PLANTELE MEDICINALE

I SNTEA NOASTR
,,Plantele medicinale fie c se exprim prin rdcini, rizomi, bulbi, tije, ramuri frunze, flori
sau fructe reprezint n esen forele benefice ale cosmosului (dr.Arcadie Percek)
Din cele mai vechi timpuri i pn astzi, meteugul vindecrii suferinelor umane nu s-a
putut despri de plantele medicinale. Pn n urm cu un veac, aproape toate leacurile folosite de
om erau de origine vegetal. !reptat, sita tiinei a separat ce este folositor i ce nu din cunotinele
medicinii populare.
"echile civilizaii umane i-au adus fiecare, contri#uia la cunoaterea i utilizarea unui
numr tot mai mare de plante medicinale. $umeroi nvai antici i din evul mediu au cunoscut i au
consemnat n scrierile lor nsuirile medicinale i modul de utilizare a numeroase plante.
%n antichitate, referiri la plantele medicinale se ntlnesc n scrierile lui &'$ $($) *+.,-.
.e.n./, n 0hina, n crile sfinte ale 1ndiei *cele#rele 2"ede/, n papirusurile egiptene *papirusul
'#ers etc./, n lucrrile unor naturaliti i me3dici antici din )recia *41P(056!' printele
medicinii, 651&!(!'7, !'(P456&! 8 printele #otanicii9, D1(&0(51D' etc./ i de la 5oma
*P71$1:&, 0'7&1:& etc./; lucrrile lui )67'$ *medic i farmacist grec, care a trit la 5oma de la
<= de ani, considerat ultimul mare medic al antichitii/ s-au ocupat n mod special de fitoterapie, el a
pus #azele studiului preparrii medicamen3telor fiind numit printele farmaciei.
%n perioada 5enaterii, ntre savanii de renume care s-au ocupat i de plantele medicinale,
amintim pe !4'(P456&!:& P6560'7&:& *>..?< 8 >.@.>/, apoi 67A5'04! "($ 4677'5
*>,=- - >,,,/ etc. P6560'7&:& arta c nu planta ntreag, ci su#stana activ ce o conine este cea
care vindec, numind acea parte activ arcanum sau Buinta esentia, conturnd noiunea de
principii active.
Paralel cu dezvoltarea chimiei, a fost posi#il i cunoaterea su#stanelor active *principii
active/ din plante. (rientrile actuale n medicin sunt grefate tot mai mult pe utilizarea fitoterapiei
*tratamentul cu produse farmaceutice o#inute din plante/, limitnd eCploziva folosire a
medicamentelor de sintez n strictul necesar. Ditoterapia constituie o real posi#ilitate n terapeutica
mo3dern, alturi de chimioterapie, fizioterapie, electroterapie, igiena alimentaiei etc.
%n zilele noastre, pe glo#, circa Eumtate din produsele farmaceutice au la #az plante
medicinale, sau au n compoziia lor principii active eCtrase din plante *alcaloizi, glicozizi, uleiuri
volatile etc./, fiind folosite n tratamentul unor #oli grave de inim, stomac, sistem nervos etc. 7a
acestea se adaug produsele utilizate la prepararea ceaiuri3lor i n diverse industrii *alimentar,
parfumerie i cosmetic, a spu3nurilor i detergenilor etc./. &e apreciaz c, la scar mondial, se
folosesc astzi n fitoterapia popular i cult circa +=.=== de specii de plante medicinale i
aromatice, din care mai utilizate sunt circa <== de plante. %n toat lumea, m#ogirea sortimentului
de plante medicinale i aromatice i diversificarea utilizrii lor este n plin avnt.
5eferitor la vechimea folosirii plantelor de leac pe teritoriul 5omniei amintim doar c
filozoful i istoricul grec 4'5(D(! *.-. - .+@ .e.n./ meniona priceperea dacilor n folosirea
plantelor pentru tmduirea rnilor i durerilor. &unt numeroase documente care atest ndeletnicirea
folosirii plantelor n lecui3rea #olilor de ctre tri#urile geto-dace care locuiau teritoriul rii noastre.
Dup cucerirea roman, cunotinele farmaceutice i terapeutice ale grecilor i latini3lor au completat
tezaurul cultural dac. &-au statornicit, din vechime, relaii dura#ile pe linia medicinii populare ntre
populaiile din zona carpato- danu#iano-pontic cu alte popoare indo-europene.
1
Preocuparea privind valorificarea plantelor medicinale i aromatice din ara noastr a cptat
un suport tiinific recunoscut nc de la nceputul acestui secol. Ferit menionat faptul c prima
staiune eCperimental din lume specializat n studiul plantelor medicinale a fost nfiinat la 0luE, n
anul >?=., punndu-se, astfel, #azele cercetrii eCperimentale n domeniul plantelor medicinale i
aromatice din flora noastr. Aotaniti, #iologi, agronomi, chimiti, farmaciti i medici de prestigiu
din ara noastr i-au legat numele de cunoaterea i valorificarea plantelor medicinale i aromatice.
Compozitia chimica a plantelor medicinale
Prin procesul de fotosintez plantele produc o serie de su#stane organice primare *glucide,
lipide, proteine/. Din aceste su#stane, n urma unor transformri #iochimice se formeaz alte grupe
de su#stane *uleiuri volatile sau eseniale , heterozide, taninuri, alcaloizi, principii amare, saponine,
coloranii vegetali, vitamine etc./ care prezint n viaa plantei roluri specifice. 6ceste su#stane
confer plantelor proprieti farmacologice, alimentare, medicinale, tinctoriale, aromatizante,
#actericide, fungicide, tinctoriale, etc.
'fectul plantelor medicinale este datorat su#stantelor chimice continute de catre acestea,
denumite principii active. &pre deose#ire de medicamente, ce contin de cele mai multe ori o singura
su#stanta chimica in cantitate mare, plantele medicinale contin un amestec de numeroase principii
active ce actioneaza sinergic pentru a produce un efect terapeutic. De asemenea, plantele medicinale
contin si o mare varietate de minerale si vitamine.Diecare su#stanta chimica are efect datorita
structurii sale chimice si poate actiona in mai multe directii, de aceea eCista atat de multe efecte
medicale #enefice atri#uite plantelor medicinale.
