anului urmtor (mai). Terenul destinat straturilor trebuie s fie adpostit i s
prezinte posibiliti de irigare.
Norma de smn:
Se stabilete avnd n vedere urmtorii factori: germinaia seminelor, epoca de
semnat, gradul de pregtire a terenului, umiditatea din momentul semnatului i
metoda de nmulire.
Facultatea germinativ fiind relativ sczut (65 75%), se recomand o cantitate de
smn de 8 10 kg/ha, dac semnatul se face n pragul iernii, sau numai de 5 6
kg/ha dac acesta se realizeaz la nceputul toamnei.
Densitatea optim n cazul semnatului este de 20 30 plante /m2. Cu 0.5 kg
smn se pot semna 100 m2 de straturi, de pe care se produce rsadul necesar
plantrii unui hectar de cultur.
Distana de semnat/plantat:
Roinia seamna la distana de 50 62,5 cm ntre rnduri. Rsadul se planteaz la
aceeai distan, iar ntre plante pe rnd se las 20 25 cm. Plantarea se face manual
sau cu maina de plantat rsad MPR., realizndu-se o densitate de 15 17 plante/m2.
Seminele fiind foarte mici, roinia se seamn superficial, la adncimi de 0,5 1 cm, n
funcie de textura solului.
Pentru semnat se folosesc semntorile SUP-21, SUP-29, la care se ataeaz
limitatoare de adncime la brzdare i distribuitoare pentru semine mici.
Lucrrile de ntreinere
Lucrrile manuale i mecanice
Durata mare de la semnat la rsrit, neuniformitatea rsririi i creterea lent n
prima parte a perioadei de vegetaie, impun ca lucrrile de ntreinere s se execute chiar
naintea rsririi (prail oarb). Pritul mecanic se face cu pritoare tractate sau cu
cultivatoare, la care s-au adaptat discuri de protejare a rsadurilor. Pritul manual este
nsoit de pliviri.
Cultura obinut prin nsmnare direct se rrete pe rnd prin buchetare la distana
de 20 25 cm, cnd plantele au 3-4 perechi de frunze adevrate. Plantele rezultate se
pot folosi la completarea golurilor.
37

_____________________________________________________________________________
3.2.e. Tehnologie Salvie Salvia officinalis L.
Ecologie:
Specia este relativ pretenioas la cldur. Rsrirea are loc la peste 10C, are nevoie
de veri clduroase i ierni blnde, scurte, iar n caz de ger, s nu fie variaii de
temperatur i solul s fie acoperit cu zpad. Gerurile trzii, mai ales pe terenul fr
zpad, duc la compromiterea culturii. Uleiul volatil se acumuleaz mai intens la
temperaturi mai ridicate, la peste 20C i n zilele lungi, cu lumin puternic. Dei prefer
lumina direct, salvia se poate cultiva i la semiumbr (ex: n livezi, printre rndurile de
pomi). Nu are pretenii deosebite fa de umiditate. Cultura nu este foarte pretenioas la
sol. Se poate cultiva i pe coaste calcaroase sau pe nisipuri, valorificnd astfel terenurile
degradate. Nu se va cultiva n locuri unde funzele se pot prfui sau murdri deoarece,
datorit pubescenei acestea nu se mai pot cura.
38

