Cimbrul de cultura (Thymus vulgaris)

Cimbrul (Satureja hortensis L.) numit și cimbru de grădină sau cimbru bun, este o plantă
perenă din genul Satureja, familia labiatelor (Lamiaceae). Este o plantă scundă, care nu atinge
mai mult de 20-30 centimetri în înălțime. Cimbrul preferă verile lungi, calde, secetoase, iar
iarna supraviețuiește la temperaturi scăzute. Florile cimbrului sunt mici și au o culoare albă
sau roz-palid. Frunzele au forma lanceolat-ovală, sunt netede și au un miros specific.

Se aseamănă întrucâtva la înfățișare cu rozmarinul. Cimbrul nu trebuie confundat cu

cimbrișorul (Thymus serpyllum) care, deși înrudit cu cimbrul care crește spontan în România,
aparține genului Thymus. Nu trebuie confundat nici cu cimbrul de câmp (Thymus vulgaris L.).

Origine
Cimbrul își are originile pe țărmurile europene ale Mării Mediterane.

În trecut, cimbrul se denumea și lămâiță, respectiv lămâioară și era deosebit de apreciat în

Evul Mediu, mai ales în bucătăriile de pe lângă așezămintele monahale.

Compoziția chimică
Funzele conțin apă (71,88%), substanțe azotoase (5,56%), zahăr (2,45%), substanțe extractive
neazotate (9,16%), celuloză (8,60%), cenușă (2,11%), uleiuri eterice (0,5-2%), acid ursolic,
acid oleanolic, tanin (4-8%), mucilagii, rezine, β-Sitosterină etc., vitaminele B₁, C.

Gastronomie
Este întrebuințat în diferite preparate culinare, mai ales în mâncarea de fasole, cea de linte, dar
și la prepararea cărnii de porc și de vânat. Frunze și tulpini întregi de cimbru se introduc
uneori în borcanele în care se murează varza și castraveții. Se folosește, de asemenea, la
prepararea sarmalelor.

În medicina naturistă, infuzia de cimbru uscat este deosebit de eficace în tratarea tusei rebele.

Cultivare
Cimbrul, atâta timp cât este cultivat într-un loc bine însorit, se mulțumește cu puțin. Crește pe
aproape orice tip de sol, rezistă la secetă, dar și la ploi abundente. Este în schimb o plantă
sensibilă la buruieni, de aceea plivitul trebuie făcut cât mai des. Cele mai aromate frunze se
recoltează atunci când plantele au început să înflorească.

Recoltare și uscare
Se recoltează partea aeriană a plantei, ramuri cu frunze și flori (Satureja herba). Perioada
optimă de recoltare este la mijlocul epocii de înflorire, când peste 40-50% din plantă este
înflorită.

Materia primă recoltată se usucă natural în poduri sau camere aerisite. Uscarea se face la
umbră, ferit de contactul cu alte plante aromatice. Cimbrul se poate usca artificial în
uscătoare, dar la o temperatură maximă de 35 de grade celsius datorită riscului de pierdere a
principiilor active constituite de uleiurile volatile.

Se spune despre cimbrul de cultura ca este “tamaduitor” de multe afectiuni. Planta perena

numita “cimbru de cultura” este din genul Thymus vulgaris. Aceasta planta medicinala
aromata are proprietati antibiotice si este recomandata pentru prevenirea, dar si tratarea mai
multor tipuri de afectiuni.

Este foarte cunoscut faptul ca produsele pe baza de cimbru de cultura sunt benefice cailor
respiratorii. El este folosit, in special, pentru tusea de toate felurile. Mai mult, se spune ca
planta ajuta la digestie, datorita gustului sau puternic si picant, si se poate folosi in preparate
grase.

Numit si cimbru de gradina sau cimbru brun, cimbrul de cultura este o planta scunda, care nu
atinge mai mult de 20-30 centimetri in inaltime, si care se cultiva in afara asolamentului. Nu
este pretentios fata de planta premergatoare, precum leguminoasele, cerealele sau
borceagurile, el reusind sa se dezvolte pe terenuri unde au fost si alte culturi.

