Specia

Soiul

Cantitatea

Pret

Cantitatea

Pret

Cantitatea

Pret

Castraveti Triumf
1 kg
2000
100 g
200
5g
10
hibrid
F1
Castraveti
Slanic
1 kg
150
10 g
1.5
de camp
Castravete
amar pt. Rodeo
1 kg
2000
5g
10
diabet
Castravetele este una dintre cele mai indragite legume si nici nu este de mirare, de vreme ce
are proprietati nutritive importante pentru organism si o multime de beneficii pentru
sanatate.
Sarac in calorii, dar plin de vitamine si minerale, castravetele este un aliment excelent in
orice anotimp si unul dintre putinele alimente care nu au contraindicatii.
Pentru a profita din plin de beneficiile catravetilor, este recomandat sa ii consumati atat in
stare proaspata, in salate sau la aperitive, cat si murati ori sub forma de suc.
Calitatile nutritive ale castravetilor
Sus
Inainte de a fi consumati, castravetii care nu provin dintr-o cultura cunoscuta trebuie spalati
timp de 1 minut sub jet de apa calduta, pentru a se elimina eventualele substante chimice cu
care au fost stropiti in perioada de crestere. In general, este recomandat sa consumati
castravetii cu tot cu coaja, deoarece in stratul exterior al legumei sunt concentratii importante
de vitamine, minerale si fibre alimentare.
Pulpa si coaja castravetilor reprezinta surse excelente de vitamina A, vitamine din complexul
B, vitamina C, vitamina E, acid cafeic, acid folic, enzime care imbunatatesc digestia, la care
se adauga un continut ridicat de saruri minerale (calciu, potasiu, magneziu, zinc, siliciu si
fier).
Castravetii sunt recunoscuti pentru proprietatile antioxidante, care contribuie atat la
mentinerea frumusetii pielii, cat si la prevenirea efectelor nocive ale radicalilor liberi.
De asemenea, castravetele este o sursa excelenta de apa. Peste 90% din continutul unui
castravete reprezinta apa, ceea ce inseamna ca aceasta leguma contribuie la hidratarea
sidetoxifierea organismului.
Din punct de vedere caloric, castravetii pot fi consumati cu incredere atat in dietele de
slabire, cat si in cadrul unei alimentatii echilibrate. Un castravete de marime medie are doar
39 de calorii.

Valorile nutritionale ale castravetelui

Sus
- 2,4 grame fibre alimentare, adica 10% din doza zilnica recomandata de medici;
- 13% din doza zilnica recomandata de vitamina A
- 27% din doza zilnica recomandata de vitamina C
- 4% din doza zilnica recomandata de calciu
Beneficiile consumului de castraveti pentru sanatate
Sus
Contribuie la detoxifierea organismului
Gratie continutului ridicat de apa, castravetii contribuie la detoxifierea organismului si la
eliminarea rapida a toxinelor acumulate. Pentru un efect optim, puteti adauga intr-o carafa
plina cu apa plata 1-2 castraveti medii feliati. Apa de castraveti stimuleaza arderea grasimilor
si combate retentia apei in organism, atat printr-o hidratare eficienta a tesuturilor, cat si
datorita potasiului, un electrolit care imbunateste circulatia limfatica si combate retinerea
sodiului in organism.
Combat cearcanele si imbunatatesc aspectul tenului
Castravetii sunt ingrediente de baza in multe produse cosmetice, datorita vitaminelor si
antioxidantilor care se regasesc in continutul lor. Pentru iluminarea si revigorarea tenului,
puteti prepara diferite masti pe baza de castraveti proaspeti. De asemenea, daca va
confruntati cucearcane cauzate de oboseala si lipsa somnului, puteti aseza cate o felie de
castravete pe ochi.
Reduc riscul de cancer
Antioxidantii din castraveti, cum ar cucurbitacina si acidul cafeic, au rolul de a reduce riscul
de cancer si de a impiedica raspandirea tumorii.
Scad tensiunea arteriala
In cazul in care aveti hipertensiune arteriala, este recomandat sa consumati cu regularitate
castraveti. Datorita magneziului, potasiului si fibrelor alimentare, castravetii contribuie
eficient la reglarea tensiunii arteriale si la prevenirea bolilor cardiovasculare.
Amelioreaza ulcerul gastric

Castravetii au o actiune alcalina, datorita substantelor minerale, si neutralizeaza aciditatea

gastrastica, ceea ce inseamna ca amelioreaza ulcerul gastric.
Contribuie la regenerarea parului
Siliciul, vitamina A, vitamina E si alte vitamine si minerale din castravete contribuie eficient
la cresterea si regenerarea parului.
Scad pofta de mancare
Acest beneficiu le revine castravetilor murati in saramura. Contrar credintei populare,
castravetii murati au putine calorii, contin caroten, acid folic si calciu. Prin murare in
saramura, castravetii nu-si pierd calitatile nutritive, deoarece produsul nu este tratat termic.
Castravetii murati contin substante care va confera rapid senzatia de satietate si scad pofta de
mancare. Tocmai de aceea, inainte de masa de pranz sau de cina este recomandat sa
consumati un castravete murat. Veti manca mai putin, fara sa va ridicat flamand de la masa.
Combat formarea pietrelor la rinichi
Deoarece au efect diuretic, castravetii curata rinichii de sedimentele minerale care ar putea
duce la formarea calculilor.
Combat indigestia
Daca urmeaza sa va delectati cu un festin culinar care cuprinde alimente bogate in grasimi
saturate si proteine, este recomandat sa aveti pe masa si o salata de castraveti sau un bol cu
castraveti feliati. Acestia previn indigestia si alte probleme digestive care ar putea aparea ca
urmare a excesului culinar.
Previn diabetul
Consumati in stare proaspata, sub forma de suc sau ca atare, castravetii pot preveni diabetul,
deoarece stimuleaza productia de insulina si echilibreaza nivelul glicemiei. Castravetii nu au
efect curativ in caz de diabet, decat daca este vorba despre o forma usoara a acestei afectiuni.
Combat greturile matinale
Castravetii sunt un remediu natural eficient impotriva greturilor matinale specifice lunilor de
sarcina. De fiecare data cand senzatia de greata apare, este recomandat consumul catorva felii
de castravete proaspat cu tot cu coaja.
Combat durerile musculare
Efortul fizic care suprasolicita muschii poate duce la aparitia crampelor si a alor simptome
asociate, insa gratie potasiului, castravetele reduce senzatiile de durere si amelioreaza
contracturile musculare.

De asemenea, consumul de castravete este recomandat si pentru mentinerea sanatatii

articulatiilor si a oaselor, gratie continutului de calciu si magneziu, care asigura mineralizarea
tesutului.
Cultivarea castravetilor in camp deschis
Cerinte
Castravetele este o cultura cu cerinte mari fata de temperatura. La o temperatura de pina la
14C semintele nu incoltesc, iar la 5C plantele pier. Pentru castraveti se potrivesc solurile
usoare, nisipoase. In calitate de culturi premargatoare pot servi orice legume, griul de toamna
si mazarea. Pentru cresterea in cimp deschis sunt bune soiurile:
Seminte de Castraveti de Toamna Chantal F1, 5 g
21,99 lei
Castravetii de Toamna Chantal (Seminte Profesionale) sunt de origine autohtona si au o
larga raspandire, fiind perfect adaptati la conditiile de mediu din Romania. Au un nivel
ridicat de productivitate si se adapteaza usor oricarui tip de sol. Fructul este foarte popular in
alimentatia romanilor, putandu-se consuma proaspat sau in conserve. Puteti achizitiona cu
usurinta de pe site seminte de castraveti Chantal 1 sub forma de plic cu greutate de 5 g.
Producator: Mefim Agro
Cod Produs: a8c8a860d26d. Categorii: Seminte de Castraveti, Seminte legume, Seminte
profesionale.
Soi de toamna, cultivabil in luna iunie prin insamantare directa sau rasad. Cultura cu
randament ridicat, planta avand o capacitata sporita de productie. Temperatura de germinare
variaza intre 18 si 35 grade Celsius.
Seminte de Castraveti de Toamna Chantal F1, 5 g a fost modificat ultima oara in 23 februarie
2015 deCartiAgricole

Seminte de Castraveti de Toamna Cornichon de Paris, 3-30 g

14,99 lei
Semintele de castraveti Cornichon sunt o alegere perfecta pentru cei care doresc sa dezvolte
culturi de toamna. Prezinta o adaptabilitate remarcabila la orice tip de sol si este rezitent la
boli. Mai mult, cultura este foarte apreciata in consum, atat in stare proaspata, cat si
procesata, deseori sub forma de muraturi. Insamantarea se face in luna iunie, iar cultivarea
incepand cu luna septambrie. Poate fi cumparat in plicuri de 3 si 30 g.

Producator: Mefim Agro

Cod Produs: 44a64406e394. Categorii: Seminte de Castraveti, Seminte legume.
Planta legumicola cu productivitate de 15-20 t/ha. Perioada vegetativa este de 65 de zile.
Fructul este de culoare verde si scurt, cu greutate de 80-100 g si lungime de 9-12 cm.
Seminte de Castraveti de Toamna Cornichon de Paris, 3-30 g a fost modificat ultima oara
in 14 februarie 2016 de CartiAgricole
Cultivarea

Ingrijirea consta in cultivatie dupa udari, combaterea bolilor si daunatorilor. Pentru obtinerea
roadei mai mari a soiurilor si hibridului Biznes este necesara prelucrarea plantelor in faza de
23 frunzulite adevarate cu solutie de Etrel ori cu Ghidrel in cantitatea de 250 mg s.a. la un
litru de apa cu norma 800 l/ha . Aceasta metoda sporeste roada cu 5055%. Daca loturile de
castraveti sunt imburuienite in grad mare de buruiene perene sau altele cu rizomi este necesar
de folosit erbicide:
Irigarea
Castravetele cere apa mai ales in timpul infloririi si formarii fructelor. Trebuie de mentionat
ca castravetele poate fi udat dimineata
pina la amiaza. Udatul tirziu si in deosebi in orele de seara provoaca dezvoltarea bolilor, in
primul rind fainarea falsa, care duce la pierderea
mai mult de 50% din roada. Udatul se poate efectua prin brazde si sub forma de ploaie. In

