UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE HORTCULTURA

SPECIALIZAREA HORTICULTURA

PESTICIDE

Student: Arnautu Geta

Anul II
 Pesticide

Pesticidele sunt substanțe chimice folosite împotriva bolilor și dăunatorilor în

agricultură. Aceste substanțe sunt folosite de foarte mult timp, unele fiind produse naturale
(sulf, piretru).
Din cauza creșterii agriculturii și adaptării dăunatorilor la substanțele deja
existente a fost nevoie de noi substanțe și astfel după 1944 s-a dezvoltat industria
pesticidelor de sinteză.
Acestea reprezintă o sursă de risc toxic din cauza remanenței în sol, plante și în organism.
Anumite pesticide nu pot fi degradate de către microorganisme sau de echipamentul
enzimatic al organismului uman și de aceea se acumulează în organe, sol și plante.
Multe pesticide au fost interzise, dar încă mai există multe care încă se folosesc în
agricultură.
Pesticidele sunt utilizate pe scară largă în producţia agricolă pentru prevenirea
sau combaterea dăunătorilor, a bolilor, a buruienilor şi a altor agenţi patogeni ai plantelor, în
scopul reducerii sau eliminării pierderilor de producţie şi menţinerii unei calităţi ridicate a
produselor. Deşi pesticidele sunt dezvoltate prin proceduri foarte stricte de reglementare
pentru a funcţiona cu o certitudine rezonabilă şi cu un impact minim asupra sănătăţii umane
şi asupra mediului, există preocupări serioase cu privire la riscurile pentru sănătate care
rezultă din expunerea profesională şi din reziduurile din alimente şi apă potabilă. Expunerea
profesională la pesticide apare adesea în cazul lucrătorilor agricoli din câmpuri deschise şi
din sere, a celor din industria pesticidelor şi celor care tratează seminţe. Expunerea
populaţiei generale la pesticide are loc în principal prin consumul de alimente şi de apă
potabilă contaminate cu reziduuri de pesticide, în timp ce expunerea substanţială poate
apărea şi în sau în jurul casei.

În ciuda popularităţii şi a utilizării pe scară largă a pesticidelor, exista îngrijorări

serioase cu privire la riscurile pentru sănătate care rezultă din expunerea agricultorilor la
amestecarea şi aplicarea pesticidelor sau în câmpurile tratate şi din reziduurile pe alimente
şi în apa de băut pentru populaţia generală. Aceste activităţi au provocat o serie de otrăviri
accidentale şi chiar utilizarea de rutină a pesticidelor poate reprezenta un risc major pentru
sănătatea agricultorilor atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung şi poate degrada mediul
înconjurător. În ţările în curs de dezvoltare, agricultorii se confruntă cu riscuri mari de
expunere datorită utilizării de substanţe chimice toxice interzise sau restricţionate în alte ţări,
tehnici incorecte de aplicare, echipament de pulverizare prost întreţinut sau total inadecvat,
practici inadecvate de depozitare şi adesea refolosirea containerelor vechi de pesticide
pentru depozitarea alimentelor şi a apei. Evident, expunerea la pesticide prezintă un pericol
continuu pentru sănătate, în special în mediul de lucru agricol. Prin natura lor, majoritatea
pesticidelor prezintă un grad ridicat de toxicitate, deoarece sunt destinate să ucidă anumite
organisme şi să creeze astfel un risc mare. În acest context, utilizarea pesticidelor a generat
îngrijorări serioase nu numai cu privire la efectele potenţiale asupra sănătăţii umane, ci şi
asupra impactului asupra vieţii sălbatice şi a ecosistemelor sensibile.

Ingredient (substanţă) active(ă) înseamnă partea din produs care asigură acţiunea
pesticidă.

Monitorizarea sănătăţii umane şi a mediului este un element critic în orice sistem

agricol funcţional, dar aceste elemente sunt cel mai des dispărute în ţările în curs de
dezvoltare. Nu există nicio îndoială că sănătatea persoanelor care utilizează pesticide poate
fi afectată negativ de expunerea lor la diferite substanţe active. De fapt, având în vedere
expunerea lor globală mai mare, atât direct, cât şi indirect, pe parcursul unei vieţi
profesionale, persoanele care lucrează cu pesticide sunt cele mai expuse riscului de efectele
nocive ale acestora. Există o nevoie evidentă de a proteja fermierii, lucratorii şi familiile
acestora de efectele dăunătoare ale pesticidelor.

