s.l.dr.ing.

Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Termografierea cu radiatie in infrarosu

ANDRIES Georgiana-Claudia
Facultatea IMST, CE 203, Splaiul Independentei nr. 313, 060042 Sector 6, București, Romania
georgiana.claudiaa@gmail.com

1 Rezumat
In lucrarea “termografierea cu radiatii in infrarosu” este prezentata metoda de utilizare
a aparatul mobil de termografiere, putand fi observate pierderile de caldura din cladirea CK a
facultatii IMST.
Imaginile realizate au fost analizate apoi cu ajutorul softului de analiza specific
ThermaCAM Researcher Professional in vederea determinării cu exactitate a pofilelor termice pe
fiecare zona de interese. Au fost observate / au putut fi puse astfel in evidenta zonele de influență
termică, modul de distribuire a fluxului de căldură, diferențele dintre diferite zone analoge.
2 Descrierea teoretică a metodei
Termografia este utilizată de mult timp în industrie pentru monitorizarea regimurilor
termice ale instalaţiilor şi proceselor tehnologice. În ultimii ani, termografia a căpătat o
importanţă deosebită în activitatea de mentenanţă, în special în următoarele domenii: controlul
periodic preventiv al instalaţiilor electrice, pentru identificarea punctelor „calde” generate de
conexiuni de rezistenţă mare, a unor împământări necorespunzătoare, precum şi a circuitelor
electrice în care apar circulaţii anormale de puteri datorită dezechilibrelor sau suprasarcinilor;
controlul echipamentelor mecanice şi electrice, în asociere cu analiza vibraţiilor; controlul
izolaţiei termice. [1]
Domeniul de aplicabilitate al termografierii in infrarosu este extrem de vast. Extinderea
rapida a domeniului de utilizare s-a produs ca urmare a unui ansamblu de avantaje.Principalele
avantaje constau in posibilitatea de examinare a unor suprafete mari in scurt timp, fapt ca nu
necesita un contact direct cu obiectul examinat si ca nu necesita masuri speciale de protectie.
Principalele domenii de aplicare a examinarii sunt: in domeniul militar, in domeniul
medical, in intalatii pentru transportul fluidelor calde, pe locurile unde se produc pierderi de
caldura, in constructii, in industria chimica, petru controlul instalatiilor electrotehnice pentru
transport si transformare a curentului electric, in constructia de masini pentru supravegherea
modului de functionare a unor organe de masini aflate in miscare, in tehnica nucleara pentru
supravegherea si diagnosticarea disfunctiilor, in verificarea claitatii materialelor in industria
electronica si in ingineriei energetica, in monitorizarea proceselor tehnologice a materialelor
compuse prin supravegherea si controlul proceselor. [2]

Fig1- Termografierea in domeniul constructiilor [3]

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Fig. 2 - Termografierea in domeniul medical [4]

Istoric;
Procesul de termografiere a fost simplificat de-a lungul anilor, crescand exponential cu
comercializarea si aplicatiei industriale. William Herschel, un astronom, a descoperit infrarosu in
anul 1880. Aceste si-a construit propiul telescop fiind familiar cu oglinada si lentilele.Stiind ca
lumina soarelui a fost facuta din toate culorile. Orice obiect cu o temperatură mai mare de zero
absolut (aproximativ -273 grade Celsius) emite radiaţie termică. Chiar şi corpurile foarte reci,
cum ar fi cuburile de gheaţă, emit radiaţie infraroşie. Camerele în infraroşu sunt dispozitive ce
permit înregistrarea acestei radiaţii şi implicit, determinarea temperaturii obiectelor fără a fi
necesar contactul nemijlocit cu acestea.
După descoperirea radiației infraroșii de către Herschel,în 1814 A.Fresnel stabilește o
teorie ondulatorie a luminii,iar în 1822 Seebeck descoperă efectul thermoelectric,care vas ta la
baza a numeroase instrumente de măsurare a temperaturii și a unor aplicații spectaculoase.[5]

