PLANTELE MEDICINALE SI AROMATICE -COADA SORICELULUI-

IMPORTANTA PLANTELOR MEDICINALE Din cele mai vechi timpuri si pana astazi,mestes ugul vindecarii suferintelor umane nu s-a putut desparti de plantele medicinale. Pana in urma cu un veac, aproape toate leacurile folosite de om erau de origine v egetala. Treptat, sita stiintei a separate ce este folositor si ce nu din cunostii ntele medicinii populare. Vechile civilizatii umane si-au adus, fiecare, contrib utia la cunoasterea si utilizarea unui numar tot mai mare de plante medicinale. Numerosi invatati antici si din evul mediu au cunoscut si au consemnat in scrier ile lor insusirile medicinale si modul de utilizare a numeroase plante. In zilel e noastre, pe glob, circa jumatate din produsele farmaceutice au la baza plante medicinale sau au in compozitia lor principii active extrase din plante( alcaloi zi, glicozizi, uleiuri volatile,etc.), fiind folosite in tratamentul unor boli g rave de inima,stomac,etc. La aceasta se adauga produsele utilizate la prepararea ceaiurilor si in diverse industrii (alimentara,parfumerie,cosmetica). Se apreci aza ca la scara mondiala, se folosesc astazi in fitoterapia populara si culta circ a 20000 specii de plante medicinale si aromatice, din care cele mai utilizate su nt circa 300 de plante. In toata lumea, imbogatirea sortimentului de plante medi cinale si aromatice si diversificarea utilizarii lor este in plin avant. Preocup area privind valorificarea plantelor medicinale si a romatice din tara noastra a capatat un suport stiintific recunoscut inca de la inceputul acestui secol. Mer ita mentionat faptul ca prima statiune experimentala din lume specializata in st udiul plantelor medicinale a fost infiintata la Cluj, in anii 1904, punandu-se a stfel bazele cercetarii experimentale in domeniul plantelor medicinale si aromat ice din flora noastra. Botanisti, biologi, agronomi, farmacisti si medici de pre stigiu din tara noastra si-au legat numele de cunoasterea si valorificarea plant elor medicinale si aromatice. Avand conditii foarte variate de sol sic lima, tar a noastra are o flora diversificata si bogata. Din zona de stepa pana in cea mon tana se intalnesc felurite specii ierboase si lemnoase, plante care cresc sponta n si un numar insemnat de plante cultivate. In scop medicinal si aromatic,pentru nevoile interne si pentru export, in tara noastra se recolteaza systematic, in present, peste 150 de specii de plante. In Romania se cultiva peste 50 de specii de plante in scop medicinal si aromatic, cu tendinta de crestere, pe masura spo ririi solicitarilor din partea industriei chimico-farmaceutice, a altor benefici ari interni si a posibilitatilor de stimulare si de valorificare tot mai eficien ta a acestor produse la export. 2

RECOLTAREA, USCAREA SI CONSERVAREA PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE Deoarece la baza eficientei terapeutice a plantelor medicinale sta relatia dialectica subst anta aciva- actiune farmacodinamica, de prima importanta este calitatea materiei prime. Primul element pentru obtinerea unei materii prime de buna calitate il c onstituie cunoasterea organului de planta cu continutul cel mai ridicat in subst ante active( radacini, rizomi, parti aeriene, scoarta, flori, Frunze, fructe, se minte). Al doilea element important, legat tot de continutul in substante active , este momentul optim de recoltare pe care le prezentam in urmatorul tabel: Tabelul 1 Momentele prielnice pentru recoltarea materiei prime vegetale la plant ele medicinale si aromatice Partea care se recolteaza Organelle subterane: -frunzele -iarba Florile si inflo rescentele Fructele si semintele Perioada recoltarii -perioada se repaus din primavera si toamna -de la aparitie pana la inflorirea plantelor -la inceputul inforitului -de la inceputul pana in toiul infloritului -aproape de maturitate deplina(la cele care se scutura) sau l a maturitate( la cele care nu se scutura) Tot in legatura cu acest factor sunt si perioada de zi si conditiile meteorologi ce cand se face recoltarea. In general, plantele medicinale se recolteaza pet im p uscat, dimineata, dupa ce roua s-a evaporat sau dupa amiaza, pana la apusul so arelui. Plantele continand uleiuri volatile se vor recolta, in special, pe timp noros sau dimineata, inainte de rasaritul soarelui. Radacinile (Radix), rizomii (Rhizoma), bulbii (Bulbus) si tuberculii (Tubera), cu alte cuvinte partile subte rane ale plantelor,se recolteaza primavera timpuriu, inainte de formarea muguril or sau a partilor aeriene ale plantei sau toamna tarziu dupa ofilirea partilor a eriene. 3