Plantele sintetizeaz i stocheaz un numr foarte varia#il de compui chimici, muli dintre ei
nc necercetai din punct de vedere al valorii lor pentru om. ( parte din su#stanele chimice
sintetizate de plante, n cursul meta#olismului acestora, ca produs intermediar sau final *principal sau
secundar/, au o anumit aciune terapeutic pentru organismul uman. 6ceti compui chimici sunt
considerai principii active i sunt cele care dau importana medicinal i terapeutic plantelor care i
conin. %n funcie de structura chimic, principiile active sunt grupate n urmtoarele categorii
principaleG glucide, poliuronide, antracenozide, produse cu glicorezine, heterozide cardiotonice,
saponozide, taninuri, flavonozide, antocianozide, uleiuri volatile, su#stane rezinoase, lipide,
alcaloizi, su#stane amare.
6ceste categorii de principii active, rezultate n cadrul meta#olismului plantei sunt
preponderente la anumite specii de plante, fiind n cantiti foate mici la altele. 'ste prefera#il ca,
atunci cnd este utilizat medicinal, o plant s ai# un efect ct mai eficient. %n unele cazuri,
principiile active sunt n cantiti foarte mici n organele plantelor, iar n alte cazuri sunt active i cu
rol #enefic tocmai n cantiti foarte mici, n cantiti mai mari fiind toCice. :tilizarea lor tre#uie
facut numai su# control medical.
Principii active si actine !armacodinamica
"itamine
"itaminele sunt su#stante organice compleCe, indispensa#ile desfasurarii normale a proceselor vitale.
(rganismul uman are realmente nevoie de un aport zilnic din toate cele >< vitamine a#solut necesare;
acestea suntG 6, A>, A+, AH, A>+, 0, D - D> - D<, ', 4, I - I> - I+, PP, acid pantotenic, acid folic.
"itaminele constituie principiile cele mai importante care sunt sintetizate in frunze *in special/.
Plantele medicinale nu ofera cantitati prea mari din vitamine, dar inaltul lor grad de a fi asimilate de
organism, faptul ca se a#sor# impreuna cu celelalte principii active *care vin sa completeze efectul
terapeutic urmarit/ le confera acestora o importanta deose#ita. De eCempluG
macesul *in fructe/ este #ogat in vitamine 0, 6, A>, A+, PP, I, dar si alte su#stante cu valoare
terapeutica cum ar fiG tanin, acid malic, acid citric, pectine, zaharuri.
urzica este #ogata in vitamine 0, I, 6, A+; mai contine su#stante azotoase, clorofila,
mucilagii.
2
)licozide *heterozide/
)licozidele sau heterozidele sunt compusi alcatuiti dintr-o componenta glucidica si o componenta
neglucidica, denumita aglicon, a carei structura chimica poate fi foarte diferita. 6gliconul confera
glicozidelor proprietati fizice, chimice si farmacologice specifice, conditionand in cea mai mare
masura utilizarea lor ca su#stante terapeutice. Din grupul glicozidelor fac parteG
a. 0ardiotonice
6cest tip de glicozide este raspandit in frunzele plantelor din familiile 6pocJnaceae *plante tropicale
si su#tropicale/, 7iliaceae *eC. prazul, aloe/ si &crophulariaceae *eC. degetarul-degetelul, lumanarica/.
6u actiune favora#ila asupra cordului #olnav, diminuand pulsul, regularizand ritmul si #ataile inimii;
actioneaza uneori si ca diuretic.
#. 6ntracenozide
0ompusii din aceasta categorie se gasesc in radacinile mai multor plante, dar, in special, in scoarta si
frunzele de 5hamnus frangula *crusin/. Din aceasta categorie fac parte frangulina si senozida.
6ctiunea lor este purgativa sau laCativa ori laCativ 8 purgativa.
c. &aponozide
&aponozidele sunt raspandite indeose#i la reprezentantii familiilor Dioscoreaceae *plante tropicale si
su#tropicale/, 6marJllidaceae *plante cu #ul#i din zone calde si temperate, eC. narcisa/, 7iliaceae,
&crophulariaceae. Din acest grup fac parte saponineleG tigonina, gitonina, digitonina, holoturina, etc.
&aponinele au actiune eCpectoranta, hemolizanta *distrugerea glo#ulelor rosii, poate fi normala sau
patologica/ si in unele cazuri depurative *detoCifianta/.
6ctiune farmacodinamicaG in terapeutica sunt folosite aproape in eCculsivitate produsele vegetale cu
saponozide triterpenice, cele sterolice prezentand riscul inducerii unor hemolize, datorita a#sor#tiei
enterale *intestinale/.
