UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR BUCURETI

FACULTATEA DE HORTICULTUR
Master: TEHNOLOGII INTEGRATE DE OBINERE I VALORIFICARE A PRODUSELOR
HORTICOLE SUPERIOARE CALITATIV I NEPOLUATE
PROIECT
PREVENIREA I CONTROLUL POLURII
PRODUSELOR HORTICOLE
STUDIUL COMPORTRII PESTICIDELOR N MERE
(JONATHAN)

Student:
Drosu Alexandru- Ionu

Anul I
Profesor coordonator:
Conf. Dr. Bdulescu Liliana
1
INFLUEN A PESTICIDELOR ASUPRA ORGANISMULUI OMULUI
Datorita cresterii agriculturii si datorita adaptarii daunatorilor la substantele deja existente a
fost nevoie de noi substante si astfel dupa 1944 s-a dezvoltat industria pesticidelor de sinteza.
Acestea reprezinta o sursa de risc toxic datorita remanentei in sol, plante si in organism.
Utilizarea pe scar larg a pesticidelor, urmat de ptrunderea lor !n circuitul biogeoc"imic
al ecosistemelor, afecteaz organismul uman. #xpunerea corpului uman la pesticide poate fi
acut sau cronic, profesional sau !nt$mpltoare, deliberat sau involuntar, ca urmare a unui
accident. %trunderea pesticidelor !n organism are loc pe cale oral &alimentar', respiratorie sau
cutanat. ( cauz frecvent de intoxica)ie cu pesticide este neglijen)a* contactul direct cu
pesticidele al muncitorilor la prepararea +i !mpr+tierea pe c$mp a acestora, lucru fr
ec"ipamente de protec)ie, alimenta)ia fr respectarea condi)iilor igienice elementare !n cazul
copiilor care se joac !n apropierea zonelor de depozitare, consumarea "ranei din vase !n care s-
au transportat pesticide, consumul fructelor +i legumelor nesplate, imediat dup pulverizare +i
uneori consumarea accidental a pesticidelor pstrate !n vase obi+nuite.
(trvirea cronic presupune expunerea la un nivel redus de pesticide, dar pe o perioad
!ndelungat +i se caracterizeaz printr-o simptomatologie vag, greu de identificat. ,oxicitatea
asupra omului este direct legat de structura c"imic a produsului, lucru reliefat de urmtoarele
aspecte*
majoritatea pesticidelor ptrunse prin ingestie cauzeaz colici, gre)uri, vom +i diaree-
ac)ioneaz asupra sistemului nervos produc$nd tulburri senzoriale +i de sensibilitate,
nevrite, convulsii, paralizii +i tulburri psi"ice-
!n cazul anumitor clase de pesticide apar manifestri "epato - renale, tulburri de ritm
cardiac +i respiratorii, modificri cutanate +i modificri sanguine-
un aspect particular !l constituie tulburrile bioc"imice enzimatice +i de metabolism
!nt$lnite !n intoxica)iile cu pesticide.

.olosirea DD,-ului, aldrinului +i "eptaclorului, poate genera la oameni efecte teratogene,

mutagene +i, nu !n ultimul r$nd, cancerigene. Unele pesticide &precum nematocidul D/0%' +i
unele erbicide pot induce sterilitatea la brbat sau avortul spontan !n cazul femeilor. .oarte
frecvent pesticidele produc efecte cutanate +i neurologice, precum dermatitele de contact,
sensibilitate cutanat, reac)ii alergice, cloracnee +i nevrite periferice. #fectele toxice ale
pesticidelor depind de sntatea persoanei expuse, iar malnutri)ia +i des"idratarea sunt factori
stimulatori ai sensibilit)ii la acestea. %esticidele organoclorurate ac)ioneaz asupra sistemului
nervos +i a metabolismului "ormonilor sexuali, bloc"eaz transportul ionilor de calciu prin
membrane, put$nd avea efecte mutagene +i cancerigene.
Anumite pesticide nu pot fi degradate de catre microorganisme sau de ec"ipamentul
enzimatic al organismului uman si de aceea se acumuleaza in organe, sol si plante.
1ulte pesticide au fost interzise dar inca mai exista multe care inca se folosesc in
agricultura.
