B.

PARTEA EPERIMENTALĂ
 CAPITOLUL 3. STABILIREA IDENTITATII SPECIEI STUDIATE ȘI A
CARACTERELOR MICROSCOPICE DE IDENTIFICARE
La începutul investigației noastre ne-am preocupat de verificarea identității speciei cercetate
(Populus alba L.), precum și a caracterelor de diferențiere la nivel microscopic, în special în
comparație cu specia înrudită, Populus nigra L. , care este de asemenea larg răspândită în România.

3.1. Recoltarea,uscarea si conditionarea produselor vegetale

Pentru a putea realiza studiul farmacobotanic si farmacognostic se utilizeaza,de obicei, diverse
fragmente de organe cum ar fi : radacini sau alte organe subterane, tulpini, ramuri, frunze, elemente
florale, fructe, seminte. Pentru obtinerea unui studiu cat mai corect trebuie cautate plante cat mai
sanatoase, si se evita pe cat posibil degradarea materialului recoltat.

Pentru obtinerea unor rezultate cat mai bune, sunt importante aspecte cum ar fi: momentul recoltarii
si metoda folosita. Materialul vegetal studiat este reprezentat de frunza si scoarta speciilor de
Populus alba si nigra.

Frunzele au fost recoltate din Com. Plosca, Jud. Teleorman, Octombrie 2018 si Mai 2019.
Produsul vegetal a fost uscat natural, la umbra, intr-un loc aerisit, ferit de caldura, lumina si
umiditate, conservat in conditiile de laborator conform normelor.

3.2. Examen macroscopic

In vederea cercetarii identitatii speciei, s-a efectuat examenul macroscopic, care stabileste caractere
morfologice prin vizualizarea produsului vegetal cu ochiul liber, sau folosind o lupa.

Examenul presupune determinarea aspectului, culorii, dimensiunii si a proprietatilor organoleptice

percepute prin mirosul si gustul produsului vegetal.i

Datele observate pe teren au fost consultate cu cele din literatura.

In urma examenului macroscopic al plantei Populus nigra, in stare

proaspata, s-a observat:

• Este un arbore de foiase, de dimensiuni medii si mari,

ajungand la 20-30 de metri si rareori la 40 de metri inaltime
cu o coroana ingusta.

Fig.11.

Fig.11. Frunza de plop negru,Original [05/03/2019] Comuna Plosca Jud. Teleorman

 • Frunzele sunt in forma de diamant pana la triunghiulare, 5-8 cm lungime si 6-8 cm latime,
verzi pe ambele suprafete si stralucitoare .Acestea sunt alterne, stipelate, insotite de
bractei denticulate sau ciliat fimbriate, fara glande dar avand un disc aplatizat la florile
masc si puliform la cele fem.

• Florile sunt nude, lipsite de periant, adesea dioice si grupate in amenti, iar dupa inflorire
sau dupa maturatia fructelor cad in intregime. Floarea este formata dintr-o bractee florala
si un disc nectarifer la baza. Cea masculina prezinta 2-30 de stamine, cu antere extrorse
cu dehiscenta longitudinala. Floarea feminina prezinta doua carpele concrescute intr-un
ovar unilocular, cu doua placente parietale, cu un mare numar de ovule, prevazute doar cu
un singur integument. Florile masculine si feminine se afla pe plante diferite iar acestea
sunt unite in inflorescenta.

Fig. 12. Floare de plop negru [29/07/2019]

https://www.sanatatecuplante.ro/images/stories/plante/plopul-negru.jpg Fig. 13. Mugur de plop negru

[29/07/2019]

http://www.biaplant.ro/articole/mugurii-de-plop-negru-propolis-vegetal.html
Fructul este o capsula ce se deschide in doua valve, cu multe seminte mici, prevazute cu un smoc de
perisori, fiind, fara endosperm, cu rol in diseminare,

In urma examenului macroscopic realizat pe specia Populus alba, s-a observat ca este un arbore de
foiase cu lastari tineri, acoperiti cu par alb. Acesta are de obicei doua tipuri distincte de frunze, cele
pe lastari vigurosi fiind diferite de cele pe lastari scurti, dar unele forme nu arata aceasta distinctie,
• Culoare
- Frunzele sunt verzi iar dupa cadere capata rapid culoare rosie aramie.