Partile aeriene (Herba) ale plantei, impropriu numite iarba prin vulgarizarea term enului latin herba se recolteaza, de obicei, cu putin inainte de imflorirea comple ta sau in timpul infloririi. Recoltarea se face manual, cu foarfeca sau cu secer a, in nici un caz prin smulgere. Mugurii foliari ( Gemmae sau Turiones) se recol teaza primavera devreme, inainte de desfacerea lor. Se recomanda ca mugurii sa s e recolteze in parchetele de exploatare forestiera. Scoarta sau coaja (Cortex) t ulpinilor, ramurilor sau radacinilor se recolteaza, in special, primavera, la in ceputul vegetatiei, cand se desprinde mult mai usor. Frunzele ( Folium) se recol teaza dupa ce au ajuns la maximum de dezvoltare, manual dar nu prin strujire pen tru a nu se zdrobi, marind astfel suprafata de contact cu aerul si pentru a nu s e distruge celulele ce contin uleiuri volatile. Recoltarea florilor(Flores) pent ru unele specii se recomanda sa se faca in boboc, iar pentru altele la inceputul infloririi sau in timpul infloririi,inainte de inflorire. Fructele (Fructus) se recolteaza unele in parga (macese), cand contin maximum de vitamine, iar altele cand au ajuns la coacere (afine,ienupere). Semintele (Semen) se recolteaza cu p utin inainte de completa maturitate, apoi se intend imediat pentru uscare in str aturi subtiri. Uscarea. Inainte de uscare se va proceda la o conditionare a part ilor de planta, intelegand prin aceasta indepartarea corpurilor straine, a parti lor din planta care nu sunt indicate, partile alterate sau atacate de insecte. L a materia prima care nu se prelucreaza imediat dupa recoltare se face uscarea pe cale naturala la soare sau la umbra..In tabelul urmator sunt prezentate cantita tile si durata uscarii la umbra a materiei prime: Tabelul 2 Cantitatea de produs la m si durata uscarii la umbra a plantelor medici nale si aromatice Produsul de uscat Flori Frunze si ierburi subtiri Frunze si ierburi groase Radac ini subtiri Radacini groase Cantitatea (kg/m) 0,25-0,50 0,50-1,0 0,50-1,0 1-2 1-2 Data uscarii(zile): vara 3-8 3-8 10-14 14-21 30-35 Primavara sau toamna 8-14 1014 12-21 21-31 35-60 4