dependenta de conditiile climaterice, pe parcursul vegetatiei sunt necesare 610 udari. Pentru
a pastra apa in sol, solul trebuie sa fie afinat dupa udat.
Fertilizarea
Sub aratura este necesar de introdus 40-60 t/ha balegar dospit sau gunoi de grajd.
Ingrasamintele minerale trebuiesc introduse primavara
sub cultivatie adinca in doza N60 P60 K60. Daca ingrasamintele minerale nu au fost
introduse, se face ingrasarea suplimentara cu selitra amoniacala cu doza kg/ha in faza de 6-8
frunze. Fainarea falsa apare in timp racoros si umezeala. Iata de ce nu udati dupa amiaza sau
seara plantele nu reusesc sa se usuce pina la caderea noptii.
Maladii si daunatori
Castravetele este destul de sensibil la deficitul de apa. Ca sa pastrati apa din sol, trebuie sa
afinati cit mai mult timp la adincimea de 23 cm. Daca e posibil, irigati de 23 ori, folosind
300 m/ha, in dependenta de conditiile climaterice
Recoltarea
In dependenta de directiile utilizarii recoltei si nivelul de ingrijire, culegerea roadei trebuie
efectuata in fiecare zi sau o data in doua zile. Este necesar ca toate fructele sa fie sortate in 3
grupuri, in dependenta de lungime: pina la 5 cm, 57 cm, 711 cm. Fructele cu lungimea mai
mare de 12 cm si cu forma de cirligi nu sunt solicitate nici pe piata, nici la uzinele de
conserve.
Cultivarea castravetelui pe spaliere
Important:
1. Pentru cresterea pe spalier sunt convenabile toate soiurile si hibrizii, care se recomanda in
deosebi pentru cimp deschis. Cu toate acestea, este mai bine de semanat hibrizii Vzglead,
Epilogsi Rodnicioc.
2. Termeni si metoda de semanat sau plantare, si majoritatea procedurilor ramin aceleasi.
Cultivarea pe spaliere va micsora riscul bolilor si va simplificalupta contra lor, deoarece
chimicalele vor atinge mai usor suprafata dorsala a frunzelor. Mai mult decit atit, va fi mai
usor de recoltat.
3. Schema de semanat depinde de tipul de spalier folosit. Se poate folosi: spalier cu 3-4 sirme
asezate vertical, spalier cu o sirma in virful stilpului, sprijin temporar, haragi, tarusi si altele.
Pentru a obtine recolte mari si posibilitati de a lucra mai usor, intre rinduri trebuie sa fie
o distanta de 80-90 cm, intre plante de 20-25 cm.

4. Dat fiind faptul ca noi utilizam planul vertical, pentru cresterea castravetilor este necesar
de efectuat formarea tufei, care consta in ciupitul lastarilor pe 12 noduri pina la inaltimea de
10-12 frunze, mai departe cu ciupitul pe 45 noduri sau fara, in dependenta de
inaltimea sprijinului.
5. Crescind castraveti pe spalier, mai bine de utilizat udarea prin brazde si cantitatea de udari
se mareste.
6. Pentru ca castravetele crescut pe spalier foloseste mai multe substante nutritive, este
necesara efectuarea ingrasarii adaugatoare. Cu scopul de a evita acumularea surplusului de
nitrati, hranirea suplimentara trebuie efectuata cu ingrasaminte organice (zama de baligar si
altele) o data la 1520 zile.
7. Pentru imbunatatirea aerisirii sistemului radicular al castravetilor, este necesara afinarea
intre rinduri cu hirletul sau cu furca la adincimea de 1317 cm.
8. Recoltarea se efectueaza peste un interval intre rinduri, cu scopul ca solul sa ramina afinat.
9. Utilizarea spalierei, in primul rind, da posibilitate de a evita imbolna- virea plantelor,
permite obtinerea roadei pina la 30200 % mai mare si usureaza recoltarea de 23 ori.
Castravetele Prezentare, istoric, intrebuintare
Prezentare
Castravetele (Cucumis sativus) este o plant legumicol din familia Cucurbitaceae care
include dovlecelul, dovleacul, pepenele galben si cel verde etc., si este cultivat pe scar larg.
Provine din India si este cultivat n regiuni tropicale si temperate. Se cultiv n numeroase
varietti, datorit diversittii fructelor.
Planta de castravete este o vit trtoare de 1,5 2 m lungime, care creste agtndu-se pe
spaliere sau alte structuri de sustinere cu ajutorul crceilor. Planta are frunze mari care
acoper fructul. Acesta este cilindric, alungit, cu margini rotunjite, si poate creste pn la 60
cm, cu un diametru de 10 cm. De obicei creste de cam de 10 cm lungime. Castravetii pot fi
mncati n stare crud sau murati (murturi).
Planta se dezvolt dintr-o smnt nchis. Din punct de vedere stiintific, rezultatul
polenizrii plantei de castravete este un fruct. Clasificarea acesteia ca legum, ca si n cazul
rosiilor si a dovlecelului, de exemplu, este arbitrar si se bazeaz n principal pe folosirea
acestuia n buctrie. Clasa stiintific a legumelor neexistnd, aceast clasificare este aprut
numai din ratiuni stiintifice, prin umare nu exist nici un conflict n a clasifica fructul
castravetelui att ca legum ct si ca fruct.
nflorire si polenizare

Cteva varietti de castravete sunt partenocarpice, rezultnd fructe fr seminte, pentru aceste
varietti polenizarea reducndu-le potentialul calitativ. De obicei aceste varietti sunt
crescute n sere, unde polenizarea prin insecte este eliminat. n Europa sunt preferate
soiurile de castravete care pot produce seminte si care necesit polenizare. Polenizarea
acestor varietti este fcut de albine, bondari si diverse alte soiuri de insecte, apicultorii
prefernd s-si aduc stupii n preajma terenurilor nsmntate cu legume.
n cazul n care polenizarea nu a avut succes, fructul rezultat se poate nglbeni, cdea, sau
poate creste strmb. Fructele partial polenizate pot fi verzi la captul de lng petiol dar
galbene si prost formate lng locul unde a fost floarea.
Castravetele Aliment
Consumat ca aliment, castravetele cu coaj, n stare crud, are un aport de 20kcal la 100
grame, din care carbohidrati aproximativ 3,63g, grsimi 0,11g, proteine 0,65g, vitamina B1
0,027 mg, vitamina B2 0,033 mg, vitamina B3 0,098g, urme de vitamina B6 si B9, vitamina
C 2,8mg, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc.
Castravetele este cules cnd are culoarea verde, si poate fi consumat crud sau murat. De
asemenea, variettile fr seminte sunt folosite n industria decoratiunilor alimentare. Pentru
murat se folosesc ndeosebi castravetii a cror form nu este asa de plcut ochiului, cei cu
form neregulat, prea grosi sau strmbi, sau cu coaja grunzuroas. Pentru murare se
foloseste de obicei saramura sau otetul, n combinatie cu diverse plante aromatice. Procedeul
de murare reduce continutul de vitamine din legume, dar le pstreaz n niste valori crescute
fat de alte procedee de conservare (de exemplu, fierberea). n plus, le conserv pentru mai
mult timp. Gustul deosebit si multiplele ntrebuintri pe care le are n gastronomie, alturi de
eliminarea prin murare a unei componente cam indigeste a castravetelui crud, fac din
castravetele murat o pies de rezistent a alimentatiei umane, n special alturi de produse
din carne, n sezonul rece.
Istoric
Castravetele este cultivat de cel putin 3000 de ani, n Asia de vest; n Europa a ajuns n
timpul Imperiului Roman. Sunt cronici din secolul al IX-lea, din Franta, care amintesc de
cultivarea castravetelui.
Se crede c este o plant nativ a teritoriului Indiei de azi. Castravetele este mentionat n
legenda lui Gilgamesh, ntre produsele vechiului oras Ur, fiind consumat de ctre locuitorii
acestuia. Unele surse spun c a fost produs pe scar larg n Tracia; apartenenta sa la
buctria bulgreasc si turceasc vin s ntreasc aceast teorie. Din India, castravetele a
ajuns n Grecia (unde este numit vilwos) si n peninsula italic, unde populatia este foarte
amatoare de aceast legum. Fructul castravetelui este mentionat si n Vechiul Testament
(Cartea Numerelor 11:5), ca fiind o plant foarte rspndit n Egipt, chiar si sclavilor
israeliti: Ne amintim de Peste, pe care l-am avut pe mesele noastre n timpul robiei egiptene /
de castraveti, pepeni, praz, ceap, usturoi. Israelitii vor rmne, astfel, foarte atasati de aceste
legume, care vor fi folosite adeseori n mesele lor traditionale de srbtori.

Cum se fertilizeaz terenul pentru castravei

Pregtirea terenului prevede o ngrare cu 15-20 t/ha gunoi proaspt aplicat n toamn sau
10 t/ha gunoi putred(descompus) aplicat n primvar. Cele mai bune terenuri, premergtoare
nfiinrii culturilor de castravei sunt terenurile ce au fost cultivate cu pioase. Cum ar fi
spre exemplu: grul sau orzul.

Aceste culturi prsesc terenul n var, undeva la jumtatea anului. Lunile iunie i respectiv
iulie. Dup recoltarea acestor culturi de cereale, se fertilizeaz terenul cu o cantitate de 20-25
t/ha gunoi grajd descompus. O astfel de gunoire se face odat la 5 ani. Este cea mai eficient
metod de fertilizare a pmntului pe termen lung, i unde mai pui c este 100% ecologic.

Dup ce ai mprtiat gunoiul pe miritea terenului respectiv, l ncorporezi cu plugul tras de

tractor la adncimea de 18-20 cm.

Afnarea i mrunirea solului se face dup ce ai arat cu discul cu talere i bara de netezire,
dup care se trece imediat la semnarea seminelor de castravei. Totul se face n condiii de
irigare, cu sisteme de irigaie prin aspersiune bine puse la punct.

Cea de-a doua variant a nfiinrii este s lai terenul ogor i s cultivi castravetele n
primvara anului urmtor n prima decada a lunii mai.

Plecnd de la aceste premize rmne s alegi tu, cnd i cum, vrei s nfiinezi aceast
cultur.

Cele mai cunoscute varieti de cmp, cultivate n mod frecvent sunt soiurile tip Cornichon.

Cum se seamn castraveii de cmp

Se seamn n trei variante; prin rsad(se practica mai puin) prin semnare direct n cmp,
individual n cuiburi pe fiecare rnd n parte.

Prima variant ar fi s-i semeni cu tractorul cu semntoarea de porumb. Cultura se

nfiineaz foarte repede, dezavantajul, cantitate mare de semine, undeva la 15 kg/ha. Totui,
se poate face un artificiu prin anularea seciilor semntorii(una da, una nu) si astfel se
reduce cantitatea de semine la jumate.

Problema e c distana ntre rnduri se mrete la 1,40 m. Ceea ce mi se pare un pic cam
mare. Dar merit, tulpina implicit lstarii se dezvolt pe orizontal prin ntindere pe sol, iar
scopul tu este sa asiguri densitatea i s acoperi toat suprafaa cultivabila.

A doua variant de semnare ar fi s marchezi terenul cu aceiai semntoare i s semeni

seminele n cuiburi pe fiecare rnd n parte. Este o metod extrem de eficient despre care
vom discuta chiar acum.

Cum se semn seminele de castraveii n cuiburi

Se semn pe marcajele efectuate cu semntoarea de porumb, n cuiburi(2-3 semine/cuib)

efectuate manual cu sapa, pe fiecare rnd n parte, din metru n metru. la adncimea de 2-3
cm.

Cuiburile creeate trebuie s cad intercalat. Te orientezi la aa manier nctlinia

imaginar a cuibului creeat pe cel de-al doilea rnd s cad la jumtatea cuiburilor primului
rnd. Adic s nu fie n dreptul acelor cuiburi ci ntre ele.