&aponozidele triterpenice prezinta urmatoarele actiuniG
-eCpectoranta * eCpectoranta * eCpectoranta *Primulae rhizoma cum radici#us Primulae rhizoma cum
radici#us Primulae rhizoma cum radici#us Primulae rhizoma cum radici#us Primulae rhizoma cum
radici#us Primulae rhizoma cum radici#us Primulae rhizoma cum radici#us Primulae rhizoma cum
radici#us Primulae rhizoma cum radici#us Primulae rhizoma cum radici#us Primulae rhizoma cum
radici#us Primulae rhizoma cum radici#us Primulae rhizoma cum radici#us *c iu#otica cucului
iu#otica cucului iu#otica cucului iu#otica cucului iu#otica cucului/, 7iBuiritiae rad 7iBuiritiae rad
7iBuiritiae rad 7iBuiritiae rad7iBuiritiae rad 7iBuiritiae radiC *lemn *lemn dulce/ dulce/ dulce/ ,
&enegae radiC *, &enegae radiC *, &enegae radiC * , &enegae radiC * , &enegae radiC * , &enegae radiC
* , &enegae radiC * , &enegae radiC *radacina sarpeluiradacina sarpelui radacina sarpelui radacina
sarpelui radacina sarpeluiradacina sarpelui radacina sarpelui/, 4ederae folium /, 4ederae folium /,
4ederae folium /, 4ederae folium /, 4ederae folium /, 4ederae folium *iedera //;
-diuretica *'Buiseti her#a *coada calului/, Aetulae folium *mesteacanul/, (nonidis radiC *osul
iepurelui/, 4erniariae her#a *feciorica/, "iolae tricoloris her#a *trei frati patati//;
- citotrofica, cicatrizanta prin cresterea sintezei de colagen *0entallae her#a *origine asiatica/,
4ederae folium, 0alendulae flores *gal#enele/, scoarta ar#orelui Fimosa tenuiflora *Kild/ Poiret
*mimoza/, 0rataegi flores cum folium et fructus *paducel/, )inseng radiC *creste in zone racoroase,
0hina//;
- antiulceroasa *7iBuiritiae radiC *lemn dulce//;
- vasoprotectoare *4ippocastani semen *castan//;
- adaptogena *)inseng radiC, 'leuterococci radiC *ginseng si#erian/, 0rataegi flores cum flores et
fructus/;
- antimicro#iana, antimicotica *com#at micozele - ciuperci patogene/, antivirala *0alendulae flores/;
- antiinflamatoare si antiedematoasa *7iBuiritiae radiC, 4ipocastani semen si Aupleurum sp. *origine
asiatica, #upleurum, chai hu/ folosit deseori in medicina traditionala chinezeasca/;
3
- analgezica, antihelmintica *com#aterea viermilor intestinali/, moluscicida *com#aterea molustelor/,
spermicida *anticonceptive, ucid spermatozoizii/;
-citostatica *antitumorala/, imunomodulatoare *cresterea imunitatii/;
- scaderea a#sor#tiei intestinale a colesterolului.
6dministrate pe cale orala la homeoterme *fiinte ce isi pastreaza o temperatura interna constanta/,
saponozidele au o resor#tie redusa, insa prin fenomenele iritative pe care le produc favorizeaza
a#sor#tia in organism a unor principii active. Dupa administrare orala, saponozidele devin iritante
pentru mucoasele tu#ului digestiv *#ucala, faringiana, esofagiana, stomacala/ si ca urmare creste
secretia salivara. &unt apoi eCcitati receptorii care regleaza secretia #ronsica determinand refleC
fluidificarea ei si usurarea eCpectoratiei.
1n doze mari sunt emetice *provoaca voma/ si pot determina fenomene toCice. 6dministrate
intravenos saponinele provoaca moartea prin hemoliza, dupa convulsii si dispnee, prin oprirea inimii
in sistola si stop respirator.
6ctiunea iritanta asupra epiteliilor se datoreaza proprietatilor tensioactive. !ot acestea determina o
crestere a permea#ilitatii capilare si eCplica partial fenomenul de hemoliza.
Proprietatile hemolitice sunt in general atri#uite interactiei saponozidelor cu sterolii din mem#rana
eritrocitelor.
1n ceea ce priveste diureza, s-ar putea ca prin iritatia mucoasei intestinale sa determine a#sor#tia altor
principii active cu actiune diuretica *flavone, alantoina, saruri minerale/.
6vand in vedere ponderea pe care o ocupa #olile produse de tul#urarile de meta#olism al colagenului,
saponozidele par a avea cea mai mare valoare terapeutica prin cresterea sintezei de colagen solu#il.
6u fost descoperite urmatoarele actiuniG
- imunostimulatoare, efect protector asupra sistemului reticuloendotelial si a fagocitozei, la pacientii
iradiati cu raze L sau tratati cu citostatice;
- protectie fata de a#eratiile cromozomiale induse eCperimental de ciclofosfamida si uretan,
preconizandu-se posi#ilitatea folosirii lor in terapia cu citostatice si raze L;
- efect inhi#itor asupra tumorilor cutanate;
- actiunea antiulceroasa si analgezica ;
- inhi#area complementului seric *proteine cu rol in imunitate/;
M actiune tonica, ana#olizanta, hipoglicemianta, hepatoprotectoare, antimicro#iana, antifungica.
d. Dlavonozide
Dlavonele, denumite asa datorita culorii lor gal#ene, sunt practic vitamina P, capilaro-protectoare.
6cestea cresc rezistenta capilarelor si scad permea#ilitatea lor fata de apa, aEutand la inlaturarea
edemelor. 'Cista . feluri de #ioflavonoideG cele #azice, flavonele gal#ene din florile de tei, gal#enele,
musetel, sunatoare, strugurii gal#eniNvinul gal#en, miere, propolis etc; cele acideG antocianii violeti
sau rosii din strugurii rosiiNvinul rosu, afine, rodii, 4i#iscus, sfecla rosie, prune, coacaze, mure,
capsuni, zmeura etc; cele neutreG proantocianii gasiti in paducel, ienupar, hamei; si taninurile
gal#eneNrosiatice din ceaiul verdeNnegru, diverse scoarte de copac, radacini, vin rosu etc.
Aioflavonoidele actioneaza la fel ca si vitamina 0, sunt antioCidanti, dar aEuta si la regenerarea
tesuturilor. :n eCemplu elocvent este cel al flavonelor din gal#enele, sunatoare, musetel etc. care
aEuta in vindecarea ranilor, efect denumit cicatrizant. Fulte studii cofirma efectul preventiv
anticancer al flavonelor, mai ales al celor din ceaiul verde.
6lt efect al unelor flavone este cel sedativ. 6cesta poate fi usor o#servat in cazul teiului si al
passiflorei. :n alt efect este cel antispastic, de eliminare a colicilor, ce poate fi o#servat in cazul
musetelului si al feniculului N anasonului, cazuri in care efectul antispastic al flavonelor este potentat
de cel al uleiului volatil.
0ompusii din aceasta categorie se gasesc in florile si radacinile unor plante din familiile
&crophulariaceae *eC. degetarul/, 0ompositae *eC. musetelul/, 7eguminosae *eC. mazare, nautul/,
4
5osaceae *eC. marul, parul, trandafirul/, fiind cunoscuti circa @= derivati flavonici care se gasesc
li#eri *agliconi/ sau su# forma de glicozide.