Siguranta alimentelor tratate cu pesticide

O alta cale prin care un individ poate absorbi cantitati mici de pesticide pentru o perioada
indelungata de timp este prin aport alimentar.
O cultura care a fost pulverizata contine reziduuri de pesticide. Un reziduu este o portiune
dintr-un chimical sau din produsii sai de descompunere care ramane pe cultura, pe parti din
cultura sau in sol.
Limitele reziduurilor premise in aliment sunt stabilite astfel incat sa protejeze consumatorul.

Inafara de MRL, exista o alta masura de a limita cantitatea totala a unui pesticid care ar
putea fi consumat pe toata durata vietii. Acesta este Consumul Zilnic Admis (ADI). Daca
ADI nu este depasit, pesticidul nu ar trebui sa afecteze sanatatea omului, potrivit
cunostintelor actuale.

Tipuri de pesticide

Dupa natura daunatorului combatut, pesticidele pot fi:

 Insecticide - sunt substante toxice menite sa elimine atat insectele cat si ouale si larvele
acestora. Impactul insecticidelor asupra mediului este variat, in functie de clasele de care
apartin. Iata ce tipuri de insecticide exista: Insecticide organoclorurate, Insecticide
organofosfate, Insecticide piretroide, Insecticide neonicotinoide. 
 Erbicide - sunt amestecuri chimice utilizate de decenii pentru imbunatatirea
randamentului culturilor fie prin starpirea buruienilor, fie prin inhibarea dezvoltariilor.
 Fungicide -  sunt compusi chimici utilizati pentru combaterea bolilor criptogamice la
plante. Acestea au la baza compusi de sulf, cupru, mercur, formaldehida si au actiune
toxica asupra ciupercilor, dar sunt inofensive pentru plante.
 Acaricide - sunt substante chimice folosite la combaterea paianjenilor - acarienilor din
culturile agricole. Actiunea generala a acaricidelor este aceea de a inlatura adultii, larvele
si ouale, sau poate avea actiune specifica prin care sunt distruse anumite stadii. 
 Nematocide - sunt insecticide sistemice ce se folosesc in tratarea semintelor, precum si
in controlul curativ al daunatorilor prin stropiri in perioada de vegetatie a plantelor.
Nematocidele se gasesc ca si substanta activa in produse de uz fitosanitar folosite pentru
stropirile din iarna in plantatiile pomicole, atunci cand pomii fructiferi se gasesc in repaus
vegetativ. 
 Algicide - sunt substante chimice destinate combaterii algelor, in special in orezarii. Cele
mai cunoscute algicide sunt: sulfatul de cupru (10-15kg/ha in orezarii), acetatul de trifenil
staniu (0,6-1kg substanta activa/ ha in orezării).
 Rodenticide - au la baza substante active anticoagulante care actioneaza prin blocarea
mecanismelor de coagulare a sangelui din corpul animalului, provocandu-i acestuia o
hemoragie generalizata, astfel incat animalul moare in intervalul de 3 - 8 zile de la
ingerarea dozei letale. 

In functie de gradul de toxicitate, pesticidele se grupeaza in: 

 grupa I extrem de toxice, fiind marcate cu etichete rosii; 

 grupa II puternic toxice, marcate cu etichete verzi; 
 grupa III moderat toxice, marcate cu etichete de culoare albastra; 
 grupa IV toxicitate redusa, marcate cu etichete negre.
Masurile de protectie aflate in vigoare prevad ca numai pesticidele din grupa III si IV se pot
distribui persoanelor fizice in scopuri agricole.

Dupa structura chimica, pesticidele se clasifica in:

 pesticide organoclorurate; 
 pesticide organofosforice;
 pesticide organocarbamice, respectiv tiocarbamice;
 pesticide nitrofenolice.
Din aceste motive producerea, ambalarea, depozitarea, transportul si utilizarea pesticidelor
sunt reglementate prin lege.
Cu ajutorul acestor produse vei putea sustine un tratament continuu in fertilizarea realizata la
legume, pomi si arbusti fructiferi, flori si gazon.

Fertilizantul este esential in tratamentul de dezvoltare si protectie a oricarei culturi pe toata

perioada anului.
• La nivel mondial, muncesc 215 de milioane de copii, dintre care 115 milioane sunt
angajaţi în munci periculoase.
• Aproximativ 60% dintre lucrătorii cu vârste între 5-17 ani lucrează în agricultură. Copiii din
mediul rural, în special fetele, au tendinţa de a începe să lucreze la o vârstă fragedă, uneori
între 5-7 ani.
• Agricultura se numără printre cele trei sectoare de lucru cele mai
periculoase,indiferent de vârstă şi chiar sectorul cel mai periculos pentru copii.