Dupa domeniul de actiune acestea pot fi* erbicide, fungicide, insecticide, acaricide,
nematocide, rodenticide etc.
%esticidele ce se acumuleaza in vegetale prezinta un risc crescut pentru om pentru ca acestea
constuie "rana omului si a animalelor, care sunt la randul lor "rana pentru om. Astfel se ajunge la
un nivel foarte mare de pesticide in organismul uman.
%esticidele pot fi toxice direct, atunci cand substanta activa produce efecte vizibile si
indirect, prin substantele ce rezulta din prelucrarea pesticidelor de catre organism. ,oxicitatea
indirecta se manifesta pe o perioada lunga si poate duce la mutatii, cancer, malformatii si
sterilitate.
2n acest moment, la nivel mondial, se testeaza remanenta in apa, sol si alimente a peste
434 de pesticide.
2n anii 594 s-a observat o crestere a cazurilor de infertilitate la femei si barbati dar si in
cazul animalelor. 6e considera ca de vina sunt pesticidele care ataca sistemul endocrin, sinteza
"ormonilor si deci sistemul reproducator al mamiferelor.
Acumularea rez!url"r !e #e$%c!e &' $"l are l"c #e ma mul%e c()
a' la aplicarea direct pe sol sau !n sol-
b' ajunge o cantitate mare din produsele cu care se stropesc plantele-
!
c' resturi vegetale !ncrcate cu reziduri de pesticide +i introduse !n sol ca
!ngr+m$nt -
d' prin cderi directe de praf din atmosfer-
e' prin splarea atmosferei de ctre precipita)ii.
7n sol pesticidele sufer numeroase influen)e abiotice +i biotice care conduc la
transformarea +i mineralizarea lor.
Aceast transformare depinde de mai mul)i factori*
- structura c"imic a substan)ei active-
- textura +i compozi)ia florei +i faunei din sol-
- factorii atmosferici*
- sistemul de agricultur.
P"luarea #la'%el"r cul%*a%e
Administrarea !ngr+mintelor c"imice +i a pesticidelor, !n condi)iile insuficien)ei
cunoa+teri a cerin)elor plantelor cultivate, genereaz apari)ia unor fenomene duntoare
produc)iei vegetale.
P"luarea #la'%el"r cu '%ra+,
0oeficientul de valorificare a azotului aplicat solului dep+e+te rar 84 9. #xcesul de
azot mineral, de obicei sub form nitric, constituie o surs poluant pentru plante.
%lantele, !n special cele furajere, acumuleaz !n mod diferit nitra)ii. :aigrasul, golom)ul
+i ierburile au o concentra)ie mai mare de nitra)i.
Le-um'"a$ele ; nu acumuleaz, !n general, nitra)i.
Cerealele ; folosite ca furaj verde acumuleaz nitra)i.
Gr.ul ; are con)inut sczut de nitra)i.
R(!(c'"a$ele &morcovul, sfecla' depoziteaz azota)i mai mult !n frunze dec$t !n rdcini.
P"luarea #la'%el"r cu #e$%c!e,
%rezen)a reziduurilor de pesticide !n sol permite absorb)ia !n plante. Absorb)ia
insecticidelor are loc atunci c$nd acestea se gsesc !n cantit)i mari !n sol. 2ntensitatea absorb)iei
difer !n func)ie de pesticid.
"
%esticidele sunt absorbite de ctre plante mai u+or din solurile nisipoase +i !n mic
msur din cele turboase, care au con)inut mai ridicat de materie organic. %e de alt parte,
cantit)ile de reziduuri acumulate !n plante se coreleaz cu capacitatea de re)inere a solului
pentru acestea. %lantele cultivate pe soluri cu capacitate ridicat de re)inere a pesticidelor sunt
mai puternic contaminate comparativ cu cele cultivate pe soluri cu capacitate sczut de re)inere.
Ultimele cuceriri ale +tiin)ei !n domeniul protec)iei plantelor ne vor obliga !n viitor s folosim
produse netoxice, nepoluante +i selective pentru faun util. (ricum, o astfel de agricultur a
viitorului </ioagricultura= nu va mai face obiectul unui astfel de fenomen numit <poluare=, care
nu contamineaz numai solul fertil +i apa freatic ci contribuie deplin la degradarea vie)ii
sntoase pe ,#::A.