Fig. 14. Frunza plop alb. [29/07/2019]

https://www.eddmaps.org/ipane/icat/jpg/uconn_ipane_populalba_06a.jpg

- Scoarta poate fi alba, verde deschis, maroniu sau gri, aceasta poate fi neteda la copacii tineri si
acoperita cu muschi la copacii mai vechi.

Fig. 15. Scoarta de plop [05/03/2019] Original Com.Plosca Jud. Teleorman

 3. 3. Examen microscopic
Examenul microscopic al produselor vegetale reprezinta o etapa destul de complexa.

Pentru vizualizarea anumitor elemente histologice prezente in componentele de interes sunt necesare
o serie de procede: sectionarea, colorarea. In general examinarea se realizeaza cu un microscop optic
in camp luminos.ii Produsul poate fi analizat dupa realizarea unei sectiuni transversale, longitudinale
sau radiare, poate fi sub forma unui preparat superficial sau sub forma de pulbere. De regula
sectiunile realízate sunt cele transversale urmand etapele de clarificare, colorare si montare pe lama
de microscop.iii

Obtinerea preparatelor microscopice sub forma de sectiuni transversale

Sectionarea produselor vegetale in plan transversal s-a realizat cu ajutorul unui brici anatomic.

Pentru obtinera sectiunilor transversale din produse vegetale mai subtiri s-a utilizat procedeul clasic
bazat pe doua fragmente de maduva de soc sectionata longitudinal, intre care se prinde materialul
vegetal de analizat pentu fixare , taindu-se sectiuni foarte subtiri cu ajutorul briciului.

Colorarea sectiunilor

S-a folosit metoda dublei coloratii cu carmin alaun si verde de iod, pentru a evidentia tesuturile
sclerificate care se coloreaza in verde sau albastru verzui, tesuturile celulozice colorate in rosu de
catre carminul alaun iar cuticula si peretii suberificati se coloreaza in brun sau galben verzui datorita
verdelui de iod.iv

Prepararea colorantilor

Materiale necesare:

• Carmin
• Alaun feroamoniacal de potasiu
• Apa distilata
• Formol
• Acid acetic glacial
• Verde de iod
 Mod de lucru

➢ Prepararea solutiei de verde de iod 1%

Intr-un pahar Berzelius se cantareste 1g de verde de iod, peste care se aduc 3-4 ml de acid-acetic glacial,
iar amestecul se dilueaza cu 100ml de apa distilata.Dupa filtrarea solutiei obtinute , se adauga cateva cristale
de timol pentru conservare.

➢ Prepararea solutiei de carmin alaun 0,5%

Se aduc 200ml de apa distilata intr.-un pahar Berzelius se incalzeste in flacara pe sita de azbest.

Se cantaresc 10g de alaun feri-amoniacal de potasiu si 1 gr de carmin: acestea se aduc in paharul

Berzelius, iar amestecul se mentine pe sita pana la dizolvarea componentelor. Solutia se raceste si se
filtreaza iar apoi se adauga pentru conservare 1ml de formol.

Clarificarea sectiunilor

Sectiunile obtinute se aduc intr-un cristalizor cu apa distilata, apoi fiind clarificate cu apa de Javel
timp de 20 minute. Dupa clarificare sectiunile au fost spalate in mod repetat cu apa distilata, ulterior
s-au colorat cu dubla coloratie verde de iod - carmin alaun.v

Dupa javelizare sectiunile se spala cu apa distilata pana cand mirosul de clor dispare total. Sectiunile
spalate se aduc intr.-un cristalizor iar peste ele se aduce solutia de verde de iod 1%, astfel incat
colorantul sa acopere sectiunile; se mentin astfel timp de 10 minute, apoi se spala sectiunile pana apa
de spalare numai contine colorant. In cazul carminului alaun 0,5% sectiunile se mentin 40 de minute,
iar apoi se spala din nou cu apa distilata pana cand apa de spalare este limpede, si in cele din urma se
examineaza la microscop.vi

Obtinera preparatelor superficiale

Cuvantul superficial nu are sensul de neglijent, acesta face referire la preparatele in care se
examineaza doar suprafata unui tesut.vii
 ➢ Mod de lucru
Intr-o eprubeta se aduce produsul vegetal analizat, peste care se adauga solutie de NAOH 5% incat
sa acopere preparatul. Eprubeta se incalzeste la flacara unui bec de gaz, agitand continuu.
Cand materialul vegetal devine transparent incalzirea se opreste. Dupa racire si spalarea de mai multe
ori cu apa distilata, produsul vegetal se aseaza pe o lama de sticla, intr-o picatura de apa, se acopera
cu o lamela printr-o usoara presare, dupa care se analizeaza la microscop.viii

1.a. Analiza microscopica a sectiunii transversale obtinute din petiolul de Populus alba L.