Reine c semeni pe fiecare rnd, distanta ntre rnduri de data aceasta este de 70 cm, de
aceea se seamn n cuiburi intercalate, este un fel de zig-zag ca i cum ai juca otronul
nelegi? Urmrim s furm teren i s avem o densitate mai mare de plante pe suprafa.

Astfel creezi spaiu de dezvoltare sau ntindere a lstarilor la 1,40 m i ctigi i teren
totodat. Cu alte cuvinte i semeni intercalai, cantitatea de smn se reduce substanial
undeva la 4-5 kg/ha iar produciile se dubleaz.

Acum c ai semnat i nfiinat cultura, urmeaz s dai drumul la ap i s uzi castraveii

pentru a rsrii ct mai repede.

Cum se ud cultura de castravei

n condii de var castravetele rsare n 3 zile. Pn la rsrire menine suprafaa de cmp

jilav, uor umed pentru a nu lsa pmntul s se usuce i s creeze crust. Astfel oferi
anse castraveilor s rsar n totalitate.

Dup ce au rsrit aplic-le cantiti moderate de ap 10-15 l/m odat la 4-5 zile. Ud
castraveii seara s prind noaptea n fa i astfel evii ca acetia s se mneze.

Ai grij cu excesul de umiditate ntruct castravetele face finare. Frunzele intr n contact
direct cu pmntul creeaz mediul optim pentru dezvoltarea bacteriilor i micro-organismelor
ce nu pot fi vzute cu ochiul liber. Este vorba despre depozite parazitare i alte boli cea mai
frecvent fiind finarea.

Aceast boal este foarte vizibil. Pe frunzele castraveilor se creeaz nite pete albe de
form triunghiular. Combaterea se face cu ridomil. Recomand s-l foloseti. Boala se
manifest n vetre, ici, colo, iar dac nu tratezi se extinde pe toat suprafaa legumicol.

Nu uda castraveii n timpul zilei sau la orele dimineii. Frunzele sunt destul de sensibile cnd
vine vorba de ap. Razele soarelui mpreun cu apa de pe frunze creeaz efectul de lup i
astfel mnezi castraveii cu mnua ta. Aa c renun la acest stil de udare i ud castraveii
numai seara(spre sear) pentru a prinde noaptea n fa. Astfel nu-i expui la nici un fel de
pericol.

ntreinerea culturilor de castravei

Pentru cultura de castravei n cmp nu se aplic ciupirea sau crnirea vrejilor. Este o operaie
destul de anevoioas i practic nu ai timp s te ocupi cu aa ceva.

Prete castraveii macanizat de doua trei ori pn la ntinderea vrejilor, dup care i
recomand s nu mai intrii n ei pn la recoltare.

Pentru terenurile expuse la vnt, unde vntul persist n timpul verii i nu numai, recomand
fixarea vrejilor de pmnt cu crlige de lemn. Practic iei o nuia de lemn (de salcie spre
exemplu) o ndoi deasupra vrejului i o nfigi n pmnt.

Astfel vrejul se fixeaz i vntul nu-l mai poate tvlugii. Vntul face ravagii, fi preventiv i
fixeaz vrejurile castraveilor corespunztor.

Dup aproape aproape 40-50 de zile controleaz cultura i ai s observi c frumoii ti

castravei au nceput s fructifice. Practic sunt gata de recoltat.

Cum recoltezi castraveii

Recoltarea castraveilor se face din dou n doua zile pentru a nu-i lsa s creasc prea
mari. Nu de alta dar trebuie inut cont de cerina consumatorului care este aa cum desigur
ti, foarte pretenios. Se poate consuma i mai mari, muli i mureaz i consum pe timp de
iarn. Vezi tu? sunt i consumatori care nu emit pretenii.

Concluzie:

Aa se prepar o cultur de castravei n cmp i sper c ce i-am prezentat s te ajute s

mergi mai departe,sa produci castravei pentru consumul propriu sau pentru ai comercializa.

Se poate, ideea este s vrei. Rezultatele munci se vd toamna cnd plantele sunt ncrcate de
roade ce ateapt sa fie culese i valorificate.

Gust din acest stimulent, bucur-te i triete din plin, f-i viaa i nu te lsa de grdinrit.
Dac i-a plcut distribuie mai departe i nu uita s te abonezi la feedul de site.
ara de origine: Poalele munilor Himalaya din India.
Temperaturile recomandate: ziua 24-26, noaptea 15-18.
Rdcini
Dac n timpul nopii temperaturile scad pn la 6-7, plantele nceteaz s mai creasc. n
timpul creterii, castraveii au nevoie de o cantitate suficient de ap, alfel vor avea gust
amar. Dup germinare, rdcinile cresc vertical. La nceput, se dezvolt o rdcin la nivel
orizontal, a dou i a treia se dezvolt ncet ,dar vertical pn se formeaz o reea de rdcini
orizontale i verticale.
Solul
Castraveii prefer un sol cu o aciditate sporit. Nivelul 5.5 -6.5 Ph este perfect. Concentraia
mare de sruri ar putea ncetini creterea plantelor. Rdcinile castraveilor, denumite
superficiale, sunt sensibile la secet, absorb cantiti mari de ap chiar dac planta este
irigat permanent. Rdcinile devin premature n solurile nisipoase.
Castraveii absorb ngrmintele pe tot parcursul creterii. Nutrienii sunt asimilai relativ
greu n timpul vegetaiei, dar foarte rapid n timpul nfloririi, aproximativ 50 60% din
cantitatea de nutrieni este absorbit dup primele 50 de zile. De obicei, castraveii absorb
potasiu i oxigenul de calciu, mai puin azotul care este absorbit de frunzele plantelor. n
timpul recoltei, fructul absoarbe cantiti mari de azotatai. Potasiu i acidul fosforic necesare
n cantiti egale att fructului ct i frunzelor.
Astfel, s aplic n calitate de ngrmnt de baz fie oxidul de calciu sau acidul fosforic,
opional pot fi utilizai i ali azotai sau fosfai.
Plantare
Spaiul dintre rnduri: 160 - 200 cm
Spaiul dintre plante: 30 -40 cm
Plantarea castraveilor la distane mici, unul lng altul, va reduce din cantitatea de lumina
solar necesar fecrei plante, lipsa luminii va influena negativ asupra florilor i evident
asupra fructelor. Rezultat: fructe mici i mai puin dezvoltate. Distana prea mare va
contribui la obinerea unei recolte calitative, dar cu un randament redus. Pledai pentru o
msurare ntre rnduri i intre plante.
Plantarea se face n funcie de terenul ales, dac terenul este nclinat se recomand cultivarea
castraveilor n dou rnduri distan.
Irigarea

Irigarea se face dimineaa. n cazul mulcirii, putei iriga castraveii prin instalarea unor
sisteme de band de irigare sub folie.
Fiind o plant sensibil la diferii duntori, se recomand
plantarea castraveilor n locuri umbrite, cultivarea n
locuri expuse la soare va aduce un randament sczut.
Dezvoltare slab a plantei
- Temperaturi joase
- Sol mai buin bogat n minerale
- Secet
- Excesul de nutrieni de cretere.
Recomndri:
- ct mai mult ap
- cantiti echilibrate ale ngrmintelor
- a se evita expunerea la soare, solarul insa poate fi acoperit cu o plasa de umbrire pe care o
puteti gasi la noi.
Despre mpratul roman Tiberius se spune c servea castraveti la fiecare mas, indiferent de
anotimp. Astfel, pe teritoriul Imperiului Roman a fost dezvoltat pentru prima dat un sistem
artificial de crestere a fructelor si legumelor n
conditii speciale, similar cu o ser agricol,
pentru
a asigura prezenta pe masa mpratului a
legumei sale favorite. Sistemul de crestere era
combinat, pe timpul zilei vasele cu plante de
castravete fiind tinute la soare, apoi puse la
adpost n zone acoperite, la cldur, sau erau
acoperite cu pnz mbibat cu ulei, pentru a
nu
permite circulatia curentilor de aer. Aceste
pnze
erau numite specularia.
n nsemnrile sale, Plinius cel Btrn consemneaz existenta unui castravete foarte mic,
probabil soiul cornison, care creste nu mai mare de 8 cm si are coaja neregulat, cu broboane
si grunji. Plinius descrie si pregtirea unor remedii naturale din castravete, cu toate c unele
cercetri spun c ar fi fost vorba de o plant diferit, un soi de castravete slbatic, necultivat.
Totodat, este mentionat folosirea fructului castravetelui pentru tratarea muscturii de
scorpion, pentru cei cu vederea slab si pentru a ndeprta soarecii din hambare. Nevestele
care doreau s rmn nsrcinate i purtau la cingtoare, la fel si moasele chemate la cte o
nastere mai grea, si i aruncau dup ce copilul se nstea.

n Evul Mediu, la curtea regelui Carol cel Mare (Franta secolului al XI-lea) se cresteau
castraveti. Ei au fost introdusi n Anglia la nceputul secolului al XIV-lea, pierduti, apoi
reintrodusi dup 250 de ani. n Lumea Nou, castravetii au ajuns n 1494, n Haiti, o dat cu
expeditiile lui Cristofor Columb.
n 1535, Jacques Cartier, explorator francez care a cltorit n zona a ceea ce astzi se
numeste Canada, spunea c a gsit castraveti imensi n zona orasului Montreal. n secolele
XV-XVII, vntorii europeni de blnuri, comerciantii, exploratorii, vor face schimburi si
trocuri cu popoarele indigene amerindinene, inclusiv cu produse agricole. Triburile din
Marile Cmpii si din zona Muntilor Stncosi au nvtat de la conchistadori cum s cultive
legumele si fructele europene. Cei mai buni agricultori erau cei din triburile Mandan, din
zona Dakota de Nord si de Sud. Ei au nvtat s cultive soiuri de castraveti si de pepeni si leau adugat rapid n alimentatie, pe lng soiuri de porumb, fasole, si altele din aceeasi
familie a cucurbitaceelor, dovleac, dovlecel si trtcut. Triburile Iroqueze cunosteau deja
planta, la momentul la care au fost vizitati de primii europeni.
n 1630, reverendul Francis Higginson a publicat o carte pe nume Plante din Noua Anglie,
n care se descrie o grdin din insula Conant, n portul din Boston, grdina
Guvernatorului. Acolo sunt descrise multitudinea produselor vegetale cultivate, printre care
si telin, sfecle, morcovi, care cresc aici mult mai mari si mai dulci dect sunt ndeobste
cunoscute n Anglia. Sunt aici si soiuri de dovleac si de castravete de care nu aveam
cunostint nainte.
n 1633, William Wood public o carte care contine observatiile sale referitoare la plantele pe
care le ntlnise n America Pmntul este foarte bun pentru cresterea verdeturilor de
buctrie, toate soiurile cunoscute n Anglia si altele noi, si care sunt mai mari si mai
gustoase. Ctiva ani mai trziu apar, tot n Anglia, un numr de articole publicate n reviste
de specialitate cu profil medical, n care se specific faptul c verdeturile sunt responsabile
de un numr tot mai mare de mbolnviri pe timpul verii si c legumele crude nu trebuie
consumate de ctre copii. Castravetele a fost unul din legumele marcate de aceast proast
reputatie, fiind retras din alimentatia uman si pstrat doar pentru animale, n special vaci,
schimbndu-i-se si numele n englez din cucumber n cowcumber. Nefiind preferat n
alimentatie, soiurile de castravete au degenerat, spre sfrsitul secolului al XVIII-lea,
transformndu-se ntr-o plant de dimensiuni reduse, cu inflorescent redus si cu fructe
foarte mici.
n jurnalul su, Samuel Pepys nota, n data de 22 septembrie 1663: Azi, Sir W. Batten m-a
informat de trista soart a unei doamne, Newhouse, care a murit din pricin c a consumat
castraveti. i cred c am mai auzit de un caz asemntor acum cteva zile.
Castravetele in Industrie
n industria alimentar, castravetele este foarte preferat n varianta murat, fiind unul din cele
mai consumate alimente, inclusiv n industria fast-food.