STUDIUL COMPORTRII PESTICIDELOR N MERE
(JONATHAN)
1en)inerea sub control a bolilor +i duntorilor !n timpul cre+terii fructelor &mere
>onat"an' necesit mai multe tratamente pe baz de fungicide, insecticide +i acaricide, de cele
mai multe ori, la un interval de ?-14 zile pe tot parcursul sezonului &6c"irra et al., @411-
Ailliamson et al., @44?', iar adoptarea unor sc"eme de aplicare a tratamentelor are rolul de a
reduce mult gradul de !mbolnvire +i de atac &,om+a +i ,om+a, @44B'.
:eziduurile pesticidelor luate !n studiu au fost analizate folosind un gaz cromatograf
cuplat cu un spectrometru de mas cu timp de zbor, model CG*GC-TOF-MS Pegasus !"#
$%&CO, S'()!
1etoda multirezidual GC/TOF/MS a fost dezvoltat +i !mbunt)it !n cadrul
laboratorului pentru controlul calit ii rezidurilor de pesticide !n plante +i produse vegetale
1ure , pornind de la unele condi)ii precizate de productor &laborator acreditat :#CA: pentru
analiza calit ii reziduurilor de pesticide folosind GC/TOF/MS),
Pr"ce!ura e0#erme'%al( a#lca%( #e'%ru cul%ura !e mer1 $"ul
J"'a%2a'
#xperimentele efectuate !n cadrul studiilor din prezenta tez de doctorat au avut ca scop
realizarea unui numr de 3 tratamente la doze recomandate de productorii de pesticide &,abelul
B.1' precum +i la doz dubl, pe o livad de meri de tip >onat"an, aflat !n cadrul Unit)ii
#
.itosanitare 1ure+ &:om$nia', c"re$#u'z(%"r urm(%"arel"r 3aze 3e'"l"-ce* fruct 20-25 mm-
fruct 30-40 mm- fruct 1/2 din mrimea normal- fruct 2/3 din mrime normal-
fruct colorat normal &1eier et al., @441- /aDer 0rop6cience, @411' &,abelul B.9', urmrindu-se
evolu)ia pierderii pesticidelor utilizate !n fruct cel #u+' !u#( 4 zle1 5 zle 6 re$#ec%* 75 zle
de la aplicarea fiecrui tratament, !n perioada B4.43.@411 - @E.4?.@411. De asemenea, evolu)ia
degradrii pesticidelor a fost urmrit +i dup recoltare, respectiv dup @ luni de la recoltare.
Astfel, s-au folosit 3u'-c!e pe baz de clorotalonil, captan, folpet, tebuconazol,
triadimenol, miclobutanil, precum +i '$ec%c!e pe baz de alfa-cipermetrin, lambda-cihalotrin,
deltametrin, clorpirifos metil, bifentrin i acarc!ul propargit. 7ntre merii supu+i experimentului
a fost asigurat o zon tampon. 7n scopul evalurii acurate)ei metodei dezvoltate pentru
detectarea reziduurilor de pesticide din mere i a validarea acesteia, sa realizat o parcel separat
!n care ace+ti meri nu au fost trata)i.
S%u!ul c"m#"r%(r #e$%c!el"r &' merele J"'a%2a'
Tem#era%ura are un rol important !n volatilizarea substan)ei active. Aceasta este legat de
tensiunea de vaporizare specific a compusului &0liman et al., @449- Favrilescu, @443- Aolters,
@44B'. %esticidele care con)in substan)ele active deltametrin +i alfa-cipermetrin au un poten)ial de
volatilizare mai mare dec$t al celorlalte pesticide studiate +i deci o tendin) de volatilizare mai
mare.
7n .ig. 1 se poate observa c, temperaturile medii !n perioada @@.48.@411 4E.4E.@411, au fost
cuprinse !ntre 1B.3G0 +i @3G0, regimul termic fiind caracterizat de temperaturi medii mai mici,
comparativ cu alte perioade ale studiului.