_____________________________________________________________________________
Asolament:
Salvia se cultiva in afara asolamentului in parcele izolate, departe de drumurile
intens circulate. Planta premergatoare trebuie sa elibereze devreme terenul si sa-l lase
intr-o stare buna de fertilitate. Cultura se mentine 5 6 ani.
Tehnologia de cultur.
Fiind o cultur peren (8-10 ani), terenul n care se va cultiva salvia nu trebuie s fie
infestat cu buruieni, mai ales perene (plmida, volbura, pirul, costreiul). Pe acelai teren
cultura de salvia va reveni dup minim 8 ani.
Amplasarea culturii nu se va face n apropierea drumurilor de ar (care ar putea fi
surs de praf) sau a altor surse de poluare.
Lucrarile solului:
nfiinarea culturii se va face ntr-un teren bine prelucrat.
Artura se va face imediat dupa eliberarea terenului de planta premergtoare, apoi se
grpeaz pe direcia arturii i perpendicular, iar dup rsrirea buruienilor se trece cu
cultivatorul pentru distrugerea acestora.
Fertilizare :
Fertilizarea de baz se face nainte de artur cu gunoi de grajd bine fermentat (dac
nu a mai fost aplicat n ultimii 2 ani) 20-25 t/ha, cu fosfor 30-35 kg s.a./ha i 30-35 kg
s.a./ha potasiu.
Epoca de semanat :
Semnatul se face n luna noiembrie sau primvara devreme la 62,5-70 cm ntre
rnduri, 2-3 cm adncime, asigurnd o densitate de 9-10 plante/m2. Necesarul de smn
este de 8 kg/ha (se poate semna i o plant indicatoare).
Cultura de jale se poate nfiina i prin rsad, care se produce fie pe straturi reci (de
var) fie n rsadnie calde. Rsadul pentru un hectar se produce pe circa 150 m2 straturi
reci sau 60 m2 rsadnie calde (n ambele cazuri fiind necesare 1,5-2 kg smn).
Rsadul se planteaz dup 40-45 zile de la nsmnare, cnd are 3-4 frunze, n
septembrie sau n aprilie, la 60-70 cm (1 m la recoltarea manual) ntre rnduri i 20-40
cm pe rnd.
O a treia posibilitate de nmulire ar fi, vegetativ, prin lstari tineri lignificai.
Lucrari de intretinere :
Lucrrile de ngrijire constau n efectuarea de praile (3-4) mecanice sau manuale
printre rnduri, pliviri, rrit (dac este cazul) la 10 cm ntre plante pe rnd i completarea
golurilor (se pot folosi plante rezultate din rrit).
Primvara se face lucrarea de ntinerire, prin care se nltur (prin tiere), la 10 cm
nlime de la sol, tulpinile lignificate. Aceasta duce la apariia de lstari tineri, viguroi,
cu frunze mari, ce mresc recolta. Totodat, recoltarea prii aeriene (herba) a jaleului se
va face, astfel, mai uor.
39

_____________________________________________________________________________
Erbicidare :
Lucrarea de combatere a buruienilor se face preemergent Gesagard 2kg/ha, iar
incepand cu anul 2, inainte de intrarea in vegetatie a plantelor, se utilizeaza Roundup
3l/ha sau Basta 4 l/ha.
3.2.f. Tehnologie Sovarf Origanum vulgare L.
Ecologie:
Este specie cu temperament de lumin, puin pretenioas fa de sol i umiditate,
rezistent att la temperaturi sczute n timpul iernii ct i la clduri extreme. Se
ntlnete n special prin margini de pduri, tufriuri, la margini de drumuri, n ntreaga
ar.
Plant larg rspndit n flora spontan, din cmpie pn n zona subalpin. Este
specie cu temperament de lumin, puin pretenioas fa de sol i umiditate, rezistent
att la temperaturi sczute n timpul iernii, ct i la clduri extreme. Se ntlnete n
special prin tieturi i margini de pduri, tufriuri, la margini de drumuri, n ntreaga
40

_____________________________________________________________________________
ar, mai ales n Transilvania i Banat (judeele Arad, Bistria-Nsud, Cara-Severin,

Harghita, Hunedoara, Maramure), Oltenia (Gorj, Vlcea), Muntenia (Buzu, .Ilfov) i
Moldova (Bacu, Neam, Suceava, Vaslui).
Semanatul/Plantatul:
In situatia infiintarii unei culturi noi, se poate folosi insamantarea directa sau
producerea de rasaduri cu plantare vara, iar in cazul culturilor existente se practica
despartirea tufelor. Planta nflorete ncepnd din iulie pn n august.
Oregano se poate consuma atat proaspat, cat si uscat, ultima varianta fiind preferata
deoarece se pastreaza timp indelungat.
Primavara se executa plivitul si prasitul manual.
Cand plantele au 4-5 frunze adevarate, se va efectua raritul plantelor pe rand la
distanta de 10 cm.
Densitatea culturii va fi de 20-25 plante/m. In timpul perioadei de vegetatie se
executa prasitul mecanic si plivitul plantelor, ori de cate ori este necesar.
3.3. Cultivarea unor specii de plante medicinale si aromatice din alte familii
botanice
3.3.a. Tehnologie Valeriana Valeriana officinalis L.
41

