1

FARMACOGNOZIE

RADIX




Grigoras Roxana
AMF IA

2

RADIX GINSENG
(Radacina de Ginseng)
Ginseng (Panax ginseng) sau ginseng asiatic i ginseng coreean, este o plant peren ce aparine
familiei araliaceelor. Se gsete n flora spontan, dar i sub form cultivat.
Ginseng era cunoscut n India antic, fiind menionat n Atharva-Veda pentru capacitatea de a da
fora unui taur att brbailor tineri, ct i celor btrni. n China este utilizat de peste 5000 de
ani pentru calitile sale energizante i revigorante.
Specific Peninsulei Coreene i munii Chang Pai Shan din nord-estul provinciei Jilin din China,
ginsengul are o arie de vegetaie ceva mai ntins ce cuprinde nordul Chinei i unele zone din
Siberia. Deoarece este foarte cutat, ginsengul este cultivat intens nu numai n China i Coreea,
ci i n Japonia, Rusia, Vietnam, S.U.A., Canada.
Frunzele ginsengului sunt lung-peiolate. Ginsengul ajunge la nflorire dup civa ani (cel puin
patru), iar rdcina este recoltat tot dup patru ani. Rdcina de ginseng poate ajunge la un
metru lungime i 5 ... 10 cm. grosime. Rdcina are un contur asemntor cu cel al fiinei
omeneti, iar cuvntul ginseng nseamn, de asemenea, esen uman.
Mult vreme ginseng a fost considerat un remediu eficient n tratarea tuturor bolilor, opinie care
nc mai struie i n zilele noastre. Proprietile medicinale ale ginsengului sunt excepionale,
potenialul su terapeutic fiind greu de egalat de oricare alt plant medicinal.
Ginseng contribuie la sporirea randamentului fizic i mental, ntrete memoria, fortific
sistemul nervos central i periferic, celulele nervoase, dezvolt imunitatea organismului,
stimulnd activitatea factorilor de imunitate, faciliteaz circulaia sngelui i nsntoete
sngele, acioneaz pentru ntrirea i nsntoirea aparatului cardiovascular. Ginseng este
planta cu cel mai puternic efect de rentinerire.
Ginseng conine multiple substane active importante cum ar fi: ginsenozide (circa 30 de
derivai), glucozai, esen, tiamin, riboflavin, vitamine, saponine, suplimente alimentare
cunoscute i ca panaxozide sau eleuthrozide, precum i un compus asemntor hormonilor
sexuali.
Recoltare:
Ginsengul cultivat poate fi rosu sau alb in functie de modul tratarii dupa recoltare. In cazul
ginsengului alb, radacina este cojita si uscata la soare. In cazul celui rosu, radacina necojita este
fiarta pana capata o culoare maron-rosiatica, fiind apoi uscata. In ambele cazuri, ginsengul este
crescut pe o perioada de 6 ani inainte de a se recolta radacinile
Radacinile de ginseng se recolteaza toamna sau la sfarsitul lunii iulie
Actiune terapeutica:
3

Actiunea adaptogena. Marirea randamentului fizic si mental
Actiune antiamnezica
Actiune imunostimulanta
Actiune in fenomenele de imbatranire
Actiune antiagreganta asupra trombocitelor
Actiune asupra aparatului cardiovascular
Actiune hipoglicemianta
Actiune in gastrite si ulcere

Indicatii terapeutice:
Cancer,diabet(reduce glicemia),in reumatism,bolile inflamatorii,sistemul endocrine si
bolile sexual,stimularea imunitatii,insomnia si tulburari de menstruatie
In cazuri de alcoolism, tabagism cronic, toxiinfectii alimentare, avitaminoze, anemii, bronsite,
abcese, afectiuni coronare, decalcifieri, depresii, migrene, ginsengul s-a dovedit un aliat
extraordinar de eficient.