2.1 Radiația în infrarosu;

Radiațiile infraroșii sunt emise de toate corpurile calde, cu temperaturi mai mari de zero
absolut ( -273,15 grade Celsius). Lungimea lor de undă depinde de temperatura emițătorului .
Energia emisă este proporțională cu frecvența radiației corespunzătoare și aceasta este invers
proporțională cu lungimea de undă. De la Soare primim radiații vizibile și invizibile care ajung
pe pământ după ce străbat atmosfera terestră. Radițiile invizibile, infraroșii și ultraviolete, nu
produc senzația de lumină asupra ochiului uman dar pot fi puse în evidență prin alte efecte pe
care le au. În cazul radiațiilor infraroșii lungimea de undă este cu atât mai mică cu cât
temperatura sursei este mai mare.Efectul lor principal este efectul termic, încălzesc corpurile pe
care cad. Razele reflectate de suprafețele încălzite au lungimi de undă mai mari, frecvențe mai
mici și deci și energii mai mai mici. Acest fenomen constituie o cauză a ” efectului de seră”. [6]
2.2 Emisivitatea corpurilor;
Prin emisivitatea unei suprafete se defineste raportul dintre radiatia emisa de o suprafata
oarecare si radiatia emisa de un corp negru aflat la acceasi temperatura si avand aceeasi
suprafata. Emisivitatea este notata in general cu Ԑ si este un coeficient cuprins in intervalul [0,1]
care arata cat de aproape se situeaza o suprafata oarecare fata de un corp negru.
In cazul unei suprafete reale, emisivitatea nu este constanta, ci variaza odata cu :
- temperatura
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

- lungimea de unda
- directia radiatiei emise
- natura materialului
- starea suprafetei
Emisivitatea pentru o anumita lungine de unda λ, se notaeaza cu Ɛ si se numeste
emisivitate spectral, iar cea dupa o anumita directive paorta denimirea de emisiviate directional
si se notaeaz cu Ɛ, α fiind unghiul dintre directia radiatiei si normal de suprafata. Emisiviatae
unei suprafete, conisderata ca o medie pe toate directiile se numeste emisiviatate sferica( deorece
radiatia emisa poate fi incadrata intr-o sfera), iar emisitatea sferica medie pentru toate lungimile
de unda este emisivitatea totala, Ɛχ sau, mai simplu Ɛ.
Modelul corpului negru
Din punct de vedre energetic, orice radiație emisă de un corp este însoțită de un consum
de energie. În emisia radiațiilor electromagnetice, de exemplu a luminii în procesele de
chemiluminescență, energia radiaței se dobândește din reacțiile chimice; în procesele de
electroluminnescență, ea provine din energia electronilor care excită moleculele și atomii; în
catodoluminiscență, din energia razelor catodice care ciocnesc substanța luminescentă
Prin încălzirea lor, corpurile emit radiație: energia este luată de la corpurile
înconjurătoare, sau în cazul încălzirii metalelor datorită trecerii curentului electric din energia
electrică care se transformă în căldură.Radiațiile electromagnetice care se generează prin
transformarea căldurii în energie radiantă se numesc radiații termice. Când cantitatea de căldură
absorbită de la corpurile înconjurătoare compensează energia radiată de corpul emisiv, atunci se
realizează un proces de echilibru, care se menține la o temperatură constantă T. În acest caz
radiația termică se mai numește și radiație de temperatură sau de echilibru [7]
.
2.3 Tipuri de detectoare ale radiației IR (principiile fizice ale detectoarelor de radiație IR);
Dupa criteriul principiului de functionare,detectoarele de radiatie termica se impart in
doua mari categorii:
-detectoare termice,la care amplitudinea semnalului termic depinde de fluxul energetic,exprimat
in wati.
-detectoare fotonice sau cuantice,la care amplitudinea semnalului termic depinde de fluxul
fotonic,exprimat in numar de fotoni pe secunda.
Aceasta clasificare pleaca de la principiile detectiei radiatiei infrarosii.Energia radianta poate fi
detectata in doua feluri si anume:prin sesizarea fiecarei cuante de energie electromagnetica sau
prin sesizarea sumei tuturor cuantelor de energie primita in timpul de observare. [8]

3 Materiale și metoda utilizate la examinare

3.1 Scopul lucrarii

Scopul lucrarii “termografierea cu radiatii in infrarosu” este de a invata cum sa utilizam

aparatul mobil de termografiere si de a observa pierderile de caldura din anumite cladiri.
Totodata acesta lucrarea presupune punerea in practica a lucrurilor invatate la facultate.