_____________________________________________________________________________
Ecologie si zonare:
In situatia infiintarii culturii prin semanare directa in camp, plantele premergatoare
sunt cerealele paioase, mazarea, macul, coriandrul etc. care elibereaza terenul devreme.
Daca infiintarea culturii se realizeaza primavara prin semanat sau plantare de
rasaduri, premergatoare pot fi si culturi prasitoare, la care nu s-au aplicat ierbicide
atrazinice. Nu se recomanda monocultura.
Dei specia este rspndit i n flora spontan, n tufriuri, pduri, locuri umede i
umbroase, marginea apelor, lunci i zvoaie n special n zona de deal i munte,
astzi ea este exploatat aproape exclusiv numai din cultur. Valeriana suport mai bine
temperaturile sczute dect cele ridicate. Seminele ncep germinarea la +5
(temperatura optim fiind de 2030). Suport geruri de 15 ...20 fr strat de
zpad, pornind n vegetaie primvara la 1 2, n condiiile n care este cultivat n
locuri mai clduroase, ca factor ecologic de compensaie va fi umiditatea n exces.
Fa de umiditate planta prezint pretenii ridicate, dezvoltndu-se optim acolo unde
precipitaiile anuale snt de cea 650 mm. Plantele pot suporta i perioade de secet, dar
aceasta
influeneaz
negativ
asupra
coninutului
n
ulei
esenial.
Poate crete la lumin sau semiumbr, dar la lumin sistemul radicular are cea mai mare
dezvoltare.
Solurile cele mai indicate snt cele profunde, bogate n humus, uoare, luto-nisipoase
situate pe locuri umede, dar permeabile pentru ap. Se pot utiliza i solurile desecate,
turboase. Snt contraindicate solurile grele, argiloase, care mpiedic dezvoltarea
sistemului radicular i fac totodat foarte anevoioas operaia de splare a rdcinilor
dup recoltare.
Lucrarile solului:
Eliberarea terenurilor de resturile vegetale de la cultura premergatoare, se face cu
agregatul format din GD 3.2 + U 650 M, prin taieri succesive, urmata de aratura de
toamna cu plugul.
Pana la semanat sau plantat aratura adanca la cca. 25-28 cm, se executa cu grapa cu
discuri, in agregat cu grapa cu discuri cu dinti reglabili, iar inainte de semanat sau
plantat cu combinatorul. Patul germinativ pentru valeriana trebuie sa fie foarte bine
maruntit si nivelat, pana la o granulatie foarte fina prin utilizarea GD 3.2.
Fertilizarea:
Valeriana reactioneaza pozitiv fertilizand cu N, P, K in raport de 1 :1.3 :1 (1=60 kg
s.a / ha) realizand un spor de radacini de 22% si de ulei volatil de 42%.
Pe cernoziomuri sunt recomandate ingrasarea minerala cu doze de N = 45kg/ha, ;
P2O5 =60kg/ha si K2O = 50 kg/ha. Pe celelalte tipuri de sol ingrasarea minerala da bune
rezultate prin folosirea azotului, fosforului si potasiului in raportul de 1 : 1,75 :1 . Se
42