Principala actiune a flavonozidelor este aceea de vitamine P sau factori P *factori de permea#ilitate/.
6ctioneaza prin legarea de proteinele intracelulare, scazand permea#ilitatea capilarelor sanguine si
crescandu-le rezistenta *sunt potential venoactive/.
$otiunea de factor P este legata de o#servatii asupra tratamentului unor forme de scor#ut, cu acid
ascor#ic ca atare *vitamina 0/ sau cu suc de lamaie.
:nele flavonozide *apigenolul, crisolul, taCifolol, gossipina/ au actiune antiinflamatoare in vitro
datorita influentei asupra meta#olismului acidului arahidonic, prin #locarea ciclooCigenazei siNsau
lipoCigenazei, enzime ce intervin in #iosinteza prostaglandinelor proinflamatorii si in coagularea
sangelui; altele pot fi antialergice *izo#utirina, hispidulina/, hepatoprotectoare *flavanonol, lignanii
sili#ina, silidianina, silicristina/, antispastice *liBuiritigenol/, hipocolesterolemiante. 6u fost puse in
evidenta la unii compusi actiunea hipoazotemica *scaderea azotului din sange/ si antinefritica
*#iramnozida Oaempferolului din 7espedeza capitata- Da#aceae/ *7espedeza, nativa din :.&./;
antiulceroasa *Oaempferolul/. Dlavonozidele au actiune diuretica, anti#acteriana, antivirala,
antifungica; scad timpul de sangerare si de coagulare a sangelui. :n numar mic dintre ele sunt dotate
cu proprietati antimitotice *inhi#a inmultirea necontrolata a celulelor/ in vitro.
1n vitro flavonozidele sunt inhi#itori enzimaticiG inhi#a elastaza, colagenaza, histidindecar#oCilaza si
hialuronidaza *enzime ce intervin in refacerea tesuturilor/.
e. 6ntociani
6ntocianii sunt pigmenti raspanditi in flori, fructe, frunze, radacini care isi schim#a culoarea in
functie de p4 - ul celular. 0ei mai cunoscuti antociani suntG peonina, malvina, cianina, rutinul, etc.
&unt considerate factori P alaturi de flavonozide si proantocianidoli *diminueaza permea#ilitatea si
cresc rezistenta capilarelor/. 0resc acuitatea vizuala, actioneaza ca antioCidanti si captatori de radicali
li#eri, inhi#a agregarea plachetara si favorizeaza retractia cheagului. Fulte au actiune
antiinflamatoare si actiune diuretica, care este insotita de o crestere a eliminarii acidului uric.
f. 0umarine si furanocumarine
0ompusii din clasa cumarinelor sunt raspanditi in plantele superioare mai ales in familiile 6piaceae
*eC. telina/, Da#aceae *eC. fasolea, lintea/, 7amiaceae *eC. #usuiocul/, 6steraceae *eC. al#astrelele/,
&olanaceae *eC. matraguna/, 5u#iaceae *eC. coacazele rosii/. Duranocumarinele se gasesc in familiile
6piaceae si 5utaceae.
:nele cumarine diminueaza permea#ilitatea capilara si cresc de#itul limfatic si venos *melilotozida/;
au actiune venotona si vasoprotectoare *esculozida/; anti#iotica *um#eliferona/; diuretica cu
favorizarea eliminarii acidul uric *fraCozida/; antimitotica; analgezica *dafnoretina/; antiinflamatoare
*calofilolida, inofilolida, dafnoretina/; antispastica *visnagina, samidina/; anticoagulanta, trom#olitica
*dicumarol/; oestrogena *cumestrol/; fotosensi#ilizatoare *psoralen, #ergapten, CantotoCina/,
ecranante impotriva radiatiilor solare *cumarina si derivatii/, antihelmintica, inhi#itoare a formarii
celulelor gigante in urma infectarii cu virusul 41" a culturilor de celule *licoarilcumarina din
)lJcJrrhiza uralensis *licorice//.
:nele produse vegetale continand furanocumarine *6ngelica sp. *angelica/, Pastinaca sativa 7.
*pastranacul/, 4eracleum sphondJlium 7. *#ranca ursului/, 5uta graveolens 7. *ruta// determina
fenomene de fototoCicitate *dermite acute insotite de #ule si vezicule, uneori chiar de o
hiperpigmentare care poate persista mult timp/. 6cestea apar dupa contactul cu plantele respective si
eCpunerea la soare, fiind favorizate de umiditate.
g. Derivati ai acizilor polifenolicar#oCilici
Produsele cu cel mai mare continut in acesti derivati suntG 0Jnarae foliumG anghinare *acid
clorogenic; cinarina si derivati/; 0ichorii radiC et her#aG cicoare *acid cicoric/, 'chinaceae radiC
*echinacee/ *echinacozida, acid feruin-tartric/, "er#asci folium et flores *ver#ascozida/, Plantaginis
maEoris folium *patlagina/ *plantamaEozida/.
6cizii fenolici au proprietati terapeutice interesante. 6stfelG
5
acidul clorogenic, cinarina, izomerii lor si acidul cicoric sunt su#stante coleretice si
colecistochinetice *stimuleaza secretia #iliara/;
acidul rosmarinic, prin proprietatile antioCidante, anihileaza actiunea radicalilor oCid si
peroCid care intervin in procesele infectioase si de im#atranire si activeaza circulatia
cere#rala;
angorozida 6 este un citostatic;
echinacozida este imunostimulatoare, iar acidul litospermic este un antigonadotrop *util in
adenomul de prostata/, tireotrop *regleaza secretia glandei hipofize/ si hipoglicemiant.
h. !aninuri
!aninurile sunt compusi vegetali cu o structura chimica compleCa *care cuprinde multe grupari
hidroCil fenolice, dar si grupari car#oCilice/, capa#ile sa precipite proteinele din pielea cruda, proteine
cu care formeaza precipitate insolu#ile, imputresci#ile, impermea#ile *pielea ta#acita/.
i. !ioglicozide
!ioglicozidele, un alt grup de glicozide, prezinta caracteristici de activare locala a circulatiei sangelui.