In timpul uscarii produsul se intoarce, pentru a evita decolorarea, incingerea s i deprecierea calitatii. Uscarea artificiala se face la diferite temperaturi in functie de produs si compusii active, fapt care va fi evidentiat la fiecare plan ta in parte. Temperatura si conditiile de uscare influenteaza puternic continutu l in principii active. Dupa uscare produsul se sorteaza pe calitati, se ambaleaz a, se eticheteaza si se pastreaza pana la livrare. SITUATIA PLANTELOR MEDICINALE IN ROMANIA Suprafetele cultivate cu plante medicin ale si aromatice au inceput sa ia amploare si in tara noastra. Astfel de la 1,4 mii ha in 1950 in Romania, s-a ajuns la 4,2 mii ha in anul 2000. Productia de pl ante medicinale si a crescut de la 0,4 mii tone la cca 1,4 mii tone. Cea mai mar e suprafata alocata plantelor medicinale si aromatice precum sic ea mai ridicata productie s-a inregistrat in anul 1989 cand suprafata a fost de 41,6 mii ha, ia r productia de 33,3 mii tone. Cerintele crescande de materie prima vegetala pent ru indistria chimico farmaceutica, care s-a dezvoltat mult in zilele noastre, a condus la marirea suprafetelor cu plante medicinale cultivate si la largirea sor timentului acestora. Dupa 1990 atat suprafetele cat si productiile au scazut con siderabil, mult sub limita posibilitatilor de valorificare a potentialului produ ctive din tara noastra. Totusi comparative cu alte plante agricole, plantele med icinale se cultiva pe suprafete destul de mici. Importanta acestor plante nu tre buie insa apreciata in functie de suprafetele pe care se cultiva, ci prin valoar ea lor specifica, prin dozele de medicamente ce se obtine pe unitatea de suprafa ta. In anul 2003 suprafetele cultivate cu plante medicinale au cunoscut o creste re semnificative ajungandu-se la aproximativ 12,2 mii de hectare de astfel de cu lture si o productie de 10 mii de tone. 5

COADA SORICELULUI - Achillea millefolium L. Engleza yarrow, milfoil ; Franceza millefeuille , saigne nez; Germana Schafgarbe ; Italiana millefoglio. Regn: Plantae ncrengtur: Magnoliophyta Clas: Magnoliopsida Ordin: Asterales Familie: Asteraceae Gen: Achillea Specie: A. millefolium Produsul brut: Flos millefolii Herba millefolii 6

Denumire populara: bradetel, iarba oii, iarba soricelului, iarba stranutatoare, prisnel, sorocina, tata forcotecii. Descriere. Specie perena, ierboasa, cu rizom i subterani stoloniferi, taratori, dion care apare, anual, o tulpina aeriana ram ificate, inalta de pana la 80 cm. Tulpinile aeriene sunt de doua tipuri: sterile , scurte care poarta numai frunze si florifere, mai lungi si mai groase, paroase , ramificate catre varf, terminate cu inflorescente. Frunzele sunt alterne, lanc eolate, cele bazale lungi de pana la 30 cm si late de pana la 8 cm, iar cele tul pinale, 2-5 ori penat-sectate si cu lungimea de circa 8 cm. Pe fata inferioara a u vezicule cu ulei eteric. Inflorescenta este un corimb compus alcatuit din nume roase antodii lungi de 4-6 mm, fiecare antodiu avand 5-6 flori alb-murdar, roze sau rar alb-galbui. Inflorirea are loc din luna mai pana in octombrie.Fructul es te o achena. Raspandire.si conditii de crestere si dezvoltare a plantei Specia e ste foarte frecventa in toata tara, pe toate formele de relief pana la altitudin ea de 1.000 m, prin fanete, pasuni, livezi, margini de drumuri si ogoane, de-a l ungul cailor ferate, rape, locuri uscate, poieni si margini de padure. Este o sp ecie termofila,cu o buna dezvoltare in zonele sudice (Campia Munteniei, Olteniei , Burnasului), este rezistenta la temperaturile joase din timpul iernii precum s i la cele ridicate din timpul verii. Temperatura ridicata influenteaza pozitiv a cumularea principiilor active.Are pretentii moderate la apa, fara exces in sol. In conditii de clima calda si umeda acumuleaza cantitati mari de azulene, mai ma ri decat in zonele secetoase. Este pretentioasa la lumina pe intreaga perioada d e vegetatie, dar mai ales in timpul infloritului, lumina stmuland acumularea ule iului volatile si a proazulenelor. Tipul de sol influenteaza cresterea si dezvol tarea plantei, coada soricelului preferand solul luto- nisipoase, pe cele cu tex tura mijlocie si pe cele nisipoase. Confuzii Se poate confunda cu alte specii de Achilea ( A.Collina Seker, A. pannonica Scheela, A. critmifolia Wetk.- in zona Montana) care sunt tot medicinale,deci nu prezinta un pericol. Date tehnologice O cultura rezista 4-5 ani. Epoca de semanat: lunile august- septembrie 7