_____________________________________________________________________________
poate folosi si gunoiul de grajd bine descompus, asociat cu doze reduse de N, P, K (30
kg din fiecare element).
Infiintarea culturii:
a) Semanatul direct in camp :
Se poate face vara (august), toamna (octombrie), primavara (in martie). Cele mai
bune rezultate se obtin prin semanatul in luna august, cu conditia asigurarii umiditatii,
pentru o rasarire uniforma, iar cele mai slabe rezultate prin semanatul primavara.
Densitatea optima a culturii de valeriana prin semanat direct in camp se considera la
20-30 plante/m la o norma de 4-6 kg/ha de samanta. Adancimea de semanat oscileaza
intre 0.5-2 cm. Semanatul direct in camp se executa cu semanatoarele SUP 21, SUP 29
cu limitator de adancime si adaptate pentru seminte mici.
b) Producerea rasadului
Rasadurile se produc in substrat nutritiv constituit din pamant de telina, mranita si
nisip in raport de 2 :2 :1 in solarii reci, tunele sau brazde, fiind necesare 500-1000
plante/1 ha cultura, necesitand 0.5-0.8 kg samanta /ha.
Semanatul se poate executa la inceputul lunii august pe randuri, la distanta de 12,515 cm intre ele si se planteaza primavara in ultima decada a lunii aprilie pe terenul
modelat cu cultivatorul CL2.8 cu rarita, la distanta de 50 cm/20-25 cm intre plante pe
rand. Semanatul se poate realiza si in perioada 10-20 martie cu plantare in decada I din
luna mai, in teren modelat conform schemei de mai sus.
Premergator plantarii, rasadurile se uda abundent, se mocirlesc si se fasoneaza prin
taierea a 1/3 din foliajul plantei. La plantare se asigura apa de udare si se repeta irigarea
la interval de 2 zile timp de 10-15 zile. Desimea optima este de 15-20 plante/mp.
In sistemul tehnologic cu semanare directa in camp, principala lucrare este plivitul si
raritul plantelor, urmate de prasile manuale si mecanice repetate.
In cazul culturilor obtinute prin rasad, complexul de lucrari, fertilizari minerale
echilibrate, prasile si udari pentru mentinerea a 65-80% IUA sunt cele de natura a
accelera cresterea si dezvoltarea plantelor si a ridica productia pe unitatea de suprafata.
Numai in caz de necesitate, un grad avansat de atac de boli si daunatori se aplica
tratamente specifice cu produse de contact, pentru a evita acumularea acestora in
radacini.
43

_____________________________________________________________________________
3.3.b. Tehnologia Patlaginei Plantago lanceolata L., fam. Plantaginaceae
Ecologie:
Specii cu un spectru ecologic foarte larg, cu o mare plasticitate la condiii foarte
variate de vegetaie. Nu are pretenii deosebite fa de lumin suportnd i semi-umbra,
fa de temperatur - suportnd bine temperaturile excesive din iarn i var, umiditate
(n cultur ns d rezultate bune dac se asigur o umiditate suficient) i sol, vegetnd
bine pe orice tip de sol, mai puin pe cele prea grele. P. major crete chiar pe locuri
bttorite, nisipoase, unde alte specii nu rezist.
n flora spontan se ntlneste pe margini de drumuri, n puni, buruieniuri, ca
buruieni n culturi (mai ales n culturi de trifoi unde este buruian caracteristic), de la
cmpie i pn n zona alpin, n ntreaga ar. n cultur este introdus numai Ptlagina
ngust (P. lanceolata) care se poate cultiva n ntreaga ar (experiena cea mai mare o
deine judeul Cluj).
Asolament:
Ptlagina ngust nu manifest pretenii speciale fa de planta premergtoare. Se
recomand s urmeze dup prsitoare care las terenul curat de buruieni i bogat n
substane nutritive. Poate reveni pe acelai loc dup 4 ani.
44