$
.ig. 1. Haria)ia temperaturii medii pe durata fazelor fenologice de dezvoltare a merelor >onat"an
.ig.@.Haria)ia umidit)ii medii pe durata fazelorfenologice de dezvoltare a merelor >onat"an
%
.ig.B. Haria)ia precipita)iilor medii pe durata fazelorfenologice de dezvoltare a merelor >onat"an
Um!%a%ea rela%*( a aerulu, care a evoluat conform dinamicii prezentate !n &.ig. @',
are ca efect cre+terea persisten)ei pesticidelor !n plante deoarece favorizeaz absorb)ia acestora !n
)esuturile plantelor, !n acela+i timp facilit$nd +i volatilizarea &>ansma +i Iinders, 1993'.
8"lumul #rec#%a+l"r a fost semnificativ mai mare !n dou perioade 8.48.@411-
1@.48.@411 +i @4.48.@411-@E.4E.@411 &.ig.B', influen)$nd !n special dinamica concentra)iei
folpetului +i captanului &Ju et al.,@44?'.
%recipita)iile influen)eaz puternic con)inutul !n reziduuri de pesticide mai ales dac
intervin !n primele @4de ore dup aplicarea pesticidelor. Holumul precipita)iilor joac un rol
important !n intensitatea acestora !n fenomenul de splare a substan)elor concentrate pe plante
&Favrilescu, @443- >ansma +i Iinders, 1993'.
Pr"#re%(+le 3zce ale pesticidelor au un rol important !n dinamica concentra)iei
pesticidelor.
&
C"m#"r%area #e$%c!el"r &' mere J"'a%2a' la a#lcarea !"zel"r
'"rmale !e #e$%c!e
Din analiza cromatografic se constat c valorile concentra)iei de reziduuri de clorotalonil
!n faza fenologic fruct mrimea @4-@3 mm este mult mai mare comparativ cu celelalte faze
fenologice &fruct mrimea B4-44 mm, fruct 1K@ din mrimea normal, fruct @KB din mrimea
normal +i fruct de mrime normal' ceea ce ne conduce la ipoteza c dimensiunea fructelor
influen)eaz con)inutul de reziduuri, !n sensul ca fructele mai mici re)in o cantitate mai mare de
clorotalonil &.ig. 4'.
0urbele profilelor de concentra)ie a clorotalonilului sunt relative asemntoare dup @ zile, 3
zile +i respectiv 13 zile. 7n urma tratamentelor efectuate, dup @ luni de la recoltare reziduurile de
clorotalonil ajung la o concentra)ie de 4,49 mgKLg, concentra)ie aflat sub limita maxim admis
de 1 mgKLg.
7n urma tratamentelor cu tebuconazol, con)inutul !n reziduuri dup @, 3 +i 13 zile de la
aplicarea tratamentului !n merele >onat"an aflate !n diferite faze fenologice dep+esc limita
maxim admis de 1 mgKLg.
Diminuarea concentra)iei tebuconazolului se produce lent deoarece, fiind un fungicid
sistemic, o parte rm$ne la suprafa)a fructului +i alt parte ptrunde !n interiorul acesteia
degrad$ndu-se prin procese c"imice !ntr-un interval de timp care poate dura uneori +i o lun de
zile &.ig. E'. Ia recoltare, con)inutul !n reziduuri de bifentrin este de 4,B mgKLg, valoare care
coincide cu limita maxim admis.
'
.ig.4.%rofilele concentra)iei clorotalonilului !n mere >onat"an &doza normal'
.ig.3 %rofilele concentra)iei tebuconazolului !n mere >onat"an &doza normal'
1(
C"m#"r%area #e$%c!el"r &' mere J"'a%2a' la a#lcarea !"zel"r
!u9le !e #e$%c!e
7n cazul unei doze duble, con)inutul !n reziduuri de clorotalonil dup 3 zile de la aplicarea
fiecrui tratament este cu circa B39 mai mic fa) de concentra)ia acestuia dup @ zile de la
aplicare. De asemenea, dup 13 zile de la aplicarea tratamentului pentru fiecare faz fenologic
se constat c reziduul de clorotalonil este mult mai mare dec$t limita maxim admis. 7n
perioada de recoltare, la aplicarea unei doze duble, valoarea con)inutului de reziduuri !n
clorotalonil dep+e+te limita maxim admis &1 mgKLg' .7n urma tratamentelor efectuate cu
tebuconazol la doz dubl, dup @ zile, 3 zile +i respectiv 13 zile, !n fiecare din fazele fenologice
de dezvoltare a merelor >onat"an, con)inutul !n reziduuri dep+e+te limita maxim admis de 1
mgKLg.