Polizaharidele
Di#rele solu#ileG partea eCterna a semintelor de 1n si de Psillum. 6cestea in contact cu apa formeaza
un gel, sunt solu#ile in apa, nu se digera si se folosesc ca laCativ de volum, umflandu-se in stomac si
intestin. :n alt eCemplu de polizaharide imunostimulatoare sunt mucilagiile din ceaiul de !ei,
)al#enele sau gelul de 6loe. 6cestea cresc imunitatea si rezistenta la infectii, de asemenea,
mucilagiile din ceaiul de !ei si Fusetel inlatura tusea, ele ungand caile respiratorii *efect emolient/,
scazand iritatia din gat ce produce tusea.
ODP"rile# Orto di !enolii
Denumiti asa datorita structurii lor chimice, ei sunt in principal drenori hepatici. 0el mai #un eCemplu
este cel al 6nghinareiG compusii chimici din 6nghinare cresc cantitatea de acizi #iliari produsi de ficat
si depozitati in vezica #iliara *colecist/, dreneaza complet acizii #iliari din vezica #iliara aEutand la
eliminarea 2namolului fiind foarte utili in dischineziile #iliare *#ila lenesa/. Prin acest efect ei aEuta
digestia grasimilor si elimina senzatia de greata si de somnolenta de dupa masa.
$leil volatil
:leiul volatil este eCact ceea ce denota numele, un ulei, adica un amestec de su#stante insolu#ile in
apa si volatil, adica ce se evapora la temperaturi ridicate. 'l este practic materia prima pentru
productia de parfumuri, cu toate ca in ziua de azi nu se mai eCtrag acesti compusi chimici din plante,
ei fiind complet sintetizati chimic. 1n uleiul volatil al fiecarei plante eCista in principal una sau mai
multe su#stante in cantitati mari.
De eCempluG in uleiul volatil de pin sau ienupar eCista un compus chimic denumit pinen, acesta are
un puternic efect anti#acterian fiind util in tuse si raceli, dar si stimulant asupra activitatii rinichilor,
fiind foarte indicat in pietre la rinichi.
1n uleiul volatil de anason eCista anetolul, un compus chimic ce mareste cantitatea de lapte secretat de
lauze, este carminativ 8 elimina #alonarile si antispastic, elimina durerile a#dominale, colicile.
1n uleiul volatil de tei se gaseste un compus chimic denumitG acetat de farnesol, un parfum mirific
care are efect sedativ. :leiul volatil de valeriana are de asemenea efect sedativ, dar are alta structura
chimica si este urat mirositor.
Alcaloizi
&e numesc asa deoarece sunt alcalini, adica #azici. FaEoritatea otravurilor de origine vegetala sunt
alcaloizi cu structuri chimice diferite, iar pe acest site nu am eCemplificat nici o planta medicinala
otravitoare, ci numai plante medicinale care nu prezinta efecte toCice, in dozele recomandate. Plantele
medicinale ce contin alcaloizi si se gasesc pe acest site, precum talpa gastii, vor fi folosite in cantitati
mici, terapeutice. Desigur, cu toate ca planta contine o cantitate eCtrem de mica de alcaloizi, su# nici
o forma nu este voie sa se foloseasca in doze mari si timp indelungat. :n eCemplu tipic de planta
6
medicinala ce prezinta alcaloizi si care poate produce efecte toCice asupra ficatului, este 5ostopasca,
pe care nu am enumerat-o printre plantele medicinale cu uz terapeutic. 5ostopasca sau $egelarita
poate fi folosita popular pentru sucul ei gal#en ce se da pe negi pentru a-i topi si nu recomand #autul
infuziei din aceasta planta tocmai datorita alcaloizilor toCici continuti.
Principiile amare
6cestea au efect in special asupra digestiei. 1nfuziile din plante ce contin acesti compusi chimici
tre#uie #aute inainte de masa deoarece stimuleaza pofta de mancare, productia de acid gastric dar si
de enzime digestive pancreatice. &unt utile in special in producerea poftei de mancare si favorizeaza o
digestie #una. :n eCemplu tipic de planta ce contine principii amare si se foloseste cu succes in
tratarea anoreCiei este pelinul.

6vnd condiii foarte variate de clim i sol, ara noastr are o flor diversificat i #ogat.
Din zona de step i pn n cea montan se ntlnesc felurite specii ier#oase i lemnoase, plante care
cresc spontan i un numr nsemnat de plante cultivate. %n scop medicinal i aromatic, pentru nevoile
interne i pentru eCport n ara noastr se recolteaz sistematic, n prezent, peste >@= de specii de
plante.
%ntreprinderea specializat 9Plafar9 se ocup cu realizarea produciei de materie prim
vegetal din culturile de plante medicinale i din flora spontan, precum i de prelucrarea primar a
acestei producii, cu eCcepia celei care se livreaz n stare proaspt industriei chimico-farmaceutice.
%n 5omnia se cultiv peste @= de specii de plante n scop medicinal i aromatic, cu tendina de
cretere, pe msura sporirii solicitrilor din partea industriei chimico-farmaceutice, a altor #eneficiari
interni i a posi#ilitilor de stimulare i de valorificare tot mai eficient a acestor produse la eCport.
:n vechi prover# spune c, este mult mai u or s previi, dect s vindeci. De aceea, nainte de
a recomanda un tratament natural #azat pe plante medicinale, pentru anumite afec iuni, este important
s tim c eCist numero i factori de risc n apari ia #olilor. 6ce ti factori de risc mpreun cu
repetarea anumitor o#iceiuri nocive duc la e ecul multor remedii curative.
$erespectarea ritmurilor #iologice de odihn i de hran sau de activitate produce dereglri
maEore n #una func ionare a organismului. (#oseala, sedentarismul i supraalimenta ia conduc la
o#ezitate, dia#et zaharat, hipertensiune arterial, dereglri circulatorii i cardiace cu consecin e grave.