Secțiunea transversală a pețiolului este ocupată în bună măsură (în zona centrală) de țesuturile
vasculare, delimitate și protejate de un periciclu sclerenchimatos format din mai multe straturi de
celule. Fasciculele libero-lemnoase par să fie de tip bicolateral (liber-lemn-liber) sau hadrocentrice;
în literatura de specialitate la alte specii de Populus, cum ar fi Populus deltoides Marshall s-a raportat
caracterul colateral și hadrocentric (amficribral) al faciculelor .

Fig.16. Fig.17.
Fig. 16. Periciclu seclerenchimatos observat în pețiolul frunzei de P. alba. (fotomicrografie, ob. 10x,
microscop Nikon)
Fig. 17. Fascicule libero-lemnoase colaterale sau hadrocentrice (amficribrale) din zona centrală a
pețiolului de P. alba (fotomicrografie, ob. 4x, microscop Nikon).
 Fig.18. Fig.19.

Fig. 18. Vase de liber și lemn observate în secțiune transversală prin pețiolul frunzei de P. alba
(fotomicrografie, ob. 40x, microscop Nikon).
Fig. 19.Parenchim cortical si vase obsérvate in sectiune transversala prin pețiolul limbului de P. alba
(fotomicrografie,ob.40x microscop Nikon).

Fig.20. Fig.21.

Fig.20-21. Epidermă inferioară cu peri tectori denși, contorsionați și zonă de colenchim angular
subepidermală, observate în pețiolul de P. alba (ob. 10x și 40x, microscop Nikon).
 Fig.22. Fig.23.

Fig. 22. Epidermă inferioară cu peri tectori numeroși, pâsloși, răsuciți, zonă de colenchim angular și
parenchim observate în secțiune transversală prin pețiolul frunzei de P. alba (fotomicrografie, ob. 4x,
microscop Euromex)
Fig. 23. Țesut vascular dispus sub forma unui fascicul liberolemnos amficribral, fragmentat, observat
în zona mediană a secțiunii transversale prin pețiolul foliar de P. alba (fotomicrografie, ob. 4x,
microscop Euromex).

Fig.24. Fig.25.
Fig. 24. Vase de lemn și de liber observate în secțiunea transversală prin pețiolul de P. alba
(fotomicrografie, ob. 10x, microscop Euromex)
Fig. 25. Colenchim angular și parenchim cu druze de oxalat de calciu, observate în secțiunea
transversală prin pețiolul frunzei de P. alba (fotomicrografie, ob. 10x, microscop Euromex)
 2.a. Analiza microscopica a sectiunii transversale obtinute din petiolul de Populus nigra.In
urma analizei microscopice s-au observat elemente histologice foarte asemănătoare cu cele de la
P.alba, cu mici diferențe, dintre care cea mai importantă este absența evidentă a perilor tectori, care
la P. nigra sunt aproape complet absenți.

Fig.26 Fig.27.

Fig. 26. Cilindru central observat în secțiune transversală prin pețiolul speciei de P. nigra
(fotomicrografie, ob. 4x, microscop Nikon).
Fig.27.Epiderma lipsită de peri tectori și colenchim angular obsérvate in sectiune transversala prin
petiolul speciei de P.nigra (fotomicrografie, ob. 40x, microscop Nikon).

Fig.28. Fig.29.

Fig, 28. Pericilu sclerenchimatos și țesut liberian obsérvate in sectiune transversala prin petiolul
speciei de P.nigra (fotomicrografie, ob.40x, microscop Nikon).
Fig.29. Colenchim angular, parenchim și periciclu cu fascicul libero-lemnos obsérvate in sectiune
transversala prin petiolul speciei de P. nigra (fotomicrografie ob. 40x, microscop Nikon).
 Fig.30. Fig.31.
Fig.30. Vase liberiene și lemnoase, obsérvate in sectiune transversala prin petiolul speciei de P.
nigra (fotomicrografie ob. 40x microscop Nikon).
Fig.31. Epidermă lipsită de peri tectori,colenchim angular și parenchim obsérvate in sectiunea
transversala prin petiolul speciei de P.nigra ( fotomicrografie ob.40x microscop Nikon)

Fig.32. Fig.33

Fig.32.Periciclu sclenchimatos,lemn liber observat in sectiune transversala prin petiolul de P.nigra

(fotomicrografie, ob 40x, microscop Nikon )
Fig.33.Sclerenchim observat in sectiune transversala prin petiolul P. nigra(fotomicrografie, ob.40x,
microscop Nikon)
 Fig.34.
Fig.35.