3.2 Definiție metodă. Schemă de principiu

3.2.1 Definitia termografierii;

Termografia este masurarea campului termic prin inregistrarea radiatiilor infrarosii si

vizualizarea distributiei de temperatura pe suprafetele observate. Termografia este o metoda
nedistructiva si non-contact utila pentru depistarea defectelor in timpul operarii sistemelor
industriale, fara intreruperea procesului tehnologic. Metoda de masurare a temperaturii de la
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

distanta – termografie - a aparut ca o aplicatie a unor tehnici militare in domeniul vietii civile
(tehnica, stiinta, medicina) dupa mijlocul anilor 50.
Activitatile de conservare a energiei, incluzand utilizarea optima a resurselor energetice
primare si secundare, constituie cele mai urgente si eficiente masuri in dezvoltarea unei economii
sanatoase.
Termografa in infrarosu consta in detectarea de la distanta a radiatiei emise de un produs
supus examinarii si transformarii informatiilor obtinute intr-o imagine vizibila.[9]

3.2.2 Schema de principiu (explicatii);

Materialul supus examinarii este in miscare rectilinie, astfel incat diversele zone ale
acestuia trec succesiv prin fata sursei de caldura si apoi prin fata sursei de caldura si apoi prin
fata detectorului de radiatie termica. Caldura furnizata de dispozitivul de incalzire patrunde in
materialul examinat si se distribuie cu un grad de uniformitate dependent de omogenitatea
materialului.
Detectorul inregistreaza, masoara sau vizualizeaza perturbatiile campului termic pe
suprafata examinata. Prin interpretarea termogramei rezultatul examinarii se poate deduce prin
existenta imperfectiunilor din material.
Termografia Lock-in (TL) se bazează pe o excitare termică periodică cu o intensitate
modulată a specimenului, injectând unde în masa acestuia. Răspunsul termic este înregistrat în
acelaşi timp utilizând camere termografice şi descompus de un amplificator Lock-in pentru a
extrage amplitudinea şi faza modulaţie.

Fig.3. Schema de principiu a termografierii active [10]

3.1.1 Formarea si afisarea imaginii campului observat (ce tip de ccodare a imaginii foloseste
camera, tipul de software utilizat la prelucrarea primara, tipul de format a fișierului de
ieșire: jpeg, tiff, bmp, png etc
Camerele in infrarosu sunt dispozitive ce permit inregistrarea acestei radiatii si, implicit,
determinarea temperaturii obiectelor fara a fi necesar contactul nemijlocit cu acestea.
Radiatia infrarosie, sau energia termica radianta invizibila este similara cu lumina
vizibila, cu undele radio si cu radiatia ultravioleta, de care difera doar prin lungimea de unda.
Toate sunt forme de energie electromagnetica-energie ce se propaga in linie dreapta, sub forma
de unde, cu viteza luminii si interactioneaza cu viteza cu materia la nivel atomic si molecar .

3.1.2 Termografierea in infrarosu in ingineria mecanica (teorie, exemple de aplicatii);

Termografierea in infrarosu- tehnica ce permite obtinerea, cu ajutorul unei aparaturi
adecvate, a imaginii termice a unei scene termice observate intr-un domeniu spectral din
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

infrarosu. Intelegand prin imagine termica- o repartitie structurata a datelor reprezentative ale
radiatiei infrarosii provenind de la o scena termica si prin scena termica-parte a spatiului obiect
care se observa cu o aparatura de termografiere in infrarosu. [11]

