Termografierea in infrarosu

Student :Ion Valentin George

Grupa 641 CB

1.Scopul lucrarii:
Termografia in infrarosu este o tehnica de vizualizare a distributiei temperaturilor la
suprafata corpurilor si de masurare a valorilor acestor temperaturi in orice punct al
imaginii.Termografia in infrarosu este o tehnica ce permite obtinerea, cu ajutorul unei aparaturi
adecvate, a imaginii termice a unei scene termice observate intr-un domeniu spectral din
infrarosu.
Scopul lucrarii consta in evidentierea defectelor si a starii cladirilor in scopul conceperii
de masuri privind mentenanta,restaurarea si conservarea acestora,cat si aplicarea corecta si
specializata a unor sisteme de management operational care sa asigure in final conservarea cat
mai indelungata a cladirilor.
Astfel,obiectivul specific al prezentei lucrari consta in evidentierea prin intermediul
posibilitatilor practice a starii si defectelor cladirilor si in final conceperea si elaborarea unui
sistem specializat de management al calitatii destinat mentenantei si sigurantei cladirilor.

2.Domeniul de aplicare:
Termografia in infrarosu permite a se vedea invizibilul caldura si repartitia ei
superficiala pe suprafata corpului. Aparatele termografice moderne vad temperaturi mergand
de la -40OC pana la +1500-2000OC si pot decela diferente de temperatura de numai
0,04OC.Termografia in infrarosu isi poate gasi utilizarea practica in orice domeniu in care
caldura apare sau isi modifica distributia ca urmare a unui proces chimic, fizic (mecanic, electric
etc.), biologic sau de alta natura. Practic, orice proces tehnic sau biologic, care implica o
transformare energetica in caldura sau care consuma, genereaza caldura poate face obiectul unui
studiu termografic.
Prin urmare, termografia in infrarosu, ca metoda nedistructiva de examinare poate fi
folosita in:
- scanarea termica a cladirilor
- mentenanta
- productie
- transport
- cresterea vizibilitatii in domeniul maritim
- vizualizarea scurgerilor de gaze
- domeniul medical
- cercetare
- securitate si supraveghere
- sisteme auto Night Vision.
Metodele active se folosesc pentru:
-detectarea defectelor in materiale stratificate,acoperite,lipite,compozite(metalice
sau nemetalice)
-masurarea grosimilor straturilor de acoperire sau invelisurilor
-caracterizarea materialelor din punct de vedere al comportamentului termic
Metodele pasive au o aplicabilitate extrem de larga :
In constructii:
-evidentierea traseelor pe unde se produc pierderi de caldura

-verificarea izolatiilor
-masurarea umiditatii sau a igrasiei
-detectarea fisurilor si a crapaturilor
In energetica:
-verificarea periodica a echipamentelor electrice:transformatoare,intrerupatoare,panouri
electrice,etc
-verificarea echipamentelor aferente centralelor electrice
-verificarea masinilor electrice :motoare,generatoare,etc
-verificarea echipamentelor centralelor nucleare
In industria chimica si petrochimie :
-supravegherea proceselor chimice exoterme si endoterme
-verificarea rezervoarelor de cracare si cuptoarelor de piroliza
-verificarea conductelor pentru transportul aburului
In sudare:
-supravegherea proceselor de sudare
-verificarea preincalzirii
Alte domenii in care este utilizata termografierea in infrarosu:
-in industria prelucratoare:supravegherea functionarii instalatiilor de racire,verificarea
functionarii masinilor-unelte,etc
-in medicina:detectarea tumorilor,diagnosticarea infectiilor,etc
-in industria sticlei:verificarea cuptoarelor si parametrii de functionare
-electronica:verificarea circuitelor integrate si a componentelor electronice in functiune
-studii ecologice privind poluarea apelor
-detectarea focarelor de incendii in paduri
-recesamantul animalelor salbatice
-paza frontierelor
3.Principiul fizic al metodei
Radiatia infrarosie,sau energie temica radianta invizibila,este similara cu lumina
vizibila,cu undele radio si cu radiatia ultravioleta,de care difera doar prin lungimea de una.Toate
sunt forme de energie electromagnetica-energie ce se propaga in linie dreapta,sub forma de
unde,cu viteza luminii si interactioneaza cu viteza materiei la nivel atomic si molecular.
Termografia in infrarosu este o tehnica de vizualizare a distributiei temperaturilor la
suprafata corpurilor(invizibila cu ochiul liber)si de masurare a valorilor acestor temperaturi in
orice punct al imaginii.Termografia face caldura vizibila si masurabila.
Bazele termografiei in infrarosu:orice corp din natura aflat la o temperatura peste zero
grade absolute emite energie in mod natural.Marimea energiei radiate este legata prin legi fizice
de temperatura corpului.La temperaturile uzuale,mergand pana la suta de grade celsius,energia
radianta este concentrata in cea mai mare parte in spectrul infrarosu.Aparatele de termografie in
infrarosu masoara aceasta energie folosind traducatoare specializate(sensibile in gama lungimilor
de unda 3-14 microni)si prin altgoritme de calcul adecvate,determina temperaturile
corespunzatoare din imagine