Contraindicatii:
Ginseng-ul n sine pare s fie o plant medicinal lipsit de toxicitate, cel puin atunci cnd nu se
depesc dozele obinuite. Preparatele de ginseng nu se administreaz concomitent cu alte
medicamente stimulante, nici cu buturi sau deserturi care conin cafein.
Este recomandat evitarea ginseng-ului n perioada de sarcin i alptare. Ginseng-ul se
administreaz cu pruden la bolnavii hipertensivi.. Alte posibile interaciuni nefavorabile au fost
menionate n ce privete: digoxina, estrogenii, corticosteroizii, inhibitorii de monoaminoxidaz,
warfarina, heparina, aspirina. Date ngrijortoare exist cu privire la preparatele de ginseng
comercializate. Potrivit rezultatelor unor verificri efectuate de diverse organisme de control,
preparatele de ginseng sunt unele dintre cele mai contrafcute dintre toate preparatele
fitoterapeutice aflate n circulaie pe piaa mondial i aproape jumtate din produselede pe piaa
american nu ndeplinesc condiiile de calitate impuse de organismele de protecie a
consumatoril
Forma de administrare:
Capsule,tincture,infuzie,ulei essential
Curiozitati:
Ginsengul era folosit si in India din cele mai vechi timpuri. Textele ayurvedice
mentioneaza ca acesta da Puterea unui taur barbatilor tineri, dar mai ales varstnicilor.
Studiile medicilor chinezi au facut o descoperire uimitoare, ginsengul nu doar ca
stimuleaza producerea de spermatozoizi, dar, o data ce este administrat femeilor,
asigura reglarea fluxului de hormoni feminini in acelasi timp cu incetinirea
considerabila a procesului de osteoporoza. Cercetarile stiintifice din Rusia au revelat un
fapt uimitor: radacina de ginseng contine o combinatie de substante Panaxim,
Panaquilon, schingenin care sustin fluxul hormonal, intaresc inima si sistemul nervos.
4

Oamenii de stiinta rusi au mai descoperit o radiatie mitogenica subtila generata de
ginseng. In cadrul spectrului electromagnetic, radiatia este aproape de ultraviolete si
stimuleaza cresterea tesuturilor care alcatuiesc sistemul endocrin uman.
Ginsengul siberian (Eleutherococcus senticosus din familia Araliacee) este o varietate
care se cultiv n Siberia (de unde i se trage i numele), dar i n China, Coreea i
Japonia. El nu este rud cu Ginsengul Chinzesc (Panax ginseng) dect prin unele
proprieti terapeutice, ns compoziia lor chimic difer.








5

Symphyty radix
(radacina de TATANEASA-Symphytum officinale)

Denumirea plantei: Tataneasa (lat. Symphytum officinale)
Familia: Boraginaceae
Denumiri populare: Barba-tatei, Borocioc, Iarba-taratoare, Gavat, Iarba-neagra, Lutatina,
Nadai, Radacina-neagra, Tatana.
Ecologia si raspandirea:
Creste pe campii unde este umezeala, la margini de camp, in santuri umede si de-a lungul apelor.
O putem gasi si pe langa garduri si pe grohotisuri de panta, inflorind pe tot parcursul verii.
Perioada de vegetatie:
Frunzele sunt aspre si foarte ascutite la varf. Radacina care traieste mai multi ani in exterior
este maro inchis pana la neagra, in interior alba pana la galbuie are grosimea degetului mare,
iar daca o desfaci este foarte cleioasa, unsuroasasi lipicioasa la pipait. Fiind o planta cu radacini
adanci, tataneasa nu poate fi distrusa.
Perioada de recoltare:
Planta proaspata este culeasa inainte si in timpul perioadei de inflorire, din mai pana in august.
Are flori rosii-violacee, cu 5 petale, tubuloase, grupate sub forma unor cozi de scorpion.
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Alantoina, mucilagii, glicozide, tanin, colina, ulei volatil, cicatrizant, antiinflamator, expectorant,
antodiareic, antohemoragic.
Afectiuni pentru care se recomanda:
Expectorante, emoliente, antitusive, calmante (datorita mucilaglilor), anticanceroase,
antitumorale, cicatrizante, antiinflamatoare, astringente, decongestive, regeneratoare de tesuturi
(datorita alantoinei), antispastice, antidiareice, antidizenterice, hemostatice, antimitotice,
imunostimulatoare.
Recomandari:
-uz intern -
bronsite, tuse spastica, pneumonie, pleurezie, astm bronsic, tuberculoza, ulcer gastric si
duodenal, gastrite hiperacide, colici abdominali, boli de ficat si vezica biliara, diaree, dizenterie,
hemoragii digestive, hemoroizi, circulatie periferica deficitara, purificarea sangelui, psoriazis,
diabet.
6

