Farmacognozie generala

Plantele medicinale - Compozitia plantelor medicinale

COMPOZITIA PLANTELOR MEDICINALE

Substantele care alcatuiesc compozitia chimica a produselor vegetale se clasifica in trei grupe:

1) Principii active (substante active)

2) Principii secundare - substante care in stare pura, nu poseda actiune farmacodinamica neta, dar alaturi
de principiile active, potenteaza sau completeaza activitatea acestora
3) Substante balast - de regula componente ale scheletului plantei (celuloza, lignine, pectine), substante
de rezerva (amidon, grasimi, mucilagii), substante proteice

Biosinteza substantelor dotate cu actiune terapeutica, din componenta plantelor/ produselor vegetale
constituie un subiect important pentru cercetatori inca de la sfirsitului secolului al XIX-lea.

Descoperirea tuturor transformarilor pe care o substanta activa le sufera, de la aparitia sa in metabolismul

plantei si pina la degradarea catabolica, furnizeaza informatii valoroase pentru latura practica a farmacognoziei:

 Stabilirea precursorilor chimici care conduc la biosinteza principiilor active furnizeaza indicatii
pentru realizarea celor mai adecvate conditii de viata ale plantei, pentru ajutorarea acesteia cu
substante nutritive care favorizeaza formarea precursorilor.

1
Farmacognozie generala
Plantele medicinale - Compozitia plantelor medicinale

Figura 1 Biosinteza alcaloizilor vincristina si vinblastina - Periwinkle cells convert secologanin

analogues (top left) into alkaloids (Getting a handle on biosynthesis)

 Identificarea si determinarea cantitativa a principiilor active de-a lungul intregii perioade de

vegetatie a plantei, conduc la identificarea timpului sau fazei de dezvoltare, in care biosinteza lor
inregistreaza valori maxime, ceea ce conduce la elaborarea celor mai eficiente masuri privind
recoltarea produselor vegetale.

Momentul optim de recoltare pentru florile de Matricaria chamomilla - la maturitate cind florile ligulate
sint dispuse orizontal (mai - august), pe timp insorit (orele amiezii).

Figura 2 Matricarie flos (dispunere verticala a florilor ligulate)

2
Farmacognozie generala
Plantele medicinale - Compozitia plantelor medicinale

Figura 3 Matricarie flos (dispunere orizontala a florilor ligulate)

 Cunoasterea cailor de formare a principiilor active si a proceselor chimice care conduc la

degradarea lor in metabolismul general al plantei, determina elaborarea unor masuri eficiente privind
conservarea, astfel incit calitatea produselor vegetale sa ramina la valori cit mai inalte.

Dupa 6 luni de conservare (indiferent de umiditatea relativa) uleiul volatil scade in radacinile de Valeriana
officinalis la ~50% din valoarea initiala; la o umiditate relativa de 90-100% pierderea este de 100%.

Ingrediente: sunatoare (Hyperici herba), roinita (Melissae herba), radacina de

valeriana (Valerianae radix), conuri de hamei (Strobuli lupuli), sulfina (Meliloti herba), maghiran
(Majoranae herba), flori de tei (Tiliae flos), pasiflora (Passiflorae herba), flori de lavanda
(Lavandulae flos). Termen de valabilitate 2 ani.

Toate acestea, pe linga studiile de biochimie pura, au determinat ca in prezent sa se cunoasca, cu suficienta
certitudine, caile de formare a multora dintre principiile active/ grupuri de principii active, ca parte integranta
a metabolismului vegetal (fig.4, fig.6).

“Principiile active” din plante au un anumit rol in organismul vegetal:

aparare impotriva ierbivorelor, bacterii, virusuri: producerea de repelente (uleiul volatil de cuisoare,
uleiul volatil de scortisoara); producerea de fitoalexine impotriva fungilor (faseolina/Phaseolus
vulgaris);
substanta care prin calitatile
sale organoleptice indeparteaza insectele, rozatoarele, etc;
competitie intre plante (Polygonum senegalense produce metaboliti secundari cu capacitate de a inhiba
cresterea salatei verzi);

3
Farmacognozie generala
Plantele medicinale - Compozitia plantelor medicinale
pentru a facilita procesul reproductiv (sinteza pigmentilor, substantelor odorante pentru atragerea
insectelor);
aparare contra radiatiilor UV-B (sinteza carotenoidelor, vitaminei C),

iar actiunea lor farmacodinamica se refera la mecanisme biochimice cu totul diferite (specifice organismului
animal), care nu exista sau nu au corespondent in organismul vegetal (sistemul nervos).

hiperforina (derivat de floroglucinol existent in Hyperici herba) este in inhibitor nespecific al

recaptarii serotoninei, noradrenalinei, dopaminei, GABA si L-glutamatului ceea ce se traduce prin actiune
antidepresiva. (Hypericum/St. Johns Wort and Depression - Clinical ResearchStudies )
PRIMARY METABOLITES INTERMEDIATE METABOLITES SECONDARY METABOLITES

+ Glucose Pentose phosphate

CO 2 H2O Erythrose-4-phosphate
Aromatic compounds
(C 6-C1; C6-C2)
Shikimate
-
Phenylpropanoids (C 6 C3)
Phosphoenol pyruvate + Lignans
NH 3
Polysaccharides

Aromatic Aromatic alkaloids

amino acids
Citric acid Mixed alkaloids
cycle Pyruvate Aliphatic
amino acids
Aliphatic alkaloids

Acetyl-CoA Polyketides Polyphenols

Flavonoids
Phenylpropanoids

Polyacetylenes
Fatty acids Prostaglandins

Terpenes
Mevalonic acid
Steroids
Carotenoids

Iridoids

Alkaloids
Aliphatic
amino acids

Fig. 4 Caile de biosinteza a principiilor active din plante

Fig. 5 Hyperici flos, structura hiperforinei, medicamente cu extracte standardizate de sunatoare

4
Farmacognozie generala
Plantele medicinale - Compozitia plantelor medicinale
In legatura cu aceste aspecte o idée (care pare inca hazardata), a captat atentia cercetatorilor - folosirea
organismelor vegetale (desi sint diferite morfo-fiziologic de organismul animal) ca teste pentru
determinarea unor actiuni farmacodinamice pentru caracterizarea sau dozarea medicamentelor. Au fost
puse la punct déjà metode pentru determinarea activitatii antimitotice a medicamentelor, folosind ca test celula
vegetala.

Fig. 6. Metabolismul primar si secundar in Papaver somniferum (Zulak et al. BMC Plant Biology
2008 8:5; www.biomedcentral.com)