_____________________________________________________________________________
Lucrarile solului
Patlagina se cultiva in afara asolamentului si se exploateaza 3-5 ani. Se recomanda
sa urmeze dupa culturi care lasa terenul curat de buruieni (plante prasitoare, cartof,
sfecla, cereale paioase timpurii, borceaguri, leguminoase pentru boabe.
Aratura de baza se executa la adancimea de 22-25 cm, se grapeaza si se niveleaza bine
terenul. Pana toamna terenul se mentine curat de buruieni prin lucrari repetate cu
polidiscul urmat de grapa cu colti reglabili. Se recomand o artur adnc de 2225
cm urmat de o grap puternic cu bar de nivelare. Pn toamna trziu terenul se va
menine curat de buruieni prin lucrri repetate, ori de cte ori va fi nevoie, cu polidiscul
n agregat cu grapa.n ziua nsmnrii terenul se va lucra cu combinatorul i tvlugul.
Fertilizarea solului
Planta reactioneaza foarte bine la aplicarea ingrasamintelor chimice si organice:
fosfor, potasiu, azot 40-50 kg/ha s.a; gunoi de grajd 20-25 t/ha s.a.
Ingrasamintele de fosfor, potasiu si gunoi de grajd se incorporeaza cu plugul odata
cu aratura de baza. Pregatirea patului germinativ in vederea semanatului se face cu
combinatorul, realizand un teren bine maruntit si tasat cu tavalugul inelar.
Sub artura de toamn se recomand introducerea a cte 4550 kg/ha s.a. fosfor i
potasiu, iar primvara, printre rnduri, aceeai doz de azot. Rezultate bune s-au obinut
i cnd la planta premergtoare s-au dat 2025 t/ha gunoi de grajd bine fermentat.
n anul II i urmtorii (planta fiind peren poate rmne n cultur 34 ani cu producii
constante) de vegetaie, se recomand introducerea printre rnduri a cte 2530 kgfha
s.a. fosfor, potasiu i azot.
Infiintarea culturii
Se inmulteste prin seminte, semanate in pragul iernii sau intre ferestrele iernii,
ingropate superficial.
Ptlagina ngust se seamn toamna trziu, nainte de ngheul permanent i cnd
temperatura medie zilnic ajunge Ia 34C. Semnat astfel, datorit umiditii din
toamn i iarn, primvara devreme planta rsare bine i uniform.
Cnd nu poate fi executat toamna, nsmnarea se poate face i primvara devreme, n
ferestre. Pentru nsmnarea unui hectar snt necesare 5 kg smn cu puritatea de
95%, germinaia de 80% i umiditatea maxim 12%. Greutatea medie a 1000 semine
este cea 1,144 g, iar la un gram intr n medie 874 semine. nsmnarea se execut cu
mainile SU-29 sau SUP-21 la care se ataeaz cutii pentru semine mici i limitatoare
de adncime la brzdare. Intervalul de nsmnat este de 4050 cm ntre rnduri, iar
adncimea de semnat va fi de 0,30,5 cm. Mainile de semnat vor avea n agregat
tvluguri uoare sau imediat dup semnat, terenul se va tvlugi. Smn se amestec
cu material inert (ntr-un volum de 3 ori mai mare dect materialul de nmulire
Lucrari de intretinere
45

_____________________________________________________________________________
Patlagina este o planta foarte sensibila la imburuienare. Dupa rasarire se recomanda

pliviri si prasile manuale si mecanice repetate. Toamna se recomanda o usoara
musuroire a solului. Din anul II, primavara, se grapeaza energic. La patlagina nu s-au
evidentiat boli sau daunatori specifice care sa produca pagube insemnate. frecvent se
semnaleaza atacul de fainare (Erysiphae sp.)
Prima prail se execut primvara, ct mai devreme, imediat ce se disting rndurile
pentru a se rupe crusta format din topirea zpezii i a se distruge eventualele buruieni.
Se are grij ca rndurile s nu fie acoperite de pmnt. Pn la recoltarea frunzelor se
execut trei praile la intervale de 23 sptmni, n funcie de starea fizic a terenului
i de dezvoltarea buruienilor. Plantele se rresc n aa fel nct pe un metru liniar s
rmn 2530 fire, iar plivitul se face odat cu praila a dou i a treia.
Terenul bttorit cu ocazia recoltrii frunzelor se afineaz cu cultivatorul sau cu sapa.
Toamna, la sfritul perioadei de vegetaie, se execut ultima prail. ncepnd cu al
doilea an de cultur se execut patru praile.
3.3.c. Tehnologie Mustar alb Sinapis alba L.
Ecologie
Plant exclusiv de cultur, n flora spontan avnd o rspndire restrins, mai ales ca
buruian n culturile de in.
46