Cimbrul de cultura este un semiarbust peren, care creste sub forma de arbust, si este pretentios
cand vine vorba de caldura si lumina; planta poate rezista secetei, dar are nevoie de multa apa
atunci cand este in perioada de rasarire, si prefera zonele cu expunere sudica, sud-estica si
sud-vestica.

Iarna supravietuiește la temperaturi scazute, insa nu se mai dezvolta. Florile cimbrului sunt
mici si au o culoare alba cu puncte rosii, violet sau roz-deschis. Frunzele au forma aproape
ovala, sunt netede si au un miros specific, foarte atragator. Cimbrul de cultura se aseamana
cu rozmarinul.

In culturi, planta se adapteaza pamantului fertil, permeabil si bogat in calciu, dar in flora, ea
creste în pasuni unde se afla soluri pietroase, pentru ca nu ii place solul unde sunt buruieni.
Perioada sa de inflorire incepe din iulie si poate tine pana in octombrie.

Cimbru de cultura – origine si descriere

Cimbrul de cultura este originar din zona mediterana si din zone africane. In cultura antica,
grecii credeau ca planta le ofera curaj si de aceea o consumau destul de des. Egiptenii, pe de
alta parte, foloseau extractul de cimbru in procesul de imbalsamare, iar romanii – pentru
purificarea templelor. Ultimii fiind cei care au si raspandit planta in intreaga Europa.

In Evul Mediu se credea ca un fir de Thymus, cum i se mai spune cimbrului, inocula vitejie.
Drept urmare, acesta era oferit barbatilor ori de cate ori plecau la lupta. Incepand cu 1300,
uleiul din cimbru de cultura era folosit pe post de a curata cavitatea bucala, ca “apa de gura”
sau se folosea ca pansament aplicat extern. In 1997, cimbrul de cultura a fost ales drept planta
medicinala a anului, de catre Asociatia Internationala pentru Plantele Medicinale.

Cimbru de cultura – remediu pentru numeroase afectiuni

Pe langa beneficiile pe care le are asupra cailor respiratorii, daca este baut ca supliment la
inhalari sau ceai, dar si asupra digestiei, cimbrul de cultura este potrivit si in sezonul rece la
baile fierbinti. Cimbrul de cultura este folosit, de cele mai multe ori, pe post de condiment in
mancaruri, si se potriveste cel mai bine in preparatele cu dovlecei, cartofi si ciuperci. Planta
este folosita si pentru crearea starii de relaxare, datorita mirosului puternic aromatizat.

Cimbrul de cultura, remediu pentru oboseala cronica

Produsele realizate din cimbru de cultura ajuta si in cazul oboselii cronice. Stresul afecteaza
sanatatea fizica si psihica a omului, atfel incat pot aparea diferite simptome ale aparitiei
oboselii cronice: de la lipsa poftei de mancare, insomnie, dificultate de memorare si
concentrare, la apatie si chiar depresie.

Cimbrul de cultura este un remediu recomandat in tratarea oboselii cronice sau surmenajului
prin infuzia unei lingurite de planta intr-o cantitate de apa fierbinte de 300 ml, timp de zece
minute.

Cimbrul de cultura, aliatul tau in lupta cu infectiile respiratorii

Aceasta planta este folosita si in tratatarea diferitelor probleme care tin de sistemul respirator
cum ar fi: astm, sinuzita, bronsita si guturai. Cimbrul de cultura are in compozitia sa
numeroase substante active, printre acestea fiind si vitaminele A, C, E care sunt benefice
vederii, imunitatii si sanatatii pielii, potasiul și magneziul care au grija de tensiunea arteriala
si sanatatea inimii.