Dac la acestea se adaug stresul, fumatul, cafeaua, consumul eCcesiv de #uturi alcoolice, dulciuri,
via a normal va fi serios periclitat.
ara noastr a fost #inecuvntat de eCisten a a numeroase leacuri naturale deoarece clima i
relieful permit dezvoltarea unei flore #ogate i variate. Din cele mai vechi timpuri au eCistat persoane
care au fost atrase de misterul efectelor vindectoare ale plantelor. 6ceast curiozitate i-a mpins s
descopere remedii pentru diverse afec iuni, sau prin folosirea plantelor n sensul ru, s descopere
diverse amestecuri care s induc diverse stri de disconfort sau chiar moartea unei persoane.
Din pcate, n prezent aceste leacuri sunt din ce n ce mai pu in cunoscute, inclusiv n zona
rural. Dac la ora acest lucru este aproCimativ normal, datorit condi iilor, la sate acest lucru este de
nen eles, deoarece se consider c totu i tradi iile se pstreaz mai #ine n aceste zone.
Fulte din cuno tin ele i tradi iile legate de leacurile i remediile naturale s-au pierdut sau
sunt pe cale de a se pierde. Din fericire, nc eCist persoane interesate n pstrarea i m#unt irea
acestor remedii. Dirme specializate din tara noastra precum 4ofigal, Plafar ncearc s m#ine
tradi iile cu nout ile n domeniul medicinei, produsele sale adresndu-se unei largi game de afec iuni
acute sau cronice, avnd efecte mai mult dect #enefice asupra pacien ilor *neeCistnd efectele
adverse ale medicamentelor clasice/.
1n continuare sunt prezentate cele mai frecvent utilizate plante medicinale *vezi !a#el >/G
Topul plantelor medicinale utilizate mai frecvent
Tabelul 1
Denumirea latin Familia
Denumirea Numrul de
romn medicamente
7
1. Mentha piperita L. Lamiaceae Izm bun 58
2. Valeriana officinalis L. Valerianaceae Odolean 4
3. Eucalyptus globulus Labil. !"rtaceae #ucalipt $8
4. Glycyrrhiza glabra L. Fabaceae Lemn%dulce $5
5. Matricaria recutita L. &'teraceae !u(e)el *5
6. ypericu! perforatu! L. +"pericaceae ,untoare *$
". #chillea !illefoliu! L. &'teraceae -oada (oricelului **
$. u!ulus lupulus L. -annabinaceae +amei .
%. &oeniculu! 'ulgare Mill. &piaceae Fenicul /
1(. )rataegus !onogyna *ac+. 0o'aceae 1ducel /
11. )alen,ula officinalis L. &'teraceae 2lbenele 5
12. -iper longu! 1iperaceae 1iper lun3 5
13. #corus cala!us L. &raceae Obli3ean 5
14. -ana. ginseng ). #. Mey. &raliaceae 4en%(en 5
15. /rtica ,ioica L. 5rticaceae 5rzic 4
16. Melissa officinalis L. Lamiaceae 0oini) 4
1". 0hy!us serpyllu! L. Lamiaceae -imbri(or
1$. -inus syl'estris L. 1inaceae 1in
1%. 1trychnos nu.2'o!ica L. Lo3aniaceae Nuc vomic 6
2(. #lthaea officinalis L. !alvaceae Nalb mare 8
1n cele ce urmeaza prezentm cteva dintre #eneficiile unor plante medicinale care ne aEut la
men inerea snt ii corpului nostru.
6notimpurile i o#iceiurile noastre zilnice fac s apar anumite afec iuni specifice. 1arna
predomin afec iunile respiratorii acute i se agraveaz pro#lemele cardiace cronice. n perioadele de
tranzi ie dintre anotimpuri *iarn8primvara, toamn8iarn/ se agraveaz pro#lemele digestive i cele
reumatice. Primvara apar sau se dezvolt afec iuni alergice. "ara apar disfunc ii circulatorii grave i
dis#acterioze intestinale.
Pentru aceste disfunc ii, eCist cu o gam variat de produse capa#ile s rezolve afec iunile
respective, care m#in tradi iile medicale cu evolu ia tiin ific. 6stfel este de folos s tim c
eCtractul de stnEenel sau rdcin de iris este eficient n cazurile de #locaE limfatic, vscul al# se
recomand n cazurile de cancer, dar toate aceste recomandri tre#uie date de ctre cineva cu
eCperien n acest domeniu i nu doar din auzite.
De asemenea, este cunoscut de la #unicii no tri c ceaiul de COADA CAL$L$I stimuleaz
eliminarea n afec iunile renale, iar su#stan ele amare din rdcina de gen ian gal#en sau cicoare,
stimuleaz secre iile digestive i favorizeaz mi crile gastro-intestinale. Doar c rmne vala#il
sfatul cu recomandrile din partea unui medic specialist fitoterapeut.
:leiurile volatile, cum ar fi cel de rozmarin, cel de levn ic, relaCeaz musculatura
contractat, stimuleaz irigarea zonelor respective, reglnd tensiunea arterial.
$LEI$L %OLATIL DE CIM&R$ i cel de &$S$IOC sunt antiseptice respiratorii i
digestive foarte #une, fiind indicate n afec iunile acute i cronice ale acestora.
MCE $L este un tonic general foarte #un, vitaminizant i imunostimulator. &e recomand
n pro#leme imunitare respiratorii, n convalescen a dup #olile fe#rile, n astenia fizic i psihic
marcat. 'l stimuleaz cre terea i dezvoltarea armonioas a copiilor. 'ste deasemenea foarte
important modul de administrare al mce uluiG ceaiuri, eCtract glicerohidroalcoolic, comprimate cu
eCtract din mce i alte plante medicinale *'Ctravit F, )emoderivat din mldi e de mce , 0eai de
mce /.
CASTAN$L SL&ATIC, cunoscut nc de pe vremea strmo ilor no tri, este utilizat ca
antiinflamator, stimulant al circula iei venoase periferice, cu valoare terapeutic deose#it n edeme i
inflama ii post-traumatice, fle#ite i trom#ofle#ite, hemoroizi, varice, fragilitate capilar crescut. &e
utilizeaz su# diferite moduriG tinctur, eCtract glicerohidroalcoolic i unguente.