-uz extern -
reaumatism, guta, artrite, spondilite, discopatii, paralizii, abcese dentare, gingivite, dureri in gat,
inflamatii bucale, sinuzita, rani, arsuri, inflamatii, fracturi, contuzii, echimoze, ulceratii
varicoase, furunculi, inflamatii ale incheieturilor, intepaturi de insecte, cancer de piele si mamar.
Mentiuni:
Inainte de folosire va rugam consultati medicul de familie.
Mod de administrare:
- uz intern -
Ceai: este folosit in bronsite, afectiuni ale aparatului digestiv, hemoragii stomacale si pleuezii.
Se beau peste zi, inghititura cu inghititura, 2-4 cesti. Pentru a combate ulcerul gastric se
recomanda un amestec de plante pentru ceai: 100 grame tataneasa, 50 grame de filimica si 50
grame de troscot.
- uz extern -
Abcese dentare: gargara cu decoct din 4-5 linguri de radacini maruntite la o cana de apa.
Arsuri: bai locale sau comprese cu decoct preparat din 4-5 linguri de radacina la o cana de apa.
Contuzii: bai locale sau cataplasme cu decoct din 4-5 linguri radacina de tataneasa la o cana apa.
Cicantrizant in rani usoare: bai locale si comprese cu decoct din 4 linguri radacini la cana.
Gastrite hiperacide sau ulcere: decoct din 1-2 lingurite radacina la o cana apa, 2-3 cani pe zi.
Hemoroizi: bai locale sau cataplasme cu decoct preparat din 4-5 linguri radacina la o cana apa.
Badijonari cu tinctura: 20 g radacina de tataneasa maruntita macerata 8 zile in 100 ml alcool.
Terci: compresele calde cu terci ajuta la tumefierile la glezne si la inchieturile mainilor, in ulcer
varicos, in tumefierile reumatice ale muschilor, in noduri de artrita, in umflaturi, in dureri de
ceafa, in inflamatii ale pielii piciorului si calmeaza durerile dupa amputari.
Tinctura: se folosesc comprese impotriva reumatismului si a inflamatiilor articulare, rani de tot
felul, contuzii, hematoame si fracturi.
Preparare:
Ceai de radacini: Se pun peste noapte la rece 2 lingurite de radacini taiate marunt de 1/4 litru de
apa, dimineata se incalzesc usor si se strecoara. Se beau inghititura cu inghititura
Amestec de plante pentru ceai (la ulcere gastrice): Se foloseste o lingurita cu varf din
amestecul respectiv la 1/4 litru de apa, se opareste si se lasa in repaos 3 minute. Se beau cate 3-4
cesti pe parcursul zilei, calde, inghititura cu inghititura.
7

Comprese cu terci: Radacinile bine uscate sunt macinate fin, sunt amestecate repede intr-o
ceasca cu apa foarte fierbinte si cateva picaturi de ulei alimentar pana se formeaza un terci,
acesta se intinde pe o bucatica de panza, se aplica local in stare calda si se leaga.
Comprese cu frunze (proaspete): Frunzele proaspete se spala, se zdrobesc pe un fund de lemn
cu un sucitor de taitei, se pun pe locurile afectate si se leaga.
Comprese cu frunze (oparite): Frunzele de tataneasa sunt oparite cu apa clocotita si sunt
aplicate calde.
Adaos la baile complete: 500 de grame de frunze proaspete sau uscate de tataneasa se lasa peste
noapte la rece in cca. 5 litri de apa. A doua zi se pune totul la fiert, iar lichidul se adauga la apa
baii.
Adaos la baile de sezut: La fel ca la baile complete, insa numai 200 grame de frunze.
Tinctura de tataneasa: Se spala radacinile de tataneasa si se curata cu o perie, se taie marunt si
se introduc intr-o sticla pana la gat fara a se indesa, se toarna rachiu de secara sau de fructe si se
lasa 14 zile la soare sau in apropierea masinii de gatit. Rachiul trebuie sa acopere radacinile.
Alifie de tataneasa: 4- 6 radacini (in functie de marime) de tataneasa proaspete si spalate sunt
taiate foarte fin, prajite iute in cca. 250 grame de untura curata din intestine de porc, lasate sa
stea peste noapte, incalzite a doua zi, apoi filtrate si presate intr-o bucata de panza. Se introduc
imediat in recipiente mici si curate si se pastreaza la frigider. Pomada poate fi intrebuintata in
locul unei comprese cu terci. Este indispensabila in tratarea ranilor la oameni si animale.
Vin de tataneasa: 2-5 radacini proaspete si spalate sunt taiate fin si lasate 5-6 saptamani intr-un
litru de vin alb natural. Un mijloc excelent in tratarea bolilor de plamani!
Contraindicatii:
Nu exista
8