Diminuarea concentra)iei tebuconazolului se produce lent, fiind un fungicid sistemic a+a
cum s-a precizat +i !n cazul explica)iilor pentru doza normal, astfel !nc$t !n cazul unei doze
duble, aceasta poate dura uneori +i dou, trei luni pentru a ajunge sub limita maxim admis
:educerea concentra)iei bifentrinului este mai accentuat dup 13 zile de la aplicarea
tratamentului cu doza dubl, !n faza fenologic de dezvoltare fruct @KB din mrimea normal
datorit condi)iilor meteorologice din aceast perioad. Ia recoltare con)inutul !n reziduuri de
bifentrin fiind de 4,B83 mgKLg, !n condi)iile !n care limita maxim admis 4,B mgKLg. Ia
recoltare se ajunge la o valoare a con)inutului de reziduuri de lambda ci"alotrin de 4,11 mgKLg,
pu in peste valoarea limitei maxime admise de 4,1 mgKLg .
7n final, la recoltare, con)inutul !n reziduuri de propargit are o valoare de B,4E mgKLg, ce
dep+e+te limita maxim admis &B mgKLg'. 6e observ faptul c, spre deosebire de celelalte
substan)e, !n cazul fazei fenologice fruct @4-@3 mm, con)inutul !n reziduuri de propargit este mai
mic, comparativ cu celelalte stadii de dezvoltare, at$t la doz recomandat c$t +i la doz dubl.
Dup @ luni de la recoltare, !n condi)iile depozitrii merelor !ntr-o camer !ntunecoas la
temperatur de 3 G0, con)inutul de reziduuri de propargit fiind de @,?3 mgKLg sub I1A.
11
1
.ig.E. %rofilele concenta iei
bifentrinului !n mere >onat"an
&doz dubl'
.ig.8.%rofilele concentra)iei
bifentrinului !n mere >onat"an
&normal'
.ig.?. %rofilele concentra)iei
clorotalonilului !n mere >onat"an
&doz dubl'
.ig.9.%rofilele concentra)iei
lambda ci"alot"rinului !n mere
>onat"an &doz dubl'
S%u! c'e%ce a$u#ra *ara+e c"'ce'%ra+e #e$%c!el"r &' mere J"'a%2a'
Din analiza rezultatelor experimentale pentru mere >onat"an, la doz normal, modelate
conform celor 8 modele cinetice i a parametrilor cinetici determina i lista i !n ,abelul @, rezult
c deltametrinul urmeaz modelul cinetic de ordinul 1- pentru pesticidele alfa-cipermetrin,
clorpirifos-metil +i bifentrin- declinul concentra)iei urmeaz modelul cinetic de ordin 1,3-
clorotalonilul, folpetul, captanul +i triadimenolul sunt descrise cel mai bine de modelul cinetic de
ordin @- diminuarea concentra)iei pesticidului miclobutanil urmeaz modelul cinetic de ordin :.
1- pentru tebuconazol varia)ia concentra)iei poate fi descris de modelul cinetic de ordin :. 1,3-
pesticidele propargit +i lambda-ci"alotrin este reprezentat de modelul cinetic de ordin :.@.
,impii de !njumt)ire t#*" corespunztori acestor pesticide au valori cuprinse !n intervalul :1:7
zle i 4:1;< zle, 7n cazul aplicrii tratamentelor cu pesticide !n doz dubl pe culturile de meri
>onat"an, cele < m"!ele c'e%ce a#lca%e !e$cru #e r.'!1 cu acura%e+e1 *ara+a
c"'ce'%ra+e #e$%c!el"r $%u!a%e, Astfel, modelul cinetic de ordin 1,3 descrie diminuarea
concentra)iei pesticidelor deltametrin +i bifentrin- modelul cinetic de ordin @ descrie varia)ia
concentra)iei pesticidelor clorotalonil, folpet, captan, triadimenol, clorpirifos-metil +i
miclobutanil, iar modelul cinetic de ordin :. 1,3 descrie varia)ia concentra)iei pesticidului
tebuconazol. Diminuarea !n timp a concentra)iei pesticidelor propargit, alfa-cipermetrin +i
lambda-ci"alotrin este descris foarte bine de modelul Linetic de ordin :. @, av$nd coeficien)i de
1!