 Distante de semanat: randuri in benzi la 45-15-45 cm Adancimea de semanat: 0,5 c m Cantitatea de samanta necesara: 6 kg/ha. Productia : 8-12 tone/ha herba proasp ata 1,5- 2,2 tone/ha herba uscata Organe utilizate : Flores et herba Millefolii flori si partea aeriana nelignific ata. Semanatul Se face in teren bine manuntit si nivelat in lunile august septem brie sau in pragul iernii, realizandu-se densitatea de 12-16 plante la m. Se seam ana cu semanatori universale, adaptate pentru seminte mici, la 45 cm intre randu ri si la o adancime de 0,5 cm, folosindu-se cca 6 kg/ha. Lucrarile de ingrijire Se mentine solul curat de buruieni si afanat, prin prasile si pliviri de cate or i este nevoie. Cand plantele au 5-8 cm, se face rarirea la 12-15 cm pe rand, pen tru a realize densitatea amintita. Recoltarea Plantele se taie la 20 cm deasupra solului, in timpul infloririi (lunile mai-iunie, august-septembrie), pe vreme i nsorita evitandu-se partile lignificate ale tulpinii. Uscarea naturala se face l a umbra, iar cea artificiala nu trebuie sa depaseasca 35 C. Randamentul la uscare este de 4-5:1 la partea aeriana si de 3-5:1 la inflorescente. Dupa uscare, prod usul pastreaza un miros placut, gust sarat, astringent si putin amar. Productia In fiecare an, la prima recoltare se obtin 600-700 kg/ha inflorescente uscate, i ar la a doua recoltare 300 -350 kg/ha inflorescente uscate. Continutul chimic Ul ei volatil ( 0,2 0,5 % in herba si 0,5 -0,8 % in flori) bogat in azulene ( in sp ecial chamazulena), si alti compusi odoranti: cineol (10% din total), sabinen, c amfen, pinen, cariofilen, mircen, limonene, geraniol, linaloon, borneol si proaz ulene ( M1,M2,C, achilina); Flavonoide (cosmosina, apigenina, luteolina); Taninu ri (3%), glicoalcaloizi (achilenina, moscatina); Sescviterpene amare, esteri ai acidului izovalerianic; 8

 Acizi organici (formici, butirici, cafeic, izovalerianic); Acizi grasi ( oleic, palmitic, linoleic, miristic); Rasini cu hidrocarburi alifatice (heptadecan, pen tadecan); Saponine hemolizante, coline, substante cu actiune antibiotica; Saruri minerale: fosfati, cloruri, ioni de K, Fe, Mg, Mn, Zn, Si. Proprietati terapeuntice Stomahice, gastrice, hepatice, anticolitice, astringent e, tonic-amare, carminative, coleretice, stimulatoare ale digestiei, usor laxati ve, antihemoragice, vermifuge; Hipotensive, antispastice ale sistemului vascular , hemostatice; Diuretice, antialergice, antipiretice, anticonvulsive; Vulnerare, antiinflamatoare, epitelizante, calmante; Actiuni specifice Afectiuni digestive : hiperacididate gastrica, ulcer gastric si duodenal, diaree, colite enterocolit e, tumori hepatice, malaria, hemoragii stomacale, stimularea secretiei bikei si drenarea ritmica, hemoroizi, viermi intestinali, anorexie la covalescenti; Afect iuni cardiace: reglarea circulatiei sanguine cu temperature afluxului sanguine s pre creier, hipertensiune, reduce durata de coagulare a sangelui; Accese de sugh it, diplazie, tuse, astm bronsic, alergii, ameteli; Afectiuni renale si ale vezi cii urinare,infectii genitale; Dureri reumatice si ale bratelor, amorteala palme lor; Hemoragii nazale, afte, lacrimarea ochilor, dureri in urechi; Afectiuni der matice: varice, ulcer varicose, fisuri ale sanului, crapaturi ale picioarelor, r ani greu vindecabile, dermatite. Forme de utilizare: Uz intern Infuzie: din 1 lingura planta uscata si maruntita la 250 ml apa fierbinte; se infuzeaza acoperit 10 minute, se strecoara si se bea caldut pentru tuse, tonifierea organismului si ca antispasmodic. Decoct din 10 g planta uscata la 1 litru apa; se fierbe pana apa scade la jumatate si se consu ma cate 3 cani pe zi pentru diaree, colici abdominali si ulcer; 9