3.3 Instrumente/aparatură utilizate/utilizată

In prezent, echipamentele de termoviziune/termografie de ultima generatie sunt dotate cu

sisteme „fara racire“ si arii de senzori termici de 320x240 puncte, avand o rezolutie termica de
0,08OC. Acestea ofera utilizatorilor o foarte mare cantitate de informatie, demonstrand
exceptionala utilitate in industrie si medicina. Trebuie mentionat faptul ca orice variatie de
temperatura ofera multiple informatii pentru specialistul care realizeaza evaluarea termica a unui
echipament sau instalatii, lipsa unui mijloc de control al acesteia, in anumite ramuri ale
industriei, conducand in peste 90% din cazuri la.. “necazuri mari“.
In plus ThV/ThG reprezinta o tehnica de masurare non-invaziva a radiatiei infrarosii
emise de obiectul aflat sub test si permite, in urma unei analize termice extrem de scurte
efectuate in timp real, generarea de harti termice care se pot dovedi uneori de o importanta
vitala(in metalurgie, industria de aparare, petroliera, electronica/microelectronica)
Caracteristicile tehnice ale camerei ThermaCam SC640
 Domeniu de măsurare: -40 ... +2000°C;
 Detector: FPA microbolometru fără răcire, spectru: 7.5...13m;
 Rezolutie detector: 640x480 pixeli fizici;
 Sensibilitate termică (NETD): < 0,06°C (tipic 0,04°C);
 Lentile standard : 24x18 grade / distanţa minimă de focalizare 0,1m;
 Lentile interschimbabile ultra-profesionale;
 Rezolutie optică: < 0,65mrad;
 Camera în vizibil 1280x1024 pixeli (1,3Mpixeli);
 Lentile pentru camera în vizibil profesionale interschimbabile;
 Vizor LCD 800x480pixeli color TFT deplasabil sus/jos;
 Display extern color TFT 5,6” (1024x800pixeli) orientabil;
 Lampă iluminare LED integrată;
 Focalizare optică: manuală şi automată (ultrasunete);
 Măsurare: spoturi deplasabile, autospot, arii deplasabile cerc/dreptunghi;
 Izoterme, profil, DeltaT, Palete: alb-negru / color;
 Tabelă de materiale integrata cu valori de emisivitate;
 Focalizare termică: automată/manuală;
 Memorare: 2x SDcard JPG cu informatii de temperatura;
 Laser: 1mW/635nm rosu, Clasa II;
 Autonomie: min. 6 ore de functionare continua (Li-Ion);
 Temperatura ambiantă: -40...+70°C, Grad de protectie: IP54;
 Greutate: <1.7Kg cu baterii incluse (carcasa din magneziu);
 Interfaţă: USB, video PAL, FireWire, IrDA, slot IO SD-card.

3.1.3 Standarde utilizate in termografierea IR;

In domeniul termografierii se folosesc o serie de notiuni specifice,partial definite in
standardul romanesc SR 13340 din septembrie 1996 intitulat: Examinari
nedistructive,Termografie in infrarosu.Vocabular,traducere a normei franceze A 09-400-1987.
BS EN 50082-2: 1995-Electromagnetic compatibility.Generic immunity standard.Part
2:industrial environment.
BS EN 55011;2007-Industrial,scientific and medical (ISM) radiofrequency
equipment.Radio disturbance characteristics.Limits and methods of measurement. [12]
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

3.1.4 Limitarile metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;

Instrumentele de masura in infrarosu constituie un mijloc de constrol deosebit de puternic
in activitatea de mentenanta a echipamentelor electrice, dar trebuie mentionate si limitele
necesare. Instrumentele termigrafice furnizeaza informatii numai despre temperatura de
suprafata si nu despre maximul acesteia in zona afectata.
Energia termica emisa la locul de defect variaza cu patratul sarcinii vehiculate prin acea
cale de curent. Fara informatiile despre sarcina vehiculata in momentul masurarii si presictia
acesteia, termograma isi pierde substantial din informatie.
Cu cat creste temperatura aerului, creste frecventa incidentelor.Daca inspectiile vor fi efectuate
pe timp rece, este posibil ca informatia oferita de termograma sa fie subestimata.
Conditiile de mediu, ca praful vibratiile si sarcinile ciclice influenteaza rata de defectare.
[12]