n industria cosmeticelor, este foarte ntrebuintat n diverse creme si lotiuni pentru ten, avnd
un efect calmant, de restabilire a pH-ului pielii, fiind usor astringent. Totodat, aroma de
castravete proaspt este considerat a fi afrodisiac.
Cum i de ce se ciupesc castraveii
Tierea de fructificare (sau ciupirea) este o lucrare care asigur producii de castravei mai
mari i de calitate. Operaia poate varia, n funcie de modul de conducere al plantelor, ns
principiile sunt
aceleai:

de ce se ciupesc

castraveii
Cum i de ce se ciupesc castraveii
De ce este necesar ciupirea
1.
Prin ciupire se controleaz creterea plantelor, limitndu-se dezvoltarea vegetativ, n
favoarea fructelor.
2.

Repetnd aceast operaie, vei nelege care este raportul optim ntre numrul de castravei
de pe un rug i masa foliar.
Cum se procedeaz
1.
Pn la nlimea de 60-80 cm, se ndeprteaz toate fructele i toi lstarii, pentru asigurarea
fortificrii plantei.
2.
Pn la nlimea de 150-160 cm, lstarii laterali se ciupesc dup un fruct i 2-3 frunze, iar pe
tulpin se las 3-4 fructe.
3.
De la 150-160 cm pn la 2 m se mai las, n funcie de vigoarea plantei, 3-4 lstari ciupii la
1-2 fructe i 2-3 frunze, iar pe tulpin se las 6-8 fructe.
4.
Pe msur ce se recolteaz fructele de pe tulpin, noii lstari se ciupesc la 2-3 fructe i 1-2
frunze.
5.
Cnd plantele ating limita superioar (n solar), pot fi conduse orizontal pn ntlnesc
plantele vecine, dup care se crnesc, adic se ndeprteaz vrful tulpinii principale, pentru
a nu mai putea nainta.
Cum sa cultivam castraveti in gradina
Castraveii cultivai n grdin au nevoie de o clim temperat cald, umiditate constant, fr
stagnri de ap. Dac vrem s cultivm castravei n grdin trebuie s tim c prefer un
teren fertil, de textur medie lucrat n profunzime cu o bun expunere la soare i un pH uor
acid. Pentru o cultivare eficient i de ce nu ecologic a castraveilor trebuie respectat
rotaia culturilor; castravetele poate s revin pe aceiai suprafa dup trei sau patru ani.
Ecologic castraveii se pot cultiva n asociere cu salat, varz, mazre i fasole. Soiurile de
castravei pot fi hibride sau comune. Soiurile hibride produc doar flori feminine, soiurile
comune (rustice) vor produce flori feminine i masculine. Semnatul se poate face la sfritul
lunii aprilie aeznd n cuiburi 3-4 semine la o adncime de aproximativa 1,5-2 centimetri.
Distana ntre rnduri la cultivarea castraveilor trebuie s fie de 1,30 metri iar ntre plante pe
rnd de circa 70 de centimetri. La pregtirea terenului, toamna se pot ncorpora n sol
aproximativ 30 de kilograme de gunoi de grajd sau compost bine maturat pentru 10 metri
ptrai de teren.

Cultivarea si intretinerea castravetilor

Pentru obinerea de producii satisfctoare la cultura
de castravei acetia se irig des cu o cantitate moderat
de ap pentru a evita stagnrile de ap. n timpul
vegetaiei la cultivarea castraveilor se intervine pentru
eliminarea buruienilor i pentru aerisirea terenului.
Cine dorete s evite prirea castraveilor poate ca
alternativ eficient sa mulceasc cultura de castravei.
Un mod pentru a elimina munca inutil si pentru a mri
producia la cultivarea castraveilor este s-i dirijam pe
araci sau structuri de susinere. nlimea aracilor sau a structurilor trebuie s fie de circa 1,5
metri iar creterea castraveilor se limiteaz cnd au ajuns la aceast nlime. Cnd
castravetele a emis a cincea frunz se elimin vrful de cretere n acest fel se stimuleaz
dezvoltarea ramificailor laterale; cnd ramificaiile laterale au dezvoltat a aptea frunz la fel
se elimin vrful de cretere. Recoltarea castraveilor se face nainte ca acetia s ajung la
maturitate deplin, de regul se recolteaz cnd au ajuns la mrimea dorit i au o culoare
verde intens.
Soiuri de castraveti
Ei bine sunt doua feluri de castraveti.
Avem castravetii
care se consuma proaspeti si apoi
sunt castravetii
pentru muraturi. De obicei,
castravetii care
vrem sa-i consumam proaspeti ii
lasam sa creasca
mai mult, pana la 16 20 cm, iar castravetii pentru muraturi este bine sa-i culegem cand sunt
mai fragezi si au o marime intre 6 si 10 cm.
De asemenea, putem planta castraveti pentru mancat, care cresc mai mari, sau putem planta
castraveti speciali pentru muraturi. Acestia sunt numiti si cornichon.
Pe langa aceste doua soiuri mai avem si castraveti lungi, castraveti in forma de lamaie sau
castraveti fara seminte.
Cum se cresc castravetii
Castravetii pot fi crescuti aproape oriunde. Daca nu aveti loc in gradina ii puteti creste intr-o
glastra adanca langa casa. Sunt si soiuri care se catara, asa ca ii puteti avea la indemana,
daca-i plantati langa un gard. Castravetii crescuti in acest mod vor avea rezultate mai bune si
de asemenea si mai putine boli.
Primul lucru pe care trebuie sa-l stiti este ca vremea rece si castravetii nu sunt prieteni.
Semintele de castravete au nevoie de temperatura calda, constanta si de minim 21 grade
Celsius temperatura solului.

Plantate prea devreme, afara, semintele de castravete nu vor creste. Pe de alta parte, nu are
rost sa faceti rasaduri de castraveti, deoarece atunci cand temperatura este prielnica acestia
vor creste foarte repede.
Sfatul meu este sa nu pierdeti timpul facand rasaduri in casa si apoi sa-i mutati in gradina,
pentru ca este o munca fara rost si un timp pierdut.
In caz ca nu stiati, castravetii adora apa. Daca vreti sa aveti rezultate bune, tineti solul unde
ati plantat castravetii mereu umed. Nu udati in exces deoarece radacinile lor vor putrezi.
Udati regulat dimineata si folositi un strat gros de mulci in jurul radacinii. Stratul de mulci va
proteja solul impotriva soarelui, pastrand in acelasi timp o umiditate mai mare.
Deoarece castravetilor le place solul bogat in nutrienti, folositi compost sau daca nu aveti
folositi nutrienti ecologici. In cazul in care aveti acces la compost sau vermi-compost,
amestecati cu apa si lasati la macerat cateva zile, dupa care udati castravetii cu acea apa
amestecata cu compost.
Boli si daunatori
Cel mai des intalnit daunator este gandacul castravetilor. Sunt doua feluri de astfel de
gandaci. Unul este galben cu pete negre, iar celalalt este galben cu dungi negre. Ca sa
scapam de acesti gandaci, cel mai simplu este sa-i culegem si sa-i omoram, fara sa folosim
substante chimice.
Fainarea castravetilor, este o boala fungicida. Aceasta boale se manifesta se prezinta ca o
pudra alba pe frunze si se raspandeste foarte repede. Acestei boli ii priesc temperaturile
ridicate si solul uscat.
In cazul in care aceasta boala apare, rupeti frunzele afectate si distrugeti-le. Nu le aruncati
in gramada de compost. Un spray cu apa si bicarbonat poate fi folosit pentru a trata si a
proteja castravetii de o infestare si mai mare. Trebuie stropiti saptamanal.
Plantele care sunt grav afectate trebuie smulse din pamant si distruse, astfel reducand riscul
de a infesta si restul culturii.
O alta metoda buna de prevenire a acestei boli este sa stropesti in fiecare dimineata frunzele
castravetilor cu apa. Foloseste un furtun si uda bine planta in intregime, deoarece fainarea
castravetilor uraste apa.
Plante companion si non-companion pentru castraveti
Castravetii fac casa buna cu ridichiile, mazarea, sfecla, porumbul, fasolea si morcovii din
grupa legumelor. Este util sa plantam pe langa castraveti si nasturasi, flarea soarelui sau
craite. Mararul este alt companion bun pentru castraveti.
Cresterea castravetilor este inhibata de catre cartofi si salvie.

Cultura de castraveti

Castravetele este o planta legumicola care se pote cultiva in camp, spatii protejate (sere si
solaria) asigurand esalonarea consumului pe o perioada cat mai indelungata.... Detalii...
Cultura la castraveti

Castravetele este o planta legumicola care se pote cultiva in camp, spatii protejate (sere si
solaria) asigurand esalonarea consumului pe o perioada cat mai indelungata.
Fructele se consuma la maturitatea tehnica, fiind mult apreciate in alimentatie pentru
insusirile si continutul diversificat in elemente nutritive.Se poate consuma atat proaspat cat si
conservat.
Cultura castravetilor in spatii protejate (sere si solarii).
Acest sistem de cultura este foarte des utilizata datorita obtinerii de productii timpurii si
extratimpurii, de fructe semilungi si mici tip cornichon.

Pregatirea solului incepe din toamna, prin strangerea si scoaterea resturilor

vegetale ale culturii anterioare si fertilizarea de baza cu 60-80 t/ha gunoi de grajd
semidescompus, 50-60 kg s.a. /ha P2O5, 50-60 kg s.a. /ha K2O, ce se incorporeaza in sol
odata cu afanarea adanca. In primavera se completeaza fertilizarea cu 50-60 kg s.a. /ha azot.
Rasadurile se produc prin semanat direct in ghivece sau cuburi nutritive cu latura sau
diametrul de 7-8 cm, sau ghivece din turba (Jiffy-pots).Pentru 1 ha cultura sunt necesare 0,70,8 kg seminte.