_____________________________________________________________________________
Relativ puin pretenioas la temperatur, smna germinnd chiar Ia +1 ; plantulele

tinere rezist la geruri de pn la 5, dar odat cu naintarea n vegetaie (la 35
frunze), cultura poate fi compromis la 3. Dac se seamn trziu, temperaturile
ridicate afecteaz dezvoltarea plantei. Fa de lumin, n zile scurte (primvara
timpuriu) se dezvolt mai greu, dar se formeaz plante viguroase, cu productivitate
mare, pe cnd n zile lungi (mai) se dezvolt repede, dar creterea nceteaz curind i se
formeaz plante mici, neuniforme i cu fructificaie slab. Fa de umiditate are dou
perioade critice : imediat dup semnat (cnd seceta poate duce la compromiterea
recoltei) i la formarea seminei cnd este afectat recolta cantitativ dar i calitativ
(prin diminuarea coninutului de substane grase).
Fa de sol este puin pretenios. D producii mari pe soluri luto-nisipoase, revene, cu
reacie neutr sau slab alcalin (de aceea,dac se cultiv pe podzoluri, solul va trebui
amendat), bogate n humus i calciu. Snt contraindicate soiurile prea grele sau cele
nisipoase.
Este zonat n cultur astfel :
- zone foarte favorabile : Cmpia Timiului i Cmpia Criurilor;
- zone favorabile : Brgan, Cmpia Dobrogei, Cmpia Burnazului, Cmpia Olteniei
(judeele Dolj i Olt).
Nu se indica monocultura si nici amplasarea dupa alte crucifere sau dupa mac datorita
inmultirii excesive a bolilor si daunatorilor
Asolament:
Nu se indica monocultura si nici amplasarea dupa alte crucifere sau dupa mac
datorita inmultirii excesive a bolilor si daunatorilor. Planta nu are pretenii demne de
reinut fa de premergtoare. Excepie face ns fa de plantele uleioase, precum i
faptul c pe acelai teren nu poate reveni dect dup 5-6 ani.
Pregtirea terenului:
Este n funcie de planta premergtoare. Pregatirea patului germinativ se face
imediat ce se poate intra in camp, cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti
reglabili.
In general cnd mutarul alb urmeaz dup o prsitoare, atunci se ar la adncimea de
25-28 cm cuplat cu grapa stelat sau reglabil, iar cnd urmeaz dup o cereal se ar la
aceeai adncime, ns pn n toamn se menine curat de buruieni prin discuiri
repetate.
Fertilizare :
Mutarul alb reacioneaz bine la ngrminte, n special cnd solul are umiditate.
Gunoiul de grajd bine fermentat se va introduce n pmnt odat cu artura de baz, n
47

_____________________________________________________________________________
cantitate de 30 t/ha.n lipsa gunoiului de grajd se introduc 60-80 kg/ha s.a. fosfor, iar
primvara, nainte de semnat, se administreaz 40-60 kg/ha azot s.a. Primvara foarte
devreme, imediat ce terenul permite, se lucreaz cu combinatorul sau cu grapa cu
discuri n agregat cu grapa cu coli reglabili
Epoca de semanat :
Mutarul se nsmneaz primvara devreme, cu maina SU-29 sau SUP-21, n rnduri,
la distana de 1214 cm, la adncimea de 1,5 cm pe terenurile umede i de 2,5 cm pe
cele uscate. Snt necesare 1012 kg smn la hectar, cu o puritate de 98%, germinaie
de 90% i umiditate maxim de 12%.
Dup rsrirea plantelor i formarea primelor frunze, cultura se va grapa uor pentru
ruperea crustei, pstrarea umiditii i favorizarea ptrunderii aerului la rdcin. Pn la
nflorire se va plivi ori de cte ori va fi nevoie, nu mai puin ns de dou ori. Pentru
combaterea buruienilor pe cale chimic, rezultate bune d Treflan 4-5 l/ha administrat
nainte de semnat. (n lipsa Treflanului se poate folosi Lasso i Sutan).
48

_____________________________________________________________________________
BIBLIOGRAFIE
1. AXINTE MIHAIL i colab. FITOTEHNIE, Editura Ion Ionescu De La

