PLANTELE MEDICINALE SI AROMATICE

-COADA SORICELULUI-

IMPORTANTA PLANTELOR MEDICINALE Din cele mai vechi timpuri si pana astazi,mestesugul vindecarii suferintelor umane nu s-a putut desparti de plantele medicinale. Pana in urma cu un veac, aproape toate leacurile folosite de om erau de origine vegetala. Treptat, sita stiintei a separate ce este folositor si ce nu din cunostiintele medicinii populare. Vechile civilizatii umane si-au adus, fiecare, contri utia la cunoasterea si utilizarea unui numar tot mai mare de plante medicinale. !umerosi invatati antici si din evul mediu au cunoscut si au consemnat in scrierile lor insusirile medicinale si modul de utilizare a numeroase plante. "n zilele noastre, pe glo , circa #umatate din produsele farmaceutice au la aza plante medicinale sau au in compozitia lor principii active e$trase din plante% alcaloizi, glicozizi, uleiuri volatile,etc.&, fiind folosite in tratamentul unor oli grave de inima,stomac,etc. 'a aceasta se adauga produsele utilizate la prepararea ceaiurilor si in diverse industrii %alimentara,parfumerie,cosmetica&. (e apreciaza ca la scara mondiala, se folosesc astazi in fitoterapia populara si culta circa )**** specii de plante medicinale si aromatice, din care cele mai utilizate sunt circa +** de plante. "n toata lumea, im ogatirea sortimentului de plante medicinale si aromatice si diversificarea utilizarii lor este in plin avant. Preocuparea privind valorificarea plantelor medicinale si a romatice din tara noastra a capatat un suport stiintific recunoscut inca de la inceputul acestui secol. ,erita mentionat faptul ca prima statiune e$perimentala din lume specializata in studiul plantelor medicinale a fost infiintata la -lu#, in anii ./*0, punandu-se astfel azele cercetarii e$perimentale in domeniul plantelor medicinale si aromatice din flora noastra. 1otanisti, iologi, agronomi, farmacisti si medici de prestigiu din tara noastra si-au legat numele de cunoasterea si valorificarea plantelor medicinale si aromatice. 2vand conditii foarte variate de sol sic lima, tara noastra are o flora diversificata si ogata. Din zona de stepa pana in cea montana se intalnesc felurite specii ier oase si lemnoase, plante care cresc spontan si un numar insemnat de plante cultivate. "n scop medicinal si aromatic,pentru nevoile interne si pentru e$port, in tara noastra se recolteaza s3stematic, in present, peste .4* de specii de plante. "n 5omania se cultiva peste 4* de specii de plante in scop medicinal si aromatic, cu tendinta de crestere, pe masura sporirii solicitarilor din partea industriei chimico-farmaceutice, a altor eneficiari interni si a posi ilitatilor de stimulare si de valorificare tot mai eficienta a acestor produse la e$port.
)

RECOLTAREA, USCAREA SI CONSERVAREA PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE Deoarece la aza eficientei terapeutice a plantelor medicinale sta relatia dialectica su stanta aciva- actiune farmacodinamica, de prima importanta este calitatea materiei prime. Primul element pentru o tinerea unei materii prime de una calitate il constituie cunoasterea organului de planta cu continutul cel mai ridicat in su stante active% radacini, rizomi, parti aeriene, scoarta, flori, 6runze, fructe, seminte&. 2l doilea element important, legat tot de continutul in su stante active, este momentul optim de recoltare pe care le prezentam in urmatorul ta el7
Ta elul . ,omentele prielnice pentru recoltarea materiei prime vegetale la plantele medicinale si aromatice

Partea care se recolteaza 8rganelle su terane7 -frunzele -iar a 6lorile si inflorescentele 6ructele si semintele

Perioada recoltarii -perioada se repaus din primavera si toamna -de la aparitie pana la inflorirea plantelor -la inceputul inforitului -de la inceputul pana in toiul infloritului -aproape de maturitate deplina%la cele care se scutura& sau la maturitate% la cele care nu se scutura&