Fig.34. Vase de lemn observate în secțiune transversală prin pețiolul de P. nigra (fotomicrografie,
ob. 40x, microscop Nikon)
Fig. 35. Liber OB 40, obsérvat in sectiune transversala prin petiolul de P. nigra ( fotomicrografie,
ob. 40x, microscop Nikon)

3. Analiza microscopica a sectiunii transversale obtinute din limbul foliar de Populus alba.
In urma analizei microscopice a secțiunii prin limb, colorate cu verde de iod și carmin alaun, s-a
observat că acesta prezintă o structură heterogen asimetrică (bifacială, dorso-ventrală), cu peri tectori
numeroși, intricați, pâsloși, ondulați, răsuciți și torsionați pe epiderma inferioară, ale cărei caractere
sunt dificil de observat din acest motiv. Epiderma superioară este formată din celule aplatizate, cu
pereți subțiri, lipsită de peri tectori, iar imediat sub ea se află (de regulă) două straturi de celule tipice
de parenchim palisadic, care se continuă spre fața abaxială cu o zonă de parenchim lacunar. În zona
nervurii mediane, fasciculele conducătoare prezintă caracteristici similare celor observate la pețiol.
Colenchimul în unele zone a prezentat caracter angular, în vreme ce în alte zone mai degrabă caracter
tabular.
 Fig.36. Fig.37.

Fig.36. Fragment din secțiunea transverală prin limbul foliar al speciei P. alba - zona nervurii
mediane în care se observă epiderma, colenchim angular, o zonă îngustă de parenchim, periciclul
sclerenchimatos și țesuturile conductăoare (fotomicrografie, ob. 10x, microscop Nikon).
Fig.37. Fragment de epidermă superioară și țesut palisadic, observate în secțiunea transversală prin
limbul foliar al speciei P. alba (fotomicrografie, ob. 40x, microscop Nikon)

Fig.38. Fig.39.

Fig. 38. Fig.39.

Fig.38. Zona nervurii principale observata in sectiunea transversala prin limbul foliar al speciei P.
alba; se observa fasciculul hadrocentric, usor fragmentat in zona centrala si la nivelul lemnului
(fotomicrografie, ob.4x, microscop Nickon.)
Fig.39. Peri tectori numerosi, paclosi, rasuciti, torsionati obaervati in epiderma inferioara in sectiunea
transversala prin limbul foliar al speciei Populus alba (fotomicrografie, ob.4x, microscop Nikon.)
 Fig.40. Fig.41.

Fig.40. Colenchim tabular observat in sectiunea transversala prin limbul foliar al speciei P. alba (
fotomicrografie, ob. 40x, microscop Nikon.)
Fig.41. Parenchim lemnos observat in sectiunea transversala prin limbul foliar al speciei P. alba
(fotomicrografie, ob. 40x, microscop Nikon.)

Fig.42. Fig.43.

Fig.42. Epiderma inferioara cu peri tectori observata in sectiunea transversala prin limbul foliar al
speciei P. alba (fotomicrografie, ob. 40x, microscop Nikon).
Fig.43. Vase de lemn si liber obsérvate in sectiunea transversala prin limbul foliar al speciei P. alba
(fotomicrografie, ob. 40x, microscop Nikon).
4. Analiza microscopica a sectiunii transversale obtinute din limbul de Populus nigra
Și secțiunea transversală prin limbul foliar de la P. nigra a prezentat o structură heterogen-asimetrică
similară celei de la P. alba, cu principala deosebire constând în absența perilor tectori de pe epiderma
inferioară; colenchimul a prezentat în general caracter angular, neobservându-se zone de colenchim
tabular.

Fig.44. Fig.45.

Fig.44.Tesut palisadig,observat in sectiunea transversala prin limbul foliar al speciei P. nigra

(fotomicrografie, ob.40x microscop Nikon)

Fig.45. Epiderma colenchim,observat in sectiunea transversala prin limbul foliar P. nigra

(fotomicrografie, ob.10x microscop Nikon)
 Fig.46. Fig.47.