Termografierea in infrarosu permite masurarea temperaturii de la distanta si fara contact

direct,ceea ce este indispensabil,de exemplu,in cazul echipamentelor electrice aflate sub tensiune
sau in cel al piselor sau al materialelor la temperatura ridicata sau inaccesibile.
Este o metoda de investigare nedistructiva,pentru ca nu intervine si nu influenteaza in niciun fel
materialul,obiectul sau procesul investigat.Este o tehnica de masurare ultrasensibila,punand in
evidenta variatiile de temperatura de zeci de grad,atat spatial(de la un punct la altul in
imagine),cat si temporal.
Alte avantaje ale utilizarii termografiei in infrarosu ce merita a fi mentionate sunt:
-sistemul de termoviziune furnizeaza o imagine care permite o identificare rapida si precisa a
punctelor ce reprezinta defectele potentiale.
-imaginea termica este in concordanta geometrica cu obiectul studiat
-informatiile termice,globale sau in detaliu,sunt obtinute in timp real
-permite asocierea cu echipamente complexe de inregistrare,stocare si preluare automata a
informatiilor.

Aplicatii:
Identificarea punctelor calde in instalatii electrice(conexiuni ixidate,fixare
deficitara,sertizare necorespunzatoare)

Inspectii ale sistemelor mecanica(motoare electrice,turbine,lagare)

Scanarea termica a instalatiilor de incalzire/racier,cuptoare

Calitatea imaginii oferite este una dintre cele mai importante caracteristii alea unei
camere de termoviziune.O rezolutie mai mare a imaginii termice ofera utilizatorului posibilitatea
de a vedea mai multe detalii,de a detecta problemele de la distante mai mari si de a lua decizii
mai bune si mai rapide.Camere de termoviziune permit determinarea precisa a temperaturii in
fiecare punct de masura din imaginea termica,oferind astfel utilizatorului posibilitatea de a gasi
un defect inainte de a fi prea tarziu.

4.Termografierea in infrarosu
Termografia este utilizat de mult timp n industrie pentru monitorizarea regimurilor
termice ale instalaiilor i proceselor tehnologice. n ultimii ani, termografia a cptat o
importan deosebit n activitatea de mentenan, n special n urmtoarele domenii: controlul
periodic preventiv al instalaiilor electrice, pentru identificarea punctelor calde generate de
conexiuni de rezisten mare, a unor mpmntri necorespunztoare, precum i a circuitelor
electrice n care apar circulaii anormale de puteri datorit dezechilibrelor sau suprasarcinilor;
controlul echipamentelor mecanice i electrice, n asociere cu analiza vibraiilor; controlul
izolaiei termice.
Termenul de termografie i are originea n cuvintele greceti thermos i graphae:
Termografie = thermos (cld) + graphae (scriere)
Termografia n infrarou este tehnica ce permite s se obin, cu ajutorul unui
echipament sau aparat corespunztor, imaginea termic a unei scene termice observat ntr-un
domeniu de infrarou.
Scena termic reprezint partea de spaiu (obiect) observabil cu ajutorul aparatelor sau
echipamentelor destinate termografiee n infrarou.
Imaginea termic const n repartiia structurat a datelor reprezentative ale radiaiei n
infrarou, ce provin de pe o scen termic.

Banda spectral utilizat n termografie este de la 2 la 15 m. Radiaia electromagnetic este

o und determinat de vectorii cmp i cmp magnetic, care se propag ntr-o direcie dat i se
caracterizeaz prin lungimea de und, n m i puterea vehiculat, n W.
ntr-un mediu semi-transparent M, omogen i izotrop, radiaia electromagnetic se propag n
linie dreapt i, din acest motiv, se folosete n mod curent noiunea de raza de lumin sau
fascicul infrarou.

Termografia este disciplina care studiaz msurarea de la distan a temperaturii suprafeelor

corpurilor. Toate corpurile au o imagine termic, regiunile calde, respectiv cele reci ale acestora,
emind radiaie n infrarou, detectat de traductoare specializate. n spectrul electromagnetic,
domeniul radiaiei n infrarou este cuprins n intervalul 0.7...100m i se divide n patru subdomenii:

.100 m.
De menionat c, n cazul instrumentelor de msur n infrarou, cele mai utilizate intervale
de lungimi de und sunt 2-5 m i 7-12 m.
Termografia este utilizat de mult timp n industrie pentru monitorizarea regimurilor termice
n instalaii i procese tehnologice. n ultimii ani, termografia a cptat o importan nsemnat n
activitatea de mentenan, ndeosebi n urmtoarele domenii:
Controlul periodic preventiv al instalaiilor electrice pentru identificarea punctelor calde generate
de conexiuni de rezisten mare, a mpmntrilor necorespunztoare, a circuitelor electrice cu
circulaii anormale de puteri (dezechilibre sau suprasarcini). Datele de exploatare arat o reducere de
cel puin 10 ori a avariilor generate de contacte imperfecte.
Controlul echipamentelor mecanice i electrice rotative n asociere cu analiza vibraiilor. Pot fi
controlate cuplaje, rulmeni, statoare de motoare electrice, sisteme de ungere i rcire.
Controlul integritii izolaiilor termice ale cuptoarelor rotative i fixe, schimbtoarelor de
cldur, reelelor de transport agent termic.

