Iată cum se prepară acesta, conform sfaturilor date de specialişti într-un

adevărat ghid intitulat „Vinul casei“, publicat în 1975 la editura CERES.

Vin pelin sec – se pregăteşte un săculeţ din tifon, bine spălat, de formă
cilindrică, care să intre uşor pe gâtul damigenei. În acest săculeţ se pun
florile de pelin uscate. În general, pentru 10 litru de vin se folosesc 25-
30 grame de floare de pelin. Se gustă vinul între timp şi se scoate
săculeţul după 4-6 zile, când se consideră că este suficient de amărui,
bun pentru vin aperitiv.
La pelinul roşu sec floarea de pelin se introduce între bobiţele zdrobite,
se fermentează şi se presează, cantitatea de floare pentru 10 litru fiind de
circa 20 grame.
Pelinul dulceag se face din struguri negri, cei mai bine copţi. Se pune în
fundul unei putine floare de pelin (20-25 grame/10 litri) şi câteva felii de
gutui, apoi se aşează boabele zdrobite în putină, iar pe deasupra se
toarnă must dulce. Fermentează cu boasca înecată. Gutuia şi dulceaţa
vinului conferă o aroma plăcută, fină, pentru acest tip de vin dulceag.
Pelinul de 1 Mai – este un pelin traditional românesc preparat din mai
multe plante. În prealabil se face o macerare a plantelor şi seminţelor în
alcool, iar maceratul obţinut se toarnă peste vin.
Iată cantităţile necesare obţinerii maceratului, pentru 10 litri vin:
- floare de pelin – 20-25 grame; - peliniţă – 5 grame; - sămânţă de
coriandru – 2-3 grame; - cuişoare – 2 grame; - scorţişoară – 3-4 grame;
coji de gutui – 2-3 grame.
Ingredientele de mai sus se acoperă cu spirt îndoit cu vin şi după 6-0
zile maceratul se scurge şi se introduce peste un vin alb, uşor dulceag.