Planta de cimbru de cultura uscata se poate folosi intreaga in infuzii, dar in cazul tincturilor
sau infuziilor combinate se foloseste doar partea de sus a plantei, cea superioara formata din
ramuri si flori. Aceasta planta ajuta la combaterea anumitor bacterii si microorganisme care
dauneaza organismului.

Cimbrul de cultura, sursa de antioxidanti si acizi grasi

Cimbrul de cultura este o sursa bogata de antioxidanti si acizi grasi care ajuta la stimularea
sistemului imunitar si la incetinirea proceselor degenerative scazand riscul aparitiei bolilor
cardiovasculare, cancerului. De asemenea, antioxidantii care se gasesc in cimbrul de cultura
pot incetini procesul de imbatranire, nu doar pe cel al pielii, ci pe cel al intregului organism.

Cimbrul de cultura: actiune antiinflamatoare, antibacteriana si antivirala

Simptomele in cazul tusei, virozei respiratorii, laringitei, faringitei, bronsitei acute sau cronice
pot fi diminuate cu ajutorul produselor pe baza de cimbru de cultura. Acestea au efecte
antimicotice si antibiotice. Prin tratamentul cu patru-cinci cani pe zi infuzate cu cimbru si
patlagina, pot fi prevenite problemele respiratorii, tusea convulsiva, astmul bronsic, secretiie
bronhiilor.

Pentru stimularea imunitatii, cimbrul poate fi consumat cu echinacea. Ceaiul trebuie consumat
fierbinte, in inghitituri mici si sa fie proaspat preparat. In cazul pneumoniei, el trebuie sa fie
consumat din ora in ora.

Infuzia de cimbru de cultura este benefica si in tratarea enterocolitei, reumatismului,

dischineziei biliare si sciaticei prin proprietatile sale expectorante si antispastice. De
asemenea, artistilor le este recomandata infuzia de cimbru de cultura, de catre fitoterapeuti,
pentru a-si revigora corzile vocale.

Beneficiile pe care le are tinctura de cimbru de cultura

In cazul afectiunilor provocate de parazitii intestinali, tratamentul pe baza de tinctura sau ulei
esetial de cimbru poate preveni reproducerea acestora in organism. In combinatie cu tinctura
de pelin si lavanda, in cantitati egale, beneficiile cimbrului sunt amplificate. Amestecul se
consuma timp de 20 de zile, prin administrarea unei lingurite diluate in apa inainte de fiecare
masa.

Tinctura de cimbru de cultura asigura un aport bogat de nutrienti si substante bioactive

necesar in suplimentarea dietei, pentru mentinerea sanatatii cailor respiratorii si a tractului
gastro-intestinal. Aceasta ajuta la ameliorarea tulburarilor functionale ale cailor respiratorii si
imbunatatirea respiratiei si contribuie la confortul digestiei, in special in cazul balonarii,
fermentatiei intestinale si senzatiei de disconfort abdominal. Ea protejeaza mucoasa
intestinala in tulburarile functionale  cauzate de diferiti contaminanti.

Tinctura de cimbru de cultura este benefica pentru reducerea retentiei de apa care apare cand
fluidul in exces nu este eliminat din tesuturile organismului, din piele. Aceasta problema este
ca o reactie pe care o are organismul cauzata de temperaturile ridicate sau de consumul
exagerat de sare. Functionarea incorecta a rinichilor sau insuficienta renala mai poate cauza
aparitia retentiei de apa.

Uleiul de cimbru de cultura ajuta la cresterea cantitatii de urina, la eliminarea apei care este in
exces in tesuturi, a toxinelor si sarurilor, si la scaderea colesterolului rau si cresterea celui bun
datorita frunzelor sale bogate in antioxidanti si fibre.

Aceasta planta poate veni in ajutorul oricarei femei care se confrunta cu dureri abdominale
sau menstruale, daca este consumata sub forma de ceai de doua ori pe zi. Cimbrul de cultura
reduce si sentimentul de balonare si disconfort.