Epoca de semanat se stabileste in functie de data prevazuta pentru plantare, intre 10-20
februarie pentru culturile in solarii amenajate special si mai tarziu pentru culturile realizate in
succesiune dupa producerea rasadurilor.Plantarea se realizeaza in perioada de 5-15 aprilie.
Lucrarea se executa manual, in gropi deschise cu lingura de plantat sau cu sapa.
Lucrarile de intretinere se refera la completarea golurilor, prasile si udari.
Atentie deosebita trebuie acordata prevenirii si combaterii agentilor patogeni si a
daunatorilor la care plantele sunt mai expuse decat in camp datorita conditiilor specifica de
cultura.
Amintim cateva boli si daunatori intalnite la cultura castravetilor. Aceste boli pot aparea
atat in spatii protejate cat si in camp liber.

Mozaicul castravetilor (Cucumber mosaic virus) .

Boala produce pagube mari, patogenul fiind foarte virulent si afectand, pe langa
castraveti, pepeni, tomate, dovleacul, ardeiul, spanacul etc afecteaza circa 700 de specii
apartinatoare la 40 de familii botanice.
Simptomele primare sunt vizibile pe frunzele tinere, sub forma de mosaic internervurian
difuz, care poate evolua in ingalbenirea si uscarea frunzelor, sau chiar uscarea generala a
plantelor.Produce si marmorarea fructelor, uneori si deformarea acestora.
Sunt doua tipuri de virusi care produc mozaicarea castravetilor. Primul este virusul
Marmor cucumeris Holmes al doilea este Cucumis virus 1 Smith, Cucumber mosaic
cucumovirus (V.M.C. 1). Un alt virus care afecteaza castravetii este V.M.C.2 acesta produce
deformarea frunzelor si lastarilor,chircirea plantelor si se transmite si prin seminte.
Virul este raspandit de afide.Gravitatea si perioada de aparitie depinde de gradul de
inmultire a celor 60 de specii de afide vectoare ale virusului.
Prevenirea si combaterea mozaicului se realizeaza prin folosirea de seminte neinfectate,
izolarea culturilor de castraveti fata de alte plante-gazda, mentinerea culturii de castraveti
libera de afide si distrugerea buruienilor sunt masuri preventive recomandate.
Patarea unghiulara a frunzelor (Pseudomonas syringae pv. lachrymans.).
Produce pagube atat la castreaveti de sera cat si la castraveti de camp, simptomele fiind
insa mai vizibile la cele de sera.
Primele simptome apar insa pe frunzele cotiledonate, sub forma unor pete mici, cu aspect
uleios la inceput, apoi brune.Pe frunzele adevarate atacul este present sub forma de pete
delimitate de nervure,din care cauza apar colturoase.Petele sunt hidrozate cu exsudat pe
vreme umeda.Frunzele se necrozeaza apar perforate din cauza tesutului uscat al frunzei care
se rupe.Pe fructe petele sunt mici, hidrozate, usor denivelate.Bacteria se localizeaza in
tegument semintele fiind si ele infectate.
In sere poate sa apara si tipul de infectie sistemica, prin tulpina si petiol pana la
fruct.Aceste plante infectate sistemic, tesutul vascular este ingalbenit iar fructele se inmoaie
si pot prezenta exsudat bacterian pe suprafata.
Bacteria se transmite mai ales prin seminte infectate.Resturile vegetale nedescompuse
prezinta de asemenea o posibila sursa de infectie.Picaturile de apa ajuta la diseminarea
bacteriei in cultura.
Pagube importante pot aparea in culturile irigate si in conditii de precipitatii frecvente in
camp.Bacteria necesita temperature ridicate 25-28 grade Celsius, temperatura minima fiind
in jur de 0 grade, iar maxima de circa 35 grade Celsius.

Prevenirea si combaterea bacteriei se poate realize prin rotatia culturilor (cel putin un an)
si descompunerea cat mai buna a resturilor vegetale.
Combaterea chimica se realizeaza cu substante pe baza de cupru cum ar fi:Zeama
Bordeleza in concentratie de 0,75 % ( 50 g in 8 l apa), Champ 77 WG 30 g in 10 l
apa,Manoxim C 50 PU in concentratie de 0,4 % (4,0 kg/ha),Funguran OH 50 WP in
concentratie de 0,4 % (4,0 kg/ha).
In sere se recomanda intreruperea udarii prin aspersiune a culturii.
Putrezirea semintelor si caderea plantutelor.
Acest fenomen apare la rasaduri si este frecvent si in semanaturile de camp.
Simptome.
Baza tulpinitei plantelor devine translucida, se subtiaza la nivelul solului si plantuta
cade.Boala este cauzata de un grup de ciuperci de sol din care unul mai important Pythium si
uneori mai apare si Rhizoctonia solani si alte grupe de ciuperci.Pentru a nu aparea aceste
tipuri de ciuperci conditiile de mediu din rasadnite si solaria este foarte importanta.
Factori care favorizeaza infectiile sunt: temperatura moderata, umiditatea aerului si a
solului peste normal, formarea condensului, aerisirea insuficienta.
Combaterea chimica se poate realize prin tratamente la sol si tratarea semintei.Tratamente
la sol se pot efectua prin stropirea stratului germinativ cu Previcur Energy in concentratie de
0,1 % (100 ml in 100 l apa pe 30 m2) rasadnita, si la transplantare in concentratie de 0,1 %
(100 ml in 100 l apa pe 600 m2),se administreaza pe sol, la baza plantei circa 150 ml solutie
pe planta.
Descrierea si combaterea manei castravetilor (Pseudoperonospora cubensis).
Plantele sunt atacate in toate fazele de dezvoltare, boala manifestandu-se pe frunze prin
aparitia unui numar foarte mare de pete, cu diametrul de 2-24 mm, de regula colturoase, la
inceput de culoare verde-galbuie, apoi galbene ca lamaia, pentru ca dupa cateva zile sa
devina brune deschis. In dreptul petelor, pe fata interioara a frunzelor, se formeaza un puf
cenusiu-violaceu, alcatuit din organele de inmultire asexuata a ciuperci.
In conditiile favorabile dezvoltarii bolii sunt atacate aproape toate frunzele plantelor,
incepand cu cele bazale, pe fiecare frunza formandu-se peste 200 pete, care pot sa conflueze
si sa distruga astfel portiuni mari din limb.Frunzele puternice atacate se brunifica, se usuca,
devin sfaramicioase si cad.
Atacul se manifesta foarte rar pe fructe, acestea raman mici, nu mai ajung la maturitate
completa, fiind lipsite de aroma.Infectia apare in prezenta apei pe frunze, la temperature de
16-22 grade Celsius.

In combaterea manei la castraveti se pot utiliza fungicide sistemice cat si cele de contact.
Amintim cateva substante folosite in combaterea manei: Aliette 80 WG folosit in
concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa), Bravo 500 SC in cantitate de 1,5-2,0 l/ha (20 ml in
10-13 l apa pe 100-130 mp), Folpan 80 WDG in concentratie de 0,15 % (1,5 kg/ha),
Funguran OH 50 WP in concentratie de 0,3 % (30 g in 10 l apa), Merpan 80 WDG in
concentratie de 0,15 % (1,5 kg/ha) (15 g in 10 l apa), Ortiva 250 SC in concentratie de 0,075
% (0,75 l/ha) (7,5 ml in 8,0 l apa), Polyram DF in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa),
Previcur Enegy in concentratie de 0,25 % (2,5 l/ha) (15 ml in 6,0 l apa), Ridomil Gold MZ
68 WG in concentratie de 0,25 % (2,5 kg/ha) (25 g in 8 l apa pe 100 mp), Shavit F 72 WP in
concentratie de 0,2 % (2 kg/ha) (20 g in 10 l apa), Zetanil Blu in concentratie de 0,3 % (3,0
kg/ha) (30 g in 8 l apa), Zeama Bordeleza 0,75 % (50 g in 8-10 l apa).
Descrierea si combaterea la fainarea la castraveti (Sphaerotheca fuliginea).
Atacul se manifesta numai pe frunze, pe ambele fete sub forma unor colonii albe,prafoase
de miceliu,care poate cuprinde tot limbul.Conidiile diseminate transmit infectia in cultura, iar
periteciile formate pe frunzele atacate (numai in camp) rezista peste iarna si asa infectia se
transmite de la un an la altul.
La umiditatea aerului de 70 % si temperatura de 26-28 grade Celsius conditiile sunt
optime pentru infectie.
Combaterea fainarii se realizeaza prin tratamente repetate cu fungicide cum ar fi: Tilt 250
EC in concentratie de 0,015 % (4 ml in 26 l apa), Topas 100 EC in concentratie de 0,025 %,
Bravo 500 SC in cantitate de 1,5-2,0 l/ha (20 ml in 10-13 l apa), Kumulus DF in concentratie
de 0,4 % (30 g in 7,5 l apa), Shavit F 72 WP in concentratie de 0,2 % (2,0 kg/ha) (20 g in 10 l
apa), Thiovit Jet 80 WG in concentratie de 0,3-0,4 % (3,0-4,0 kg/ha), Manoxin M60 PU in
concentratie de 0,4 % (4,0 kg/ha).
Descrierea si combaterea antracnozei la castraveti (Colletotrichum lagenarium).
Boala este provocata de ciuperca Colletotrichum lagenarium si ataca fructele, tulpina si
frunzele. Pe frunze apar pete cafenii care se maresc, se impreuneaza si frunza se sfisie. Pe
fata inferioara apare un mucegai rosiatic.
Fructele atacate prezinta aceleasi simptome. In aceste pete se localizeaza bacterii care
provoaca in final putrezirea fructelor. Transmiterea bolii se realizeaza prin samanta. Tratarea
semintelor este singurul mijloc de prevenire.Indepartartarea resturilor de plante si igiena
culturala contribuie de asemenea la prevenirea aparitiei ciuperci.
In combaterea chimica a antracnozei se pot utiliza urmatoarele substante: Dithane M-45
in concentratie de 0,2 %, Dithane Neotec 75 WG in concentratie de 0,2 %,( 20 g in 10 l apa).
Descrierea si combaterea putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea).

