Coriandru

• Coriandrul (Coriandrum sativum)

este o specie de plantă erbacee
anuală, exclusiv de cultură, înaltă
de 30–100 cm, cu flori albe sau roz
și fructe în formă de globulețe,
bogate în uleiuri eterice, fapt
pentru care semințele uscate se
întrebuințează în industria
farmaceutică, a parfumurilor sau
drept condiment. Poartă și
denumirile de puciognă, buruiană-
pucioasă sau piper-alb.
• Cultivare
• Înmulțirea se face
prin semințe, care se
seamănă în lunile aprilie-mai,
în ghiveci se poate semăna în
orice moment al anului.
Coriandrul are nevoie de
multă lumină, iubește soarele
și căldura, iarna, vasul în care
crește planta trebuie așezat
într-o încăpere unde
temperatura să nu coboare
sub 18 grade C, vara se udă
de două ori pe săptămână,
umiditatea în exces duce la
putrezirea rădăcinilor.
• Ce conține coriandrul boabe sau măcinat?
• Boabele de coriandru au un mare conținut
de elemente nutritive: vitamine (A,
complexul de vitamina B și C), minerale
(potasiu, fosfor, calciu, cupru, zinc,
magneziu, etc.), fibre dietetice și acizi
(oleic, ascorbic, palmitic și altele).
• Proprietăți terapeutice
• Coriandru are acțiune farmacodinamică și
multiple utilizări, printre care și
terapeutice, datorită conținutului de ulei
eteric care acționează ca stomahic (care
favorizează digestia gastrică), carminativ
(calmează durerile abdominale și
favorizează evacuarea gazelor intestinale),
spasmolitic (suprimă starea spasmodică),
afrodisiac, antiseptic (previne sau înlătură
infecțiile microbiene sau care împiedică
putrefacția), antibacterian etc.
• Utilizare
• Semințele de coriandru sunt rareori utilizate independent deoarece se
combină foarte bine cu majoritatea celorlalte condimente. Acestea produc
un gust complet special când sunt folosite împreună cu chimionul, așa
cum se întâmplă adesea în amestecurile de condimente pentru curry.
Semințele sunt utilizate și la produsele de patiserie, sosuri și cârnați,
precum și la preparatele cu carne, legume și linte. Spre deosebire de
semințe, frunzele proaspete de coriandru sunt de obicei adăugate cu puțin
timp înainte de servire. Ele își pierd aroma când sunt gătite prea mult timp
și devin rapid neatractive când sunt încălzite. Frunzele de coriandru sunt
deosebit de populare în preparatele asiatice și cele central-americane.
•
Notă!!!
• Coriandrul este originar din zona mediteraneana si din zona Turciei de astazi, insa este
cultivat si in  Egipt, Anglia si Sudan. Creste in zone cu primaveri reci si ajunge la o
inaltime mai mica de jumatate de metru.
• Cu toate acestea, frunzele de coriandru nu sunt universal acceptate decât în Europa de Nord și
SUA – ele sunt extrem de populare în toată Asia.
Beneficii și utilizări ale coriandrului
• Tehnologia de cultivare
• Infiintarea culturii se realizeaza prin semanat direct, toamna tarziu sau
primavara devreme, in randuri distantate la 30 cm, cu 10-15 cm intre
plante, pe rand. Odata cu pregatirea terenului se pot administra
ingrasamintele. 
• Pentru a avea frunze proaspete un timp mai indelungat, semanarea se
poate realiza esalonat. 
• Coriandrul poate fi cultivat si ca planta de ghiveci, intr-un substrat bine
drenat.
• Coriandru – Lucrari de ingrijire
• Lucrarile de ingrijire constau in rarirea plantelor, combaterea buruienilor si
irigare. In vederea administrarii apei, se pot instala sisteme de aspersie sau
prin picurare.
• In cazul plantelor crescute in ghiveci sau in gradina, pentru a le asigura
necesarul de nutrienti, se poate administra regulat un ingrasamant special
formulat in acest sens.
• Recoltare si depozitare
• Recoltarea frunzelor se poate
efectua dupa aproximativ 4-5
saptamani de la semanare. Pentru
recoltarea semintelor este nevoie
de mai mult de 100 de zile. Acestea
se pot aduna dupa ce s-au uscat si
prezinta culoare maronie. Frunzele
se pot pastra la frigider pentru o
perioada scurta de timp sau se pot
usca pentru utilizare ulterioara,
depozitate in recipiente ferite de
umiditate. In cazul semintelor,
acestea se recolteaza cu o portiune
de tulpina si se pun la uscat in
pungi de hartie sau saci de
material, iar dupa uscare semintele
se depoziteaza in locuri uscate.
• Boli si daunatori
• Coriandrul poate fi atacat de boli ce
determina aparitia petelor pe frunze,
de fainare sau caderea plantutelor. Se
recomanda semanarea la distante
corespunzatoare, astfel incat sa fie
asigurata o buna ventilare a plantelor
si sa fie evitat excesul de umiditate. 
• Dintre daunatori, afidele, nematozii si
larvele unor specii de insecte pot
reprezenta o piedica in buna
dezvoltare a plantelor. 
• Originea și istoria coriandrului

• Coriandrul este originar din estul Mediteranei.

Este una dintre cele mai vechi plante aromatice
din lume. Încă din antichitate, semințele de
coriandru erau apreciate de către romani. De
asemenea, condimentul apare în numeroase
feluri de mâncare din colecția de rețete antice
scrisă de gastronomul roman Apicius. Romanii și
grecii foloseau coriandrul ca remediu pentru
icter sau pentru a calma durerile de stomac,
după cum se arată în scrierile lui Hipocrate.
În Evul Mediu, semințele de coriandru erau
folosite atât drept condiment în bucătărie, cât și
pentru aromatizarea berii. Coriandrul era
considerat și un bun afrodisiac. Pe de altă parte,
acesta mai era folosit în loc de tămâie pentru a
afuma încăperile cu scopul de a se proteja de
ciumă și holeră.
Astăzi, coriandrul este cultivat în toată lumea,
printre principalii exportatori numărându-se:
Egipt, India, Maroc, Argentina și Polonia.