Fig.46. Epiderma, colenchim, parenchim lemn liber, sclerenchim observat in sectiunea transversala
prin limbul foliar P.nigra (fotomicrografie, ob.10x microscop Nikon)
Fig.47. Nervura principala,observat in sectiunea transversala prin limbul foliar P.nigra
(fotomicrografie,ob.4x microscop Nikon)

Fig.48. Fig.49.

Fig.48.Parenchim cortical, sclerenchim, liber observat in sectiunea transversala din limbul foliar P.
nigra,(fotomicrografie, ob.40x microscop Nikon)
Fig.49. Vase de lemn,obsérvate in sectiunea transversala din limbul foliar P. nigra,(fotomicrografie,
ob. 40x microscop Nikon)
 Fig.50. Fig.51.

Fig.50. Vase de liber, obsérvate in sectiunea transversala din limbul foliar P. nigra( fotomicrografie,
ob. 40x microscop Nikon)
Fig.51. Vase liberiene lemnoase si sclerenchim obsérvate in sectiunea transversala din limbul foliar
P. nigra (fotomicrografie, ob.40x microscop Nikon)

Fig.52.

Fig.52. Fragment de tesut lacunar, obsetvat in sectiunea transversala din limbul foliar,P. nigra
(fotomicrografie, ob.40x microscop Nikon)
 5. Analiza microscopica a preparatului superficial clarificat cu solutie NAOH 5% obtinut
din frunza de Populus alba.

Cunoașterea caracterelor microscopice în preparat superficial și pulbere pentru un produs vegetal

este importantă, deoarece permite analiza produsului respectiv, atunci când se află sub formă de
pulbere în produse comerciale, singur sau amestecat cu fragmente din produse vegetale provenite de
la alte specii producătoare.

Analiza microscopică a preparatului superficial a evidențiat prezența urmatoarelor elemente

histologice:

- epiderma superioara

- stomate

- peri tectori

-fibre cu teci cristaligene și druze

- epiderma inferioara cu stomate de tip anomocitic (mai frecvent) sau paracitic (mai rar)

Fig.53. Fig.54.

Fig.53. Fragment de epiderma superioara observat in preparatul superficial clarificat cu NaOh 5%

din frunza de P. alba ( fotomicrografie, ob.40x, microscop Nikon)
Fig.54. Peri tectori observat in preparatul superficial clarificat cu NaOh 5% din frunza de P.alba
(fotomicrografie, ob.40x, microscop Nikon)
 Fig.55. Fig.56.

Fig.55. Fragment de epiderma inferioara alba cu peri tectori observat in preparat superficial clarificat
cu NaOh 5% din frunza de P. alba (fotomicrografie, ob.40x, microscop Nikon)
Fig.56. Teci cristaligene obsérvate in preparat superficial clarificat cu NaOh 5% din frunza de P.alba
(fotomicrografie, ob.40x microscop Nikon)

Fig.57. Fig.58.

Fig.57. Fragment de epiderma inferioara cu stomate de tip anomocitic si mai rar, paracitic, obsevat in
preparat superficial clarificat cu NaOh 5% din frunza de P. alba (fotomicrografie, ob.40x, microscop
Nikon)
Fig.58.Druze,stomate si peri obsérvate in preparat superficial clarificat cu NaOh 5% din frunzele de
P.alba (fotomicrografice, ob.40x, microscop Nikon)
 6. Analiza microscopica a preparatului superficial clarificat cu solutie NAOH 5% obtinut din
frunza de Populus nigra.
In urma analizei microscopice a preparatului superficial la această specie s-au evidentiat in frunza
urmatoarele elemente histologice:

- epiderma superioara și epiderma inferioară cu stomate de tip anomocitic sau paracitic (acestea din
urmă, aparent mai frecvente decât la P. alba; ambele tipuri au fost descrise în literatura de
specialitate la această specie);

- druze de oxalat de calciu si fibre, lipsite în marea majoritate a cazurilor de teci cristaligene (spre
deosebire de P. alba, unde fibrele sunt aproape întotdeauna însoțite de teci cristaligene de oxalat de
calciu)

- idioblaste (celule cu forme neregulate, diferite de cele din jur), unele dintre ele conținând un
pigment de culoare brun-roșietică

- tesut lacunar

- tesut palisadic

- vase de lemn

Fig.59. Fig.60.

Fig.59. Epiderma superioara cu stomate obsérvate in preparat superficial clarificat cu solutie NaOh
5% obtinut din frunza de P. nigra (fotomicrografice ob.4x, microscop Nikon)

Fig.60. Epiderma superioara cu stomate obsérvate in preparat superficial clarificat cu solutie NaOh
5% obtinut cu frunza de P. nigra(fotomicrografice, ob.40x, microscop Nikon
Fig.61. Fig.62.