Tot in legatura cu acest factor sunt si perioada de zi si conditiile meteorologice cand se face recoltarea. "n general, plantele medicinale se recolteaza pet imp uscat, dimineata, dupa ce roua s-a evaporat sau dupa amiaza, pana la apusul soarelui. Plantele continand uleiuri volatile se vor recolta, in special, pe timp noros sau dimineata, inainte de rasaritul soarelui. Radacinile (Radix), rizomii (Rhizoma), bulbii (Bulbus) si tuberculii (Tubera), cu alte cuvinte partile su terane ale plantelor,se recolteaza primavera timpuriu, inainte de formarea mugurilor sau a partilor aeriene ale plantei sau toamna tarziu dupa ofilirea partilor aeriene.

Partile aeriene (Herba& ale plantei, impropriu numite iar a prin vulgarizarea termenului latin her a se recolteaza, de o icei, cu putin inainte de imflorirea completa sau in timpul infloririi. 5ecoltarea se face manual, cu foarfeca sau cu secera, in nici un caz prin smulgere. Mugurii foliari ( Gemmae sau Turiones& se recolteaza primavera devreme, inainte de desfacerea lor. (e recomanda ca mugurii sa se recolteze in parchetele de e$ploatare forestiera. Scoarta sau coa a (!ortex& tulpinilor, ramurilor sau radacinilor se recolteaza, in special, primavera, la inceputul vegetatiei, cand se desprinde mult mai usor. "runzele ( "olium& se recolteaza dupa ce au a#uns la ma$imum de dezvoltare, manual dar nu prin stru#ire pentru a nu se zdro i, marind astfel suprafata de contact cu aerul si pentru a nu se distruge celulele ce contin uleiuri volatile. Recoltarea florilor("lores& pentru unele specii se recomanda sa se faca in o oc, iar pentru altele la inceputul infloririi sau in timpul infloririi,inainte de inflorire. "ructele ("ructus) se recolteaza unele in parga %macese&, cand contin ma$imum de vitamine, iar altele cand au a#uns la coacere %afine,ienupere&. Semintele (Semen& se recolteaza cu putin inainte de completa maturitate, apoi se intend imediat pentru uscare in straturi su tiri. U carea! "nainte de uscare se va proceda la o conditionare a partilor de planta, intelegand prin aceasta indepartarea corpurilor straine, a partilor din planta care nu sunt indicate, partile alterate sau atacate de insecte. 'a materia prima care nu se prelucreaza imediat dupa recoltare se face uscarea pe cale naturala la soare sau la um ra.."n ta elul urmator sunt prezentate cantitatile si durata uscarii la um ra a materiei prime7
Ta elul ) -antitatea de produs la m9 si durata uscarii la um ra a plantelor medicinale si aromatice

Produsul de uscat 6lori 6runze si ier uri su tiri 6runze si ier uri groase 5adacini su tiri 5adacini groase

-antitatea %:g;m9& *,)4-*,4* *,4*-.,* *,4*-.,* .-) .-)

Data uscarii%zile&7 vara +-< +-< .*-.0 .0-). +*-+4 Primavara sau toamna <-.0 .*-.0 .)-). ).-+. +4-=*

"n timpul uscarii produsul se intoarce, pentru a evita decolorarea, incingerea si deprecierea calitatii. >scarea artificiala se face la diferite temperaturi in functie de produs si compusii active, fapt care va fi evidentiat la fiecare planta in parte. Temperatura si conditiile de uscare influenteaza puternic continutul in principii active. Dupa uscare produsul se sorteaza pe calitati, se am aleaza, se eticheteaza si se pastreaza pana la livrare.