Brad , Iai 2006;
2. BERCA MIHAI MANAGEMENTUL INTEGRAT AL BURUIENILOR, Editura

Ceres, Bucureti 2004;
3. IACOB VIORICA FITOPATOLOGIE, Universitatea Agronomic Ion

Ionescu de la Brad Iai 1994;
4. LZUREANU AUREL AGROTEHNIC, Editura Helicon, Timioara 1994

5. MUNTEANU LEON SORIN MIC TRATAT DE FITOTEHNIE, Editura Ceres,
Bucureti 1997;
6. OANCEA IOAN TEHNOLOGII AGRICOLE PERFORMANTE, Editura

Ceres, Bucuresti 2005;
7. ONISIE TEODOR i JITREANU GERARD AGROTEHNIC, Editura Ion

Ionescu De La Brad , Iai 2000;
8. PERJU T. ENTOMOLOGIA AGRICOL, Editura Ceres 1995;

9. GHEORGHE VALENTIN ROMAN si colab. CULTURA PLANTELOR
MEDICINALE SI AROMATICE IN SISTEM ECOLOGIC, Editura Ceres,
Bucuresti 2005;
10. SIN GH. MANAGEMENTUL TEHNOLOGIC AL CULTURILOR DE

CMP, Editura Ceres, Bucureti 2005;
49

Curs Tehnologii de Cultivare PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Tehnologii de Cultivare PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Alina Buu

TEHNOLOGII DE CULTIVARE A PLANTELOR

C.S. III ing. hort. Catalina TUDORA

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Roinita (Mellisa officinalis L.)

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Curs de cultivare a plantelor medicinale

n trecut preparatele farmaceutice se numeau droguri (drug En = doctorie,

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Curs de cultivare a plantelor medicinale

1.2. Clasificarea plantelor medicinale

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Curs de cultivare a plantelor medicinale

compui naturali ai antracenului avnd proprieti purgative. Identificarea lor se

Curs de cultivare a plantelor medicinale

CAP. 2. TEHNOLOGIA CADRU DE CULTIVARE A PLANTELOR

Presupune urmtoarele etape:

Sunt recomandate anumite areale de favorabilitate cultura plantelor medicinale i

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Curs de cultivare a plantelor medicinale

ns n agricultura baza fertilizrii o constituie ngrmintele organice naturale.

Curs de cultivare a plantelor medicinale

2.4. Lucrrile solului

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Curs de cultivare a plantelor medicinale

2.5. Smna i semnatul/plantatul materialului sditor

Curs de cultivare a plantelor medicinale

CAP 3. TEHNOLOGII DE CULTIVARE

Cerintele biologice si amplasarea teritoriala:

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Curs de cultivare a plantelor medicinale

3.1.b. Tehnologie Armurariu - Silybum marianum L.

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Ca lucrri de ntreinere se recomand plivirea pe rnd i rrirea plantelor la distane de

3.1.c. Tehnologie Cicoare Cichorium intybus L.

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Cerinele biologice i amplasarea teritorial

Curs de cultivare a plantelor medicinale

rsadniei, semnatul i ngrijirea rsadurilor de Crie snt cele cunoscute i folosite la

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Curs de cultivare a plantelor medicinale

- ingrasaminte organice (gunoi de grajd) 30-40t/ha, toamna la aratura de baza

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Cerinele biologice i amplasarea teritorial:

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Erbicidarea combaterea buruienilor din cultura se poate realiza cu succes folosind

3.2.b. Tehnologie Isop Hyssopus officinalis L.

Cerinele biologice i amplasarea teritorial:

Curs de cultivare a plantelor medicinale

acest punct de vedere semnnd cu levnica), iar datorit aspectului destul de

Curs de cultivare a plantelor medicinale

3.2.c. Tehnologie Levantica Lavandula angustifolia L.

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Curs de cultivare a plantelor medicinale

3.2.d. Tehnologie Menta Mentha piperata L.

Curs de cultivare a plantelor medicinale

Curs de cultivare a plantelor medicinale

3.2.e. Tehnologie Roinita Mellisa officinalis L.