Putregaiul cenusiu apare sub forma unor pete umede de culoare verde cenusie,la suprafata
carora se dezvolta din abundenta fructificatiile ciupercii (conodiofori si conidiile).Petele se
extind, inconjoara tulpina si determina ofilirea plantelor deasupra zonei de atac.Atacul se
poate manifesta si pe fructele debilitate fiziologic si mai rar pe fructele normal dezvoltate.
Putregaiul cenusiu apare cel mai des la locul de prindere a florilor.Fructele atacate sunt
acoperite de fructificatiile ciuperci si putrezesc in intregime.
Combaterea putregaiului cenusiu se poate realiza cu fungicide cum ar fi: Rovral 500 SC
in concentratie de 1 l/ha (10 ml in 10 l apa pe 100 mp),Teldor 500 SC in concentratie de 0,08
% (0,8 l/ha) (10 ml in 12,5 l apa).
Descierea si combaterea alternariozei la castraveti (Alternaria cucumerina).
Alternarioza ataca de obicei frunzele si tulpinile dar poate ataca si fructele.Pe frunze
atacul apare sub forma unor pete, la inceput mici, de culoare galbuie, care se extind
concentric si treptat se brunifica. Petele sunt precis delimitate, la atac puternic ocupand zone
mari din suprafata frunzelor, provocand uscarea acestora.Pe zonele atacate din limb se
formeaza o pasla fina, de culoare bruna, cu zonare caracteristica. Pe tulpini si lastari apar
pete alungite, brune, zonarea concentrica, fiind mai putin evidenta. Pe fructe atacul apare sub
forma unor pete circulare, care se adancesc in tesuturi.
Pentru combaterea aparitiei alternarozei se pot lua urmatoarele masuri agrotehnice:
folosirea araturii adanci pentru ingroparea resturilor vegetale, asolamentul 3-4 ani, folosirea
de ingrasaminte cu microelemente pe baza de zinc maresc rezistenta plantelor si tot odata
asigura sporuri mari de productie, cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti.
Combaterea chimica a alternariozei se poate realiza cu fungicide cum ar fi: Bravo 500 SC
in cantitate de 1,5-2,0 l/ha (20 ml in 10-13 l apa pe 100-130 mp), Dithane M-45 in
concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa), Dithane Neotec 75 WG in concentratie de 0,2 % (20
g in 10 l apa), Shavit F 72 WP in concentratie de 0,2 % (2,0 kg/ha) (20 g in 10 l apa),
Antracol 70 WP in concentratie de 0,2% (2,0 kg/ha) (20 g in 10 l apa).
Cultura castravetilor in camp liber.
Se diferentiaza trei tipuri de culturi: timpurie, de vara si de

toamna.
Cultura timpurie.

Este practicata pe suprafete mai restranse, necesitand cheltueli in plus pentru producerea
rasadurilor, dar consumul de fructe este asigurata incepand cu mijlocul lunii iunie.
Terenurile trebuie sa fie bine nivelate, plane, permeabile cu expozitie sudica, cu o textura
usoara si un pH corespunzator.Cultura de castraveti nu poate sa revina pe aceeasi suprafata
de teren mai repede de trei ani.
Amintim cateva plante bune premergatoare pentru cultura de castraveti: fasole, cartofi,
ardei, tomate, lucerna, varza , usturoi.

Pregatirea terenului si a solului.

Lucrarile incep toamna prin nivelarea de intretinere, discuirea, fertilizarea de baza cu
ingrasamant organic 30-60 t/ha semidescompus,si ingrasaminte chimice 50 -70 kg s.a./ha
P2O5,70-90 kg s.a./ha K2O incorporandu-se in sol odata cu aratura adanca la 25-28 cm.
In primavara solul se mobilizeaza cu combinatorul la 7-8 cm adancime si se completeaza
fertilizarea cu 40-60 kg s.a. /ha N 30-80 kg s.a./ha P2O5 si 30-70 kg s.a./ha K2O.
Producerea rasadurilor se face in spatii protejate sau in rasadnite,se seamana intre 15-20
martie cu o norma de seminte de 1,0-1,5 kg

pentru un hectar de cultura.Se seaman 2 seminte in cuburi

nutritive cu latura de 7-8 cm. E bine sa se utilizeze seminte tratate chimic pentru a preveni
aparitia bolilor.La plantare rasadul trebuie sa aibe o varsta de 40-45 zile si un numar de 4-5
frunze.
Plantarea rasadurilor se face manual la inceputul lunii mai dup ace pericolul brumelor
tarzii a trecut.Norma de plante pe hectar este de 33-34 mii.
Lucrarile de intretinere consta in plantarea rasadurilor in goluri, erbicidarea cu Fusilade
Forte 150 EC in cantitate de 0,8 l/ha postemergent pentru buruieni monocotiledonate
anuale,si in cantitate de 1,0 l/ha postemergent pentru buruieni monocotiledonate perene.
Se efectueaza prasile superficial, manual si mecanic dar numai pana cand cresterile
vegetative permit, astefel incat sa nu fie deranjati vreji.La prasila a doua plantele se

musuroiesc usor la baza iar din loc in loc tulpinile se acopera cu pamant pentru a favoriza
emiterea de radacini adventive.
Combaterea bolilor se poate face prin masuri preventive si curative.
Bolile care pot sa apara sunt aceleasi ca si cele intalnite la cultura in spatii
protejate.Amintim cateva exemple de boli: mana, patarea unghiulara, alternarioza,
antracnoza, putregaiul cenusiu, fainarea descrise la cultura castravetilor in spatii protejate.
Substantele chimice utilizate sunt aceleasi ca si in combaterea bolilor in spatii protejate.
Cultura de vara.
Este cea mai raspandita forma de cultura, reprezinta 80 % din suprafata totala ocupata de
aceasta specie in ogor propriu.In functie de modul de dirijare a plantelor se practica cultura
pe sol si cultura pe spalier inalti.
Pregatirea terenului si plantele premergatoare sunt asemana toare culturii timpurii.
Cultura se realizeaza prin semanat direct, mai rar prin rasad.Semanatul are loc la sfarsitul
lunii aprilie si inceputul lunii mai, cand in sol la adancime de 8-10 cm se realizeaza o
temperatura de 10-12 grade Celsius.Se seamana mecanizat la o adancime de 3-4 cm
folosindu-se 4-6 kg samanta la hectar.
La cultura pe sol pentru soiurile tip cornison se asigura o densitate de 133-148 mii
plante/ha, iar la soiurile cu fructe mijlocii desimea plantelor este asemanatoare culturii de
castraveti timpurii (33-34 mii plante pe ha).

La culturile pe spalier densitatea de plante este de 71 mii

plante/ha pe suprafete mari si de 38-50 de mii plante/ha in sistem gospodaresc. Spalierii se
instaleaza inaintea infiintarii culturii si pot ramane permanent, efectuandu-se rotatii de
culture cu fasole urcatoare sau tomate.
Lucrarile de intretinere consta in umplerea golurilor se face cu seminte umectate si
preincoltite sau cu rasad din cadrul aceluiasi cultivar. Daca este cazul rarirul se aplica la
aparitia primei frunze adevarate, prin ruperea tulpinii la nivelul hipocotilului si nu prin
smulgere.
Dirijarea cresterii si fructificarii se realizeaza prin ciupiri repetate.La baza plantelor pe o
inaltime de 20-30 cm se indeparteaza toate formatiunile vegetative si de rod,iar in continuare
pana la 60-70 cm lastarii se ciupesc dupa 2-3 fructe,ca apoi sa nu se mai efectueza ciupiri.

Recoltarea la castraveti se face manual la maturitate tehnica si la interval

de 2-4 zile in functie de cultivar si scop.
Pentru consum in stare proaspata fructele se recolteaza la dimensiuni de 9-12 cm sau chiar
12-15 cm lungime,pentru industrializare la 6-9 cm dar se mai intampla sa se recolteze la
dimensiunea de 3-6 cm.
Bolile care pot sa apara sunt aceleasi ca si cele intalnite la cultura in spatii
protejate.Amintim cateva exemple de boli: mana, patarea unghiulara, alternarioza,
antracnoza, putregaiul cenusiu, fainarea descrise la cultura castravetilor in spatii protejate.
Substantele chimice utilizate sunt aceleasi ca si in combaterea bolilor in spatii protejate.
Cultura de toamna.
Este practicata obtinerii de fructe cu destinatie conservarii, atat la nivel industrial cat si
gospodaresc.Este o cultura succesiva dupa specii care elibereaza terenul in luna iunie
(mazare, cartof timpuriu, gulioare, varza timpurie).

Pregatirea terenului incepe cu afanarea superficiala a solului printr-o

aratura la 18-20 cm, sau discuire,cu care ocazie se incorporeaza si resturile vegetale ale
culturii anterioare,ingrasamintele chimice (30-50 kg s.a./ha N, 30-70 kg s.a./ha P2O5, 30-70
kg/ha s.a. K2O dupa care se modeleaza in straturi inaltate, cu coronamentul de 104
cm.Cultura se infiinteaza prin semanat direct, norma de samanta fiind de 5-7 kg/ha.Se
seaman 2-3 randuri pe strat,la o sistanta pe rand de 10-15 cm,obtinuta prin rarit.
Lucrarile de intretinere consta in ciupitul plantelor in cazul suprafetelor mici, udarea
culturii imediat dupa semanat pentru o rasarire si crestere uniforma a plantelor, in prima parte
a vegetatiei se uda mai des, iar in a doua parte mai rar, norma de udare fiind de 300-400 m3
apa pe hectar.Udarile se efectueaza dimineata, seara sau noaptea pentru a evita fenomenul de
soc fiziologic.
Recoltarea incepe din prima decada a lunii septembrie si dureaza pana la scaderea
accentuate a temperaturii, la interval de 1-2 zile manual sau mecanizat cu combine speciale.
Categoriile se sortare si calibrare a fructelor sunt cuprinse intre: 3-6 cm, 6-9 cm, si 9-12
cm.

Descrierea si combaterea daunatorilor la cultura de castraveti.

Descrierea si combaterea la musculita alba de sera (Trialeuroides paporariorum).
Musculita alba este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri ale
plantelor, iar dejectiile ei, care contin multe glucide, favorizeaza aparitia unor ciuperci
patogene precum Alternaria sau Fusarium.
Musculita alba este o insecta mica, culoarea corpului este alb-galbuie si este acoperit cu o
secretie alba de consistenta ceroasa. Aripile sunt albe si cand sunt deschise au dimensiunea
de pana la 5 mm. Adultii au ochii de culoare neagra. Se inmulteste foarte rapid, are 3-4
generatii pe an in aer liber, iar in sere pana la 12 generatii.Femele depun intre 100-500 oua,
pe partea inferioara a frunzelor, grupate inelar.Incubatia oualor dureaza intre 10-14 zile, la o
temperatura constanta de 20-23 grade Celsius.Larvele sunt de culoare galbui, ovale, cu ochii
rosii, care se transforma in pupariu, dupa 10 zile. In stadiul de pupariu insecta traieste 12 zile,
perioada dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia.
Combaterea musculitei albe de sera este destul de dificila.Se intampla ca generatiile se
suprapun si pe aceeasi planta pot exista oua, larve, pupe si adulti, eficienta insecticidelor
scade.
Combaterea chimica a musculitei albe de sera se realizeaza prin tratamente cu insecticide
cum ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,025% (0,25 l/ha), Actara 25 WG in
concentratie de 0,02 % (0,2 kg/ha), Confidor Energy in concentratie de 0,13 % (1,3 l/ha),
Mospilan 20 SG in concentratie de 0,025 % (1,5 g in 6,0 l apa), Nuprid 200 SC in
concentratie de 0,075 % (4 ml in 6 l apa).
Descrierea si combaterea la paianjenul rosu comun (acarian) (Tetranycus urticae).
Masculul are culoare galbena verzui-deschis, iar in stadiul de adult are culoare bruna.
Femela este la inceput de culoare galbena roz si in final devine portocalie. Corpul are o
forma elipsoidala la femela si piriform la mascul. Are 5-6 generatii pe an.
Ouale depuse de femele sunt rotunde de culoare albicioasa sau galbuie si au un continut
aproape transparent. Odata ce embrionul incepe sa se dezvolte, continutul oului devine
tulbure, iar ouale se ingalbenesc.La o temperatura de 15 grade Celsius embrionulul se
dezvolta in decursul a 15 zile, iar la o temperatura de 30 grade elsius dezvoltarea
embrionului se relizeaza in doar in 2-3 zile.
Din ouale fecundate ies femele, din cele nefecundate masculi.Paiajenul rosu se hraneste
cu continutul celulelor plantei.
Prezenta paianjenului este semnalata de petele mici de culoare alba de pe frunze (mai ales
cele de pe partea inferioara a frunzei) si a unei panze de paianjen tesute in jurul plantei sau a
anumitor parti ale plantei.In cazul unei contaminari masive, frunzele se inalbesc din cauza