SITUATIA PLANTELOR MEDICINALE IN ROMANIA (uprafetele cultivate cu plante medicinale si aromatice au inceput sa ia amploare si in tara noastra. 2stfel de la .,0 mii ha in ./4* in 5omania, s-a a#uns la 0,) mii ha in anul )***. Productia de plante medicinale si a crescut de la *,0 mii tone la cca .,0 mii tone. -ea mai mare suprafata alocata plantelor medicinale si aromatice precum sic ea mai ridicata productie s-a inregistrat in anul ./</ cand suprafata a fost de 0.,= mii ha, iar productia de ++,+ mii tone. -erintele crescande de materie prima vegetala pentru indistria chimico ? farmaceutica, care s-a dezvoltat mult in zilele noastre, a condus la marirea suprafetelor cu plante medicinale cultivate si la largirea sortimentului acestora. Dupa .//* atat suprafetele cat si productiile au scazut considera il, mult su limita posi ilitatilor de valorificare a potentialului productive din tara noastra. Totusi comparative cu alte plante agricole, plantele medicinale se cultiva pe suprafete destul de mici. "mportanta acestor plante nu tre uie insa apreciata in functie de suprafetele pe care se cultiva, ci prin valoarea lor specifica, prin dozele de medicamente ce se o tine pe unitatea de suprafata. "n anul )**+ suprafetele cultivate cu plante medicinale au cunoscut o crestere semnificative a#ungandu-se la apro$imativ .),) mii de hectare de astfel de culture si o productie de .* mii de tone.

COADA SORICELULUI - Achillea millefolium L.

En"le#a $ yarrow, milfoil % &rance#a $ millefeuille , saigne nez; 'ermana $ Schafgarbe; Italiana $ millefoglio.

Re"n( Plantae )ncren"*tur*( Ma"noliop+,ta Cla *( Ma"noliop ida Ordin( A terale &amilie( A teraceae 'en( Achillea Specie( A! mille.olium

Produ ul -rut( Flos millefolii Herba millefolii

Denumire populara( radetel, iar a oii, iar a soricelului, iar a stranutatoare, prisnel, sorocina, tata forcotecii. De criere. (pecie perena, ier oasa, cu rizomi su terani stoloniferi, taratori, dion care apare, anual, o tulpina aeriana ramificate, inalta de pana la <* cm. Tulpinile aeriene sunt de doua tipuri7 sterile, scurte care poarta numai frunze si florifere, mai lungi si mai groase, paroase, ramificate catre varf, terminate cu inflorescente. 6runzele sunt alterne, lanceolate, cele azale lungi de pana la +* cm si late de pana la < cm, iar cele tulpinale, )-4 ori penat-sectate si cu lungimea de circa < cm. Pe fata inferioara au vezicule cu ulei eteric. "nflorescenta este un corim compus alcatuit din numeroase antodii lungi de 0-= mm, fiecare antodiu avand 4-= flori al -murdar, roze sau rar al -gal ui. "nflorirea are loc din luna mai pana in octom rie.6ructul este o achena. Ra pandire! i conditii de cre tere i de#/oltare a plantei (pecia este foarte frecventa in toata tara, pe toate formele de relief pana la altitudinea de ..*** m, prin fanete, pasuni, livezi, margini de drumuri si ogoane, de-a lungul cailor ferate, rape, locuri uscate, poieni si margini de padure. @ste o specie termofila,cu o una dezvoltare in zonele sudice %-ampia ,unteniei, 8lteniei, 1urnasului&, este rezistenta la temperaturile #oase din timpul iernii precum si la cele ridicate din timpul verii. Temperatura ridicata influenteaza pozitiv acumularea principiilor active.2re pretentii moderate la apa, fara e$ces in sol. "n conditii de clima calda si umeda acumuleaza cantitati mari de azulene, mai mari decat in zonele secetoase. @ste pretentioasa la lumina pe intreaga perioada de vegetatie, dar mai ales in timpul infloritului, lumina stmuland acumularea uleiului volatile si a proazulenelor. Tipul de sol influenteaza cresterea si dezvoltarea plantei, coada soricelului preferand solul luto- nisipoase, pe cele cu te$tura mi#locie si pe cele nisipoase. Con.u#ii (e poate confunda cu alte specii de 2chilea % #$!ollina (e:er, #$ %annonica (cheela, #$ critmifolia Aet:.- in zona ,ontana& care sunt tot medicinale,deci nu prezinta un pericol. Date te+nolo"ice 8 cultura rezista 0-4 ani. @poca de semanat7 lunile august- septem rie
B