Fig.61.Tesut lacunar observat in preparat superficial clarificat cu solutie NaOh 5% obtinut cu frunza
P.nigra (fotomicrografice, ob.10x,microscop Nikon)

Fig.62. Fragment lacunar observat in preparat superficial clarificat cu solutie NaOh 5% obtinut cu
frunza P. nigra (fotomicrografice, ob. 40x microscop Nikon)

Fig.63. Fig.64.

Fig.63. Tesut palisadic si lacunar observat in preparat superficial clarificat cu solutie NaOh 5%
obtinut cu frunza P.nigra (fotomicrografice, ob.10x, microscop Nikon)

Fig.64.Tesut palisadic observat in preparat superficial clarificat cu solutie NaOh 5% obtinut din
frunza P.nigra (fotomicrografice, ob.40x, microscop Nikon)
 Fig.65. Fig.66.

Fig.65.Druza si fibre observate superficial clarificat cu solutie NaOh 5% obtinut din frunza de P.
nigra (fotomicrografie, ob. 40x, microscop Nikon)

Fig.66.Vase si lemn obsérvate in preparat superficial clarificat cu solutie NaOh 5% obtinut din
frunza de P.nigra (fotomicrografie, ob. 10x, microscop Nikon)

Fig.67.

Fig.67 Fibre rare oservate in preparat superficial clarificat cu solutie NaOh 5% obtinut din frunza de
P.nigra (fotomicrografie ob. 10x, microscop Nikon)
Concluzii:

Examenul macroscopic si cel microscopic au confirmat identitatea speciei si au precizat principalele

caracteristici microscopice care permit identificarea speciei. Limbul foliar al ambelor specii prezintă
structură heterogen-asimetrică (bifacială, doris-ventrală), iar fasciculele libero-lemnoase sunt de tip
hadrocentric (amficribral). Stomatele sunt de tip anomocitic și paracitic. Frunza de P. alba prezintă
numeroşi peri tectori unicelulari, pâcloşi, torsionaţi, precum şi frecvente fibre cu teci cristaligene de
oxalat de calciu, în vreme ce frunza de la P. nigra este lipsită practic de peri tectori şi de teci
cristaligene.

i
Gîrd C.,Duțu L.E., Popescu M.L., Pavel M., Tudor I., Iordache A.T.- Bazele teoretice si practice ale
analizeifarmacognostice, Bucuresti, editura Curtea Veche, vol I, 2008, pag. 10-13
ii
Winjngard H, Hossain MB, Rai DK, Brunton N, Techniques to extract bioactive compounds from food by
products of plant origin, Food Res. Int. 46 (2012): 505-551;
iii
Dinu M, Ancuceanu RV, Anghel AI, Hovaneț MV, Crețu AD, Olaru OT, Botanică Farmaceutică baze
teoretice și practice Citologie. Histologie. Organografie, București, Ed. Universitară, 2009: 50-70;
iv
Özkara A, Akyıl D, Erdogmus SF, Konuk M. Evaluation of germination, root growth and cytological
effects of wastewater of sugar factory (Afyonkarahisar) using Hordeum vulgare bioassays. Environ
Monit Assess (2011) 183:517–524
v
Palade M., Dinu M., Stamanichi M., Teodorescu C.D.- Botanică farmaceutică. Lucrări practice. Citologie,
histologie, organografie, Ed. Tehnoplast, vol I, București, 2001, pag. 19-26
vi
Özkara A, Akyıl D, Erdogmus SF, Konuk M. Evaluation of germination, root growth and cytological
effects of wastewater of sugar factory (Afyonkarahisar) using Hordeum vulgare bioassays. Environ
Monit Assess (2011) 183:517–524
vii
Gîrd C, Duțu LE, Popescu ML, Pavel M, Tudor I, Iordache AT, Bazele teoretice și practice ale analizei
farmacognostice, vol. I, Ed. Curtea Veche, București, ed. a II-a, 2010: 11-14;
viii
Constantinescu DG, Retezeanu M, Olteanu R, Constantinescu M, Die Phztobiologische Priifung der
cytostatichen Wirkung in der Chemotherapie des Krebses angevendeten Äthylenimino – benzochinonen
–, (1, 4), Die Pharmazie, 1963: 18, 699;