9


10

Inulae radix
(radacina de Iarba Mare-Inula helenium)
Iarba mare (Inula helenium) este o planta erbacee, perena, care creste spontan in fanete umede,
margini de padure, malurile paraielor, gropi, santuri, livezi, vii, din zonele de deal si munte, sub
altitudinea de 800 m. De la iarba mare sunt utilizate, in scop terapeutic, rizomii cu radacini, care
se scot din sol in lunile septembrie-noiembrie sau aprilie-mai. In acea perioada, inulina (o fibra
alimentara benefica sanatatii) este la nivel maxim.Face parte din ordinul Asterales,familia
Asteraceae,specia Inula
. Compozitie chimica
- inulina (30-45%), substante pectice;
- ulei volatil (1-3%) cu proprietati antibiotice;
- saponine sterine, alantolactone (helenina), alantopicrina, fridelina, sitosteroli, rezine;
- principii amare;
- vitamina C si saruri minerale;
Proprietati terapeutice
- expectorante, antiseptice, antispastice si calmante in tuse si spasme bronsice, sudorifice,
antifebrile;
- colagoge, coleretice, antiinflamatoare in congestii hepatice, tonifiante ale stomacului,
vermifuge;
- diuretice, diaforetice;
- antiinfectioase, antibiotice (asupra bacilului Koch), astringente, antipruriginoase, calmante in
stari nervoase;
- tonice, aperitive.
Mod de actiune
- afectiuni respiratorii: bronsite acute cu eliminarea secretiilor, astm, tuse convulsiva, traheita,
tuberculoza produsa de bacilul Koch;
- afectiuni digestive: insuficienta hepatica, icter, arsuri gastrice, hipoaciditate, pancreatita,
indigestii, diaree, colecistita, dischinezie biliara, Iitiaza biliara, otraviri, hemoroizi, viermi
intestinali (oxiuraza, ascaridoza), lipsa poftei de mancare;
- anemie Ia adolescente, oboseala, alergii, nevroze, insomnii;
- afectiuni renale-genitale: nefrite, dismenoree, leucoree (scurgeri vaginale), amenoree, uretrita,
uremie, calculoza renala, sifilis, eliminarea azotatilor, clorurilor, toxinelor, otravurilor si
drogurilor prin urina;
- reumatism, guta, artrite, spondilita anchilozanta;
- insuficienta cardiaca cu edeme;
- dermatoze, eczeme uscate, rani purulente, ulcer varicos.
11

Mod de utilizare
UZ INTERN
1. Decoct din 20 g de radacini uscate si macinate la 200 ml de apa rece; se fierbe 15-20 minute,
se infuzeaza 15 minute acoperit, se strecoara si se beau 3-4 linguri pe zi, inainte de mese, ca
expectorant si calmant in bronsite cronice, tuse, tuberculoza, dischinezie biliara cu hipotonie,
oxiuraza, hipoaciditate, afectiuni renale, guta, insomnii.
2. Decoct cu 1 litru de apa care se fierbe 15 minute cu 1,5 kg de miere; se ia de pe foc, se adauga
150 g radacini uscate si macinate de iarba mare si 50 g de anason stelat. Se lasa la infuzare timp
de 30 minute si se consuma zilnic 5-6 cescute de cafea pe zi.
3. Infuzie din amestec, in parti egale, de iarba mare, anason stelat, unguras, podbal, lemn dulce si
flori de mac; se ia o Iingura de amestec Ia 200 ml apa in clocot si se beau 2-3 cesti pe zi cu scop
expectorant in tuse convulsiva si astm bronsic.
4. Macerat din amestec cu radacini de iarba mare, nalba si lemn dulce; se iau 2 Iingurite amestec
Ia 200 ml de apa rece, se lasa Ia macerat 8 ore, se strecoara, se indulceste si se bea, fractionat, in
decursul zilei, cu efecte pectorale si renale si in stabilirea echilibrului intre globulele rosii si cele
albe in caz de anemie.
5. Vin tonic preparat prin macerarea, timp de 3-4 zile, a 30 g de radacini uscate de iarba mare Ia
1 litru de vin rosu; se iau cateva linguri pe zi de catre batrani, bolnavi astmatici si copii anemici.
6. Pulbere din radacini (2-10 g in 24 ore) se ia dimineata in putin lapte dulce, avand efecte
vermifuge Ia copii.
7. Radacini razuite de iarba mare si tataneasa, care se amesteca cu miere si se ia cate o Iingunita
in fiecare dimineata de catre bolnavii de plamani.
UZ EXTERN
8. Comprese cu decoct din 20 g radacini uscate si macinate la 200 ml de apa rece; se fierbe 15-20
minute si se folosesc de 2-3 ori pe zi in dureri gutoase si diferite afectiuni ale pielii (ulcere
varicoase, ulceratii purulente, mancarimi, eczeme, impetigo, pecingine) si pentru spalarea
parului, prevenind caderea prematura. Efectul este mai bun la asocierea cu radacini de brusture.
9. Tinctura din 200 g de pulbere din radacini in 1 litru de alcool de 70, care se macereaza 15-20
zile si se foloseste pentru frectii energice, de 1-2 ori pe saptamana, la radacina parului, pentru
prevenirea caderii.
10. Unguent din radacini uscate de iarba mare si untura de porc, in parti egale; se omogenizeaza
si se aplica pe piele in tratamentul scabiei (raiei) Ia om si animale.
Reactii adverse si contraindicatii
In literatura de specialitate sunt mentionate doua aspecte. Unele studii mentioneaza ca la
12

pacientii cu teren alergic pot sa apara reactii alergice la aplicarea externa a unor preparate din
radacina de iarba- mare, ceea ce impune administrarea la acesti pacienti, respectiv intreruperea
imediata a tratamentului in cazul aparitiei reactiilor nedorite. Al doilea aspect se leaga de
efectele inca incomplet precizate ale dozelor mari asupra sistemului nervos. Pentru prevenirea
acestora se impune evitarea cu strictete a suprado-zarii. Nu se recomanda in timpul sarcinii si a
perioadei de lactatie.
CURIOZITATI:
In traditia populara din trecut, planta avea mare cautare printre fete, care o foloseau pentru
prepararea unei ape folosite la spalarea parului.