leziunilor multiple.Planta este in totalitate acoperita cu o panza de paianjen, iar pe

extremitatile frunzelor si a mugurilor de floare se acumuleaza o masa de trupuri miscatoare.
Acarianul rosu comun ierneaza in stadiu de adult sub resturile vegetale.Acarienii
colonizeaza partea inferioara a frunzelor, frunzele atacate se recunosc prin aparitia unor pete
de culorare galbui care corespund intepaturilor facute de paianjen.La un atac puternic
frunzele atacate se usuca si cad.
Combaterea chimica se realizeaza cu insecto-acaricide cum ar fi: Vertimec 1,8 % in
concentratie de 0,1 % (1,0 l/ha), Milbecnock EC in concentratie de 0,075 % (10 ml in 13
l/apa), Omite 570 EW in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l/apa),Nissorun 10 WP in
concentratie de 0,04 % (5 g in 12 l/apa).
Descrierea si combaterea la tripsului tutunului (Trips tabaci)
Tripsul este unul dintre cei mai raspanditi daunatori ai plantelor din agricultura. In
conditii de sera este imposibila distrugerea in totalitate a tripsilor.
Lungimea insectelor adulte este de 2-2,5 mm, iar grosimea corpului nu este mai mare
decat 1 mm. Adulti sunt de culoare mai inchisa-neagra sau maro.aparitia lor se poate pune
calendaristic in lunile martie-aprilie.Larvele sunt de culoare galbena sau verzui, acest fapt le
permite sa fie cu greu distinse pe suprafata frunzei si a plantei.
Femela depune ouale in tesuturile frunzelor si a florilor. O femela poate sa depuna in jur
de 100 de oua.Dupa 3-5 zile de dezvoltare embrionara apar larvele,care timp de 8-10 zile de
viata pe suprafata frunzei naparlesc de patru ori.Larvele patrund in sol la adancimea de 15
cm,unde inca peste 4-5 zile se transforma in insect adulte aripate.Dezvoltarea unei generatii
dureaza 15-20 de zile.
Combaterea chimica a tripsului tutunului se se realizeaza prin tratamente cu insecticide
cum ar fi: Mospilan 20 SG in concentratie de 0,04 % (4,0 kg/ha), Laser 240 SC in
concentratie de 0,05 %, Confidor Energy in concentratie de 0,08 % (0,8 l/ha), Nuprid Al 200
SC in concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha), Actara 25 WG in concentratie de 0,02% (0,2
kg/ha).
Descrierea si combaterea la paduchele verde (Myzodes persicae).
Femelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in crapaturile scoartei ramurilor
speciilor samburoase, dar si in gradinile de legume si in sere. Este o specie migratoare.
Paduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a frunzelor, se hranesc prin sugerea
sevei plantelor. Datorita acetui fapt frunzele se necrozeaza si se rasucesc, formand
pseudocecidii. Plantele atacate sufera si se debiliteaza, ducand la scaderea productiei.
Femelele au corpul globulos, oval, verde-deschis sau verde-inchis. Antenele sunt negre.
Picioarele sunt galben-deschis, mai scurte, aproximativ 1/3 din lungimea

corniculelor.Femelele aripate au capul si toracele negre, iar abdomenul verde galbui sau
roscat. Pe partea dorsala prezinta o pata mare de culoare neagra cu 1-2 dungi transversale si 4
pete laterale.Antenele sunt negre, picioarele sunt galben-deschis cu tarsele negre. Corniculele
sunt brune; coada este aproape 2/3 din lungimea cornicolelor.
Combaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri cu insecticide cum ar
fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,02 % (0,2 l/ha), Faster 10 CE in concentratie de
0,03 % (2 ml in 6,6 l/apa), Confidor Energy in concentratie de 0,06% (0,6 l/ha), Mospilan 20
SG in concentratie de 0,0125 % ( 1,5 g in 12 l/apa).
n cmp deschis sunt foarte populare soiurile i hibrizii timpurii: Vokal RZ F1, Sonate F1, i medii-timpurii: Kybria RZ F1, Karaoke
RZ F1, Gravina RZ F1, hibrizii rezisteni la finare Wagner RZ F1, Componist F1, Vocal F1.

Culturile premergtoare
Premergtorii recomandai pentru cultura castraveilor sunt: cerealierele de toamn, leguminoasele pentru boabe, solanaceele, se permite
porumbul la mas verde, ceapa, morcovul i varza. Nu se recomand de semnat ca premergtori floarea soarelui, culturile legumicole
rdcinoase, varza trzie, cartoful, cucurbitaceele. Castraveii revin pe aceeai sol peste 3-4 ani.

Fig. 1: Castravei n cmp deschis

Pregtirea din toamn a solului

n dependen de premergtor se efectueaz dezmiritirea cmpului la adncimea de 10-12 cm. Artura de toamn se efectueaz la 27-30
cm peste 12-14 zile de la prelucrarea anterioar a solului. Toamna, iar n unele cazuri primvara, pentru a exclude neuniformitile terenului
destinat semnatului castraveilor, se execut nivelarea solului n dou direcii. Toamna sub artur pot fi introduse cte 60-90 kg/ha .a. de
ngrminte cu fosfor i potasiu. ngrmintele de azot se vor introduce primvara nainte de semnat, cu norma de 60 kg/ha .a., dozele

mai mari de azot, de pn la 120 kg/ha, pot fi aplicate doar atunci cnd coninutul de nitrai n sol nu trece de 5 mg/100 g, cele cu fosfor se
vor aplica n cantitate de 120 kg/ha .a., dac cantitatea de fosfor n sol se conine sub 3 mg/100 g.
Tabelul 1: Exemplu de asolament pentru culturile legumicole n cmp

ANUL
Sol
1

Tomate, ardei, vinete

Varz, conopid

Morcov, ptrunjel,

Mazre, fasole

II

Varz, conopid

Morcov, ptrunjel

Mazre, fasole

Tomate, ardei, vinete

III

Morcov, ptrunjel

Mazre, fasole

Tomate, ardei, vinete

Varz, conopid

IV

Mazre, fasole

Tomate, ardei, vinete

Varz, conopid

Morcov, ptrunjel

Semnatul
Semnatul se va efectua n solul nclzit pn la temperatura de +16...+18C, la o adncime de 6-10 cm. Pentru semnatul n cmp
deschis sunt recomandate 2 termene de nsmnare n primvar: la sfritul lui aprilie i n prima jumtate a lui mai, iar vara n ultima
decad a lui iunie. Seminele se seamn n sol dup schemele: 1,40x15 cm i obinem 47000 de plante, la adncimea de 3-4 cm,
1,60+0,50*0,20 cm i obinem 48000 de plante. Norma de nsmnare - 1 gr de semine la 1m, sau 2,5-3 kg/ha de semine la semnatul
cu semntoarele de precizie i 4-5 kg/ha la semnatul cu alte tipuri de semntori. Dup semnat se recomand tvlugitul.

Fig. 2: Distanele de semnare a castraveilor n cmp

Semnatul cu folosirea peliculei mulci

Materialele de mulcire au cea mai mare pondere n structura spaiilor protejate. Dei mulciul protejeaz doar zona radicular a plantelor,
aceasta are un impact pozitiv asupra timpurietii, calitii recoltei i reduce cheltuielilor n lupta cu buruienile. Mulci-rea este o operaiune
tehnologic care const n acoperirea solului cu un material protector. Scopul mulcirii este de a menine umiditatea, a distruge buruienile, a
nclzi mai bine solul, a proteja fructul de contactul cu solul etc.

Fig. 3: Mulcirea solului concomitent cu formarea bilonului i instalarea sistemului de irigare

Mulcire cu materiale sintetice

Mulciurile sintetice sunt obinute artificial i permit acoperirea mecanizat a solului prin bilonarea lui. Cel mai des folosite la mulcire sunt
folia neagr i agrilul. n prezent, n rile cu o agricultur avansat, prin mulcire se cultiv suprafee mari de legume. Suprafa a total n
lume acoperit cu mulci de plastic reprezint 11 mln ha. Exist maini care, la o singur trecere, efectueaz, concomitent, bilonatul,
instalarea sistemului de irigare, mulcitul i plantatul rsadului (Fig. 3). Astfel cmpurile plantate nu necesit lucrri de prire, rrire,
instalare a sistemului de irigare etc. La unele culturi multianuale, mulciul se pstreaz timp de 3-4 ani. Dac, paralel cu mulcirea cu folie, se
mulcesc i spaiile ntre rnduri, atunci este posibil recoltarea pe orice timp, fr a murdri fructele. Practica a demonstrat c la folosirea
mulciului procentul fructelor calitative crete cu 30%, iar recolta cu 15-20%. Seminele sunt semnate n sol dup schema: 1,60+0,50*0,20
cm, i obinem 48000 de plante.

Creterea rsadului
Metoda de rsad are unele avantaje, este mai bun pentru castravete n timpul temperaturi lor sczute din prima jumtate a lunii mai
(exist riscul ridicat de nghe). n acest caz, rsadurile sunt n cre tere pe termen scurt - rsaduri trebuie s fie plantat cnd apare prima
frunz adevrat. n nici un caz nu trebuie s ateptai pn va crete mare. Aceast eroare va reduce ansele de supravie uire a rsadului
de castravei. Rsadurile "ntinse", expuse la arsuri stem, daune mecanice, i, cel mai ru, capacitatea de a transporta apa i substan ele
nutritive de la rdcin la frunze. De obicei, rsadurile de castravete cultivate n tvi n sum nu sunt mai multe dect 160 de celule ntr-un
format standard (60 de 40 cm). n acest caz, cu ct mai mare este numrul de celule, cu att mai mic este expunerea rsadurilor la stres.
Temperatura n ser - semine-germinare -+25...+27C, ziua +21...+22 C, noaptea +18...+20C. Umiditatea din substrat trebuie s fie
optim, de evitat mbibarea cu ap!

ngrijirea semnturilor
ngrijirea plantelor n perioada de vegetaie este similar cu ngrijirea culturii pepenelui verde i galben. Se efectueaz 2-3 cultivaii ntre
rnduri (la adncimea de 4-5 cm, ulterior la 6-8 i 8-10 cm) i 2-3 priri manuale pe rnd. n faza de 4-5 frunze adevrate se efectueaz
muuroitul plantelor, procedeu ce intensific formarea rdcinilor adventive n stratul superficial al solului, fapt ce favorizeaz o mai bun
asimilare a substanelor nutritive utilizate n hrnirile extra radiculare i a apei utilizate la irigare. Castravetele este o plant iubitoare de
cldur i umezeal. Umiditatea optim a solului pentru creterea i fructificarea plantelor este de 80-85% din capacitatea maxim pentru
ap a cmpului, i umiditatea relativ a aerului de 90%. La utilizarea instalaiilor de irigare prin aspersiune n perioada de vegetaie se
efectueaz 6-10 irigri cu norme de 250-400 m/ha. Pn la nflorire se aplic irigri cu norma de 250-300 m/ha, n cazul n care
umiditatea solului n stratul de 0-30 cm scade mai jos de 70% din capacitatea maxim pentru ap a cmpului. n fazele de nflorire i
fructificare umiditatea solului n stratul de 0-50 cm nu trebuie s scad mai jos de 80%, iar normele de irigare vor fi de 350-400 m/ha. Este
binevenit irigarea prin picurare, normele de irigare fiind cuprinse ntre 25 i 55 m/ha.