4 Rezultate experimentale
4.1 Inregistrarea imaginilor in infrarosu - precizarea tipului de echipament cu care s-a
lucrat, a conditiilor in care s-a facut masurarea, a factorilor de mediu care pot influenta
rezultatele, etapele inregistrarii etc);
4.1.1 Prezentarea rezultatelor si interpretarea acestora (se vor prezenta in paralel imaginile
in IR prelucrate si cele in spectrul vizibil - inregistrate cu aparatul foto; conditiile de
mediu de inregistrare specifice; modul de identificare/codare a imaginilor; prezentarea
problemelor identificate si explicarea acestora etc);

Exemplul 1

Fig. 4 Imaginea preluata cu camera de termografiere

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Fig. 5 Imaginea in spectru vizibil

Am prelucrat acele imaginile in programul TermaCAM.Acestea fiind rezultatele:

-parametrii initiali setati in camera de termografiere sunt uramatorii:
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Fig. 6 Paramaetrii initiali

Fig. 7 Paramaetrii initiali

Interval de temperatura optimizata:

Fig.8 Interval de tepmeratura

In aceasta histograma sunt prezentate procentele in care fiecare dintre temperaturi se afla
in suprafata selectata.
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Fig.9 Histograma

Fig.10 Histograma

Acest grafic reprezinta variatia temperaturii pe dreptele L01, L02 si L03.Culoarea neagra
este pentru L01 si este oarecum constanta cu mici deviatii. Culoarea rosie este pentru L02 cu
diferente majore de temperatura datorita materialelor diferite din care este confectionat geamul.
Culoarea albastru este pentru L03,si exista pe o portiune din perete o diferenta destul de mare de
temperatura.
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Fig.11 Variatia temperaturii pe orizontala

Exemplul 2

Fig. 12 Imaginea preluata cu camera de termografiere

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Fig. 13 Imaginea in spectru vizibil

Am prelucrat cele imaginile in programul TermaCAM.Acestea fiind rezultatele:

-parametrii initiali setati in camera de termografiere sunt uramatorii:

Fig. 14 Paramaetrii initiali

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Interval de temperatura optimizata:

Fig.15 Interval de tepmeratura

Acest grafic reprezinta variatia temperaturii pe dreptele L01, L02 si L03.Culoarea neagra
este pentru L01 si este oarecum constanta cu mici deviatii. Culoarea rosie este pentru L02 cu
diferente majore de temperatura datorita materialelor diferite din care este confectionat geamul.
Culoarea albastru este pentru L03,si exista pe o portiune din perete o diferenta destul de mare de
temperatura.

Fig.16 Variatia temperaturii pe orizontala

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Exemplul 3

Fig. 17 Imaginea preluata cu camera de termografiere

Fig. 18 Imaginea in spectru vizibil

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Am prelucrat cele imaginile in programul TermaCAM.Acestea fiind rezultatele:

-parametrii initiali setati in camera de termografiere sunt uramatorii:

Fig.19 Paramaetrii initiali

Interval de temperatura optimizata:

Fig.20 Interval de tepmeratura

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Acest grafic reprezinta variatia temperaturii pe dreptele L01, L02 si L03.Culoarea neagra
este pentru L01 si este oarecum constanta cu mici deviatii. Culoarea rosie este pentru L02 cu
diferente majore de temperatura datorita materialelor diferite din care este confectionat geamul.
Culoarea albastru este pentru L03,si exista pe o portiune din perete o diferenta destul de mare de
temperatura.

Fig.21 Variatia temperaturii pe orizontala

Fig.22 Variatia temperaturii pe verticala

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Exemplul 4

Fig. 23 Imaginea preluata cu camera de termografiere

Fig. 24 Imaginea in spectru vizibil

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Am prelucrat cele imaginile in programul TermaCAM.Acestea fiind rezultatele:

-parametrii initiali setati in camera de termografiere sunt uramatorii:

Fig. 25 Paramaetrii initiali

Interval de temperatura optimizata:

Fig.26 Interval de tepmeratura

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Acest grafic reprezinta variatia temperaturii pe dreptele L01, L02 si L03.Culoarea neagra
este pentru L01 si este oarecum constanta cu mici deviatii. Culoarea rosie este pentru L02 cu
diferente majore de temperatura datorita materialelor diferite din care este confectionat geamul.
Culoarea albastru este pentru L03,si exista pe o portiune din perete o diferenta destul de mare de
temperatura.