13



14

Calami rhizoma
(rizomi de OBLIGEANA-Acorus calamus)
Fam . Araceae
Denumire populara : Calm, Speirbana, Trestie-mirositoare
Alte denumiri:buciumas, calamar, crin-de-apa, papura-rosie, trestie-mirositoare.
Descriere: Din mlul de pe mal se ridica vertical rizomul, din care rasar numeroase frunze in forma
de spada, care ajung pana la inaltimea de 1 metru. Tija, presata plat, are in mijloc un pistil conic, in
nuante de la verzuliu la maro-galbui. Radacina este groasa cat degetul, creste pana la o lungime de 1
metru si are in stare proaspata, un gust amar, puternic condimentat. Uscand radacina, aceasta isi mai
pierde din aroma si tarie.
Raspandire: Aceasta planta acvatica este raspandita mai ales pe langa balti, lacuri, mocirle si pe m
Recoltare : radacina se recolteaza primavara devreme, (martie-aprilie) sau toamna tarziu (
septembrie - octombrie). Se intrebuinteaza radacina care se recunoaste prin cicatricele
triunghiulare de la suprafata sa. Este de culoare brun-rosietica la exterior si alb-roza , uneori
galbuie la interior, cu miros placut aromatic si gust amar aromatic.
Cand se recolteaza se spala cu apa rece, se curata de peri si coaja, apoi se usuca. Pastrarea se
face in saci de panza.alul apelor linistite.
Principii active : ulei volatil, azarona, aldehida azarilica, eugenol, hidrocarburi, alcooli
triterpenici principiu amar, acorina, rezina, acorelina, tanin, dextrina, colina, vitamina C, amidon.
Actiune farmacologica : stomahic, aromatizant, calmant, antispastic,analgetic, carminativ,
sedativ, depurativ.
Indicatii terapeutice : anorexie, colici abdominale, nevroza, balonare, dispepsie,
enterocolita, gastrita,cancer pulmonar,guta
Sub forma de macerat apos, se intrebuinteaza ca stimulent gastric, si eupeptic amar.
Radacinile stimuleaza un metabolism lentsi sant indicate in gastrite hipoacide, ptoze gastrice ,
pierderi in greutate, convalescenta.
Intreg tractul gastro- intestinal, inclusiv glandele anexe - ficat, splina, vezica biliara, pancreas,-
beneficiaza de tratamentul cu obligeana.
Chiar si in cazuri de diaree si dezinterie, 6 linguri pe zi si 2 cani de ceai de galbenele
normalizeaza tranzitul intestinal.
Radacinile uscate, mestecate incet, ii ajuta pe fumarori sa se lase de fumat.
In cazul cancerului intestinal si pulmonar, la pacientii care prezinta scadere ponderala, obligeana,
in combinatie cu ceai de coada-soricelului, da rezultate bune.
Pentru degeraturi , se fac bai calde cu obligeana.
15

