STUDENT : ARNAUTU GETA

Cafeaua
1. Istoria cafelei
 
Potrivit legendei, cafeaua a fost descoperită de un păstor etiopian pe nume Kaldi, cândva în
secolul IX d. Hr. Acesta a observat efectele pe care le aveau boabele de cafea asupra
caprelor sale, așa că a dus boabele unor călugări Sufi care locuiau în apropiere. Cercetătorii
cred însă că povestea este una apocrifă, pentru că apare pentru prima oară în secolul al
XVII-lea, în scrierile lui Antoine Faustus Nairon, autorul unuia dintre primele tratate despre
cafea.
 
Lăsând la o parte legenda, primele dovezi documentate istoric despre consumul de cafea
apar în scrierile unor autori arabi, la jumătatea secolului al XV-lea. Boabele de cafea sunt
folosite pentru prima oară într-un mod similar celui de astăzi de călugării Sufi din Yemen,
care consumau băutura obținută din boabele prăjite și râșnite, ca energizant în timpul
ritualurilor religioase.
 
În doar câteva zeci de ani, cafeaua se răspândește din Peninsula Arabică în regiunile
înconjurătoare, din Persia până în Turcia și în Africa de Nord. În Europa, cafeaua apare
prima dată în Veneția, în a doua parte a secolului al XVI-lea, de unde se răspândește în
celelalte colțuri ale continentului. Prima cafenea apare în Roma, în 1645.
 
Olandezii sunt cei care  încep să importe la scară mare cafeaua în Europa și chiar încep să o
cultive extensiv în coloniile lor - culturile din insula Java devin unele dintre principalele surse
de cafea pentru piața europeană.
 
În secolul al XVIII-lea, cafeaua este exportată în Lumea Nouă și tot acum sunt înființate
principalele culturi din America Centrală și din Brazilia. În secolele următoare, cafeaua va
deveni una dintre cele mai căutate și mai populare băuturi.
 

2. Tipuri de cafea
În lume există câteva specii de arbore de cafea, însă două dintre ele sunt cele mai cultivate
la nivel mondial. Este vorba despre Coffea arabica şi Coffea canephora, plantele care dau
principalele două tipuri de cafea: cafeaua arabica şi cafeaua robusta.

Cafeaua Arabica
 
Este considerată primul soi de cafea care a început să fie cultivat. Arbustul de Coffea arabica
mai este denumit şi „cafea de munte” sau „cafea arabă” și este cultivat la scară largă la nivel
mondial: aproximativ 60% din totalul producției de cafea este cafea arabica.
 
Cafeaua arabică (Coffea arabica) este originară din Etiopia și este un soi bogat în arome,
foarte parfumat, dulce și ușor acid. Planta este destul de sensibilă față de alte soiuri și are
nevoie de întreținere intensă. Boabele de cafea, înainte să fie prăjite, sunt alungite și de o
culoare verde-albăstruie. Zona cea mai bună pentru cultivare este între 600 și 2.000 de metri
altitudine. Cu cât cultura este la o altitudine mai mare, cu atât sunt șanse mai crescute
pentru a obține o cafea de mai bună calitate.
 
Cafeaua Arabica este cultivată în special în țările din America Centrală și de Sud, dar și în
unele țări din Africa și Asia. Acest soi de cafea conține cu 50% mai puțină cofeină decât alte
 soiuri (Robusta, de exemplu), dar aroma este mult mai intensă, iar boabele sunt folosite
pentru cafelele de calitate superioară.
 

Cafeaua Robusta
 

Descoperită abia spre sfârșitul anilor 1800, cafeaua Robusta (Coffea canephora) este
originară din Africa Centrală și de Vest, din Guineea până în Uganda. Spre deosebire de
cafeaua arabică, acest soi poate crește cu succes la altitudini aflate între nivelul mării și circa
600 de metri altitudine. S-a adaptat cu succes în zone calde și cu umiditate crescută și
rezistă mai bine la atacul paraziților.
 