Avantaje sistemului de irigare prin picurare

Se dozeaz exact volumul de ap necesar n diferite etape de dezvoltare a culturilor i n func ie de tipul de cultur irigat,
eliminndu-se n acest fel pierderile;

Fiecare plant n parte poate primi cantitatea optim de ap n funcie de necesarul la moment;

Consumul de ap pentru irigaie este mai redus cu 20-40%, datorit uniformitii i randamentului ridicat (90-96%) i reducerii
pierderilor prin evaporaia din sol i aer;

Alimentnd cu ap numai zona rndurilor de plante, spaiul dintre rnduri rmne uscat, ceea ce permite executarea lucrrilor
agricole n condiii bune, nmulirea buruienilor fiind mult diminuat;

Udarea direct a solului, fr umezirea plantelor, mpiedic apariia i nmul irea bolilor si duntorilor. Se mic oreaz sau se
evit unele tratamente chimice, ceea ce reducepoluarea recoltelor;

Diminueaz posibilitatea rspndirii la nivelul ntregii culturi a bolilor i duntorilor;

Fora de lucru necesar exploatrii instalaiei de irigare prin picurare este mult mai redus comparativ cu celelalte modalit i de
irigare, ceea ce nseamn mai mult timp pentru alte activiti i reducerea cheltuielilor;

Instalaia de fertirigare prin picurare nu necesit for de munca calificat pentru exploatare;

Permite dozarea exact a cantitilor de ngrminte administrate n func ie de necesarul optim al plantei;

Ca un cumul al unora dintre avantajele enumerate mai sus, sistemul de fertirigare prin picurare poate asigura o cre tere a
productivitii cu pn la 100%;

Este singura metod de udare care permite automatizarea total, datorit reglrii precise a debitului i a presiunii apei, precum i
declanrii udrii pe baza informaiilor nregistrate de senzori cu privire la umiditatea solului, temperatura i umiditatea relativa a
aerului.

Recoltarea castraveilor
Primele recolte se obin la 30-45 zile dup apariia plantulelor - calendaristic n I sau a II decad a lui iunie. Castraveii se extrag atent, fr
a ridica curpenii, cu strduina de a nu-i rupe. n timpul recoltrii se culeg fructele care au obinut dimensiunile normale, cu aspectul
comercial necesar. n prima perioad culesul are loc dup 2-3 zile, iar n perioada fructificrii intense - peste 1-2 zile, la 1 ha sunt angaja i
10 oameni. Dimineaa i seara este cel mai favorabil timp pentru culesul castraveilor. Recolta de castravei n cmp deschis este de 30-50
t/ha, n dependen de soiul, hibridul i tehnologia utilizat.

Fig.4 . Recoltarea castraveilor cu ajutorul fligherului

Cultura castraveilor pe spalier

Aceast tehnologie are urmtoarele avantaje:

recolta este de o calitate mai nalt,

fructele sunt mai uniforme,

plantele se mbolnvesc mai puin,

se mrete perioada recoltrilor,

se uureaz recoltarea.

Cultura castraveilor pe spalier poate fi efectuat prin semnatul direct i prin rsad. Pentru a primi o recolt mai timpurie la folosirea
metodei prin rsad este necesar de folosit acoperirea cu pelicul. Rsadul va fi crescut n sere sau rsadnie. Seminele nainte de
semnat se pregtesc, umezindu-le ntr-o soluie descris n compartimentul "Pregtirea seminelor pentru semnat la cultura pepenelui
verde i galben". Se pun ntr-un loc cald (+25...+30C), i se pstreaz pn la ncolire (aproximativ 30-36 ore). Ghivecele din mas
plastic, turb presat sau de carton, preconizate pentru creterea rsadului, sunt umplute cu un amestec nutritiv numit turb. Aceste
ghivece se umplu cu substrat de turb cu 2-3 zile nainte de semnat i se pun ntr-un loc cald. Semnatul se efectueaz ntre 1-5 aprilie
direct n ghivece. n fiecare ghiveci sau phrel la adncimea de 3 cm se seamn cte 1-2 semine ncolite. Pentru rsrirea rapid,
temperatura solului n ghivece trebuie s fie cel puin de +18...+20C.
Vrsta rsadului de castravei pentru plantare trebuie s fie de 18-22 de zile. Aceast perioad de plantare revine la sfritul lunii aprilie
-nceputului lunii mai; fr acoperi din pelicul plantarea se face nu mai devreme de 5 mai. Pn i dup plantare terenul se irig pentru a
minimaliza procentul de pieire a rsadului. Schema de plantare depinde de soi sau hibridul ce va fi plantat. Distana dintre rnduri va fi 1,21,4 m, iar ntre plante pe rnd 25-30 cm. Spalierul este instalat pn la plantare sau semnat, cu intervalul de 4-5 metri pe rnd, avnd
nlimea de1,7-1,8 m. Lungimea rndului - 30-40 metri pentru uurarea recoltrii. Prima srm se ntinde la 20-30 cm de la sol, srma de
sus la 1,7-1,8 m. Plasa se ntinde bine ntre srme i se prinde cu clame speciale ori se leag cu sfoar rezistent.

Fig.5 . Creterea castraveilor pe spalier

Formarea tulpinii la castravete

Cultura plantelor se face ntr-o tulpin, la primele 3-4 internoduri se nltur fructele i lstarii, la urmtoarele internoduri se face ciupitul
lstarilor laterali la al 3-5 internod n dependen de desimea plantelor. n afar de ciupit regulat (1-2 ori n sptmn) se face corecia
creterii tulpinii n plas, ciupitul se face cu sfoara, de la baz la srma orizontal. Odat cu creterea intensiv a plantelor ele se conduc

pe sfoar ntr-o tulpin, rsucindu-se n jurul ei. Lstarii laterali, care cresc din subioara frunzelor, se scurteaz la 2-3 frunze. Tulpina
principal care atinge srma orizontal se leag i se ndreapt spre sol sau se ciupete.

Cultura castravetilor pe plasa

La Cherechiu, judetul Bihor, cei mai multi localnici s-au profilat pe cultura castravetilor, care se valorifica in Ungaria
Cei din Cherechiu valorific productia in Ungaria, fara ca ei sa se deplaseze acolo. Vin cei de acolo si iau castravetii. La inceputul acestei
afaceri au fost implicati doar cinci oameni: primarul, un consilier si alte trei persoane. Acum in aceasta afacere sunt implicate 130 de familii
din toata zona.
Suprafata pe care se cultiva castraveti se calculeaza in metri liniari, asa ca se stie ca se cultiva cu aceasta specie aproximativ 70.000 de
metri liniari. Din aceasta suprafata, aproximativ 45.000 de metri se cultiva cu castraveti crescuti pe plasa. Este o tehnologie care presupune
urmatoarele elemente: stalpi bine infipti in pamant, trei sarme intinse bine si o plasa pusa peste aceste sarme. Metoda folosita pentru
irigare este cea prin picurare.
Pentru a proteja cultura se acopera cu folie. Ingrijirea castravetilor, tinand cont de faptul ca acestia sunt destul de sensibili, presupune
uneori stropirea lor de cateva ori pe saptamana. Se mai folosesc, de asemenea, anumite ingrasaminte, care se dizolva in apa dupa care se
aplica prin metoda de fertirigare.
Localnici calculeaza aproximativ 10 kg de castraveti la un metru liniar. Anul trecut, din o mie de metri liniari, aproximativ 15 arii cultivate cu
castraveti beneficiu net a fost de 9.000 de lei noi (peste 2000 euro). Cei din Cherechiu nu au gasit pana acum o cultura mai rentabila.
Important este ca cei de aici au gasit o piata de desfacere. Si sunt platiti saptamanal.Ciclul de crestere a castravetilor dureaza aproximativ
trei luni. Ce-i drept, aceasta perioada poate fi prelungita daca este o vreme frumoasa.Producatorii de castraveti vor sa se constituie intr-o
forma asociativa pentru a putea beneficia de fonduri in vederea construirii unui depozit frigorific unde sa fie pastrati castravetii pentru fi
valorificati la sfarsitul anului la un pret mult mai bun.

Date orientative pentru infiintarea unor culturi in solar

Fara a neglija cererea pietii,fluctuatiile meteo,in perioada 1-3 martie( este recomandat soiul
Botner)SALATA TIMPURIE
Distanta intre randuri 20 cm Distanta intre plante pe rand 25 cm
1-5 martie
VARZA TIMPURIE (recomandat soiul Ditmark)
Distanta intre randuri 50 cm
Distanta intre plante pe rand 25 cm
CONOPIDA TIMPURIE (recomandat soiul Timpurie de Erfurt)

Distanta intre randuri 50 cm

Distanta intre plante pe rand 35 cm
GULIOARE (recomandat soiul Dworski)
Distanta intre randuri 30 cm
Distanta intre plante pe rand 30 cm
25 martie-5 aprilie
Tomate timpurii (recomandat soiul Export, Arges)
Distanta intre randuri 70 cm
Distanta intre plante pe rand 30 cm
5-12 aprilie
CASTRAVETI (recomandat soiul Cornison)
Distanta intre randuri 70 cm
Distanta intre plante pe rand 75 cm
10-15 aprilie
ARDEI GRAS (recomandat soiul Export)
Distanta intre randuri 40 cm
Distanta intre plante pe rand 30 cm
VINETE (recomandat soiul Pana corbului)
Distanta intre randuri 80 cm
Distanta intre plante pe rand 35 cm
12-14 aprilie
PEPENI GALBENI (recomandat soiul Turkestan)
Distanta intre randuri 70 cm
Distanta intre plante pe rand 55 cm
Castraveti

Data semanatului: 1-10.03

Data plantatului: 5-15.04

Inceputul recoltarii: 20-25.05

Sfarsitul recoltarii: 20-25.06