Mod de intrebuintare :Intern : 1 lingurita rasa de radacina se lasa la 250 ml apa rece,
timp de 12 ore, apoi se incalzeste putin si se strecoara. Se bea inainte si dupa fiecare masa
(diminata , pranz si seara ) cate 1 lingura - adult si 1 lingurita - copil.. Total 6 linguri - adult /
lingurite - copil pe zi.
Extern : baia completa - aproximativ 200g radacina de obligeana se pun in 5 litri apa rece,
peste noapte (timp de 12 ore), apoi se incalzeste pana la fierbere, se lasa acoperit 5 minute in
infuzia calda cu focul stins. Ea poate fi incalzita si reutilizata pana la 4 ori. Se poate adauga la
apa de baie.
Aceste bai impreuna cu baile de urzica, ajuta si acelora care au insuficienta circulatorie
periferica (maini, picioare reci) In aceste cazuri, baia se face cat mai calda.
Contraindicatii:In literatura de specialitate s-a semnalat faptul ca unele varietati de obligeana
contin beta-azarona, o substanta care in experimentele pe animale de laborator s-a dovedit
cancerigena. Varietatea americana nu prezinta acest risc, de aceea se impune cultivarea si
folosirea acesteia.
Curiozitati:
La sfarsitul anilor '80 si in anii '90, s-a dus o intensa campanie de discreditare a plantelor
medicinale, unele dintre ele fiind "acuzate" in mod aberant ca ar fi cancerigene. Astfel, a fost
gasita o varietate asiatica a obligenei care administrata in cantitati enorme unor soricei de
experienta (raportate la masa corporala), acestia au dezvoltat in proportie de 10% formatiuni
tumorale. Studiul a fost invalidat de comunitatea stiintifica internationala din mai multe
considerente: folosea o varietate ornamentala a obligenei, care nu se foloseste in terapie, dozele
administrate le depaseau de peste 10 ori pe cele normale. Aceiasi oameni de stiinta au observat
ca in India sunt folosite de mii de ani, pe o scara incredibil de larga, preparatele cu obligeana,
fara a fi raportat nici macar un caz de tumori hepatice. Si aceasta, in conditiile in care cercetarea
medicala din India in domeniul plantelor medicinale (si nu numai) este printre cele mai avansate
din lume. Asadar, respectivul studiu poate fi si este considerat pe drept cuvant o manevra politica
si nu arunca nici o umbra de indoiala asupra sigurantei folosirii corecte a obligenei in scopuri
medicinale.

Utilizarile obligenei pe diferite meridiane: America de Nord

Triburile de piei-rosii din America de Nord considerau obligeana sacra si o foloseau atat ca leac,
cat si ca planta magica. Indienii Cree utilizau aceasta planta pentru tratarea durerilor de dinti si
de cap, pentru mentinerea igienei dentare, pentru oboseala sau epuizare, pentru a preveni sau
elimina... mahmureala. Indienii Dakota tratau diabetul cu ajutorul acestei plante si sunt cunoscute
in acest sens cazuri ale unor persoane pe care medicina clasica nu le-a putut ajuta, abandonandu-
le, si care s-au vindecat in mod miraculos cu obligeana, pe care indienii o mestecau regulat, timp
de mai multe luni. Radacina magica de obligeana a fost mult utilizata de catre populatia Trappers
din Canada, ai carei membri obisnuiau sa o mestece atunci cand erau obositi.
India si China

Chinezii antici o utilizau pentru a trata inflamatiile de orice fel si constipatia. In India, medicina
16

ayurvedica a folosit-o pentru tratarea febrei, astmului si bronsitei si, de asemenea, ca sedativ
general. De altfel, medicii indieni considerau ca obligeana poate preveni, vindeca sau ameliora
considerabil orice boala sau tulburare psihica. Fiarta in lapte, medicii ayurvedici o recomandau
pentru "reintinerirea sistemului nervos", imbunatatirea memoriei si a capacitatii de concentrare.

Egipt

Fumigatiile sfinte cu radacini de obligeana erau folosite atat de sumerieni, cat si de egiptenii
antici. Fumul de radacina de obligeana alunga toate spiritele malefice si chema ajutorul
divinitatii.
Din Egipt, aceasta planta a fost luata de catre evrei, "trestia mirositoare" fiind mentionata in
Biblie (in Exod 30:22-35) ca fiind unul dintre ingredientele "uleiului sfant" (adica ale mirului).
Insusi Moise a primit porunca de la Dumnezeu sa faca "uleiul sfant" din mai multe mirodenii,
intre care si o trestie aromatica, pe care specialistii au identificat-o a fi Acorus calamus, adica
obligeana.

Europa

In Evul Mediu, magicienii si vrajitoarele faceau cu obligeana o pomada pentru... zburat. Se
spunea ca obligeana face spiritul mai usor decat fulgul, proiectandu-l pe cel initiat la distante
inimaginabile, precum si in lumile ceresti. Interesant este insa ca indienii Ojibwa din America de
Nord afirmau ca prin mijlocirea radacinilor de obligeana pot, de asemenea, "zbura fara sa atinga
pamantul". Aceasta in timp ce anumite populatii din Noua Guinee o folosesc si acum intr-un
ritual destinat comunicarii cu spiritele mortilor...