.ig.14. %rofilele concentra)iei
pentru tebuconazol !n mere
>onat"an &doz dubl'
.ig.11.%rofilele concentra)iei
propargitului !n mere >onat"an
&doz dubl'
corela)ie mai mari dec$t 4,91. ,impii de !njumt)ire pentrupesticidele aplicate pe mere >onat"an
la doza dubl au valori cuprinse !ntre 1,31 zile +i 1E,91 zile.
Ta9, 7, C"e3ce'%ul !e c"rela+e !e%erm'a% !' < m"!ele c'e%ce a#lca%e #e'%ru *ara+a
c"'ce'%ra+e u'"r #e$%c!e &' mere #e'%ru $%a!ul ==CH ;</;> (%ra%ame'%e cu !"z(
'"rmal(1 rec"ma'!a%()
Ta9, 4, C"e3ce'%ul !e c"rela+e !e%erm'a% !' < 3u'c+ #e'%ru !e-ra!area u'"r #e$%c!e
&' mere #e'%ru $%a!ul ==CH ;</;> (%ra%ame'%e cu !"za !u9l()
1"
C"'cluz
Cevoia tot mai acut de produse alimentare !ntr-o lume !n care indicele demografic este
!n continu cre+terea sporit rolul agriculturii +i, !n consecin) a sistemelor asociate care
scontribuie la cre+terea produc)iei agricole, cu consecin)e pozitive, dar +i negative asupra
dezvoltrii socio umane +i a calit)ii mediului !nconjurtor, a produselor alimentare +i, implicit a
snt)ii umane. %rotec)ia plantelor !mpotriva bolilor +i duntorilor joac un rol decisiv !n
dezvoltarea agriculturii +i implicit a produc)iei agricole, cu aportul multi- +i transdisciplinar al
industriei c"imice de profil, !n str$ns legtur cu cercetrile !n domeniul c"imiei, ingineriei
c"imice, biote"nologiei albe +i verzi,medicinei, microbiologiei etc.
Analiza reziduurilor de pesticide din mere >onat"an a eviden)iat faptul c la recoltare
clorotalonilul, tebuconazolul +i bifentrinul au avut dep+iri ale I1A at$t la doz normal c$t +i la
doz dubl- la doz dubl adug$ndu-se i lambda -ci"alotrinul, respectiv propargitul.
Degradarea pesticidelor analizate !n diferite faze fenologice de dezvoltare a fost
influen)at de evolu)ia condi)iilor meteorologice +i anume de temperatur, umiditatea relativ i
precipita)ii.
1odelarea a fost realizat, consider$nd tratamentele cu doza recomandat +i doza dubl,
pentru stadiul //0M E8-E9 +i av$nd !n vedere varia)ia concentra)iei pesticidelor !n timp de la @
zile +i p$n la 94 zile &@ luni dup coacere'.
0ele 8 modele cinetice* modelul cinetic de ordin #+ modelul cinetic de ordin #,,+
modelul cinetic de ordin "+ modelul cinetic de ordin -F#+ modelul cinetic de ordin -F#,,+
modelul cinetic de ordin -F", aplicate descriu pe r$nd, cu acurate)e, varia)ia concentra)iei
pesticidelor studiate.
1#
=I=LIOGRAFIE
1. F"id pentru %omicultori , .lorin Asnic, Cicolae /rani te, #ditura 0eres
@. ALtar 1.A., 6engupta D., 0"oNd"urD A., &@449', 2mpact of pesticides use
in agriculture* t"eir benefits and "azards,Interdisciplinar !o"icolog, 4, 1-
1@.
B. "ttp*KKNNN.scribd.comKdocK19BE?@@E1K0e-6unt-%esticidele
4. "ttp*KKdli.roKpesticidele-intre-avantaje-si-riscuri."tml
3. "ttp*KKold.madr.roKpagesKlegislatieKordin-1@-@448.pdf
8. "ttp*KKNNN.scrigroup.comKcasa-masinaKpomiculturaK%(IUA:#A-0U-
%#6,202D#-A-AF:(#0BB8BE.p"p
E. "ttp*KKcesamancam.roKdespreOpesticide."tml
1$
1%