Distante de semanat7 randuri in enzi la 04-.4-04 cm 2dancimea de semanat7 *,4 cm -antitatea de samanta necesara7 = :g;ha. Productia 7 <-.) tone;ha her a proaspata .,4- ),) tone;ha her a uscata

Or"ane utili#ate 7 6lores et her a ,illefolii ? flori si partea aeriana nelignificata. Semanatul (e face in teren ine manuntit si nivelat in lunile august ? septem rie sau in pragul iernii, realizandu-se densitatea de .)-.= plante la m9. (e seamana cu semanatori universale, adaptate pentru seminte mici, la 04 cm intre randuri si la o adancime de *,4 cm, folosindu-se cca = :g;ha. Lucrarile de in"ri0ire (e mentine solul curat de uruieni si afanat, prin prasile si pliviri de cate ori este nevoie. -and plantele au 4-< cm, se face rarirea la .)-.4 cm pe rand, pentru a realize densitatea amintita. Recoltarea Plantele se taie la )* cm deasupra solului, in timpul infloririi %lunile mai-iunie, august-septem rie&, pe vreme insorita evitandu-se partile lignificate ale tulpinii. >scarea naturala se face la um ra, iar cea artificiala nu tre uie sa depaseasca +4C -. 5andamentul la uscare este de 0-47. la partea aeriana si de +-47. la inflorescente. Dupa uscare, produsul pastreaza un miros placut, gust sarat, astringent si putin amar. Productia "n fiecare an, la prima recoltare se o tin =**-B** :g;ha inflorescente uscate, iar la a doua recoltare +** -+4* :g;ha inflorescente uscate. Continutul c+imic >lei volatil % *,) ? *,4 D in her a si *,4 -*,< D in flori& ogat in azulene % in special chamazulena&, si alti compusi odoranti7 cineol %.*D din total&, sa inen, camfen, pinen, cariofilen, mircen, limonene, geraniol, linaloon, orneol si proazulene % ,.,,),-, achilina&E 6lavonoide %cosmosina, apigenina, luteolina&E Taninuri %+D&, glicoalcaloizi %achilenina, moscatina&E (escviterpene amare, esteri ai acidului izovalerianicE
<

2cizi organici %formici, utirici, cafeic, izovalerianic&E 2cizi grasi % oleic, palmitic, linoleic, miristic&E 5asini cu hidrocar uri alifatice %heptadecan, pentadecan&E (aponine hemolizante, coline, su stante cu actiune anti ioticaE (aruri minerale7 fosfati, cloruri, ioni de F, 6e, ,g, ,n, Gn, (i.

Proprietati terapeuntice (tomahice, gastrice, hepatice, anticolitice, astringente, tonic-amare, carminative, coleretice, stimulatoare ale digestiei, usor la$ative, antihemoragice, vermifugeE Hipotensive, antispastice ale sistemului vascular, hemostaticeE Diuretice, antialergice, antipiretice, anticonvulsiveE Vulnerare, antiinflamatoare, epitelizante, calmanteE Actiuni peci.ice #fectiuni digesti&e7 hiperacididate gastrica, ulcer gastric si duodenal, diaree, colite enterocolite, tumori hepatice, malaria, hemoragii stomacale, stimularea secretiei i:ei si drenarea ritmica, hemoroizi, viermi intestinali, anore$ie la covalescentiE #fectiuni cardiace7 reglarea circulatiei sanguine cu temperature aflu$ului sanguine spre creier, hipertensiune, reduce durata de coagulare a sangeluiE 2ccese de sughit, diplazie, tuse, astm ronsic, alergii, ameteliE #fectiuni renale si ale &ezicii urinare,infectii genitaleE Dureri reumatice si ale ratelor, amorteala palmelorE Hemoragii nazale, afte, lacrimarea ochilor, dureri in urechiE #fectiuni dermatice7 varice, ulcer varicose, fisuri ale sanului, crapaturi ale picioarelor, rani greu vindeca ile, dermatite. &orme de utili#are( U# intern "nfuzie7 din . lingura planta uscata si maruntita la )4* ml apa fier inteE se infuzeaza acoperit .* minute, se strecoara si se ea caldut pentru tuse, tonifierea organismului si ca antispasmodic.