17


18




19

Arctium lappa radix
(radacina de BRUSTURE-ARCTIUM LAPPA)
Denumire stiintifica brusture: Arctium lappa, fam. Asteraceae
Denumire populara brusture: blustan, brusclu, brustan, brustur -amar, brustur- mare,
brustur-negru, caftulan, calcoceni, captalan, capul clugrului, cpclan, crcei, ciulin, ciulin,
clococean, ghimpoas, iarba-boierului, lapuc, lapean, ndai, scai-mrunt, scaiul-oii, scete,
scete-mare, sgar, sgice.
Recoltarea:
De la Brusture se recolteaza acum, toamna, radacinile, impreuna cu acea tulpina subterana care
depoziteaza substantele nutritive, numita rizom. Recoltarea se face prin dezgropare cu cazmaua.
Dupa culegere, radacinile se spala in curent de apa repede, dupa care se despica pe lungime si se
pun la uscat in strat subtire, intr-un loc fara umezeala si calduros. Dupa incheierea procesului de
uscare (cand radacinile devin rigide si se rup cu un pocnet sec), se depoziteaza in saci de hartie,
in locuri curate si uscate.
Compozitie chimica:
Produsul Bardanae radix contine: lignani, in principal arctiozida (arctiina) sau
arctigenolglucozida; 45% inulina; 10 - 15% poliene si poliine sulfurate, cu structura liniara
(arctinol, arctinal, acid arctic, arctinona) sau ciclica (lappafen A), formate prin aditia arctinalului
pe o lactona guaianolidica; principii amare; acizi polifenolcarboxilici; esteri cafeil-chinici; lipide;
steroli; pectine; ulei volatil; acizi organici; saruri minerale. Alaturi de lignani (arctiozida), in
frunze au mai fost identificate principii amare de tip lactone sescviterpenice cu structura
germacranica (arctiopicrina).
Actiuni si utilizari
Actiunea antialergica si antiinflamatoare
Prin continutul de lignani glicozidati, radacina de brusture are proprietati antialergice si
antiinflamatoare, evidentiate atat in vivo, cat si in vitro, cu utilizari in tratamentul inflamatiilor
de natura alergica. Aplicatiile locale cu decoct din Bardanae radix au inhibat edemul acut al
urechii de soarece. In contrast, administrarea orala a decoctului nu a evidentiat nici un efect
asupra raspunsului alergic acut la animalele de experienta. Se pare ca lipsa raspunsului s-ar
datora transformarii substantelor active la nivelul tractului gastrointestinal. La dozele
farmacologic active, extractul apos din Bardanae radix este lipsit de toxicitate. Prin inactivarea
radicalilor liberi, extractul in n-butanol are actiune antialergica si antiinflamatoare in model
experimental de edem al labei de sobolan. Astfel, extractul butanolic ar putea fi utilizat in
tratamentul unor forme variate de inflamatie alergica, inclusiv in dermatita atopica.
20

Actiunea antisecretoare gastrica, antiulceroasa si
anticolitica
Prin reducerea secretiei acide, ca urmare a inhibitiei H+,
K+- ATP-azei, extractul cloroformic din radacina de
brusture protejeaza animalele de experienta impotriva
ulceratiilor gastrice cronice. De asemenea, extractul a
inhibat degranularea mastocitelor si a redus semnificativ
eliberarea mediatorilor inflamatiei.
Cercetarile arata ca pulberea din Bardanae radix are
actiune anticolitica, la soarece, in model experimental de
colita indusa cu dextran- sulfat sare de sodiu (DSS),
similara din punct de vedere histologic colitei ulcerative la om. soarecii au primit o doza de
pulbere de 100 mg/kg-corp/zi, fara a se inregistra efecte adverse. Se pare ca inulina si acidul
clorogenic din compozitia produsului vegetal au determinat ameliorarea pierderii de masa
corporala, imbunatatirea scorurilor histologice, mentinerea arhitecturii colonice si reducerea
eliberarii mediatorilor inflamatiei.
In cadrul unui trial clinic, 30 de pacienti cu ulcer gastric sau duodenal confirmat prin endoscopie
au primit cate doua tablete cu extract din Bardanae radix (500 mg/tableta), de trei ori pe zi, dupa
mese. Testul a fost efectuat comparativ cu placebo. Dupa patru saptamani de la administrarea
remediului, pacientii au fost reevaluat i din punctul de vedere al eficacitatii tratamentului cu
extract vegetal, urmarind evolutia leziunilor mucoasei si prezenta/absenta infec- tiei cu
Helicobacter pylori. Rezultatele au confirmat ca extractul de brusture a stimulat repararea
mucoasei si a inhibat infectia cu H. pylori, la 80% dintre pacienti vindecarea fiind completa.
Actiunea antioxidanta si antitumorala
Prin continutul de polifenoli, cu efect de inactivare a radicalilor liberi, tinctura din Bardanae
radix prezinta actiune antioxidanta si antitumorala. Extractul diclorometanic din ra- dacina de
brusture inhiba diviziunea unor linii celulare de tumori umane (K562, MCF-7, 786- 0). Recent, a
fost evidentiata actiunea antiproliferativa si apoptotica a lignanilor din Bardanae radix asupra
celulelor leucemice, precum si efectele antitumorale ale arctigenolului pe linii celulare de cancer
pancreatic.
Actiunea antibacteriana si antimicotica
In medicina populara, radacina de brusture se utilizeaza in tratamentul furunculozei, posibil
datorita continutul de poliene si poliine cu actiune antibacteriana.
In vitro, extractele din frunza de brusture au actiune antibacteriana moderata, evidentiata prin
metoda difuziei in agar, asupra microorganismelor care se gasesc in mod obisnuit in cavitatea
orala si care ar putea fi implicate in infectii endodontice: Enterococcus faecalis, Staphylococcus
aureus, Pseudomonas aeruginosa, Bacillus subtilis, Candida albicans.
21