8
PD$CEL$L este un vechi leac n patologia cardiac hipertensiv, fiind totodat tonic
cardiac, antispastic, sedativ general, coronarodilatator. 'l se administreaz su# form de ceai, capsule,
tinctur, eCtract glicerohidroalcoolic, n func ie de scopul terapeutic urmrit.
IEN$PR$Ll se recomand n patologia hepato renal. 6stfel, n pielonefrite cronice,
glomerulonefrite cronice, litiaz renal, cistite recidivante, insuficien renal, gut, o#ezitate i
hepatopatie steatozic, hepatite cronice virale i toCice, ciroz hepatic, ateroscleroz se recomand
ienuparul n diferite formeG tinctur, comprimate *alturi de alte plante medicinale - Depurin/, eCtract
glicerohidroalcoolic.
N$C$L este recunoscut pentru efectele #enefice dermatologice. 'l se poate folosi su# form
de ceai din frunze pentru splare eCtern sau su# form de tinctur din muguri, eCtract
glicerohidroalcoolic pentru uz intern. $ucul este #enefic n afec iuni hepato#iliare i pancreatice,
afec iuni urogenitale, inflama ii respiratorii, inflama ii (.5.7., sindrom anCios-depresiv.
SECARA se folose te cu rezultate foarte #une ca eCtract glicerohidroalcoolic n afec iuni
hepatice cronice i acute, n insuficien hepatic, ciroz hepatic, steatoz hepatic, gut.
OR'$L are efecte terapeutice #enefice n afec iuni hepato-renale, pancreatice, aparat
osteoarticular, fiind folosit ca antioCidant de eCcep ie, imunomodulator, drenor hepato-#iliar,
insuficien hepatic i steatoza hepatic, afec iuni inflamatorii renale i respiratorii.
COAC'$L NE(R$ este drenor universal, antiinflamator de eCcep ie i antialergic foarte
puternic. &e folose te cu rezultate foarte #une n sindroame alergice acute i cronice, artroze i
reumatism inflamator, afec iuni dismeta#olice, retinopatii i tul#urri ale acuit ii vizuale, prostatit
cronic i fi#rom uterin.
L$CERNA *Fedicago sativa/ face parte din familia 7eguminoase, iar la noi este plant
furaEer. 'ste supranumit 2printele tuturor plantelor deoarece efectele ei terapeutice sunt
deose#ite. 0u eCtractul o#inut din frunzele de lucern culese la o anumit vrst se o#in produse de
eCcepie. 'Ctractul natural de lucern este antipiretic *scade fe#ra/, detoCifiant foarte #un, particip la
creterea imunitii, crete puterea fizic dar i pofta... de via. Prin coninutul deose#it de "itamina
I *ntre +=.=== i H=.=== :1/ previne sngerrile i faciliteaz coagularea sngelui.
%n ultima perioad, lucerna a nceput s fie foarte des utilizat n ntreaga lume deoarece este o
surs #ogat de minerale, vitamine, amidon, glucide, proteine, pectine, tanin, saponine, amine,
cumarine, triterpene, carotenoizi, purine, steroli, pigmeni, izoflavone, etc. Planta are deci proprieti
antihemoragice, antianemice, remineralizante. 1at de ce se spune despre lucern c are proprieti
terapeutice de eCcepieG prin coninutul su n vitamine, minerale i proteine.
&unt numeroase studii clinice prin care se dovedete c lucerna amelioreaz tul#urrile
digestive i cronice *#alonarea, inapetena, aciditatea, etc/.
&tudii recente arat utilitatea n tratarea ulcerului, n special a ulcerului peptic *care apare la
nivelul esofagului, stomacului sau intestinului su#ire/. 7ucerna conine mari cantiti de vitamina :,
ca i varza. 'Ctractul natural de lucern are aciune alcalinizant, neutraliznd aciditatea gastric. 'ste
laCativ, com#ate diareea sever, care de multe ori este cauzat chiar de lipsa vitaminei I.
'ste un eCcelent diuretic. 5ezultate deose#ite s-au o#inut n tratamentul prostatitelor, dar i n
terapia cistitelor acute i cronice. Principiile active din lucern acioneaz lent, dar eficient. De
remarcat cercetrile care au demonstrat c reduce pierderile eCcesive de snge din timpul ciclului
menstrual i mai ales efectul antihipotiroidian. Daciliteaz a#sor#ia i utilizarea glucidelor, a
proteinelor i n mod deose#it a calciului *de aceea d rezultate n osteoporoz/. 1nteresante sunt
rezultatele prin care s-a dovedit eficacitatea eCtractului de lucern n tratamentul micozelor. !otodat,
ncetinete procesul de m#trnire prin respectarea programului apoptic celular. 6sigur un somn
odihnitor. Dac avem n vedere c lucerna se remarc printr-o compoziie ridicar n componeni
nutritivi, dar care variaz cu vrsta, a fost necesar un studiu ndelungat *cca . ani/ pentru a se gsi
timpul optim de recoltare. 0oninutul n protein din eCtractul uscat de frunze verzi poate aEunge pn
la .,P. Digesti#ilitatea proteinelor din lucern este de ,@--=P, proteina de lucern fiind #ogat n
lizin i triptofan. %n (rientul miElociu, de secole se folosete pentru tratarea strilor de eCtenuare
fizic i psihic, pentru stoparea m#trnirii. 0hinezii eCceleaz n tratamentul afeciunilor digestive,
9
n special a ulcerelor. $umele de 6lfalfa provine din lim#a ara# 26l 8 fac - facah care nseamn
P!"#$%&% $'$'!(! P&A#$%&(!, produsul finit *0ompleC 6lfalfa/ avnd proprieti de
stimulare a sistemului imunitar.
CATINA, sau 9ginsengul romanesc9 contine cea mai mare cantitate de vitamina 0, mai mult
decat macesul si de zece ori mai mult decat citricele. 0atina poate fi si cel mai #un vaccin antigripal.
Pe langa faptul ca este un #un vaccin antigripal, catina 9ginsengul romanesc9 este un dusman
pentru #oli precum cele de piele, stres, anemie, hepatita i intareste inima. Dructele de catina pot fi
consumate ca atare, in starea lor naturala, pot fi preparare cu miere sau sucul lor poate fi diluat cu
apa. 0atina are atatea proprietati incat poate face cat o mie de medicamente la un loc.