 Decoct din .* g planta uscata la . litru apaE se fier e pana apa scade la #umatate si se consuma cate + cani pe zi pentru diaree, colici a dominali si ulcerE Decoct din amestec, in parti egale, de coada soricelului cu sunatoare din care se ia . lingura la )4* ml apaE se fier e +* de minute, se infuzeaza .4-)* minute acoperit, se strecoara si se ea cate o can ape zi, dimineata, la )* de minute dupa micul de#un, timp de 0 saptamani, avand efecte in tratarea olilor de nervi, a durerilor reumatice, dureri de stomac provocate de hemoroizi si viermi intestinali, dureri de cap, ronhiilor si plamanilorE Tinctura din her a de coada soricelului in alcool de 0*C, consumata cate )*-+* picaturi de + ori pe zi, contra secretiei mucoasei gatului, piptului si a indigestieiE (uc proaspat o tinut prin presarea plantei proaspete si consumat in cura de primavara % +*g suc pe zi consumat in reprize sau in )-+ lingurite puse in supe de pasare&E (uc proaspat de coada soricelului amestecat cu o cantitate egala de suc de urzica vie care se ea in ) reprize pe zi, la interval de o ora, in com aterea hemoragiilor interne. Un e1tern "nfuzie du lu concentrate pentru tratarea ranilor vechi si infectate 1aile locale din )-+ pumni de her a uscata pusi in cada de aie pentru copii sla iti, atrani si olnavi de reumatism si gutaE "nfuzie din amestec cu scoarta de crusin si rizomi de pir pentru spalaturi vaginale, cu efecte in afectiunile corniceE "nhalatii aplicate in cazul afectiunilor respiratoriiE (uc proaspat aplicat direct pe rani,fisuri, crapaturi Reactii ad/er e "n caz de folosinta indelungata sau a unor cantitati mari, achileina hidrolizeaza, en$imatic, in ulei volatile si acid cianhidric care produce fenomene to$ice manifestate prin stari de apatie si crampe. "nto$icatia se com ate cu vomitive si la$ative, su o servatie medicala. De asemenea nu se recomanda aplicarea sucului pe rani proaspete datorita iritatiilor ce le produce.

.*

Uite ici, uite coleaPan"lici mii de cati.ea, Moi la pipait i /er#i, Cu miro#na de co/er#i! Cite- 2 Nici nu mai ocot Mi-au umplut ima ul tot! Iar din .iecare tu.a Ie e cite-un tir cu cu.a, Iar pe cu.a, pe cu.itaCite-o "i#a "i#ulita! Iar-a mindra, .loare dea a Miine /in in deal la coa a! Un nepot intrea-a (-ce-i2 -ni te co#i de oricei!!!! -care co#i2 De unde co#i2 Printre pir i "olomo#i2 Na, ca ma .acut a rid Vor-a nepotelului! A ta-i -re, numaidecit Coada- oricelului!

..

3I3LIO'RA&IE

.. 1o#or 8., 2le$an ,. ? Plantele medicinale si aromatice de la 2 la G, @ditura 5eecop, 1ucuresti, ./<) ). "m rea 6., 1otos '. - "ndrumator plante narcotice, aromatice si medicinale, @ditura @uro it, Timisoara, )**4 +. ,unteanu (. ? -ultura plantelor medicinale si aromatice, @ditura Dacia 0. Dr. I.5Jcz, Dr. 2.'aza, Dr. @.-oiciu- plante medicinale si aromatice, @ditura -eres. 4. 5o u T., ,ilica -.- Plante medicinale autohtone,"nstitutul @uropean , )**0 =. KKK -urs de plante medicinale si aromatice B. KKK http7;;LLL.salvaeco.org;plmed;page;coadaMsoricelului.php <. KKK http7;;LLL.gradinaonline.ro;-82D2M(85"-@'>'>"M2chilleaMmillefoliumM2+=)..html /. KKK http7;;ro.Li:ipedia.org;Li:i;-oadaMD-4D/6oricelului .*.KKK http7;;LLL.sanatateata.com;plante;coada-soricelului.htm

.)

ANE4E

.+

.0

.4