 Decoct din amestec, in parti egale, de coada soricelului cu sunatoare din care s e ia 1 lingura la 250 ml apa; se fierbe 30 de minute, se infuzeaza 15-20 minute acoperit, se strecoara si se bea cate o can ape zi, dimineata, la 20 de minute d upa micul dejun, timp de 4 saptamani, avand efecte in tratarea bolilor de nervi, a durerilor reumatice, dureri de stomac provocate de hemoroizi si viermi intest inali, dureri de cap, bronhiilor si plamanilor; Tinctura din herba de coada sori celului in alcool de 40, consumata cate 20-30 picaturi de 3 ori pe zi, contra sec retiei mucoasei gatului, piptului si a indigestiei; Suc proaspat obtinut prin pr esarea plantei proaspete si consumat in cura de primavara ( 30g suc pe zi consum at in reprize sau in 2-3 lingurite puse in supe de pasare); Suc proaspat de coad a soricelului amestecat cu o cantitate egala de suc de urzica vie care se bea in 2 reprize pe zi, la interval de o ora, in combaterea hemoragiilor interne. Un e xtern Infuzie dublu concentrate pentru tratarea ranilor vechi si infectate Baile locale din 2-3 pumni de herba uscata pusi in cada de baie pentru copii slabiti, batrani si bolnavi de reumatism si guta; Infuzie din amestec cu scoarta de crus in si rizomi de pir pentru spalaturi vaginale, cu efecte in afectiunile cornice; Inhalatii aplicate in cazul afectiunilor respiratorii; Suc proaspat aplicat dir ect pe rani,fisuri, crapaturi Reactii adverse In caz de folosinta indelungata sa u a unor cantitati mari, achileina hidrolizeaza, enximatic, in ulei volatile si acid cianhidric care produce fenomene toxice manifestate prin stari de apatie si crampe. Intoxicatia se combate cu vomitive si laxative, sub observatie medicala . De asemenea nu se recomanda aplicarea sucului pe rani proaspete datorita irita tiilor ce le produce. 10

Uite ici, uite coleaPanglici mii de catifea, Moi la pipait si verzi, Cu mirozna de scoverzi. Cite-s? Nici nu mai socot Mi-au umplut imasul tot. Iar din fiecare tufa Iese cite-un tir cu scufa, Iar pe scufa, pe scufitaCite-o giza gizulita. Ia rba mindra, floare deasa Miine vin in deal la coasa. Un nepot intreaba :-ce-i? niste cozi de soricei.... -care cozi? De unde cozi? Printre pir si golomozi? Na, ca ma facut sa rid Vorba nepotelului. Asta-i bre, numaidecit Coada-soricelului. 11

BIBLIOGRAFIE 1. Bojor O., Alexan M. Plantele medicinale si aromatice de la A la Z, Editura Re ecop, Bucuresti, 1982 2. Imbrea F., Botos L. - Indrumator plante narcotice, arom atice si medicinale, Editura Eurobit, Timisoara, 2005 3. Munteanu S. Cultura pla ntelor medicinale si aromatice, Editura Dacia 4. Dr. G.Rcz, Dr. A.Laza, Dr. E.Coi ciu- plante medicinale si aromatice, Editura Ceres. 5. Robu T., Milica C.- Plant e medicinale autohtone,Institutul European , 2004 6. *** Curs de plante medicina le si aromatice 7. *** http://www.salvaeco.org/plmed/page/coada_soricelului.php 8. *** http://www.gradinaonline.ro/COADA_SORICELULUI_Achillea_millefolium_A3621. html 9. *** http://ro.wikipedia.org/wiki/Coada_%C5%9Foricelului 10. *** http://w ww.sanatateata.com/plante/coada-soricelului.htm 12

ANEXE 13

14

15