Fig.27 Variatia temperaturii pe orizontala

Fig.28 Variatia temperaturii pe verticala

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Fig.29 Variatia temperaturii pe verticala

Exemplul 5

Fig. 30 Imaginea preluata cu camera de termografiere

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Fig. 31 Imaginea in spectru vizibil

Am prelucrat cele imaginile in programul TermaCAM.Acestea fiind rezultatele:

-parametrii initiali setati in camera de termografiere sunt uramatorii:

Fig. 32 Paramaetrii initiali

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Interval de temperatura optimizata:

Fig.33 Interval de tepmeratura

Acest grafic reprezinta variatia temperaturii pe dreptele L01, L02 si L03.Culoarea neagra
este pentru L01 si este oarecum constanta cu mici deviatii. Culoarea rosie este pentru L02 cu
diferente majore de temperatura datorita materialelor diferite din care este confectionat geamul.
Culoarea albastru este pentru L03,si exista pe o portiune din perete o diferenta destul de mare de
temperatura.

Fig.34 Variatia temperaturii pe orizontala

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

Fig.35 Variatia temperaturii pe verticala

5. Concluzii
Cu ajutorul camerei de termografiere se poate masura doar temperatura suprafetei; nu se
poate vizualiza in sau printr-un obiect. Multe materiale precum sticla, care sunt transparente
pentru ochiul, uman nu permit trecerea radiatiilor in infrarosu. In ziua in care au efectuat
imaginile cu camera de termografiere, umiditatea aerului era de 71% Umiditatea relativa a
aerului in mediul in care se efectueaza masurarea trebuie sa fie suficient de mica astfel incat sa
nu existe condens in aer (ceata), pe obiectul de masurat, pe geamul de protectie sau pe lentilele
camerei de termoviziune. Daca lentilele sau geamul de protectie sunt umede, cateva din radiatiile
in infrarosu nu vor fi receptionate, deoarece radiatia nu poate sa treaca prin apa de pe lentile. O
ceata foarte densa poate afecta masurarea, deoarece picaturile mici de apa permit trecerea unei
cantitati mai mici de radiatii in infrarosu.
In ziua laboratorului, viteza aerului era de 24km/h Vantul sau curentul dintr-o incapere
pot afecta masurarea temperaturii cu camera de termografiere. Ca rezultat al schimbului de
caldura (convectie), aerul din jurul suprafetei si a obiectului de masurat are aceeasi temperatura.
Daca sufla vantul sau daca este curent, stratul de aer este "impins" si inlocuit cu un strat nou de
aer care nu este inca adaptat la temperatura obiectului de masurat. Ca rezultat al convectiei,
caldura este indepartata de la obiectul de masurat cald sau absorbita de obiectul masurat rece
pana cand temperatura aerului si cea a suprafetei ajung la echilibru. Acest efect al schimbului de
caldura se amplifica cu cat diferenta dintre temperatura suprafetei obiectului masurat si
temperatura ambientala este mai mare.

6. Bibliografie

[1] http://iota.ee.tuiasi.ro/~bogdan.neagu/laborator/12.%20Termografie%20in%20infrarosu.pdf
[2] Suport laborator Inspectia Calitatii
[3] https://gabionescu.files.wordpress.com/2013/07/termograf_medical.jpg
[5]http://www.srt.liamed.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=88&Itemid=207
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Facultatea IMST

[6]https://ro.wikipedia.org/wiki/Infraro%C8%99u
[7]https://ro.wikipedia.org/wiki/Emisivitate
[8]http://www.termoviziune.ro/ro/Tehnologia-IR/
[9]https://ro.wikipedia.org/wiki/Termografie_(medicin%C4%83)
[10]Suport curs Inspectia calitatii
[11]Ulea M. – Metode experimentale in ingineria mecanica.Măsurători termomecanice prin
termografie în infrarosu., 2013
[12]http://iota.ee.tuiasi.ro/~bogdan.neagu/laborator/12.%20Termografie%20in%20infrarosu.pdf