Dintre toate fructele, catina contine cea mai mare cantitate de vitamina 0, mai mult decat
macesul si de aproape zece ori mai mult decat citricele. 7a noi in tara intalnim catina al#a si rosie,
am#ele cu un puternic efect antoCidant pentru organism.
De la catina nu se folosesc doar fructele, ci si mugurii, frunzele si scoarta. Pe vremea
#unicilor, roadele pamantului, precum aceasta minunatie de planta, tineau loc de medicamente care sa
hraneasca trupul cu vitalitate si sanatate.
0atina este un ar#ust fructifer ale carui #eneficii se cunosc inca din antichitate. &e pare ca ar fi
originara din 6sia de &ud, iar chinezii o folosesc de peste +.=== de ani in medicina traditionala. 1n
5omania, catina creste in mod sal#atic in zona su#carpatica din Foldova si Funtenia, din #azinul
&iretului si pana la (lt.Denumirea stiintifica a catinei este $amarix ramosissima Alba ) *ippop+ae
r+amnoides. 0atina rosie este FJricaria germanica Dam. !amaicaceae
Dructul de catina contine vitamina 6, 0, compleCul A, ', P, I, D si microelemente precum
fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier si sodiu. 0atina este #ogata si in #eta-caroten *mai mult decat
contine morcovul/, dar si pectine, zaharuri, aminoacizi esentiali si acizi grasi esentiali.
Dructele de catina se recolteaza din august pana la sfarsitul lui octom#rie.
0atina su# forma de ulei *uleiul de catina/ este #enefic in afectiuni precum ulcerul gastric si
duodenal, diaree, reumatism, afectiuni neuroendocrinologice, circulatorii si hepatice. 'l mai este
folosit si in alcoolism, stres, astenie, anemie, coronariene, hipertensiune, gingivite. :n efect demn de
luat in seama il are si asupra depresiilor, #olii ParOinson, tumorilor, adenoamelor, afectiunilor #ucale,
faringitei, raguselii, gripei, racelii, intoCicatiilor si leucemiei.
0atina este considerata un #un antiinflamator, cicatrizant, anti#iotic, astringent,
anticancerigen. 'a este indicata si pentru tratarea afectiunilor ficatului, splinei si rinichilor.
0atina este folosita su# forma de ulei si pentru afectiuni oftalmologice *miopie, hipermetropie,
glaucom, cataracta/, urticarie, alergii, dermatoze, imunitate scazuta, ulcere cutanate, eczeme, acnee,
escare, hemoroizi, psoriazis si arsuri solare. 0atina este un #un sudorific si mai este folosita si in
tratarea anumitor afectiuni ginecologice. Poate fi folosita in curele de sla#ire deoarece inhi#a pofta de
mancare, dar in acelasi timp vitaminizeaza organismul. :leiul de catina tine su# control nivelul
colesterolului. !re#uie stiut ca proprietatile antiinflamatoare, cicatrizante si anti#iotice sunt detinute si
de scoarta ar#ustului de catina.
0el mai important de re inut din aceste prezentri de plante utilizate n tratamentul diferitelor
afec iuni este gama foarte variat de plante medicinale autohtone.
'le tre#uiesc recomandate su# diferite tipuri de eCtrac ie, n func ie de scopul terapeutic
urmrit i tocmai de aceea, este #ine ca recomandrile s fie fcute de un medic specialist cu
competen n apifitoterapie i nu doar din auzite.
6stazi in lume, se constata o revenire spectaculoasa le medicina naturista, la homeopatie si,
mai ales, la fitoterapie. 9Darmacia verde9 a naturii ofera, prin actiunea terapeutica a plantelor
medicinale, sanse spectaculoase in vindecarea unor maladii, dar si in prevenirea acestora.
Qtiina i eCperiena impun creterea i m#untirea sntii umane prin folosirea produselor
fitoterapice moderne ca miEloc de prevenire a m#olnvirilor i ca tratamente complementare eficiente
alturi de medicamentele de sintez. Qtiina i eCperiena impun creterea i m#untirea sntii
10
umane prin folosirea produselor fitoterapice moderne ca miEloc de prevenire a m#olnvirilor i ca
tratamente complementare eficiente alturi de medicamentele de sintez.
Plantele medicinale si aromatice si in special produsele farmaceutice o#tinute din ele, ca toate
medicamentele de altfel, tre#uie folosite in scopuri profilactice sau curative, pe #aza prescriptiilor
medicului specialist. Plantele nu sunt remedii universale si nici un ultim refugiu la care se apeleaza
adesea, dupa ce toate metodele terapeutice au fost epuizate. 'le isi au locul #ine sta#ilit de specialisti
in arsenalul terapeutic, fie ca este vor#a de cele cu actiune maEora sau medie, fie ca este vor#a de
adEuvante.
Ai#liografieG
>. 0ercasov 0, '. (prea, Popa 0-", 1. 0. Darcasanu, ,ompusi naturali cu actiune terapeutica,
'd. :niversitatii din Aucuresti +==?;
+. Parvu 0., 'ni-ersul plantelor, Plante din flora !omaniei, -ol ", %ditia a "" a, 'd. !ehnica.
'nciclopedica, Aucuresti, +==+;
<. 1studor "., .armaco/nozie. .itoc+mie. .itoterapie, -ol "", Aet+erolaea, rezine, iridoide,
principii amare, -itamine, 'd. Fedicala, Aucuresti, +==>;
.. 1studor "., .armaco/nozie. .itoc+imie. .itoterapie, -ol ", (ze, ozide,si lipide, 'd. Fedicala,
Aucuresti >??-;
@. Parvu 0., 'ni-ersul plantelor, 0ica enciclopedia, 'ditia a 11 a, 'd. 'nciclopedica, Aucuresti,
>??,;
H. Fohan )h. !emedii naturiste. 1+idul plantelor medicinale, 'd.0orint, +=>>
,. Darmacopeea romana, 'ditia a L a, 'd. Fedicala, Aucuresti, >??<.
11