Cafeaua Robusta este cultivată la scară largă în Africa, Indonezia și Brazilia și acoperă
aproape un sfert din producția mondială de cafea. Înflorește de câteva ori pe an, ceea ce
înseamnă că este mai productivă decât cafeaua Arabica. În plus, cafeaua Robusta mai este
cunoscută și pentru cantitatea mare de cofeină pe care o conține: aproape 2,5%, dublu față
de cafeaua Arabica.
 

Aromele de cafea
 
Cafeaua poartă, de obicei, numele țării sau regiunii de unde este recoltată, iar boabele de
cafea pot fi identificate în funcție de aromele diferite, de aciditate sau de consistență și de
intensitatea gustului. Aceste caracteristici ale gustului depind nu doar de zona în care au fost
culese boabele de cafea, ci și de varietăți sau de modul în care au fost procesate. Printre
regiunile cele mai cunoscute sunt:
 
 Bourbon - este una dintre cele două varietăți inițiale ale cafelei arabica. A fost cultivată
prima oară în insula Bourbon, actuala Reunion.
 Typica - este una dintre cele mai importante varietăți de cafea arabică din lume, cultivată
extensiv în America Centrală;
 Columbiana - este cafeaua arabică recoltată în Columbia;
 Java - este recoltată în insula indoneziană Java;
 Kona - este o varietate de cafea cultivată pe pantele munților din Hawaii;
 Catimor - este un hibrid între varietățile de cafea Caturra și Timor. A fost creată în
Portugalia, se maturează repede, însă are nevoie de anumite condiții pentru fertilizare.
 Catuai - este o varietate de cafea recunoscută pentru rezistența sporită în fața intemperiilor;
 Mundonovo - această varietate de cafea este una dintre cele mai des întâlnite în Brazilia.
Este ideală pentru climatul acestei țări și dă roade bogate.
 Caturra - este o variantă a soiului Bourbon, plantată prima oară în orașul brazilian Caturra.
Este rezistentă la intemperii și la dăunători.
 
Cafelele gourmet - de cea mai înaltă calitate - sunt produse aproape exclusiv din boabe de
cafea Arabica. Printre cele mai cunoscute sunt:
 Jamaican Blue Mountain
  Colombian Supremo
  Tarrazú
  Guatemalan Antigua
 Ethiopian Sidamo
 

3. Proprietățile nutritive ale cafelei

 
 O cană de 200 de mililitri de cafea neagră (neîndulcită) nu conține zaharuri și nici grăsimi.
Iată ce vitamine și minerale pot fi însă găsite într-o cană de cafea:
 
 2,4 calorii
 proteine - 0,3 grame
 riboflavină (vitamina B2) - 0,2 miligrame
 niacină - 0,5 miligrame
 acid pantotenic - 0,6 miligrame
 potasiu - 116 miligrame
 mangan - 0,1 miligrame
 magneziu - 7,1 miligrame
 cofeină - 95 de miligrame (cantitatea diferă însă în funcție de varietatea de cafea)
 
4. Beneficiile cafelei
 
Unul dintre cele mai cunoscute şi mai recunoscute beneficii ale cafelei este rolul de stimulent
al acesteia. Cofeina este principalul ingredient care dă energie şi contribuie la eliminarea
stărilor de oboseală. Potrivit unui studiu publicat în Nutrition Bulletin, cofeina îmbunătățește
nivelul de energie, starea de spirit și câteva aspecte importante ale funcţiilor cerebrale.
 
Un alt beneficiu al cafelei se datorează tot cofeinei: îmbunătăţeşte considerabil
performanţele fizice. Cofeina stimulează eliberarea în sânge a unei cantităţi mai mari de
adrenalină şi, în acelaşi timp, arde grăsimile, pe care le eliberează în sânge pe post de
energie. Potrivit unui studiu publicat în International Journal of Sport Nutrition, cofeina poate
să îmbunătăţească, în medie, performanţele fizice cu până la 11-12%.