Practic termoviziunea se aplica oriunde temperatura ofera o informatie utila asupra

functionalitatii, pe baza careia se poate realiza mentenanta predictiva.

ntre toate simurile cu care suntem dotai, sistemul vizual ne furnizeaz cea mai mare
cantitate de informaii referitoare la mediul nconjurtor. Cu toate c percepia vizual este
departe de a fi complet neleas, ingineria modern se preocup intens de problema realizrii
unor sisteme de vedere artificial, capabile s emuleze, fie i parial, capabilitile sistemului
vizual uman.
Obiectivul prelucrrii numerice a imaginilor const n transformarea imaginii n scopul
facilitrii interpretrii vizuale (ajustare contrast, iluminare, detectare/reprezentare contur etc) sau
al reducerii cerinelor de memorie pentru reprezentare sau stocare, respectiv al debitului de date
sau benzii de frecven necesare transmiterii la distan. n sensul cel mai larg, prelucrarea poate
urmri msurarea unor parametri de poziie, vitez de micare sau form al unor obiecte,
recunoaterea obiectelor dintr-un cadru de imagine, interpretarea scenei sau recunoaterea tipului
de activiti ce sunt surprinse n secvenele nregistrate.
Aceast lucrare de laborator propune iniierea n studiul prelucrrii imaginilor avnd ca
efect obinerea de imagini noi cu un contrast modificat, extragerea contururilor, obinerea
negativului unei imagini, histograma imaginii etc.
Pentru aceasta se va pleca de la operaiunea de citire a imaginilor achiziionate prin
procedeele de termografiere n infrarou, ultrasunete n imersie etc urmnd ca mai apoi s se
treac la preprocesarea lor n vederea prelucrrii ulterioare (eantionare, cuantizare).

In imaginea urmatoare am prezentat histograma imaginii cu niveluri de gri:

Dupa afisarea histogramei la nivel de gri,am ajustat intensitatea imaginii pentru a evidentia mai
bine defectele surprinse.In figura urmatoare sunt prezentate comparative cele 2 imagini.

In prima figura(Figure 2) este prezentata imaginea surprinsa de camera cu unde infrarosii.In

figura a doua(Figure 4),este prezentata imaginea ajustata,diferentele fiind vizibile.
Pentru o mai buna intelegere am procedat la fel cu aceeasi imagine,insa de aceasta
data,poza fiind facuta cu aparatul normal de fotografiat

Histograma la nivel de gri a imaginii normale:

In figura urmatoare este prezentata imaginea alb-negru

In continuare am ajustat intensitatea imaginii la anumiti parametri stabiliti.Am prezentat

comparative cele doua imagini pentru a se observa diferenta.

Imaginea initiala

Imaginea dupa aplicarea mastii cu functia imadjust

Imaginea alb-negru dupa ce imaginii initiale i-a fost aplicata masca cu functia imadjust

Paleta de culori; Conversia

Paleta de culori desemneaz ansamblul de culori utilizate n definirea imaginii color
(profunzimea). Manipularea acesteia are rolul de a reduce timpul de calcul cu atunci cnd se
utilizeaz imaginea iar anumite detalii nu sunt semnificative.
Imaginea initiala

In continuare am transformat imaginea initiala in niveluri de gri.

Imaginea este codata pe 8 biti,deci are 256 de niveluri de gri

Conversia unei imagini se realizeaz prin utilizarea unor multiplicatori scalari pentru
fiecare vector al matricei imaginei (pentru o imagine color exist 3 vectori R,G,B).

Crearea propriei palate de culori

Dupa crearea propriei palate de culori se observa o corecie a nuanelor de gri, conform
operaiilor de multiplicare cu scalari efectuate de programator.

Imaginea inainte de conversie

Imaginea dupa conversie

Filtrarea. Detecia de contur

Pentru filtrare trebuie creat un filtru care poate fi de tipul 2x2, 3x3 sau mai complex 5x5.
Am exemplificat pe cazul cel mai general cu filtru 5x5.
Rezultatul obtinut este prezentat comparativ in figurile urmatoare:

Imaginea initiala

Imaginea filtrate cu masca de filtrare 5x5

Detecia de contur
Pentru detectarea conturului se utilizeaz funcii matematice specifice de derivare sau
filtre de imagine de tipul trece-sus, trece-jos sau band.
Funcia matlab cea mai utilizat pentru detecia de contur este edge.

Imaginea initiala

Detectarea conturului cu metoda prewitt

Detectarea conturului cu metoda canny

Colorarea i pseudocolorarea
Colorarea i pseudocolorarea se utilizeaz pentru imagini mai ales din domeniile
imagisticii n infrarou i biomedicale.
Mai jos se prezint codul surs pentru diferite trasformri ale sistemelor de colorare
aditiv (RGB) i substractiv (hsv) utiliznd funcii matlab specifice.