Potentialul antimicrobian deschide perspectiva utilizarii extractelor din Bardanae folium in
cadrul medicatiei intracanaliculare.
Extractele din frunza de brusture actioneaza si impotriva unor bacterii asociate cu infect ii
alimentare: Escherichia coli, Shigella dysenteriae, Salmonella typhimurium.
Actiunea antihepatotoxica
Radacina de brusture amelioreaza parametrii biochimici si histologici la sobolani cu hepatita
indusa experimental cu alcool etilic si potentata prin administrare de tetraclorura de carbon.
Actiunea antihepatotoxica ar putea fi atribuita, cel putin in parte, esterilor cafeil-chinici, care
reduc stresul oxidativ de la nivelul hepatocitelor. De asemenea, s-a demonstrat ca fibrele din
compozitia radacinii de brusture sunt responsabile de legarea si eliminarea unor substant e toxice
cum ar fi policlorobenzenii.
Actiunea hipoglicemianta
Prin continutul ridicat de inulina, poliholozida de rezerva (fructozan) cu gust dulceag si care nu
se absoarbe, radacina de brusture se foloses te pentru incetinirea digestiei glucidelor si reducerea
absorbtiei intestinale a glucozei, controland in acest fel hiperglicemia.

TRATAMENTE EXTERNE
* Matreata - ultima clatire a parului, dupa spalare, se face cu infuzie combinata de Brusture
(aproximativ jumatate de litru), in care se pun si 3-4 picaturi de ulei de Lavanda (Lavandula angustifolia,
L. officinalis). Se toarna incet, frictionand usor pielea, cu ajutorul degetelor. Principiile active din
Brusture si din Lavanda sunt antiinflamatoare, antibacteriene si antimicotice. Ele ajuta la distrugerea
florei parazite de la nivelul scalpului si la refacerea troficitatii pielii.
* Caderea parului - in multe regiuni din Rusia, tarancile au pana la varste inaintate un par sanatos si des,
folosind decoctul de Brusture, combinat cu cel de frunze de Urzica. Cu acest preparat fac ultima clatire,
lasandu-l cateva minute pe par, dupa care nu se mai clatesc cu apa simpla. Acelasi decoct este si baut,
zilnic, mai ales la venirea frigului, explicatia stiintifica a eficientei acestui tratament fiind aceea ca cele
doua plante ajuta la asimilarea oligoelementelor, vitale pentru sanatatea firului de par.
* Eczeme alergice - se face un tratament intern cu Brusture, sub forma de decoct combinat, din care se
bea cate un litru pe zi, vreme de macar 30 de zile. Suplimentar, se face o cataplasma din radacina de
Brusture si din flori de Musetel, astfel: cele doua plante, macinate sub forma de pulbere, se amesteca in
proportii egale. Din amestecul de pulberi rezultat se iau 2-3 linguri care se pun intr-un vas si se adauga
apa calduta, amestecand incontinuu, pana cand se formeaza o pasta. Aceasta pasta se aplica pe locul
afectat, unde se tine vreme de o ora, apoi se indeparteaza si se lasa pielea sa se usuce. Se repeta
tratamentul intern si extern zilnic, pana cand simptomele cutanate ale alergiei dispar. Acest tratament
este recomandat si contra dermatitei atopice, iar tratamentul intern se recomanda contra atopiei, in
general.


22

Forme farmaceutice:pulbere,macerat,infuzie,decoct,tinctura,unguent
Precautii si contraindicatii la tratamentul :
* Administrarea radacinii de Brusture nu are nici un fel de contraindicatie. Singurele precautii
vor fi la persoanele diabetice, care vor trebui sa-si ajusteze dozele de insulina la administrarea
acestui remediu.
* Semintele (doar ele, NU si radacina) de Brusture sunt contraindicate in caz de sarcina,
deoarece pot provoca contractii uterine. In schimb, radacina de Brusture este chiar recomandata
in timpul sarcinii, pentru prevenirea constipatiei, a problemelor venoase si a deficitelor de
minerale si de vitamine din organism.
* In cazuri foarte rare, au fost semnalate dermatite alergice, prin aplicarea externa a radacinii de
Brusture.


23



24